PROTESTE MEDIA si raspunsul MAE in cazul agresarii de catre Ambasada Ungariei a unui jurnalist roman

NOU! Dupa FederaÈ›ia Română a JurnaliÅŸtilor MediaSind si Asociatia Civic Media, Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania – UZP – intervine public si cere scuzele oficiale ale Ambasadei UNGARIEI fata de jurnalistii romani si indepartarea diplomatului-agresor. VEZI MAI JOS comunicatul UZP, un VIDEO cu atasatul-derbedeu JANOS TIBOR BARABAS si reactiile din presa ungara

ROMANIA

Ministerul Afacerilor Externe

Direcţia Purtător de Cuvânt

A8/3226

31 octombrie 2008

În legătură cu situaţia gravă pe care ne-a semnalat-o ziarul „Curentul”, de care ne-aţi sesizat şi prin scrisoarea dumneavoastră, vă informăm că ambasadorul Republicii Ungare la Bucureşti, Oszkár Füzes, a fost invitat la sediul Ministerului Afacerilor Externe, la 30 octombrie 2008. I s-a adus la cunoştinţă preocuparea MAE faţă de problema sesizată de dumneavoastră, subliniindu-se, în context, importanţa deosebită a înscrierii conduitei oricărui diplomat în rigorile corespunzătoare statutului diplomatic.

Ambasadorul Oszkár Füzes a dat asigurări că, în urma verificărilor ce vor fi întreprinse, vor fi luate măsurile care se impun.


Continue reading

CIVIC MEDIA contesta toti candidatii in baza Declaratiei de necolaborare cu SECURITATEA ci cu KGB

Tribunalul Municipiului Bucuresti

C O N T E S T A T I E

Asociatia Civic Media, organizatie neguvernamentala preocupata activ de consolidarea democratiei in Romania, contesta inregistrarea tuturor candidatilor la actualele alegeri parlamentare.

Contestatia noastra se bazeaza pe dreptul la nedisciminare al oricarui cetatean roman coroborat cu Declaratia Presedintelui Romaniei Traian Basescu de condamnare a regimului comunist si necesitatea deconspirarii agentilor politiei politice comuniste care au activat in Romania in perioada 1944-1989.

In speta contestam inregistrarea candidatilor prin completarea cu titlu obligatoriu, printre altele, a asa-numitei Declaratii pe Propria Raspundere, in care se arata, citam “că am fost/nu am fost lucrător al Securităţii sau colaborator al acesteia”.

In primul rand, in Romania nu a existat nici o institutie cu denumirea de “Securitate”, ceea ce atrage din punct de vedere juridic nulitate actului in sensul dorit de lege, respectiv al delimitarii de lucratorii si colaboratorii Departamentului Securitatii Statului sau ai Directiei Generale a Securitatii Statului care au suprimat sau îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, în scopul susţinerii puterii totalitar comuniste”, conform OUG nr. 24/2008.

In fapt, ceea ce este mult mai grav, facem apel la urmatoarele Articole din Legea fundamentala a tarii, Constitutia Romaniei, pentru a denunta incalcarile drepturilor unor cetateni romani in favoarea unor cetateni romani cu dubla cetatenie sau/si legaturi cu servicii secrete ale totalitarismului comunist care au desfasurat activitati criminale si impotriva statului roman, pe perioada existentei Pactului de la Varsovia.

Astfel, ARTICOLUL 16 din Constitutia Romaniei, prevede:

“(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege”.

Iar ARTICOLUL 57 arata:

“Cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi.”

In acelasi timp, in Discursul oficial de Condamnare a Regimului Comunist al Presedintelui Romaniei, Traian Basescu, de la data de 18 decembrie 2006, acesta afirma:

“Ca şef al statului român, condamn explicit şi categoric sistemul comunist din România, de la înfiinţarea sa, pe bază de dictat, în anii 1944-1947 şi până la prăbuşire, în decembrie 1989.”

In textul Declaratiei Sefului Statului se spune:

“Pentru cetăţenii României, comunismul a fost un regim impus de un grup politic autodesemnat ca deţinător al adevărului, un regim totalitar născut prin violenţă şi încheiat tot prin violenţă. A fost un regim de opresiune, care a expropriat poporul român de cinci decenii de istorie modernă, care a călcat în picioare legea şi a obligat cetăţenii să trăiască în minciună şi frică.”

De asemenea se arata ca “sistemul comunist totalitar din România a fost impus prin dictat străin”, printr-o ideologie “importată din URSS”.


Continue reading

Scrisoare Deschisa catre CNSAS: Cine si de ce ascunde lista “VOCI CURATE”?

Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii

SESIZARE

Stimati membri ai Colegiului CNSAS,

Dupa cum probabil unii dintre Dvs va mai amintiti, in cursul anului 2006, mai precis in luna iulie, sub numarul P/2865/06/13.07.2006 Asociatia Civic Media a depus spre cercetarea CNSAS o lista consistenta de circa 300 de jurnalisti, formatori de opinie si analisti din presa centrala precum si membri ai unor organizatii neguvernamentale. Am considerat ca venim in intampinarea atributiilor si misiunii CNSAS cat si a aspiratiilor noii Romanii, membra a Uniunii Europene si a NATO, in vederea eliberarii de un trecut mult prea incarcat. La data de 20.07.2006 am revenit cu o completare la operatiunea supranumita “Voci curate” – si derulata simultan si eficient in Bulgaria de care o organizatie partenera – adaugand, la cererea colegilor nostri din provincie, si o lista suplimentara de jurnalisti, din intreaga tara.

