Mircea Dinescu a anuntat, la sediul Fundatiei “Bernady Gyorgy” din Targu Mures, ca a venit in municipiu pentru a-si face publica optiunea de sustinere a candidaturii ministrului Laszlo Borbely la primaria orasului. “Vreau sa se stie ca il sprijin politic pe Loti”, a comunicat transant Mircea Dinescu. Acesta a informat asistenta ca Ion Iliescu l-a vizitat recent la mosia sa de la Cetate, lasand sa se inteleaga, din context, ca decizia sa de inregimentare in slujba UDMR ar fi primit “binecuvantarea” lui Ion Iliescu, vechiul sau tovaras din timpul “Revolutiei” si co-fondator al UDMR.

Dinescu, portavocea autonomiei

Staff-ul de campanie electorala al filialei UDMR Mures a inceput, din aceasta saptamana, “Caravana de campanie a candidatilor UDMR”, si va vizita, pana la alegeri, peste 70 de localitati. “Ursul” caravanei va fi Mircea Dinescu, sustinatorul candidatului UDMR Laszlo Borbely. Caravana va fi condusa de liderul filialei, deputatul Atilla Kelemen, si de Edita Emoke Lokodi, candidatul UDMR la functia de presedinte al CJ Mures. Presedintele UDMR, Marko Bela, a afirmat ca “in cadrul campaniei electorale pentru locale, Uniunea va trebui sa isi exprime clar obiectivele: autonomia Tinutului Secuiesc si inca patru ani in guvern”. Dinescu a fost insotit la Targu Mures de sotia sa, Masa, al carei tata este dintr-o comuna din Mures si este etnic maghiar. Socrul lui Mircea Dinescu, Albert Kovacs, reprezinta “aripa maghiara” a clanului Dinescu. Poetul mai are insa si o proptea ruseasca in familie, care l-a lansat in politica mare.

Propteaua ruseasca a “poetului portofel”

In anii ‘80, Dinescu avea legaturi cu Ambasada URSS, mijlocite de soacra sa, Ludmila Loghinovskaia, cetateanca sovietica, si de Gogu Radulescu, membru CPEX, seful “Grupului Comana”. Loghinovskaia era o binecunoscuta agenta KGB, iar fiul ei – cumnatul lui Dinescu -, aflat in URSS, a desfasurat de asemenea “activitati de profil” impotriva Romaniei. Din acest motiv, Dinescu a fost supravegheat de Securitate, desi dupa terminarea liceului la Slobozia, Mircea Dinescu a facut armata la Securitate. Dupa stagiul la Secu, Dinescu a intrat direct la Academia “Stefan Gheorghiu”. Studiile au priit, deoarece din portar la Uniunea Scriitorilor, Dinescu a ajuns membru plin al Uniunii. Anii au trecut, Dinescu “s-a facut ca lucreaza” si acum a devenit multimilionar. Este membru al conducerii CNSAS, functie asimilata celei de secretar de stat, membru al Consiliului Editorial al ziarului “Cotidianul”, dar si patron de presa. Dinescu si-a intemeiat afaceri in domeniul media, fondand publicatiile pornografice Plai cu Boi si Aspirina saracului, aflate acum in fieful lui Dinu Patriciu, ca si Dilema Veche, a prietenului sau Andrei Plesu. Mircea Dinescu detinea 9 la suta din actiunile ziarului “Adevarul”, si 35% din grupul Satiricon, alaturi de Patriciu. Cand a fost chestionat in privinta incompatibilitatii intre functia de membru al CNSAS si de membru al Consiliului Editorial al ziarului “Cotidianul”, Dinescu a replicat: “Ma doare in cur!”.

Baron prin frauda

Dinescu are insa afaceri si in agricultura, si nu numai, incepand constructia unui hotel in comuna doljeana Cetate, unde a cumparat o pescarie si a luat in arenda, pentru 49 de ani, un lac de 300 de hectare. Aici, Dinescu mai detine o ferma de pasari, dar si o productie proprie de vin. Si-a cumparat, de asemenea, trei parcele de teren la mare, intre Vama Veche si 2 Mai, planuind sa construiasca si aici o casa de vacanta si un hotel. Poetul carnatar se ocupa si cu productia de pastrama si carnati de gasca, urmand sa deschida cateva magazine pentru comercializarea lor. Dinescu a ajuns arendas al Academiei Romane, dupa ce, in 2002, institutia i-a cedat un titlu de proprietate pe 50 de hectare de vie in Galicea Mare. Podgoria a fost insa revendicata de mostenitorii lui Petru Durlanescu, terenul fiind nationalizat ilegal si folosit din 1949 de comunisti, prin IAS Giuberca. Via a ajuns – fraudulos – la Academia Romana si de aici la Dinescu. Devenit baron de Dolj, Dinescu a primit, dupa ani de procese, o somatie de la executorii judecatoresti ai familiei autenticului urmas al boierilor care detineau conacul-crama de la Galicea Mare, pe care il cumparase, tot fraudulos, in 2004, de la Agentia Domeniilor Statului. Urmasii fostilor proprietari au obtinut o decizie definitiva la ICCJ, prin care li s-a recunoscut dreptul de a reintra in posesia mosiei. Dinescu a refuzat insa sa se conformeze hotararii instantei supreme. Cu mare scandal, intr-un final, a cedat mosia proprietarilor de drept, nu insa inainte de a o devasta.

