"Obiectivul nostru este sa refacem unitatea nationala a romanilor, acesta trebuie sa fie scopul nostru" – Profesorul academician Florin Constantiniu la o conferinta Civic Media
Astazi, 16 iunie 1989, odata cu celebrarea funeraliilor victimelor represiunii revolutiei maghiare din 1956, eveniment de o deosebita importanta pentru toate popoarele Europei, si in special pentru cele care mai traiesc inca sub dictaturi comuniste, a avut loc o intalnire intre membri ai Forumului Democratic Maghiar si romani, semnatari ai urmatoarei
Noi, romani si unguri,
Consideram ca libertatea si propasirea celor doua popoare pot fi realizate si garantate numai intr-un cadru politic pluralist de respectare integrala a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. O actiune comuna a fortelor democratice maghiare si romane se impune pentru atingerea acestui scop. Regimurile comuniste si in special politica dusa de dictatura ceausista a creat o situatie de criza acuta care impiedica comunicarea dintre romani si maghiari. Dialogul inceput astazi intre noi doreste sa invinga aceste piedici si sa stabileasca bazele unor relatii normale intre cele doua natiuni care s-au format in acelasi spatiu geografic.
Data fiind configuratia hartii etnice, solutionarea conflictelor nu poate veni in nici un caz din revizuirea frontierelor, ci din schimbarea rolului lor in sensul liberei circulatii a persoanelor, a informatiei si a ideilor, in conformitate cu acordurile de la Helsinki. Situam deci imbunatatirea relatiilor romano-maghiare in perspectiva procesului de restructurare democratica general-europeana, care singur va fi in stare sa rezolve problemele acumulate de-a lungul istoriei intre popoarele continentului intr-un mod care sa satisfaca interesele legitime ale fiecaruia in parte.
Transilvania a fost si este un spatiu de complementaritate
si trebuie sa devina un model de pluralism cultural si religios. Este in folosul popoarelor noastre ca diversitatea culturala, religioasa si de traditii care a facut specificul Transilvaniei sa fie prezervata.
Dreptul la o reprezentare politica autonoma si la autonomie culturala a fiecarei natiuni trebuie garantat. Realizarea sa implica, printre altele, asigurarea unei scolaritati de toate gradele in limba maghiara, inclusiv reinfiintarea universitatii maghiare din Cluj.
Principiile enuntate mai sus vor sta la baza tuturor actiunilor comune pe care semnatarii inteleg sa le duca in viitor. Apelam la organizatiile democratice precum si la acele persoane care impartasesc aceste principii sa se alature acestei actiuni.
Budapesta, 16 iunie 1989
Antal G. Laszlo, Antall Jozsef, Balogh Julia, Biro Gaspar, Csoori Sandor, Fur Lajos, Illzes Maria, Jeszensky Geza, Keszthelyi Gyula, Kodolanyi Gyula, Molnar Gusztav, Stelian Balanescu, din partea Cercului Roman din RFG, Mihnea Berindei, vicepresedinte al Ligii pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania (LDHR), Ariadna Combes, vicepresedinte al LDHR, Mihai Korne, director al revistei “Lupta”, Ion Vianu, reprezentant al Ligii pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania din Elvetia, Dinu Zamfirescu, membru al Biroului LDHR, membru al Partidului National Liberal.
Ulterior si alte persoane si organizatii s-au alaturat acestei declaratii: Rockenbauer Zoltan si Vagvolgyi Andras, din partea Federatiei Tineretului Democrat (FIDESZ), Partidul Liber Democrat, Asociatia Maghiarilor din Transilvania, prin presedintele Kiss Bela si secretarul Spaller Arpad, intregul colectiv redactional al revistei “2 000”, Bojtar Endre, seful sectiei pentru Europa rasariteana a Institutului de Istorie Literara, prof. Bela Kallman, Dan Alexe, Daniel Boc, Theodor Cazaban, Matei Cazacu, Antonia Constantinescu, Sofia Cesianu, Florica Dimitrescu, Neagu Djuvara, Paul Goma, Virgil Ierunca, Eugen Ionescu, Marie-France Ionescu, Monica Lovinescu, Bujor Nedelcovici, Adrian Niculescu, Alexandru Niculescu, Alain Paruit, Alex. Sincu, Sanda Stolojan, Vlad Stolojan, Vladimir Tismaneanu, Ileana Vrancea.
Declaratia a mai fost semnata, ulterior, si de: George Barbul, Doru Braia, Dina Bratianu-Missirliu, Alexandru Missirliu, Ileana Verzea.
La o luna dupa difuzare, intr-o “Marti, 4 iulie 1989, Majestatea Sa regele Mihai a primit la resedinta sa de langa Geneva o delegatie din grupul romanilor care au redactat la Budapesta o declaratie comuna impreuna cu Forumul Democratic Maghiar. Aceasta delegatie compusa din Dna Ariadna Combes, dr. Ion Vianu si Dinu Zamfirescu a inmanat Majestatii sale textul declaratiei de la Budapesta. Majestatea sa a aprobat intrutotul continutul declaratiei care exprima convingerile sale privind relatiile dintre popoarele roman si maghiar (…)”
NOU! Dupa FederaÈ›ia Română a JurnaliÅŸtilor MediaSind si Asociatia Civic Media, Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania – UZP – intervine public si cere scuzele oficiale ale Ambasadei UNGARIEI fata de jurnalistii romani si indepartarea diplomatului-agresor. VEZI MAI JOS comunicatul UZP, un VIDEO cu atasatul-derbedeu JANOS TIBOR BARABAS si reactiile din presa ungara
ROMANIA
Ministerul Afacerilor Externe
Direcţia Purtător de Cuvânt
A8/3226
31 octombrie 2008
ÃŽn legătură cu situaÅ£ia gravă pe care ne-a semnalat-o ziarul „Curentulâ€, de care ne-aÅ£i sesizat ÅŸi prin scrisoarea dumneavoastră, vă informăm că ambasadorul Republicii Ungare la BucureÅŸti, Oszkár Füzes, a fost invitat la sediul Ministerului Afacerilor Externe, la 30 octombrie 2008. I s-a adus la cunoÅŸtinţă preocuparea MAE faţă de problema sesizată de dumneavoastră, subliniindu-se, în context, importanÅ£a deosebită a înscrierii conduitei oricărui diplomat în rigorile corespunzătoare statutului diplomatic.
Ambasadorul Oszkár Füzes a dat asigurări că, în urma verificărilor ce vor fi întreprinse, vor fi luate măsurile care se impun.
De cativa ani deja salasluieste in piata centrala din Odorheiu Secuiesc – in ciuda mai multor plangeri penale – bustul criminalului de razboi anti-semit si anti-roman Wass (Vass) Albert, instalat de primarul extremist Szász JenÅ‘, fondator al ilegalului Partid Civic Maghiar (cu un ajutor despre care vom vorbi aici, negresit). Iata ca la acest act care contravine legilor internationale privind proslavirea criminalilor de razboi, se adauga si omagierea lui Wass Albert cu alte fonduri publice, de data aceasta provenind din bugetul orasului Sfantu Gheorghe. Autoritatile maghiare care diriguiesc discriminatoriu banii orasului romanesc Sfantu Gheorghe au decis sa finanteze, ca “proiect cultural” un pelerinaj in memoria criminalului de razboi. In acelasi timp pentru publicarea unei monografii a Catedralei Ortodoxe din Sfantu Gheorghe, aflata la an aniversar, Primaria si Consiliul Local nu au mai “gasit” resurse. Cetateanul Dan Tanasa a sesizat Parchetul. Oferim mai jos dovezi din Arhivele SRI, Arhivele Statului si ale Jandarmeriei Ungare despre crimele lui Wass Albert, ca ajutor, in atentia Parchetului si a Administratiei Prezidentiale. Ne alaturam Plangerii Penale a lui Dan Tanasa, pe care o redam aici, pentru a vedea cum vor reactiona si de aceasta data autoritatile romanesti, aflate deja intr-o clasica postura surdo-muta in fata agresiunilor neobrazate ale extremistilor maghiari. Complicitatile sunt mari si sus. Nu-i nimic. Noi ne facem datoria noastra. Dumnezeu si-o va face pe a Lui.