Inca de la bun inceput am fost acuzati – evident de catre multi dintre cei aflati pe lista depusa – ca vrem sa impiedicam activitatea CNSAS de deconspirare a politicienilor. Drept urmare nu am insistat asupra urgentarii rezolvarii acestei cereri, asteptand, cu rabdare. Cu toate acestea, de-a lungul perioadei scurse am avut mirarea sa constatam ca alte categorii sociale, aflate cu mult dupa litera fixata jurnalistilor in cadrul prioritatilor CNSAS, beneficiaza de o atentie exagerata (dam ca exemplu ierarhii, pana la preoti, aflati si in noua OG pe lista in jos, respectiv la litera “u” spre deosebire de jurnalisti, aflati la litera “p”).

Iata ca vin noi alegeri si CNSAS va avea din nou de lucru cu motoarele duduind. Cu toate acestea, nici dupa doi ani de zile, formatorii de opinie, cei care imping electoratul in directii politice anume, nu sunt deconspirati sau, dimpotriva, exonerati de colaborarea cu Securitate sau alte servicii secrete de sorginte totalitarista, cum ar fi AVO, STASI sau KGB.

Pe toata aceasta perioada, informarile si Deciziile privind lista “Voci curate” au venit sporadic, in ciuda asigurarilor regulate facute de Domniile Voastre. Iar in ultima perioada s-au intrerupt complet. Per total consideram ca, desi termenul legal a expirat de cateva zeci de ori, nici 10% din cerere nu a fost satisfacut, numele “grele” din lista, formatorii cei mai importanti, fiind oricum ca si nevazuti. Pentru a evita insa orice neintelegere va rugam sa faceti si dvs acest bilant si sa ni-l trimiteti insotit de Deciziile Colegiului CNSAS pentru a putea confrunta rezultatele: cele primite cu cele trimise. Avem, oricum, Decizii interesante.

In consecinta va solicitam sa urgentati si bilantul si definitivarea cererii si intr-un moment considerat proxim si pentru Dvs sa prezentam – daca doriti, chiar impreuna – opiniei publice cat si, evident, jurnalistilor si oengistilor, adevarul despre trecutul lor.

Cu stima,

Asociatia Civic Media

23 Octombrie 2008

“Intelectualii” si spagile lor zburatoare: PATAPIEVICI nu si-a declarat la ICR Volvo-ul cadou

PLANGERE PENALA

Cazul Horia Roman Patapievici, presedinte al Institutului Cultural Roman

Dnei Laura Codruta Kovesi, Procuror General

Ministerul Public

Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie

Bd. Libertatii nr.12-14, sector 5

Bucuresti, Fax: 021 / 311-3939

Dlui Alexandru Macovei, Presedinte

Agentia Nationala de Integritate

Bd. Lascar Catargiu nr. 15, sector 1,

Bucuresti, Fax : 021 / 212-0702

Avand in vedere urmatoarele Actele normative cu modificarile si completarile ulterioare publicate in Monitorul Oficial, respectiv:

РLegea nr. 144/2007 privind ̨nfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, cu modificarile si completarile ulterioare

– Legea nr.115/1996 pentru declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, a unor persoane cu functii de conducere si de control si a functionarilor publici, cu modificarile si completarile ulterioare

РLegea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei ̨n exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si ̨n mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei

РO.U.G. nr. 24/2004 privind cretterea transparentei ̨n exercitarea demnitatilor publice si a functiilor publice, precum si intensificarea masurilor de prevenire si combatere a coruptiei

– O.U.G. nr. 14/2005 privind modificarea formularelor pentru declaratia de avere si pentru declaratia de interese

– H.G. nr.175/2008 privind stabilirea modelelor Registrului declaratiilor de avere si Registrului declaratiilor de interese


Va solicitam sa cercetati incalcarea Legii de catre Patapievici Roman Horia (Horea), in prezent presedinte al Institutului Cultural Roman, luand in considerare, in special, urmatoarele prevederi legale:

1) Potrivit dispozitiilor art. 292 Cod Penal, Falsul în declaratii, „Declararea necorespunzatoare adevarului, facuta unui organ sau institutii de stat ori unei alte unitatea dintre cele la care se refera art. 145, în vederea producerii unei consecinte juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurarilor, declaratia facuta serveste pentru producerea acelei consecinte, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.”

2) Notiunea de conflict de interese este definita în Titlul IV, capitolul 2, sectiunea 1, art.70 din Legea nr.161/2003, modificata si completata ca fiind situatia în care persoana ce exercita o demnitate publica sau o functie publica are un interes personal de natura patrimoniala, care ar putea influenta îndeplinirea cu obiectivitate a atributiilor care îi revin potrivit Constitutiei si altor acte normative.