“Spatele” din lumea interlopa

Mircea Dinescu este in mare masura “creatia” unui infractor cunoscut, Stefan Radulescu, cel care l-a “consiliat” si sustinut constant vreme indelungata. Mircea Dinescu a obtinut de la Stefan Radulescu sume importante de bani, varsate partial fie fundatiei poetului, fie sub forma de foloase materiale, ca mobila, autoturisme (un BMW X5 ultimul tip, un microbuz).
Averea lui Dinescu – care este multimilionar in euro – a fost consolidata prin legatura directa cu Stefan Radulescu. Acesta din urma, (controla SC Mobins SA, SC Transporturi Auto Astra SA, SC Somaco SA, SC Somaco Holding SA, SC Rotras International Holding SA) este urmarit penal in opt dosare pentru fraude de zeci de milioane de euro. Societatile inhatate prin actiuni de forta de Radulescu au fost vandute ilegal unor cetateni arabi, conectati la anturajul celebrului terorist Omar Hayssam.

Continue reading →

DIICOT (octombrie 2007) – scandalul de santaj Gazeta

Procesul “Dosarului Gazeta” a fost amanat pana in data de 9 noiembrie, deoarece unul dintre inculpati, Dan Parcalab, a reziliat contractul cu avocatii care il reprezentau. Pana acum, de la primele termene, un numar de aproximativ 20 de parti vatamate s-au retras din dosar. Noua persoane din conducerea manageriala si editoriala a trustului de presa “Gazeta” au fost trimise in judecata de DIICOT, in 19 ianuarie 2006, pentru santaj in forma calificata si constituire de grup infractional.

Redactiile trustului din care fac parte “Gazeta de Bistrita”, publicatiile “Zi de Zi” si “Gazeta de Mures”, “Gazeta de Maramures”, “Buna Ziua, Ardeal”, “Gazeta de Oradea” au fost perchezitionate, iar unii dintre redactori si directori au fost acuzati ca, incepand cu 2004, ar fi santajat zeci de personalitati, cu scopul de a incheia contracte de publicitate cu ziarele trustului, promitandu-le, in schimb, ca nu vor publica articole defaimatoare la adresa lor.

Cheia dosarului este insa cunoscutul Arpad Paszkany, la randul sau urmarit penal, din februarie 2007, si cercetat de DIICOT – Serviciul Teritorial Cluj pentru instigare la santaj si sprijinirea unui grup infractional. Extinderea cercetarilor a dus la punerea sub invinuire a lui Arpad Paszkany, considerat de procurorii DIICOT persoana care a orchestrat santajul pentru care sunt judecati jurnalistii si directorii din cadrul trustului.

Interceptarile telefonice din “Dosarul Gazeta” aratau ca Paszkany ar fi dorit ca presedintele trustului de presa, Liviu Man, inculpat in dosar, sa ii fotografieze, la o intalnire cu acestia, pe Iulian Dascalu si Marius Nicoara, presedintele CJ Cluj – ambii parti vatamate in “Dosarul Gazeta” – , pentru a avea dovezi ca licitatia pentru mall a fost falsificata de Nicoara, in favoarea firmei lui Dascalu, patronul Iulius Grup, cu sediul in Iasi.

Arpad – profil de mogul al “noii generatii” maghiare

Omul de afaceri maghiar detine reprezentantele locale ale firmelor Opel si Chevrolet, precum si cel mai important imobil de birouri din Cluj, Sigma Center, este administratorul companiei Polus si reprezentant in Romania al holdingului Trigranit Feijlesztesi RT din Budapesta. La Cluj, Arpad Paszkany este si unul dintre cei mai tari jucatori din domeniul imobiliar, ca urmare a asocierii dintre Consiliul Local si Polus. Are in posesie o casa-fortareata in Cluj (vezi foto), un conac in satul Chidea, comuna Vultureni, 9 hectare de livada, aproape 70 de hectare de padure.

Arpad Paszkany a investit si in sport, devenind un personaj de notorietate dupa preluarea celui mai vechi club de fotbal din Romania, CFR, intemeiat in anul 1907. In Cluj, CFR este perceputa ca fiind echipa maghiarilor din Cluj, in timp ce Universitatea Cluj, intemeiata in anul 1919, era considerata a romanilor.