Catre:
Ministerul Public, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
In atentia:
Doamnei Procuror General Laura Codruta Kovesi
Sediul: Bd. Libertatii, nr. 12-14, sector 5, Bucuresti
Obiect: alocarea de catre Primaria si Consiliul Local Sfantu Gheorghe, judetul Covasna, de fonduri publice pentru comemorarea unei persoane condamnata pe teritoriul Romaniei pentru crime de razboi
Stimata doamna Procuror General,
In baza articolului 51 din Constituia Romaniei si in baza Legii nr. 233/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor (publicata in Monitorul Oficial nr. 296 din 30 aprilie 2002) va inaintez prezenta petitie
In fapt,
Primaria Sfantu Gheorghe a postat, in aceste zile, pe pagina sa de internet lista proiectelor culturale care au primit aprobarea pentru finantare din fonduri publice de la bugetul local in perioada iulie-decembrie 2008. Printre proiectele aprobate pentru finantare se numara si „Vizitarea locurilor comemorative ale lui Vass Albert (Marosvecse) si ale lui Petofi Sandor (Feheregyhaza)†cu suma de 1000 de lei (data desfasurarii proiectului este 12 septembrie 2008), proiect initiat de Asociatia „Clubul Pensionarilor†din Sfantu Gheorghe si proiectul intitulat „Saptamana Wass Albert†initiat de Asociatia Tinerilor Maghiari din Covasna, finantat cu suma de 1500 lei (perioada de desfasurare a proiectului este 3-9 noiembrie 2008).
Potrivit cotidianului Gardianul din data de 11 mai 2007, Tribunalul Cluj a reconfirmat sentinta prin care numitul Wass Albert a fost condamnat la moarte, in martie 1946, pentru crime de razboi. Ordonanta de Urgenta nr. 31 din 13 martie 2002 aprobata prin Legea nr. 107 din 27 aprilie 2006 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii stipuleaza la art. 5 faptul ca „promovarea cultului persoanelor vinovate de savarsirea unei infractiuni contra pacii si omenirii sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, prin propaganda, savarsita prin orice mijloace, in public, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi.
Avand in vedere faptele prezentate mai sus va solicit sa va pronuntati asupra legalitatii acordarii de fonduri publice de catre o autoritate publica locala pentru comemorarea unei persoane condamnate pentru crime de razboi de catre o instanta din Romania.
In speranta unui raspuns prompt,
Dan Tanasa
03.10.2008
IN ATENTIA PARCHETULUI GENERAL SI A ADMINISTRATIEI PREZIDENTIALE
Ce nu a vazut Basescu in “secuime”
Albert Wass, criminal de război şi scriitor: Agitând o ramură de măslin deasupra cadavrelor victimelor…
Se încearcă în ultimul timp reabilitarea unui criminal de război, care a instigat la uciderea unor oameni nevinovaÅ£i care nu aveau altă „vină†decât aceea de a fi de altă naÅ£ionalitate decât el, adică erau românii sau evrei ÅŸi de a avea o altă religie. Pretextul reabilitării este că ar fi fost un mare scriitor (?), fapt pentru care i s-au ridicat statui, care rămân pe soclu, chiar în ciuda protestelor publice ÅŸi în pofida legii române care interzice glorificarea criminalilor de război. Mai mult, se încearcă reabilitarea lui pe calea justiÅ£iei (!) argumentându-se că criminalul ar fi fost o victimă a „justiÅ£iei comunisteâ€.
Despre cine a fost „victima†vorbesc explicit documentele pe care le publicăm mai jos. Primul este un fragment din sentinţa Tribunalului Poporului din Cluj, emisă la 13 martie 1946. Instrumentarea s-a făcut în aceeaşi perioadă cu procesul Antonescu, deci de o justiţie încă democratică, şi este evident că Albert Wass nu a fost judecat de o instanţă comunistă. De altfel, sentinţa Tribunalului Poporului de la Cluj a fost confirmată de Tribunalul Internaţional Pentru Crime de Război. Documentul pe care îl publicăm poate fi găsit şi consultat de oricare cercetător în arhiva SRI, fond P, dosar 40022, vol. 3, p. 1- 64.
„TRIBUNALUL POPORULUI CLUJ
Completul de judecată
Dosar nr. 1/1946
HOTĂRÂREA nr. l
Şedinţa publică din 13 martie 1946
(…)
Tribunalul Poporului
Asupra acţiunii penale de faţă;
Având în vedere actele şi lucrările de la dosar, probele administrate în cauză, cum şi susţinerile şi concluziile orale şi scrise ale părţile;
Având în vedere că prin actul de acuzare arătat mai sus au fost aduse în faţa completului de judecată al Tribunalului Poporului din Cluj o serie de fapte speciale, întâmplate în 16 localităţi din Ardealul de Nord, la date diferite şi anume: în comuna Nuşfalău, jud. Sălaj, în ziua de 8 septembrie 1940 în oraşul Zalău în zorii zilei de 9 sep-tembrie 1940; la Muntele Meseş în dimineaţa zilei de 9 septembrie 1940; în comuna Trăznea, jud. Sălaj, în ziua de 9 septembrie 1940; în oraşul Huedin din jud. Cluj în ziua de 10 septembrie 1940; în comuna Ip, jud. Sălaj în noaptea de 13-14 septembrie 1940; în comuna Cerişa, jud. Sălaj în dimineaţa zilei de 16 septembrie 1940, în comuna Marca, jud. Sălaj în ziua de 15 septembrie 1940; în comuna Camău, jud. Sălaj în ziua de 15 septembrie 1940; în comuna Cosniciul de Sus, în ziua de 16 septembrie 1940; în comuna Hălmăjd în ziua de 16 septembrie 1940, în comuna Nuşfalău-Plopiş în ziua de 17 septembrie 1940; în comuna Sântion, jud. Bihor în noaptea de 16-17 septembrie 1940; în comuna Sucutard, jud. Someş în ziua de 23 septembrie 1940 şi în fine în comuna Mureşenii de Câmpie, jud. Cluj, în noaptea de 23-24 septembrie 1940.
Că se susţine prin actul de acuzare că aceste infracţiuni săvârşite la date diferite au o legătură strânsă între ele, fiind săvârşite în executarea aceleiaşi hotărâri criminale şi deci constituie o singură infracţiune, izvorâtă din creierul morbid-fascist al conducătorilor Ungariei horthyste, având ca unelte materiale pe acuzaţii din boxă şi pe acuzaţii judecaţi prin prezentul procesul, în contumacie.
Că autori morali ai acestor crime odioase sunt în mod nemijlo-cit conducătorii hortyÅŸti cari se aflau în această situaÅ£ie la ceda-rea Ardealului de Nord prin odiosul Dictat de la Viena, aceÅŸti conducători constituind „creierul” acestor crime – după expresia acuzării – ÅŸi executanÅ£ii fiind acuzaÅ£ii contumaci ÅŸi cei din boxă, iar autorii indirecÅ£i ÅŸi mai depărtaÅ£i fiind toÅ£i acei care s-au perindat la conducere ÅŸi au stăpânit Ardealul decenii, devastând, întreÅ£inând ÅŸovinismul, alimentând revizionismul ÅŸi iredentismul, aţâţând antisemitismul pe toate căile ÅŸi prin toate mijloacele, pentru ca prin aceste diversiuni să înăbuÅŸe lupta popoarelor pentru libertate ÅŸi pentru o viaţă mai bună.
Că deci acest proces nu este un proces de rând, ci un proces „sui-generis”, care se face în primul rând unui sistem ÅŸi unei epoci ÅŸi numai în al doilea rând uneltelor otrăvite ale acelui sistem ÅŸi ale acelei epoci.
Că astfel privite aceste fapte, este natural că ele să fie judecate împreună.
Având în vedere că toţi acuzaţii în actul de acuzare au fost trimişi în judecată Tribunalului Poporului din Cluj pentru fapte cum urmează:
1. Acuzatul Szinkovitz Zoltan, pentru faptul de a fi determinat în 8 septembrie 1940 un grup de soldaÅ£i maghiari, aflaÅ£i în comuna NuÅŸfalău, jud. Sălaj, să masacreze – fără nici un motiv – 9 (nouă) bărbaÅ£i ÅŸi două femei, toÅ£i civili cari se întorceau din România cu scopul de a ajunge în comuna lor de baÅŸtină cedată Ungariei prin efectul Dictatului de la Viena.
(…)
19. Acuzaţii Vass Andrei şi Vass Albert din Sucutard, de a fi îndemnat militarii maghiari să ucidă în ziua de 23 septembrie 1940 pe victimele Moldovan Iosif, Oaşi loan, Mihaly Ester şi Mihaly Rozalia.
20. Acuzaţii Pakucs şi plut[onier] major Polgár, ambii din Regimentul 19 Honvezi Nyeregyhaza, primul de a fi ordonat uciderea celor patru victime menţionate mai sus, iar secundul de a fi maltratat crunt atât victimele de mai sus cât şi alte persoane arestate.