Astfel, va semnalam faptul ca in Declaratia sa de Avere dispusa pe portalul institutiei www.icr.ro, la rubrica referitoare la Bunuri Mobile, numitul Patapievici a trecut doar un autoturim Matiz-Daewoo si un altul, Renault – Clio iar rubrica VI este ignorata.

Potrivit propriilor sale declaratii, reproduse in ziarul Cotidianul din 24 Mai 2007, sub titlul “Masinile-surpriza ale intelectualilor de elita”, realitatea este alta. Citam: “Horia-Roman Patapievici a primit in dar o manusa luxoasa, desi “din piele mai groasa”, cu care i-a luat citeva luni sa se obisnuiasca: “Am primit telefon de la dna Huidan, de la Volvo, care mi-a propus sa-mi puna la dispozitie, fara nici o obligatie, un Volvo S60. Cind am trecut de la Espero la Megane era ca si cind as fi trecut la o naveta spatiala. Dar de la Megane la Volvo! Volvo e din alta lume! E ca diferenta dintre un costum de in vara, foarte placut si practic, si un costum de tip Hemingway, care si el e foarte comod, dar e cu totul altceva! Incerc sa transform Volvo-ul intr-o manusa, dar luni intregi m-am simtit ca o pata de murdarie pe tapiseria ei. Ma simteam sub standardele ei!”. Sofer tomnatic, Patapievici si-a luat carnetul la 43 de ani, nu e consumator de adrenalina si totusi pe soselele nemtesti n-a rezistat sa nu-si faca de cap, cu 190 km/h. Viteza atinsa in Romania e confidentiala: “Oficial, respect regulile de circulatie!””.

Facem asadar aceasta Plangere tinand cont de prevederea Capitolului VI din Declaratia de Avere pe care trebuie sa o completeze obligatoriu un functionar de stat cum e presedintele ICR, indiferent ce proptele are sau isi aroga, respectiv in ce priveste:


“Cadouri, servicii sau avantaje primite gratuit sau subventionate fata de valoarea de piata, din partea unor persoane, organizatii, societati comerciale, regii autonome, companii/societati nationale sau institutii publice românesti sau straine, inclusiv burse, credite, garantii, decontari de cheltuieli sau alte asemenea, a caror valoare individuala depaseste 300 EURO”

Cum au primit Plesu si Patapievici cate un Volvo de caciula – Part II
Vezi mai multe video din Incredibil »

Interesandu-ne asupra aspectului invocat de Patapievici privind folosirea unui automobil de lux marca Volvo S60, am inteles ca doamna la care face referire acesta este Lavinia Huidan, presedinte fondator al unei Fundatii, “Life for live”, a carei activitate pare sa fi incetat candva in 2007. De pe portalul de internet al acestei organizatii “non-profit” aflam ca “Printre principalii sponsori se regaseste Grupul Euro Inter Trade si din cadrul sau, sucursala Forum Auto, importator Volvo in Romania, care aloca un procent din vanzarea fiecarei masini pentru sprijinirea Fundatiei Life for Life”. Presedintele Fundatiei este, insa, acelasi cu presedintele Grupul Euro Inter Trade care-si aloca siesi acel procent din vanzarea fiecarei masini Volvo, respectiv Lavinia Huidan. Atat Andrei Plesu, membru al Consiliului de Conducere al Institutului Cultural Roman (care sofeaza un Volvo S80), cat si Horia Roman Patapievici, presedinte al ICR, ca detinator al acestui “cadou, serviciu, avantaj primit gratuit”, au fost protagonistii speciali ai reuniuniilor despre “Afaceri si Cultura” desfasurate sub egida firmelor Volvo si a revistei Dilema (noua sau veche) dar prezentate, curios, pe protalul Fundatiei non-profit Life for Life.

Omiterea mentionarii folosintei unui astfel de bun echivalat la aproximativ 30.000 de EURO, in cazul unui functionar de stat care oricum are la dispozitie si automobilele institutiei, da nastere unor supozitii si fapte care trebuie sanctionate conform legii, public, pentru a ne alinia la mult ravnitele standarde europene la care tanjim ca cetateni ai Uniunii Europene, chiar fara pretentie de moralisti, cu sau fara blana.

In ceea ce priveste punctul 2), Conflictul de Interese, Patapievici Roman Horia (Horea) omite in Declaratia sa de Interese sa mentioneze, conform legii, ca este membru si al unor asociatii si grupuri de interese, respectiv Grupul pentru Dialog Social.

Atat unii directori ai ICR cat si multi dintre autorii unor carti precum si publicatiile lor sponsorizate de ICR din banul public apartin de acest Grup, infiintat, potrivit informatiilor noastre, de agentul NKVD-KGB Silviu Brucan si care beneficiaza, de la Guvernul Iliescu-Nastase, si de statutul de organizatie “de utilitate publica”.

Amintim aici ART. 45 din Legea ANI: (1) In cazul unui conflict de interese, toate actele juridice sau administrative incheiate direct sau prin persoane interpuse, cu incalcarea dispozitiilor legale privind conflictul de interese, sunt lovite de nulitate absoluta.

Pe site-ul organizatiei noastre, www.civicmedia.ro, veti gasi in cadrul prezentarii acestui demers public, documente scrise, foto si video in completarea acestei Plangeri.