Antagonismul dintre cele doua cluburi provine din anul 1940, cand nord-vestul Transilvaniei a fost cedat Ungariei horthyste. Universitatea din Cluj s-a refugiat la Sibiu, iar odata cu ea a plecat la Sibiu si echipa de fotbal a studentilor. CFR Cluj a ramas, in schimb, in oras si s-a inscris in campionatul de fotbal al Ungariei, in perioada 1940-1944, un act de tradare fatisa.

Cucerirea simbolica a centrului Ardealului

Actul de control simbolic al echipei de foatbal “unguresti” din Ardeal are si alte motivatii, deoarece Arpad controleaza un “grup regionalist” inspirat direct de Budapesta, care are ca obiectiv regionalizarea Romaniei, idee promovata insistent, de multi ani, de “Gazeta de Cluj”, “Buna Ziua, Ardeal” si “Ziua de Cluj”. Membrii acestui grup beneficiaza de relatii in politia corupta, in serviciile secrete si au acoperirea UDMR, prin familia Paszkany.

Liviu Man, unul dintre oamenii de incredere ai omului de afaceri maghiar, se bucura si de apropierea de Vladimir Tismaneanu, un mentor alaturi de care mai pot fi mentionati si alti membri de varf ai GDS-ului, promotori ai tezelor de orice fel provenite de la Budapesta, pe filiera Soros.

Paszkany este asociat, alaturi de premierul Tariceanu si Patriciu, printre altii, in selecta loja a pasionatilor de licori fine, la Clubul Vinului SRL, infiintat in anul 2004. Partenerul de guvernare al liberalilor, UDMR-ul, este in mare parte bazat pe logistica oferita de pasionatul de vinuri fine.

Reteaua financiara maghiara

La Cluj, este localizat grupul “Eureka”, o organizatie “non profit”, care se ocupa insa si de afaceri (prin societatile Group Eureka SRL si Eureka Media SRL), al carei lider politic, la vedere, este ministrul Comunicatiilor, Nagy Zsolt, cercetat in dosarul privatizarilor din energie pentru actiuni de favorizare a spionilor.

Liderul informal al grupului “Eureka” este de fapt Arpad Paszkany, iar organizatia sa, conectata puternic la mediul de afaceri maghiar din Transilvania, pompeaza financiar UDMR-ul. Sustinerea infocata a lui Nagy Zsolt de catre Marko Bela are si aceasta motivatie.

Paszkany si-a creat imperiul financiar prin infuzii dubioase de capital din Ungaria si SUA, provenite de la lobby-ul maghiar, antiromanesc prin definitie. El este cunoscut de ofiterii SRI drept agent deplin conspirat al AVO – spionajul maghiar de la Budapesta. Operatiunile sale au intrat in atentia procurorilor Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Desi i s-a intocmit dosar penal pentru spalare de bani, dupa ce cauza a fost trimisa la Parchetul Curtii de Apel Cluj, anchetatorii corupti ardeleni au dispus scoaterea lui Paszkany de sub urmarire penala. In prezent insa, surse judiciare sustin ca Directia de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism analizeaza posibilitatea infirmarii solutiei date de Parchetul Curtii de Apel Cluj si reinceperea cercetarilor.

Arpad Paszkany – imun la justitie

In noiembrie 2007, unul dintre dosarele deschise pe numele lui Arpad Paszkany a fost inchis de procurorul-sef al DNA Cluj printr-o rezolutie de neincepere a urmaririi penale (NUP). Una dintre marile fraude care a debutat pe vremea regimului Constantinescu, desfasurata cu complicitatea unor factori de decizie ai vremii, a fost clasata de regimul PNL-UDMR.

Afacerea incriminata a inceput in timpul regimului Constantinescu, care, de altfel, a primit vizita celebrului congresman american de origine evreiasca Tom Lantos, anume venit in Romania pentru a usura investitia lui Paszkany – Polus Center. Ca urmare a presiunilor venite de sus, in 1997, fostul prefect al Clujului, Alexandru Farcas, si fostul sef al FPS Cluj, nu mai putin celebrul si de trista amintire Radu Sarbu, au intocmit un protocol cu firma Polus Investments Co. Inc. Toronto pentru construirea unui centru economic.

Firma Polus a preluat de la SC Agroindustriala SA, printr-o serie de manarii in rafala, un teren obtinut fraudulos. Ulterior, intabularea si hotararea prefectului au fost anulate de Justitie, iar directorul Agroindustriala, condamnat pentru fals. Actul de vanzare-cumparare dintre Agroindustriala si Polus nu a fost insa anulat si el, astfel ca Paszkany si-a vazut de treaba.