21. Acuzatul locot[enent] Csordás Gergely din Regimentul 19 Honvezi Nyeregyhaza, primul de a fi ordonat în ziua de 22 sep-tembrie 1940 masacrarea familiilor preotului Bujor, cantorul Gurzău şi învăţătorul Petrea din comuna Mureşenii de Câmpie, judeţul Cluj.
(…) ei înşişi având sufletele otrăvite şi dtrept consecinţă a otrăvirii sufletelor au comis un şir întreg de atrocităţi şi anume:
Comuna Sucutard
ÃŽn luna septembrie 1940 – în urma Dictatului de la Viena – ÅŸi comuna Sucutard, ca restul Ardealului de Nord, este ocupată de unităţile armatei ungare. Aici îşi are domeniul contele Vass Albert ÅŸi familia, cari purtau ură neîmpăcată românilor, cari primiseră de la Statul român, prin reforma agrară, o bună parte din moÅŸia sa.
Mânat de această ură şovină, intervine prin locotentul Pakucs, comandantul militar al comunei, să fie arestat fostul primar român, Mărginean Petru, în care acuzatul Vass Albert vedea pe principalul vinovat în aplicarea reformei agrare, arestând cu el şi pe fata sa adoptivă Mureşan Marioara, pe atunci elevă la Şcoală Normală.
La intervenţia sa, sunt arestaţi locuitorii români Moldovan Iosif şi Câţ loan, cari prin anul 1938 au avut îndrăzneala de a porni proces penal împotriva contelui Vass Albert, pentru leziuni corporale.
O dată cu dânşii au fost arestaţi comerciantul Rosenberg pe motiv că ar face speculă şi cumnatele sale Mihaly Estera şi Rozalia (ambele evreice n.r.) denunţate autorităţilor ungare horthyste de contele Vass pentru activitate comunistă şi ca presupuse delatoare la autorităţile româneşti faţă de acuzat, suspectat pentru activitate iredentistă.
Arestaţii Mărginean Petru, Mureşan Marioara şi Rosenberg lacob, după interogatoriul luat de plutonierul Polgár, care i-a bătut pe ambii bărbaţi cu cruzime, au fost eliberaţi.
Au fost însă menţinuţi în arest cei doi săteni Moldovan Iosif şi Câţ loan, precum şi surorile Mihaly, ultimele fiind duse pe la castelul contelui Vass pentru a fi recunoscute.
Toate intervenÅ£iile făcute de Rosenberg lacob, singur sau îm-preună cu comerciantul Ordentlich Geza – un bun cunoscut al con-telui Vass – de a scăpa pe cunoscutele sale au rămas infructuoase. Tot cu acelaÅŸi rezultat s-a reîntors de la acuzat locuitorul PuÅŸcaÅŸ loan, care a mers să implore mila pentru Cât loan.
În ziua de duminecă 22 august 1940, pe când lumea ieşea din biserică, cei patru arestaţi au fost duşi sub pază militară până în comuna Taga, unde a doua zi dimineaţă au fost împuşcaţi şi aruncaţi în groapă comună.
Rolul şi vinovăţia acuzaţilor Vass Andrei, Vass Albert, locot[onent] Pakucs şi plutonier major Polgár este precis arătat de către martorii Rosenberg lacob, Mărginean Petru, Mureşan Marioara, Moldovan Susana şi alţii indicaţi special în dosarul cauzei.
Mureşenii de Câmpie
Numita comună este situată la aproximativ 7 km distanţă de comuna Sucutard şi în timpul masacrelor de aici la Mureşenii de Câmpie se afla cantonat un grup de soldaţi din armata maghiară, sub comanda locot[onent] Csordás Gergely, din Regimentul 19 Honvezi din Nyiregyhaza.
Aici era preot român Andrei Bujor, având soţie şi trei copii şi la casa şi curtea lor cantonase mai mulţi soldaţi cari se dăduseră la jafuri, îngrijorat de cele ce vor urma, căci militarii erau agresivi, preotul a plecat la Cluj, pentru a solicita intervenţia Comanda-mentului militar, însă neobţinând nici o promisiune, în seara zilei de 23 septembrie 1940 pe la orele 10 soseşte acasă descurajat.
Înainte de a sosi, este pândit pe şosea de acuzatul l[ocotenen]t Csordás Gergely şi imediat trimite încă în aceeaşi seară o patrulă de 12 soldaţi înarmaţi la casa preotului Bujor, cu ordinul precis de a-i extermina împreună cu toată familia, precum şi pe cei arestaţi în aceeaşi după-masă, Gurzău Ioan, cantor, Gurzău Valeria, soţia acestuia, Petrea Natalia, soţia învăţătorului, Petrea Gheorghe, Ana Miron, soacra acestuia, şi Petrea Rodica, copilul de cinci ani al învăţătorului şi menţinuţi sub pază în casa preotului.
Soldaţii trimişi la casa preotului, conformându-se ordinului primit împuşcă pe toţi cei mai sus arătaţi şi anume pe membrii familiei preotului, prin camerele de culcare, iar pe ceilalţi prin curte, împărtăşind aceeaşi soartă şi servitoarea preotului, unguroaica Juhasz Sarolta.
Toate victimele în număr de 11 sunt îngropate în aceeaşi noapte în curtea casei preotului român, într-o groapă improvizată, şi dimineaţa sosind acuzatul l[ocotenen]t Csordás Gergely la faţa locului i se raportează executarea ordinului.
Faptele [de] mai sus şi vinovăţia acuzaţilor sunt dovedite cu martorii Mânecan Todică, Divricean Nichita, Bujor Viorica, Olivia Daleu, Gurzău Vasile, Fuia Alexandru şi Pestean Vasile.
Din probaţiune administrativă s-a dovedit că l[ocotenen]t Csordás Gergely a fost instigat de a săvârşi crimele de mai sus de către acuzatul Vass Albert din comuna vecină Sucutard, căci contele avea supărare pe părintele Bujor, din cauza unui teren de vânătoare şi pentru că vedea în dânsul un mare român. (…)
Avînd în vedere că faptele săvârÅŸite de acuzaÅ£i întrunesc elementele crimei prevăzute de art. 2 lit. e din Legea nr. 312/1945 pentru urmărirea ÅŸi sancÅ£ionarea celor vinovaÅ£i de dezastrul ţării sau de crime de război, care are următorul conÅ£inut anunÅ£at în ÅŸedinţă publică: „Sunt vinovaÅ£i de dezastrul ţării prin săvârÅŸirea de crime de război cei care au ordonat sau săvârÅŸit represiuni colective sau individuale cu scop de persecuÅ£ie politică sau din motive rasiale asupra populaÅ£iei civile.”
Că în general vorbind s-a dovedit în faţa acestui Tribunal al Poporului că toţi acuzaţii condamnaţi au săvârşit cu intenţii crimele, în scop de persecuţie politică şi din motive rasiale.
Având în vedere că luaţi în parte fiecare din aceşti acuzaţi con-form participaţiei lor la săvârşirea crimelor arătate mai sus, acestea se încadrează în dispoziţiunile textului anunţat, după cum urmează:
(…)
3. Acuzaţii Vass Andrei moşier din comuna Sucutard şi fiul său Vass Albert sunt acei cari au determinat prin instigare masacrarea altor patru persoane în comuna Sucutard, iar acuzatul Vass Albert a mai instigat masacrarea familiei preotului Bujor din comuna Mureşenii de Câmpie, fapte cari se pedepsesc în conformitate cu art. 3 al. 2 din legea specială cu pedeapsa la moarte. (…)
Cititi mai jos sentinta definitiva confirmata de Tribunalul Internaţional Pentru Crime de Război urmata de un document al Jandarmeriei Regale Ungare si de Decizia Tribunalului Cluj din 16.05.2007
Un monument in memoria martirilro romani ucisi de maghiari in 1944 a fost dezvelit si sfintit de catre episcopul Harghitei si Covasnei, IPS Ioan Selejan, duminica, la biserica ortodoxa din localitatea covasneana Aita Seaca.
La Aita Seaca, in judetul Covasna, a fost ridicat un monument, in 1994, in memoria celor 13 asasini sadici maghiari! Ei au ucis, in septembrie 1944, soldati si ofiteri români cu topoarele, cu sapele si cu cazmalele. Numarul celor masacrati, dupa diverse marturii, variaza intre 20 si 100. Din initiativa episcopului PS Ioan, in luna iunie 2008, modesta cruce de lemn asezata la capatâiul ostasilor români, cazuti la datorie in septembrie 1944 in Aita Seaca si reinhumati, dupa 60 de ani, in septembrie 2004, in curtea bisericii ortodoxe din localitate, a fost inlocuita cu o cruce din marmura. Pe 4 septembrie 2004, in curtea bisericii ortodoxe din Aita Seaca, au fost reinhumate, cu ritual crestin ortodox, osemintele ostasilor români ucisi in urma cu 60 de ani in acele locuri.