Va reamintim totodata ca Parchetul Public a mai declansat o investigatie asupra numitului Patapievici Roman Horia (Horea), in urma unei alte infractiuni facute pe vremea cand acesta ocupa o alta functie publica, respectiv cea de membru al Colegiului CNSAS.

Atasam mai jos Plangerea formulata cu acea ocazia si va rugam sa ne tineti la curent cu desfasurarea anchetei, in interesul cetateanului pe care il serviti si aparati, a contribuabilului si Statului Roman.

Cu multumiri,

Asociatia Civic Media

22.10.2008

Cum au primit Patapievici si Plesu un Volvo de caciula
Vezi mai multe video din Incredibil »

“Catre:

Ministerul Public

Parchetul de pe langa

Inalta Curte de Casatie si Justitie

Bd.Libertatii nr.12-14, sector 5

Bucuresti

P L A N G E R E P E N A L A


Continue reading

BUCOVINA vs Tismaneanu: “COMINTERNISTII au apărut iarăşi la suprafaţă, cu antiromânismul lor”

Atitudini

Trăim bine şi istoria?

„Unii au suferit mai rău, alÅ£ii mai bine” – Alexandru George

Sîntem o ţară non-lustrată. Alustrată, dacă vreţi. Avem varii comisii (concurente) pentru condamnarea comunismului (cerute de Băsescu, de Parlament, de Guvern etc.), varii Institute şi Centre de Cercetare a Crimelor Comunismului.

Trăim bine şi istoria? Cu siguranţă, dacă acest proces e făcut de foşti comunişti şi de fiii lor „cu grave leziuni pe la demnitatea umană”, cum formulează Paul Goma, rămas în afara acestor comisii de cercetare/studiu a/al perioadei comuniste, nefiind aşadar expert recunoscut în „sumbrul capitol”, nici în trecute vieţi de tovi şi toave.

În „Cotidianul” din 19 decembrie 2007, Vladimir Tismăneanu declara ritos: „Raportul este opera cea mai importantă a vieţii mele”. S-a scurs un an de la marele moment istoric al condamnării oficiale a comunismului, de la „ziua nebună”, cum îi spune intervievatorul Cristian Pătrăşconiu unui Tismăneanu convins că, atunci, în Parlament, demonul trecutului roşu (balaurul, hidra, dragonul, vasiliscul) a fost definitiv ucis, graţie Raportului Comisiei prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste în România (e titulatura lungă), că a fost etichetat, în fine, ancien régim ca ilegitim şi criminal.

Aşa să se fi întîmplat oare? Dimpotrivă. Să fim în clar, cum zice Ticu Dumitrescu. Raportul Tismăneanu nu-i decît o condamnare formală, fără consecinţe juridice, cîtă vreme Pleşiţă iese pe televizor să-1 re-înjure pe Goma, iar Goma rămîne însingurat, exilat departe de Mana.

Victimele sunt iarăşi victimizate, ofiţerii care au împins la delaţiune sunt gras pensionaţi. Dincă-Te-Leagă a avut parte de coroană funerară – zice presa – dinspre Ion Iliescu, iar Bartolomeu Anania, puşcărizat la Aiud cu lanţuri la picioare, e condamnat de CNSAS. Militaru, agent sovietic dovedit, a ajuns ministrul Apărării după loviluţie. Fără lustraţie, îl avem pe „ţărănistul” Talpeş, iar liberala Mona Muscă platformistă, cade în aceeaşi oală cu Ştefan Augustin Doinaş care a făcut închisoare tocmai pentru omitere de denunţ; rămasă, vorba cuiva, „cu dinaintea goală”, păpuşa Barbie tuşată la ochi se vrea şi ponsată, cerînd licenţă politică la televizor. Tot la televizor, înghiţim elogiul securistului patriot, politicos, binevoitor nouă, bonom, blajin, „obez sau mort”, cum ironiza poetul Nicolae Turtureanu. Elogiul delatorului de elită faţă de cel de rînd, ca şi cum a fi delator-scriitor sau delator-filosof e mai puţin ticălos decît a fi delator-frizer. Modanei îi spun doar atît: au fost deţinuţi care au refuzat streptomicina oferită în schimbul delaţiunii. Şi au murit.

În suscitatul interviu, Tismăneanu îşi asumă trecutul traumatic, de copil de Cartierul Primăverii (Cristian Tudor Popescu opinează că-i un gest imoral să-ţi condamni tatăl, îngropat pe Aleea comuniştilor; oricum, Tism. putea să se recuze, salvînd, totodată, validitatea Comisiei), dar şi „obligaţia morală de a fi anticomunist”. Să nu mai zăbovim pe ideea că şeful Kamisiei a ajuns inamicul sistemului după ce a profitat din plin de sistem (în ’59, tata Tismăneanu a fost exclus din Nomenklatură, de unde ura lui Valodea contra comunismului european). Însă consecinţa faptului că filosoful de Academie „Ştefan Gheorghiu”, chiar „distanţat ideologic” de propriul discurs pro Dictator şi pro Epocă de Aur, dă verdicte celor capabili mă face să cred că e normală, poate, atitudinea celor care rămîn refractari la astfel de verdicte.