Frauda sub trei regimuri cu suportul DNA Cluj

Cercetarea penala si-a urmat cursul firesc de musamalizare, care a dus la decizia recenta a DNA Cluj. Culmea, in motivatia NUP, seful DNA Cluj admite dreptul de proprietate al statului roman asupra terenului, dar nu adopta nici o masura impotriva celor care l-au instrainat abuziv si a lui Paszkany, cel care l-a cumparat prin uz de fals. Procesul civil s-a clasat, iar Paszkany a ramas cu terenul mult ravnit. Pe acest teren, luna trecuta, afaceristul-cheie al noii generatii a UMDR, Arpi Paszkany, si-a inaugurat cu mare fast centrul comercial Polus Center, in prezenta notabilitatilor locale.

Pe langa Mall, Paszkany preconizeaza ridicarea cat mai la vedere a stindardului maghiar si in domeniul sportului. Iuliu Muresan, care face parte din executivul clubului patronat de Arpad Paszkany, a dezvaluit ca resursele financiare ale acestuia vor fi directionate catre echipa fanion a revizionismului maghiar din perioada anilor ocupatiei Ardealului de catre Budapestei.

Arpi are o avere de sute de milioane de euro, a spus Muresan, care a precizat ca, în urmatorii ani, “in CFR Cluj se vor investi aproximativ 100 de milioane de euro. Vom cheltui peste 20 de milioane de euro, chiar 25 de milioane spre 30 în acest sezon. Numai tribuna pe care o construim ne va costa între 10 si 12 milioane de euro. Mai sunt si banii de transferuri. Banii vin, în primul rand, de la Arpad Paszkany”.

Extinderea paianjenului cu sageti in Romania

Fotbalul este doar o poarta catre notorietate, stie prea bine Arpad, care preconizeaza extinderea afacerilor sale dinspre Centrala Cluj, unde si-a infipt bine calcaiul, catre restul tarii. Firma Polus vrea sa patrunda in Capitala si in cateva dintre orasele mari ale Romaniei, Constanta si Craiova, si intentioneaza implementarea in Romania a sapte mari investitii de peste 2,5 miliarde de euro. Printre acestea se numara si proiectul Esplanada Bucuresti, o megainvestitie imobiliara de 1,120 miliarde de euro.

Corporatia pe care o reprezinta Arpad este TriGranit, cu baza in Canada si subsidiare in Marea Britanie, Ungaria si Romania. Compania maghiara TriGranit mai are si alte proiecte regionale de 1,5 miliarde de euro in Ungaria, Polonia si Slovacia. TriGranit are, printre actionari, Fondul de investitii Immoeast, un foarte puternic investitor pe piata imobiliara romaneasca, (peste 400 de milioane de euro) precum si pe Nathaniel Rothschild, copre-sedinte al Fondului de investitii Atticus Capital, descendent al cunoscutei familii de bancheri evrei din Marea Britanie.

Paszkany a facut avere din spatele buldozerelor

Cel mai cunoscut scandal mediatic in care a fost implicat cunoscutul om de afaceri clujean Arpad Paszkany se refera la modul in care a fost construit mall-ul Polus, pe un teren al Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) din Cluj.

Terenul de 30 de hectare situat in comuna Floresti, la marginea orasului Cluj – Napoca, pe care a fost ridicat mall-ul Polus, apartinea statului si era folosit de USAMV pentru cercetari agricole. Profitand, se pare, de situatia juridica neclara a terenului – cunoscut sub numele de Sapca Verde – lucratorii firmei Polus Transilvania SA, administrata de Paszkany, au daramat, cu buldozerele, respectiva baza stiintifica, demarand constructia centrului comercial a carui valoare comerciala este estimata la 140 de milioane de euro.

Buldozere impotriva Universitatii Agricole

Conducerea Universitatii a dat in judecata firma omului de afaceri si, chiar daca a avut castig de cauza in primele instante, a renuntat la proces. S-a invocat existenta unui contract care stipula interzicerea USAMV sa actioneze in instanta societatea Polus, sa faca vreun demers administrativ care ar avea ca scop afectarea dreptului de proprietate sau a pozitiei firmei Polus sau ar tinde la sistarea ori suspendarea executarii proiectului. Suprafata de pamant a facut obiectul unui dosar la Tribunalul Arges.

Pe de o parte, reprezentantii USAMV au sustinut ca judecatorii Curtii de Apel Craiova au emis o sentinta care certifica faptul ca Univertitatea are drept de proprietate asupra terenului, insa Paszkany a precizat ca a actionat in virtutea unei ordonante de urgenta (Legea 119/5 mai 2005, art. 19), care stipula ca orice persoana care detine un drept de proprietate asupra unui teren are dreptul sa se apuce de construit, chiar daca pamantul face obiectul unui proces.

Vanzatorul condamnat, cumparatorul bine-mersi

Continue reading →