Zdrobiti cu topoarele si masacrati cu mitralierele
Din documentele de arhiva rezulta ca, pe 4 septembrie 1944, militarii români izolati, aflati in retragere, au fost interceptati de etnici maghiari din Aita Seaca, luati ostatici, torturati si omorâti. Numarul militarilor români asasinati in aceasta localitate nu a fost stabilit cu precizie pâna in prezent. Declaratiile martorilor au fost contradictorii, indicând numarul victimelor intre 20 si 100. Documentele spun: „Nagy Alexandru, de 21 de ani, si Nagy Andrei, de 24 de ani, i-au taiat picioarele si mâinile si au zdrobit craniul, cu toporul, unui locotenent român care era ranit. Acesta s-a rugat de ei sa-i crute viata, pentru ca are de hranit patru copii. O alta parte din maghiari s-au urcat cu mitralierele in turla bisericii reformate si i-au mitraliat pe soldatii români aflati in retragere. Nagy Andrei a mai taiat capul unui ostas românâ€. La 26 septembrie 1944, pe fondul unei slabe prezente a administratiei române in zona, in Aita Seaca a venit comandantul Batalionului de Voluntari Brasov, Gavrila Olteanu, din cadrul Regimentului de Voluntari „Iuliu Maniuâ€, care a efectuat o ancheta, in opinia ungurilor drept una sumara, asupra celor petrecute la 4 septembrie, si a dispus executarea a 11 etnici maghiari, iar alti doi raniti atunci decedând ulterior.
Din lucrarea lui Petre Turlea, „Monumente non grataâ€, aflam ca in a doua etapa a proceselor declansate in decembrie 1944, de Curtea Martiala din Sibiu, in legatura cu cele petrecute la Aita Seaca, s-a urmarit atenuarea animozitatilor dintre cele doua comunitati, prin decretarea vinovatiei egale si deci stergerea episoadelor dramatice. Acum trei ani, membrii Guvernului României si ai Executivului Ungariei, condusi de premierii Calin Popescu-Tariceanu si Ferenc Gyurcsany, s-au reunit, la Budapesta, intr-o sedinta comuna in care au decis constituirea unui grup de istorici care sa editeze un volum comun de istorie. Cu aceasta ocazie, nu au fost ocolite nici subiectele legate de reconcilierea istorica, autonomia pentru etnicii maghiari din România sau proiectele de colaborare in domeniul economic. Activitatea istoricilor din cele doua tari va fi coordonata de catre academiile celor doua state. Prezentarea structurii detaliate a volumului se preconizeaza a fi facuta in 2010, urmând ca ulterior sa fie elaborat continutul propriu-zis. Elaborarea volumului de istorie comuna va putea constitui baza pentru redactarea, in viitor, a unui manual comun de istorie. Executivul de la Bucuresti a precizat ca o initiativa similara a fost realizata, in premiera mondiala, de Franta si Germania, un volum care acopera istoria moderna a celor doua tari fiind prezentat in acest an.
Din prea mult exces, probabil, funcţionarii Ministerului Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor au reuşit să provoace confuzie. Accesând site-ul ministerului amintit ai impresia că România la ora actuală nu este împărţită în 8 Regiuni de Dezvoltare, ci în 9. Într-adevăr, în partea dreaptă a paginii, unde sunt postate siglele acestor Agenţii, mai apare una, şi anume cea a Agenţiei de Dezvoltare Judeţeană Harghita.
Cu ce se ocupă această instituÅ£ie? Conform site-ului oficial, AgenÅ£ia din Harghita a fost concepută ca un serviciu public de interes judeÅ£ean, cu personalitate juridică, în subordinea Consiliului JudeÅ£ean Harghita. “ÃŽnfiinÅ£area acestei AgenÅ£ii a fost necesară la pragul aderării României la Uniunea Europeană pentru utilizarea optimă a Fondurilor Structurale în scopul implementării Programului OperaÅ£ional Regional”- ne informăm de la sursă. Până aici nimic anormal, chiar dacă scopul noii AgenÅ£ii se suprapune peste cea a AgenÅ£iei de Dezvoltare Regională Centru (ADR 7 Centru) care răspunde de buna derulare a Programelor OperaÅ£ionale Regionale cu fonduri europene în judeÅ£ele Sibiu, Alba, BraÅŸov, Covasna, Harghita, MureÅŸ.
Aflăm totuşi că nu ar există niciun conflict de interese, întrucât entitatea promovată de minister colaborează strâns cu ADR 7. Iată că iniţiativa, chiar dacă nu este recentă, poate fi catalogată ca meritorie, deoarece Consiliul Judeţean Harghita, deşi are în cadrul instituţiei un Departament specializat destinat bunei absorbţii a fondurilor europene, a mai creat o structură care se ocupă cu dezvoltarea locală, mai exact cu identificarea de proiecte care să poată fi finanţate prin Programele europene. Până la un punct însă. Agenţia de Dezvoltare Judeţeană Harghita nu este singulară în România. Ca ea sunt multe, cum ar fi Agenţia de Dezvoltare Locală Bacău sau Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov. Doar două exemple. Acestea au acelaşi nobil obiect de activitate, dar, cu toate acestea, ele nu sunt promovate pe site-ul oficial al Ministerului Dezvoltării. De ce a fost aleasă tocmai cea din Harghita? Greu de explicat, şi tocmai de aceea apar imediat speculaţiile. Culmea, multe dintre ele vin tocmai din partea funcţionarilor din minister care sugerează că structura promovată din Harghita ar avea sprijinul direct al ministrului Laszlo Borbely.
Până şi sigla amintitei Agenţii te pune pe gânduri. Ea nu este altceva decât o stilizare a semnului electoral al UDMR.
O altă întrebare. Dacă Agenţia este în directă subordine a Consiliului Judeţean Harghita, având un buget alocat, de ce era absolut nevoie ca site-ul să fie susţinut de fundaţia Szulofold Alap, fundaţie care finanţează acţiunile minorităţilor din afara Ungariei (România, Ucraina, Croaţia, Slovacia etc.) care este reprezentată în România şi de Gasparik Attila, fostul vicepreşedinte al CNA. Să fie oare această acţiune de promovare a unei singure Agenţii de Dezvoltare Locală un alt pas pentru obţinerea unei noi împărţiri regionale a României, cerută cu atâta insistenţă de UDMR prin care să se regăsească cea a judeţelor Harghita, Covasna şi Mureş, ca preambul la obţinerea statutului de Regiune Autonomă, regiune gândită doar pe criterii etnice, aşa cum recunosc politicienii UDMR. Iată cum un Minister ca acela al Dezvoltării, responsabil cu strategia de implementare a Programelor europene, poate fi suspectat că se foloseşte de banii europeni pentru atingerea unui obiectiv de partid, şi anume recunoaşterea autonomiei Ţinutului Secuiesc.
Ministerul Dezvoltării nu este un caz izolat. Mai avem cel al Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor. În timpul mandatului ministrului Zsolt Nagy a fost înfiinţată Asociaţia eTransylvania, asociaţie care se bucură de sprijinul mai multor ministere din Ungaria, dar şi de cel al Fundaţiei Szulofold Alap.
Scopul oficial al acestei entităţi? Ea a luat fiinţă în martie 2007 pentru a oferi un cadru instituÅ£ional pentru funcÅ£ionarea ÅŸi dezvoltarea ReÅ£elei Punctelor eTransylvania, o reÅ£ea cu 170 puncte de acces public la internet, mai ales în zonele rurale, din 3 regiuni de dezvoltare, 16 judeÅ£e ale României. Cu alte cuvinte, un proiect amplu de ale cărui beneficii se pot bucura cetăţenii României, indiferent de etnie, din regiunile Transilvaniei. Iar nimic de comentat, până la un punct. PreÅŸedintele Corpului de ExperÅ£i al AsociaÅ£iei eTransylvania este nimeni altul decât Zsolt Nagy, fostul ministru al ComunicaÅ£iilor. Iată ce afirma domnia sa: “Scopul AsociaÅ£iei eTransylvania – luând în considerare tradiÅ£iile culturale ÅŸi istorice ale comunităţii maghiare – este sprijinirea proceselor de modernizare a Transilvaniei.” Iată ce diferenţă între statut ÅŸi declaraÅ£ie. Practic, prin afirmaÅ£ia fostului ministru, comunitatea de români sau de saÅŸi este exclusă de la beneficiile programului de modernizare amintit. Iată câte interpretări pot avea acÅ£iunile actualilor sau foÅŸtilor miniÅŸtri ai UDMR ÅŸi, sincer, nu ÅŸtiu cui folosesc ele.