„Thanatosul ideologic”, cercetat de Vintilă Horia, te face să adormi. Înainte de asta, te face să te retragi a lehamite, a zădărnicie. Nu te mai interesează, eşti indiferent la vînarea de vînt. În 18 decembrie, 2006, la Timişoara, o mînă de oameni îşi comemora morţii. Pe B1 TV din septembrie 2007, la 6, vine presa!, Ulieru afirma că Secu a recrutat informatori chiar dintre disidenţi. Iar cuvîntul disident e compromis dacă Sorin Toma ori Ileana Vrancea au pretenţia disidenţei şi Baranga se joacă la Naţionalul ieşean, ca disident: mielul turbat. Deranjează din ce în ce mai puţin tragedia lui Mircea Vulcănescu, a doctorului Voiculescu, a etnologului Anton Golopenţia, a filosofului Ion Petrovici, tragedia lui Ianolide, autorul acelei Predanii a mărturisitorilor români din Închisori.

CominterniÅŸtii au apărut iarăşi la suprafaţă, cu antiromânismul lor cu tot. Fardat altfel. Doina lui Eminescu e iarăşi acuzată, ca-n anii cincizeci, că ar fi manifest protolegionar, iar naÅ£ionalismul – cauză sinucigaşă. AÅŸa-numita fluidizare a graniÅ£elor sună a internaÅ£ionalism proletar. Apud Florin Constantiniu („Adevărul literar ÅŸi artistic”, 19 martie, 2002): printre documentele tipărite din Arhiva Rusă s-a găsit un Apel, din aprilie-iunie ’45, semnat de reprezentanÅ£ii PCR, PSD ÅŸi Frontul Plugarilor din plasa Bihor, pentru ca Transilvania să se alipească URSS. Trimis unde? La ConferinÅ£a creării ONU. Åži mă întreb dacă alt istoric al Academiei, în afară de Al. Zub, face parte din Comisia Tismăneanu.

Continue reading

CRIMINALUL antisemit si antiroman WASS ALBERT omagiat de UDMR-PCM sub nasul Presedintelui si al SRI

De cativa ani deja salasluieste in piata centrala din Odorheiu Secuiesc – in ciuda mai multor plangeri penale – bustul criminalului de razboi anti-semit si anti-roman Wass (Vass) Albert, instalat de primarul extremist Szász JenÅ‘, fondator al ilegalului Partid Civic Maghiar (cu un ajutor despre care vom vorbi aici, negresit). Iata ca la acest act care contravine legilor internationale privind proslavirea criminalilor de razboi, se adauga si omagierea lui Wass Albert cu alte fonduri publice, de data aceasta provenind din bugetul orasului Sfantu Gheorghe. Autoritatile maghiare care diriguiesc discriminatoriu banii orasului romanesc Sfantu Gheorghe au decis sa finanteze, ca “proiect cultural” un pelerinaj in memoria criminalului de razboi. In acelasi timp pentru publicarea unei monografii a Catedralei Ortodoxe din Sfantu Gheorghe, aflata la an aniversar, Primaria si Consiliul Local nu au mai “gasit” resurse. Cetateanul Dan Tanasa a sesizat Parchetul. Oferim mai jos dovezi din Arhivele SRI, Arhivele Statului si ale Jandarmeriei Ungare despre crimele lui Wass Albert, ca ajutor, in atentia Parchetului si a Administratiei Prezidentiale. Ne alaturam Plangerii Penale a lui Dan Tanasa, pe care o redam aici, pentru a vedea cum vor reactiona si de aceasta data autoritatile romanesti, aflate deja intr-o clasica postura surdo-muta in fata agresiunilor neobrazate ale extremistilor maghiari. Complicitatile sunt mari si sus. Nu-i nimic. Noi ne facem datoria noastra. Dumnezeu si-o va face pe a Lui.

Catre:

Ministerul Public, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie

In atentia:
Doamnei Procuror General Laura Codruta Kovesi

Sediul: Bd. Libertatii, nr. 12-14, sector 5, Bucuresti

Obiect: alocarea de catre Primaria si Consiliul Local Sfantu Gheorghe, judetul Covasna, de fonduri publice pentru comemorarea unei persoane condamnata pe teritoriul Romaniei pentru crime de razboi

Stimata doamna Procuror General,

In baza articolului 51 din Constituia Romaniei si in baza Legii nr. 233/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor (publicata in Monitorul Oficial nr. 296 din 30 aprilie 2002) va inaintez prezenta petitie

In fapt,

Primaria Sfantu Gheorghe a postat, in aceste zile, pe pagina sa de internet lista proiectelor culturale care au primit aprobarea pentru finantare din fonduri publice de la bugetul local in perioada iulie-decembrie 2008. Printre proiectele aprobate pentru finantare se numara si „Vizitarea locurilor comemorative ale lui Vass Albert (Marosvecse) si ale lui Petofi Sandor (Feheregyhaza)” cu suma de 1000 de lei (data desfasurarii proiectului este 12 septembrie 2008), proiect initiat de Asociatia „Clubul Pensionarilor” din Sfantu Gheorghe si proiectul intitulat „Saptamana Wass Albert” initiat de Asociatia Tinerilor Maghiari din Covasna, finantat cu suma de 1500 lei (perioada de desfasurare a proiectului este 3-9 noiembrie 2008).

Potrivit cotidianului Gardianul din data de 11 mai 2007, Tribunalul Cluj a reconfirmat sentinta prin care numitul Wass Albert a fost condamnat la moarte, in martie 1946, pentru crime de razboi. Ordonanta de Urgenta nr. 31 din 13 martie 2002 aprobata prin Legea nr. 107 din 27 aprilie 2006 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii stipuleaza la art. 5 faptul ca „promovarea cultului persoanelor vinovate de savarsirea unei infractiuni contra pacii si omenirii sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, prin propaganda, savarsita prin orice mijloace, in public, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi.

Avand in vedere faptele prezentate mai sus va solicit sa va pronuntati asupra legalitatii acordarii de fonduri publice de catre o autoritate publica locala pentru comemorarea unei persoane condamnate pentru crime de razboi de catre o instanta din Romania.

In speranta unui raspuns prompt,

Dan Tanasa

03.10.2008

IN ATENTIA PARCHETULUI GENERAL SI A ADMINISTRATIEI PREZIDENTIALE

Ce nu a vazut Basescu in “secuime”

Albert Wass, criminal de război şi scriitor: Agitând o ramură de măslin deasupra cadavrelor victimelor…

Se încearcă în ultimul timp reabilitarea unui criminal de război, care a instigat la uciderea unor oameni nevinovaţi care nu aveau altă „vină” decât aceea de a fi de altă naţionalitate decât el, adică erau românii sau evrei şi de a avea o altă religie. Pretextul reabilitării este că ar fi fost un mare scriitor (?), fapt pentru care i s-au ridicat statui, care rămân pe soclu, chiar în ciuda protestelor publice şi în pofida legii române care interzice glorificarea criminalilor de război. Mai mult, se încearcă reabilitarea lui pe calea justiţiei (!) argumentându-se că criminalul ar fi fost o victimă a „justiţiei comuniste”.

Despre cine a fost „victima” vorbesc explicit documentele pe care le publicăm mai jos. Primul este un fragment din sentinţa Tribunalului Poporului din Cluj, emisă la 13 martie 1946. Instrumentarea s-a făcut în aceeaşi perioadă cu procesul Antonescu, deci de o justiţie încă democratică, şi este evident că Albert Wass nu a fost judecat de o instanţă comunistă. De altfel, sentinţa Tribunalului Poporului de la Cluj a fost confirmată de Tribunalul Internaţional Pentru Crime de Război. Documentul pe care îl publicăm poate fi găsit şi consultat de oricare cercetător în arhiva SRI, fond P, dosar 40022, vol. 3, p. 1- 64.

„TRIBUNALUL POPORULUI CLUJ

Completul de judecată

Dosar nr. 1/1946

HOTĂRÂREA nr. l

Şedinţa publică din 13 martie 1946

(…)

Tribunalul Poporului

Asupra acţiunii penale de faţă;

Având în vedere actele şi lucrările de la dosar, probele administrate în cauză, cum şi susţinerile şi concluziile orale şi scrise ale părţile;

Având în vedere că prin actul de acuzare arătat mai sus au fost aduse în faţa completului de judecată al Tribunalului Poporului din Cluj o serie de fapte speciale, întâmplate în 16 localităţi din Ardealul de Nord, la date diferite şi anume: în comuna Nuşfalău, jud. Sălaj, în ziua de 8 septembrie 1940 în oraşul Zalău în zorii zilei de 9 sep-tembrie 1940; la Muntele Meseş în dimineaţa zilei de 9 septembrie 1940; în comuna Trăznea, jud. Sălaj, în ziua de 9 septembrie 1940; în oraşul Huedin din jud. Cluj în ziua de 10 septembrie 1940; în comuna Ip, jud. Sălaj în noaptea de 13-14 septembrie 1940; în comuna Cerişa, jud. Sălaj în dimineaţa zilei de 16 septembrie 1940, în comuna Marca, jud. Sălaj în ziua de 15 septembrie 1940; în comuna Camău, jud. Sălaj în ziua de 15 septembrie 1940; în comuna Cosniciul de Sus, în ziua de 16 septembrie 1940; în comuna Hălmăjd în ziua de 16 septembrie 1940, în comuna Nuşfalău-Plopiş în ziua de 17 septembrie 1940; în comuna Sântion, jud. Bihor în noaptea de 16-17 septembrie 1940; în comuna Sucutard, jud. Someş în ziua de 23 septembrie 1940 şi în fine în comuna Mureşenii de Câmpie, jud. Cluj, în noaptea de 23-24 septembrie 1940.

Că se susţine prin actul de acuzare că aceste infracţiuni săvârşite la date diferite au o legătură strânsă între ele, fiind săvârşite în executarea aceleiaşi hotărâri criminale şi deci constituie o singură infracţiune, izvorâtă din creierul morbid-fascist al conducătorilor Ungariei horthyste, având ca unelte materiale pe acuzaţii din boxă şi pe acuzaţii judecaţi prin prezentul procesul, în contumacie.