De altfel, ultima “mutare” a Ministerului Dezvoltării de a promova o singură agenÅ£ie de dezvoltare judeÅ£eană, cea din Harghita, pare mai degrabă o formă de propagandă a UDMR ÅŸi nu a unui minister care trebuie să gestioneze fondurile europene destinate dezvoltării României. Cu siguranţă că actuala împărÅ£ire statistică a ţării – statistică ÅŸi nu administrativă- în 8 regiuni de dezvoltare poate nu este prea fericită ÅŸi productivă în accesarea banilor europeni. Poate, dar asta nu înseamnă că regulile jocului, negociate cu cei din Comisia Europeană pot fi schimbate pe criterii etnice. Practic, ministrul Dezvoltării Laszlo Borbely redeschide subtil acest subiect. Un gest pur electoral în speranÅ£a că UDMR va mai lua ceva voturi în urma propagandei făcute de actualii sau foÅŸtii miniÅŸtri ai acestui partid.
Sub lumina reflectoarelor ce ard în roÅŸu alb verde, steagurile cu stema Ungariei Mari unduie peste sala plină. ÃŽn faÅ£a scenei, mulÅ£imea îşi agită mâinile în aer ÅŸi scandează cu patimă pe ritmurile tot mai cadenÅ£ate: “Fasz Trianon! Le Trianon! Vesszen Trianon!†(“P… Trianon! Jos Trianonul! Să piară Trianonul!â€).
La inceputul lunii, la Oradea a avut loc un concert rock care a încins spiritele cu mult înainte de a începe. E vorba de spectacolul formaÅ£iei ungare Karpatia, un grup de revizioniÅŸti convinÅŸi, al căror Å£el declarat este de a reînvia spiritul naÅ£ional în regiunile “rupte†de Ungaria ÅŸi “călcate în picioare†de alte naÅ£ii…
Opriţi-i!
Scandalul în jurul spectacolului a început marÅ£ea trecută. ÃŽntr-o scrisoare deschisă trimisă ministrului de Interne ÅŸi BIHOREANULUI, Alexandru Sântu, preÅŸedintele AsociaÅ£iei Noua Dreaptă din Cluj, a cerut anularea concertului ÅŸi sancÅ£ionarea organizatorilor pentru promovarea unor mesaje anticonstituÅ£ionale. O zi mai târziu, interpelaÅ£i pe marginea petiÅ£iei, reprezentanÅ£ii Inspectoratului de PoliÅ£ie Bihor s-au declarat neputincioÅŸi ÅŸi îşi argumentau poziÅ£ia de “non-combat“ prin faptul că manifestarea ÅŸovină are loc într-un spaÅ£iu privat. â€Dacă după concert vom fi sesizaÅ£i despre faptul că au existat manifestări care au îndemnat la ură ori separatism teritorial, se vor întreprinde cercetăriâ€, a declarat purtătorul de cuvânt al PoliÅ£iei Bihor, inspectorul Alina Dinu.
Dintr-o parte în alta
Faima de şovini pe care şi-au câştigat-o cei de la Karpatia l-a speriat chiar şi pe episcopul Laszlo Tokes, care le-a interzis acestora accesul în sala festivă a Universităţii Partium, unde fusese programat iniţial concertul.
PoziÅ£ia europarlamentarului e de înÅ£eles. Universitatea pe care o patronează Episcopia reformată e în curs de acreditare, iar un concert antiromânesc ar fi fost o bulină neagră în dosarul depus la minister. AÅŸa că organizatorii – MiÅŸcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate (HVIM) ÅŸi Tinerii Maghiari din Ardeal (EMI) – au închiriat sala de spectacol a Casei de Cultură a Sindicatelor.
Răzbunare cu foc şi oţel
Show-ul a adunat peste 550 de spectatori. â€ÃŽnarmaÅ£i†cu drapele naÅ£ionale maghiare, dar ÅŸi cu steagul Ungariei Mari, imprimat cu stema organizaÅ£iei HVIM, cei prezenÅ£i, tineri ÅŸi bătrâni laolaltă, au fredonat împreună cu artiÅŸtii cântecele revizioniste, care cer răzbunarea celor 13 generali martiri executaÅ£i în 1849 la Arad ÅŸi alipirea Ardealului de Ungaria Mare, cea de dinaintea Tratatului de la Trianon. â€Nu lăsăm din mână steagurile roÅŸ-alb-verzi din ’48 / Pe cei 13 de la Arad îi vom răzbuna / Cu foc ÅŸi oÅ£el / Ce mai vrea poporul? Pământul natal ce le-a fost luat 
â€Vor mai fi honvezi la Oradea!â€
Mesajele revizioniste au fost laitmotivul serii. â€Pe cine doare Ardealul pus în lanÅ£uri / Åži îi ajunge la suflet durerosul său oftat / Aude clopotele ce cheamă la-ntregire / Åži nu îi lasă singuri pe fraÅ£ii din CarpaÅ£iâ€, spunea un cântec. â€Unde sunteÅ£i voi, secui? V-am dat pământul sfânt în grijă / Vi l-au luat ÅŸi a ajuns al altora / Ardealul a fost învins ÅŸi cotropit / Bastionul CarpaÅ£ilor a fost luat cu asalt ÅŸi zace îngropat sub coroane de spini/â€, zicea altul.
â€Poporul meu a fost luat de tătari / Cotropit de turci / L-au comandat austriecii / L-au furat românii, l-au jefuit cehiiâ€, au acuzat artiÅŸtii, promiţând însă că: â€Vor mai fi honvezi pe jos ÅŸi pe motoare / La OÅŸorhei, Turda, Miercurea Ciuc, Oradea, Baia Mare / Se vor întoarce la toamnăâ€, căci â€Trăim pentru tine dulce Å£ară / Să piară Trianon!â€.
Presărat între piese cu scandări de genul “ne-au luat Ardealul valahii cu opinci†şi “românii au devenit un blestemâ€, concertul s-a încheiat apoteotic, cu piesa â€Ardealul e liberâ€, ale cărei versuri sună aÅŸa: â€Nu va fi patria altora / Ardealul va rămâne pururi Ardeal / Degeaba a fost cotropit de oÅŸtiri de cuceritori / Ardealul e liber ÅŸi va rămâne aÅŸaâ€.
Fiecare cu ale lui
Scandalosul concert s-a încheiat fără incidente dar, culmea, ÅŸi fără urmări pentru organizatori. â€Nici nu înÅ£eleg de ce s-a făcut aÅŸa mare problemă din concertul acesta. Lumea s-a simÅ£it bine, n-au fost incidente, nu s-a întâmplat nimicâ€, declară senin Csuha Norbert, unul dintre organizatori. De fapt, nici nu-ÅŸi face probleme că ar putea avea vreo consecinţă. â€Noua Dreaptă e o organizaÅ£ie mică ÅŸi nu poate face nimicâ€, spune Csuha.
Cu toate că întregul concert a mustit de mesaje antiromâneÅŸti, el pretinde că formaÅ£ia pe care a promovat-o nu are nimic cu poporul român. â€Au cântat despre maghiari. Noua Dreaptă are mesaje pro-româneÅŸti. Karpatia vorbeÅŸte despre Ungaria, ei despre România. Care-i diferenÅ£a?â€, se întreabă Csuha.
Un singur lucru omite tânărul maghiar. Contează, totuÅŸi, pe care parte a graniÅ£ei te manifeÅŸti…
„Miscarea Tinerilor din cele 64 de Comitate†(HVIM) intentioneaza sa organizeze, vineri 6 iunie, o demonstratie impotriva „josnicului†Tratat de pace de la Trianon. Evenimentul va incepe la ora 16:30 (ora Ungariei), practic, ora la care a fost semnat tratatul. HVIM, impreuna cu „Miscarea de dreapta pentru Ungariaâ€, ii cheama „pe toti cei pe care ii doare rusinea de la Trianon†la un mars, de la crucea Regnum Marianum din Budapesta la ambasadele Frantei, Statelor Unite si a Serbiei din Ungaria. Mottoul actiunii este: „Sa piara Trianonul!†La eveniment participa, an de an, si reprezentantii organizatiilor HVIM de dinafara granitelor Ungariei. „Ungaria Mare†este conceptul politic al nostalgicilor revizionisti maghiari, care viseaza la revenirea Ungariei la frontierele avute inainte de 1918.