Că autori morali ai acestor crime odioase sunt în mod nemijlo-cit conducătorii hortyÅŸti cari se aflau în această situaÅ£ie la ceda-rea Ardealului de Nord prin odiosul Dictat de la Viena, aceÅŸti conducători constituind „creierul” acestor crime – după expresia acuzării – ÅŸi executanÅ£ii fiind acuzaÅ£ii contumaci ÅŸi cei din boxă, iar autorii indirecÅ£i ÅŸi mai depărtaÅ£i fiind toÅ£i acei care s-au perindat la conducere ÅŸi au stăpânit Ardealul decenii, devastând, întreÅ£inând ÅŸovinismul, alimentând revizionismul ÅŸi iredentismul, aţâţând antisemitismul pe toate căile ÅŸi prin toate mijloacele, pentru ca prin aceste diversiuni să înăbuÅŸe lupta popoarelor pentru libertate ÅŸi pentru o viaţă mai bună.

Că deci acest proces nu este un proces de rând, ci un proces „sui-generis”, care se face în primul rând unui sistem ÅŸi unei epoci ÅŸi numai în al doilea rând uneltelor otrăvite ale acelui sistem ÅŸi ale acelei epoci.
Că astfel privite aceste fapte, este natural că ele să fie judecate împreună.

Având în vedere că toţi acuzaţii în actul de acuzare au fost trimişi în judecată Tribunalului Poporului din Cluj pentru fapte cum urmează:

1. Acuzatul Szinkovitz Zoltan, pentru faptul de a fi determinat în 8 septembrie 1940 un grup de soldaÅ£i maghiari, aflaÅ£i în comuna NuÅŸfalău, jud. Sălaj, să masacreze – fără nici un motiv – 9 (nouă) bărbaÅ£i ÅŸi două femei, toÅ£i civili cari se întorceau din România cu scopul de a ajunge în comuna lor de baÅŸtină cedată Ungariei prin efectul Dictatului de la Viena.
(…)

19. Acuzaţii Vass Andrei şi Vass Albert din Sucutard, de a fi îndemnat militarii maghiari să ucidă în ziua de 23 septembrie 1940 pe victimele Moldovan Iosif, Oaşi loan, Mihaly Ester şi Mihaly Rozalia.
20. Acuzaţii Pakucs şi plut[onier] major Polgár, ambii din Regimentul 19 Honvezi Nyeregyhaza, primul de a fi ordonat uciderea celor patru victime menţionate mai sus, iar secundul de a fi maltratat crunt atât victimele de mai sus cât şi alte persoane arestate.

21. Acuzatul locot[enent] Csordás Gergely din Regimentul 19 Honvezi Nyeregyhaza, primul de a fi ordonat în ziua de 22 sep-tembrie 1940 masacrarea familiilor preotului Bujor, cantorul Gurzău şi învăţătorul Petrea din comuna Mureşenii de Câmpie, judeţul Cluj.

(…) ei înşişi având sufletele otrăvite şi dtrept consecinţă a otrăvirii sufletelor au comis un şir întreg de atrocităţi şi anume:

Comuna Sucutard

ÃŽn luna septembrie 1940 – în urma Dictatului de la Viena – ÅŸi comuna Sucutard, ca restul Ardealului de Nord, este ocupată de unităţile armatei ungare. Aici îşi are domeniul contele Vass Albert ÅŸi familia, cari purtau ură neîmpăcată românilor, cari primiseră de la Statul român, prin reforma agrară, o bună parte din moÅŸia sa.
Mânat de această ură şovină, intervine prin locotentul Pakucs, comandantul militar al comunei, să fie arestat fostul primar român, Mărginean Petru, în care acuzatul Vass Albert vedea pe principalul vinovat în aplicarea reformei agrare, arestând cu el şi pe fata sa adoptivă Mureşan Marioara, pe atunci elevă la Şcoală Normală.
La intervenţia sa, sunt arestaţi locuitorii români Moldovan Iosif şi Câţ loan, cari prin anul 1938 au avut îndrăzneala de a porni proces penal împotriva contelui Vass Albert, pentru leziuni corporale.

O dată cu dânşii au fost arestaţi comerciantul Rosenberg pe motiv că ar face speculă şi cumnatele sale Mihaly Estera şi Rozalia (ambele evreice n.r.) denunţate autorităţilor ungare horthyste de contele Vass pentru activitate comunistă şi ca presupuse delatoare la autorităţile româneşti faţă de acuzat, suspectat pentru activitate iredentistă.

Arestaţii Mărginean Petru, Mureşan Marioara şi Rosenberg lacob, după interogatoriul luat de plutonierul Polgár, care i-a bătut pe ambii bărbaţi cu cruzime, au fost eliberaţi.

Au fost însă menţinuţi în arest cei doi săteni Moldovan Iosif şi Câţ loan, precum şi surorile Mihaly, ultimele fiind duse pe la castelul contelui Vass pentru a fi recunoscute.

Toate intervenÅ£iile făcute de Rosenberg lacob, singur sau îm-preună cu comerciantul Ordentlich Geza – un bun cunoscut al con-telui Vass – de a scăpa pe cunoscutele sale au rămas infructuoase. Tot cu acelaÅŸi rezultat s-a reîntors de la acuzat locuitorul PuÅŸcaÅŸ loan, care a mers să implore mila pentru Cât loan.

În ziua de duminecă 22 august 1940, pe când lumea ieşea din biserică, cei patru arestaţi au fost duşi sub pază militară până în comuna Taga, unde a doua zi dimineaţă au fost împuşcaţi şi aruncaţi în groapă comună.
Rolul şi vinovăţia acuzaţilor Vass Andrei, Vass Albert, locot[onent] Pakucs şi plutonier major Polgár este precis arătat de către martorii Rosenberg lacob, Mărginean Petru, Mureşan Marioara, Moldovan Susana şi alţii indicaţi special în dosarul cauzei.

Mureşenii de Câmpie

Numita comună este situată la aproximativ 7 km distanţă de comuna Sucutard şi în timpul masacrelor de aici la Mureşenii de Câmpie se afla cantonat un grup de soldaţi din armata maghiară, sub comanda locot[onent] Csordás Gergely, din Regimentul 19 Honvezi din Nyiregyhaza.

Aici era preot român Andrei Bujor, având soţie şi trei copii şi la casa şi curtea lor cantonase mai mulţi soldaţi cari se dăduseră la jafuri, îngrijorat de cele ce vor urma, căci militarii erau agresivi, preotul a plecat la Cluj, pentru a solicita intervenţia Comanda-mentului militar, însă neobţinând nici o promisiune, în seara zilei de 23 septembrie 1940 pe la orele 10 soseşte acasă descurajat.

Înainte de a sosi, este pândit pe şosea de acuzatul l[ocotenen]t Csordás Gergely şi imediat trimite încă în aceeaşi seară o patrulă de 12 soldaţi înarmaţi la casa preotului Bujor, cu ordinul precis de a-i extermina împreună cu toată familia, precum şi pe cei arestaţi în aceeaşi după-masă, Gurzău Ioan, cantor, Gurzău Valeria, soţia acestuia, Petrea Natalia, soţia învăţătorului, Petrea Gheorghe, Ana Miron, soacra acestuia, şi Petrea Rodica, copilul de cinci ani al învăţătorului şi menţinuţi sub pază în casa preotului.

Soldaţii trimişi la casa preotului, conformându-se ordinului primit împuşcă pe toţi cei mai sus arătaţi şi anume pe membrii familiei preotului, prin camerele de culcare, iar pe ceilalţi prin curte, împărtăşind aceeaşi soartă şi servitoarea preotului, unguroaica Juhasz Sarolta.

Toate victimele în număr de 11 sunt îngropate în aceeaşi noapte în curtea casei preotului român, într-o groapă improvizată, şi dimineaţa sosind acuzatul l[ocotenen]t Csordás Gergely la faţa locului i se raportează executarea ordinului.

Faptele [de] mai sus şi vinovăţia acuzaţilor sunt dovedite cu martorii Mânecan Todică, Divricean Nichita, Bujor Viorica, Olivia Daleu, Gurzău Vasile, Fuia Alexandru şi Pestean Vasile.

Din probaţiune administrativă s-a dovedit că l[ocotenen]t Csordás Gergely a fost instigat de a săvârşi crimele de mai sus de către acuzatul Vass Albert din comuna vecină Sucutard, căci contele avea supărare pe părintele Bujor, din cauza unui teren de vânătoare şi pentru că vedea în dânsul un mare român. (…)

Avînd în vedere că faptele săvârÅŸite de acuzaÅ£i întrunesc elementele crimei prevăzute de art. 2 lit. e din Legea nr. 312/1945 pentru urmărirea ÅŸi sancÅ£ionarea celor vinovaÅ£i de dezastrul ţării sau de crime de război, care are următorul conÅ£inut anunÅ£at în ÅŸedinţă publică: „Sunt vinovaÅ£i de dezastrul ţării prin săvârÅŸirea de crime de război cei care au ordonat sau săvârÅŸit represiuni colective sau individuale cu scop de persecuÅ£ie politică sau din motive rasiale asupra populaÅ£iei civile.”

Că în general vorbind s-a dovedit în faţa acestui Tribunal al Poporului că toţi acuzaţii condamnaţi au săvârşit cu intenţii crimele, în scop de persecuţie politică şi din motive rasiale.

Având în vedere că luaţi în parte fiecare din aceşti acuzaţi con-form participaţiei lor la săvârşirea crimelor arătate mai sus, acestea se încadrează în dispoziţiunile textului anunţat, după cum urmează:

(…)

3. Acuzaţii Vass Andrei moşier din comuna Sucutard şi fiul său Vass Albert sunt acei cari au determinat prin instigare masacrarea altor patru persoane în comuna Sucutard, iar acuzatul Vass Albert a mai instigat masacrarea familiei preotului Bujor din comuna Mureşenii de Câmpie, fapte cari se pedepsesc în conformitate cu art. 3 al. 2 din legea specială cu pedeapsa la moarte. (…)

Cititi mai jos sentinta definitiva confirmata de Tribunalul Internaţional Pentru Crime de Război urmata de un document al Jandarmeriei Regale Ungare si de Decizia Tribunalului Cluj din 16.05.2007


Continue reading