HVIM va organiza demonstratii impotriva Tratatului de pace de la Trianon, in data de 6 iunie, defilând in capitala Ungariei, de la Regnum Marianum pâna la ambasada Frantei, Statelor Unite dar si a Serbiei, apare pe site-ul http://kutasi.blogspot.com/2008/04/808-hatvanngy-vr
megye-ifjsgi-mozgalom.html.
Actiunii de protest i s-a alaturat si „Miscarea de dreapta pentru Ungariaâ€. Scopul demonstratiei este „trezirea opiniei publice, semnalizând ca maghiarimea nu uita nici o clipa si nu renunta la pamântul stramosesc!†Manifestatia „a devenit traditie de aproape de un deceniuâ€, fiind atacat astfel „josnicul†Tratat de pace de la Trianon de la 4 iunie 1920 si „a intrat in istorie†in anul 2006, când protestatarii iredentisti „au marsaluit†de la crucea de la Regnum Marianum din Budapesta pâna la „Castelul Trianon din Versailles, unde, din 4 iunie 1920, pentru prima data s-au manifestat maghiariiâ€, se arata pe site-ul HVIM. Conducerea HVIM a anuntat ca va inmâna ambasadorului Statelor Unite o petitie prin care doreste sa atraga atentia opiniei publice la „masura dublaâ€, prin care recurgerea la violenta a albanezilor a fost sprijinita de „puterile mari, atât pe plan politico-diplomatic, cât si cu arme, iar lupta indârjita, dar pasnica a maghiarilor pentru autodeterminare, nu.†HVIM vrea sa stie daca doar violenta este sprijinita.
Se vrea o defilare in forta
Conducerea organizatiei vrea sa marcheze „comemorarea†Tratatului de la Trianon cu un mars „ce va prezenta elemente care radiaza de putereâ€. Pentru a-si atinge scopul, HVIM ii invita sa li se alature pe toti maghiarii „pe care ii doare rusinea de la Trianon si doresc sa actioneze impotriva acestui tratatâ€. Conducerea miscarii considera ca marile puteri, conduse de SUA, au creat un precedent prin sprijinirea si recunoasterea luptei pentru independenta a Kosovo. „Acest precedent transmite mesajul ca status quo-ul, ridicat in secolul al XX-lea, nu e vesnic, granitele pot fi schimbate, motiv pentru care anul acesta, in mod neregulat, de la ambasada Frantei vom defila la Ambasada Americiiâ€. Astfel, HVIM intentioneaza o demonstratie in fata Ambasadei SUA, dar si sa inmâneze o petitie ambasadorului, prin care „atragem atentia opiniei publice americane si internationale asupra masurii duble, cu care au sprijinit lupta armata a albanezilor, in timp ce lupta indârjita, dar pasnica, a maghiarilor, nu, fapt de unde se trage concluzia ca doar luptele armate sunt sprijinite.†Manifestatia se va incheia in fata Ambasadei Serbiei, unde protestatarii vor sa isi exprime dezacordul fata de „agresiunea impotriva maghiarilor†din regiunile sudice ale fostei Ungarii Mari.
„Sa plânga clopoteleâ€
An de an, ziua semnarii tratatului este marcata in localitatile locuite de maghiari prin tragerea clopotelor bisericilor. Astfel, organizatia-membra HVM din „comitatul Sopron†a postat si acum, pe adresa
http://kutasi.blogspot.com/2008/05/883-hatvanngy-vrmegye-ifjsgi-mozgalom.html, o scrisoare, adresata tuturor preotilor din bazinul carpatic, „indiferent de etnie si de religieâ€, prin care ii roaga ca in data de 4 iunie, la ora 4:30 sa fie trase clopotele, in amintirea tragediei de la Trianon. „In anii trecuti, in multe biserici au plâns clopotele in ziua semnarii tratatului rusinos. Din pacate insa, nu in toate localitatileâ€, se arata in scrisoare. „Va rugam cu respect, ca in data de 4 iunie, la ora semnarii, la 15:30, sa sune clopotele si in biserica dumneavoastraâ€, cere semnatarul scrisorii, Spaller Erika, in numele organizatiei comitatului Sopron.
«Ardealul e pamânt unguresc»
Organizatia „Miscarea Tinerilor din cele 64 de Comitate†a fost infiintata in 21 aprilie 2001, iar in 10 noiembrie 2001 a demonstrat pentru prima data, in fata Ambasadei României din Ungaria, impotriva „atrocitatilor†aduse maghiarilor din Transilvania („case maghiare demolate la Rosia Montana; goana politiei impotriva manualelor aduse din Ungaria si cauza nevinovatilor de la Târgu Secuiesc intemnitati (n.r. – ucigasii maiorului Agache)â€. HVIM a demonstrat pentru prima data impotriva Tratatului de la Trianon in anul 2002. Atunci, potrivit datelor de pe site-ul organizatiei, http://www.hvim.hu/mozgalom2.htm, aproximativ 2000 de tineri au pornit de la Regnum Marianum spre Ambasada Frantei, scandând „Sa piara Trianonulâ€, „Ria, ria, Hungaria†si „Nu, nu, niciodataâ€, apoi, ajungând, cu fluieraturi, in fata Ambasadei României, au transmis diplomatilor români ca „Ardealul e pamânt ungurescâ€. Potrivit organizatorilor (HVIM si organizatia Karpatia), in anul 2006 peste 800 de tineri au participat la demonstratie pe strazile din Versailles, scandând „Sa piara Trianon†si „Justice for Hungaryâ€. Continue reading →
Parlamentul European găzduieÅŸte, începând cu 26 mai, pe unul din coridoarele sale, o expoziÅ£ie patronată de eurodeputatul maghiar Zsolt Becsey, afiliat PPE. ExpoziÅ£ia se numeÅŸte: “Laboratorul diversităţii: secole de multiculturalism în regiunile Bacska ÅŸi Banat”. Expozitia reprezinta practic un afront la adresa Romaniei si a istoriei reale prezentand deformat “drama Ungariei de la Trianonâ€. Desi nu este prima manifestare anti-romaneasca organizata de ungurii din PPE la Parlamentul European, nici “colegii†romani din gruparea populara , nici Ministerul Afacerilor Externe de la Bucuresti nu au schita vreun gest de dezaprobare si sanctionare publica a acestor dezinformari care se inscriu in planurile bine puse la punct ale unui razboi informational impotriva Romaniei. Europarlamentarul PSD Adrian Severin si fostul sau coleg de la ZIUA, Cristian Unteanu, au fost singurii care au protestat la Bruxelles si Bucuresti. Dupa cum informa corespondentul ZIUA, Cristian Unteanu, ungurii din grupul PPE au sarbatori 15 martie la Bruxelles printr-o alta expozitie, cu fotografii macabre din Romania anilor ’89-’90. Realizata in cea mai circulata zona a Parlamentului European, expozitia prezinta in mod fals realitatea din orfelinatele din Romania folosindu-se de imagini de la inceputul anilor ’90. Europarlamentarii romani si Ministerul Afacerilor Exerne nu au schitat nici un gest pentru a contracara si sanctiona operatiunea anti-Romania. Expozitia respectiva a fost inaugurata sub sigla PPE, la manifestare participand europarlamentari maghiari si sloveni, poate fiindca, asa cum ni s-a explicat, celelalte fotografii – la fel de teribile – reprezinta realitati din Ungaria si Slovenia.
Miercuri, 28 mai, seful Delegaţiei PSD în Parlamentul European, Adrian Severin, i-a trimis o scrisoare secretarului general al PE, Harald Rømer, în care îi atrage atenţia acestuia asupra contradicţiei dintre valorile promovate de Parlamentul European şi conţinutul unei expoziţii de natură istorică patronate de un europarlamentar ungur. (vezi originalul in engleza mai jos).
“Prin această expoziÅ£ie cu un nume respectabil, dar care deplânge în acelaÅŸi timp ‘nedreptatea’ făcută Ungariei prin pacea de la Trianon, colegul maghiar care a organizat evenimentul, ca de altfel ÅŸi Otto von Habsburg (care a trimis câteva remarci pentru lectură în deschiderea expoziÅ£iei), pretind că independenÅ£a Ungariei obÅ£inută la Trianon a fost umbrită de recunoaÅŸterea noului stat maghiar în graniÅ£e prea strâmte”, se arată în scrisoarea lui Severin.
“Nu ne opunem exprimării opiniilor în materie istorică, dar nu vedem de ce asemenea activităţi specifice trebuie să fie tolerate la Parlamentul European. Ce s-ar întâmpla dacă toată lumea ar aduce în discuÅ£ie propriile frustrări istorice?”, se arată în continuarea scrisorii.
Potrivit lui Severin, “prin cele mai recente valuri de aderare, Europa a abandonat epoca de la Versailles. EurodeputaÅ£ii maghiari din România ÅŸi Slovacia vorbesc ungureÅŸte când se adresează Parlamentului European. Cetăţenii maghiari sunt liberi să facă investiÅ£ii sau să cumpere imobile în ţările membre UE, inclusiv în România ÅŸi Slovacia. Comunităţile maghiare din ţările învecinate Ungariei pot învăţa în limba maternă la ÅŸcoală ÅŸi o pot folosi în administraÅ£ie”.
“Este Trianon încă relevant în asemenea condiÅ£ii ÅŸi de ce ar trebui să fie menÅ£ionat într-o notă de auto-victimizare? Auto-victimizarea influenÅ£ează în mod negativ spiritul maghiar ÅŸi creează temeri ÅŸi reacÅ£ii anti-maghiare nejustificate la popoarele vecine. Să nu uităm că aderarea la Uniunea Europeană se presupune că trebuie să ducă la depăşirea conflictelor naÅ£ionale în cadrul unei democraÅ£ii trans-naÅ£ionale”, a subliniat eurodeputatul social-democrat.
“Vă rog să reflectaÅ£i, domnule secretar general, dacă, prin găzduirea unui asemenea eveniment, Parlamentul European chiar promovează valorile europene”, a conchis preÅŸedintele grupului social-democrat român în PE.
Atacul din martie
Euro-manipulare contra Romaniei
O expozitie de fotografie din cea mai circulata zona a Parlamentului European prezinta in mod fals realitatea din orfelinatele din Romania folosindu-se de imagini de la inceputul anilor ’90. Europarlamentarii romani si Ministerul Afacerilor Exerne nu au schitat nici un gest pentru a contracara si sanctiona operatiunea anti-Romania. Expozitia respectiva a fost inaugurata sub sigla PPE, la manifestare participand europarlamentari maghiari si sloveni, poate fiindca, asa cum ni s-a explicat, celelalte fotografii – la fel de teribile – reprezinta realitati din Ungaria si Slovenia.
Problema este ca – si aici incepe impresia mea de manipulare – nici una dintre fotografii nu poarta vreo indicatie, nici macar cele minime elementare intr-o manifestare de amatori, adica locatia si anul de realizare. Sunt pur si simplu imagini care trebuie coroborate cu ceva. Asta cu toate ca in invitatia la eveniment era precizat foarte limpede ca e vorba despre fotografii realizate in perioada 1989 -1990.
Brosura inselatoare
Ca sa te lamuresti, ai la dispozitie brosura de prezentare a organizatiei producatoare a expozitiei, “International Children’s safety service” cu sediul la Budapesta si prezidata de dl Peter Edvi, cel care a inaugurat si manifestarea de la Bruxelles. Si ce afla vizitatorul? Inceputurile au fost facute in momentul in care Edvi si prietenii sai, imediat dupa caderea comunismului, “au primit informatii care-ti faceau parul maciuca despre conditiile din orfelinatele romanesti… in zilele de Craciun ale lui 1989 putand sa se convinga personal de adevarul intristator de la fata locului, sa obtina date la prima mana si sa verifice rapoartele cu prietenii lor transilvaneni”. Drept care fac fotografiile necesare (reluate acum in expozitia de acum, din 2008) si organizeaza, avand ca punct de plecare presa germana, o campanie de informare a opiniei publice mondiale despre dezastrul criminal din Romania…
La Budapesta se formeaza un prim comitet de ajutorare a copiilor, printre membrii sai marcanti regasindu-l, fara nici un fel de surpriza, pe dl Vicktor Orban. In comitetul de patronaj regasim nume de prestigiu cum ar fi dr. Heinz Fischer, presedintele Austriei, Horst Koehler, presedintele Germaniei, dr. Laszlo Solyom, presedintele Ungariei, Dr. Arpad Goncz si dr. Ferenc Madl, fosti presedinti ai Ungariei si dr. Roman Herzog, fost presedinte al Germaniei.
Lipsa de reactie
De ce nici un europarlamentar roman nu a venit sa asiste si sa ceara chiar sa vorbeasca in deschidere pentru a explica ce s-a facut intr-o Romanie despre care baroana Nicholson of Winterbourne spunea ca este acum un exemplu european in domeniul protectiei copilului? Nepasatori au trecut prin fata expozitiei cativa europarlamentari de la PSD, grup in care am recunoscut pe secretarul general al partidului, domnul Titus Corlatean, alaturi de colegul sau Victor Bostinaru.
Tot asa trecea si domnul Marian-Jean Marinescu, nimeni altcineva decat vice-presedintele Grupului PPE din Parlamentul European, grupul sub culorile caruia s-a organizat evenimentul. Domnia-sa nu stia nimic si a ridicat din umeri spunand ca, asta e, dar are o treaba si trebuie sa plece. Cum adica, nu stia? Dar cine sa stie? Invitatiile fusesera adresate tuturor europarlamentarilor, afisele expozitiei umplu acum toate holurile Parlamentului European. De ce atata dezinteres? Cine ar trebui sa apere interesele si imaginea Romaniei daca nu domniile-lor, altfel, stati asa ca se apropie campania, plini de patriotism si respect pentru marile valori ale poporului roman? De ce nu le-a trecut prin cap, din banii enormi pe care-i au la dispozitie, sa organizeze si ei o expozitie, de data asta cu imagini de azi din orfelinatele romanesti? Raspunsul e simplu: pur si simplu, nu le pasa…Ei nu sufera. Sufera Romania. Si ce-i cu asta?
Cristian Unteanu, Bruxelles
Dear Mr. Secretary General,
The European Parliament hosts, starting the 26th of May, in the corridor space next to the members’ restaurant, an exhibition under the patronage of MEP Zsolt Becsey. The exhibition is called: “Laboratory of diversity: centuries of multiculturalism in Bacska and Banat area”.
By this exhibition with a respectable name, which at the same time deplores the “injustice” done to Hungary by the Trianon peace (by ‘injustice’ meaning giving the territory of Vojvodina to the Serbian State), the Hungarian colleague organising the event, as well as Otto von Habsburg (who sent some opening remarks), contend that the Hungarian independence obtained at Trianon was overshadowed by the recognition of the new State in too tight borders.
This reasoning is similar to the one that is heard these days in some Serbian circles, according to which the recognition of Kosovo’s independence was done by considering too large borders and that independence could eventually be accepted if the kosovar territory should diminish.
In the end, on substance, we are dealing with the same type of reasoning that provides for no argument in favour of promoting such an exhibition under EP auspices. We are not opposed to expressing one’s opinion on historical issues, but we do not see why these kinds of specific activities should be tolerated at the European Parliament. What happens if everyone brings its own history-related frustrations into discussion?
By the latest EU accession waves, Europe has abandoned the Versailles era. Hungarian MEPs coming from Romania or Slovakia speak Hungarian when addressing the EP. Magyar citizens are free to make investments or to purchase land in EU countries, including Romania and Slovakia. The Hungarian communities from neighbouring countries to Hungary can learn they native language in school and can use it in the administration.
Is Trianon still relevant in such conditions and why should it be mentioned with a self-victimising note? This self-victimising influences negatively the Hungarian spirit and creates unjustified anti-Magyar fears and reactions at neighbouring peoples. Let us not forget that EU accession is supposed to lead to encompassing national conflicts within a trans-national democracy.
Please reflect, Mr Secretary General, if, by hosting such events, the European Parliament really promotes European values.
Kind regards,
Adrian Severin MEP
Head of the Romanian Social-Democrat
Delegation in the European Parliament
TO: Mr Harald Rømer, Secretary General of the European Parliament
“Radiografia plaiului mioritic este ca a fecalei: o umbră fără schelet, o inimă ca un cur, fără ÅŸira spinării.” (din „Politice“ de H.R. Patapievici – alte citate ale presedintelui ICR, mai jos)
Reporterii ZIARUL au intrat in posesia unei replici stupefiante adresata de Horia Roman Patapievici unui deputat, Dragos Dumitriu, care a adresat o interpelare parlamentara cu privire la finantarea de catre Institutului Cultural Roman a unei delegatii de homosexuali care a participat la un zaiafet de pidosnici in Suedia. Patapievici justifica finantarea homosexualilor prin atribuirea de valoare culturala tolerantei in ideea prezentarii diversitatii culturii Romaniei peste hotare. Ce-are de-a face cultura nationala cu “dusurile aurii†(practica comuna a homosexualilor care consta in umectarea reciproca cu urina) si cu ventilatul fecalei stie doar ministrul secretar de stat Horia Roman Patapievici.
Costurile deplasarii participantilor romani la Festivalul homosexualilor de la Stockholm, din 2007, au fost de 8.715 RON, reprezentand cheltuieli de masa si onorarii (?!). Doi reprezentanti ai homosexualilor din Romania au fost ambasadorii sexului pervers autohton. Pentru “strangerea legaturilor†dintre “ambasadorii†nostri si poponautii suedezi, ICR Stockholm a primit si un premiu de la o organizatie “culturala†LGBT (Lesbian, Gay, Bisexual and Transgender). Am inteles astfel ca schimbarea de fluide si pupicuri anale a dus la succese culturale recompensate. Incurajati, reporterii ZIARUL au contactat o functionara a ICR, Laura Dobrescu, pentru a afla exact cum putem beneficia si noi, heterosexualii, de excursii in grup in strainatate pe banii ICR. Angajata ICR ne-a raspuns ca pentru a fi eligibili trebuie sa prezentam o activitate destul de ampla, dar nu am inteles daca chiar in fata lui Patapievici trebuie sa prestam sau in fata unei comisii mai vaste de specialisti in toleranta si sexologie culturala.
Mircea Dinescu, “poetul portofelâ€, cum l-a numit inspirat colegul sau Cristian Tudor Popescu, s-a lansat din nou in politica. Alaturi de UDMR. La Targu Mures, Dinescu a anuntat ca va munci in campania electorala pentru sustinerea candidaturii ministrului Laszlo Borbely la primaria orasului. Anuntul a fost facut cu ocazia lansarii, la Targu Mures, la sediul fundatiei conduse de Borbely, a editiei in limba maghiara a cartii “Corigent la cele sfinte†ocazia cu care i-a daruit acestuia si un asa zis editorial din “Cotidianul†intitulat tupeist “Dumnezeu e bozgorâ€. Da, dar pentru bozgori.
Mircea Dinescu a anuntat, la sediul Fundatiei “Bernady Gyorgy†din Targu Mures, ca a venit in municipiu pentru a-si face publica optiunea de sustinere a candidaturii ministrului Laszlo Borbely la primaria orasului. “Vreau sa se stie ca il sprijin politic pe Lotiâ€, a comunicat transant Mircea Dinescu. Acesta a informat asistenta ca Ion Iliescu l-a vizitat recent la mosia sa de la Cetate, lasand sa se inteleaga, din context, ca decizia sa de inregimentare in slujba UDMR ar fi primit “binecuvantarea†lui Ion Iliescu, vechiul sau tovaras din timpul “Revolutiei†si co-fondator al UDMR.
Dinescu, portavocea autonomiei
Staff-ul de campanie electorala al filialei UDMR Mures a inceput, din aceasta saptamana, “Caravana de campanie a candidatilor UDMRâ€, si va vizita, pana la alegeri, peste 70 de localitati. “Ursul†caravanei va fi Mircea Dinescu, sustinatorul candidatului UDMR Laszlo Borbely. Caravana va fi condusa de liderul filialei, deputatul Atilla Kelemen, si de Edita Emoke Lokodi, candidatul UDMR la functia de presedinte al CJ Mures. Presedintele UDMR, Marko Bela, a afirmat ca “in cadrul campaniei electorale pentru locale, Uniunea va trebui sa isi exprime clar obiectivele: autonomia Tinutului Secuiesc si inca patru ani in guvernâ€. Dinescu a fost insotit la Targu Mures de sotia sa, Masa, al carei tata este dintr-o comuna din Mures si este etnic maghiar. Socrul lui Mircea Dinescu, Albert Kovacs, reprezinta “aripa maghiara†a clanului Dinescu. Poetul mai are insa si o proptea ruseasca in familie, care l-a lansat in politica mare.
Propteaua ruseasca a “poetului portofelâ€
In anii ‘80, Dinescu avea legaturi cu Ambasada URSS, mijlocite de soacra sa, Ludmila Loghinovskaia, cetateanca sovietica, si de Gogu Radulescu, membru CPEX, seful “Grupului Comanaâ€. Loghinovskaia era o binecunoscuta agenta KGB, iar fiul ei – cumnatul lui Dinescu -, aflat in URSS, a desfasurat de asemenea “activitati de profil†impotriva Romaniei. Din acest motiv, Dinescu a fost supravegheat de Securitate, desi dupa terminarea liceului la Slobozia, Mircea Dinescu a facut armata la Securitate. Dupa stagiul la Secu, Dinescu a intrat direct la Academia “Stefan Gheorghiuâ€. Studiile au priit, deoarece din portar la Uniunea Scriitorilor, Dinescu a ajuns membru plin al Uniunii. Anii au trecut, Dinescu “s-a facut ca lucreaza†si acum a devenit multimilionar. Este membru al conducerii CNSAS, functie asimilata celei de secretar de stat, membru al Consiliului Editorial al ziarului “Cotidianulâ€, dar si patron de presa. Dinescu si-a intemeiat afaceri in domeniul media, fondand publicatiile pornografice Plai cu Boi si Aspirina saracului, aflate acum in fieful lui Dinu Patriciu, ca si Dilema Veche, a prietenului sau Andrei Plesu. Mircea Dinescu detinea 9 la suta din actiunile ziarului “Adevarulâ€, si 35% din grupul Satiricon, alaturi de Patriciu. Cand a fost chestionat in privinta incompatibilitatii intre functia de membru al CNSAS si de membru al Consiliului Editorial al ziarului “Cotidianulâ€, Dinescu a replicat: “Ma doare in cur!â€.
Baron prin frauda
Dinescu are insa afaceri si in agricultura, si nu numai, incepand constructia unui hotel in comuna doljeana Cetate, unde a cumparat o pescarie si a luat in arenda, pentru 49 de ani, un lac de 300 de hectare. Aici, Dinescu mai detine o ferma de pasari, dar si o productie proprie de vin. Si-a cumparat, de asemenea, trei parcele de teren la mare, intre Vama Veche si 2 Mai, planuind sa construiasca si aici o casa de vacanta si un hotel. Poetul carnatar se ocupa si cu productia de pastrama si carnati de gasca, urmand sa deschida cateva magazine pentru comercializarea lor. Dinescu a ajuns arendas al Academiei Romane, dupa ce, in 2002, institutia i-a cedat un titlu de proprietate pe 50 de hectare de vie in Galicea Mare. Podgoria a fost insa revendicata de mostenitorii lui Petru Durlanescu, terenul fiind nationalizat ilegal si folosit din 1949 de comunisti, prin IAS Giuberca. Via a ajuns – fraudulos – la Academia Romana si de aici la Dinescu. Devenit baron de Dolj, Dinescu a primit, dupa ani de procese, o somatie de la executorii judecatoresti ai familiei autenticului urmas al boierilor care detineau conacul-crama de la Galicea Mare, pe care il cumparase, tot fraudulos, in 2004, de la Agentia Domeniilor Statului. Urmasii fostilor proprietari au obtinut o decizie definitiva la ICCJ, prin care li s-a recunoscut dreptul de a reintra in posesia mosiei. Dinescu a refuzat insa sa se conformeze hotararii instantei supreme. Cu mare scandal, intr-un final, a cedat mosia proprietarilor de drept, nu insa inainte de a o devasta.
“Spatele†din lumea interlopa
Mircea Dinescu este in mare masura “creatia†unui infractor cunoscut, Stefan Radulescu, cel care l-a “consiliat†si sustinut constant vreme indelungata. Mircea Dinescu a obtinut de la Stefan Radulescu sume importante de bani, varsate partial fie fundatiei poetului, fie sub forma de foloase materiale, ca mobila, autoturisme (un BMW X5 ultimul tip, un microbuz).
Averea lui Dinescu – care este multimilionar in euro – a fost consolidata prin legatura directa cu Stefan Radulescu. Acesta din urma, (controla SC Mobins SA, SC Transporturi Auto Astra SA, SC Somaco SA, SC Somaco Holding SA, SC Rotras International Holding SA) este urmarit penal in opt dosare pentru fraude de zeci de milioane de euro. Societatile inhatate prin actiuni de forta de Radulescu au fost vandute ilegal unor cetateni arabi, conectati la anturajul celebrului terorist Omar Hayssam.
