UN AN de la incarcerarea Mantuitorului de catre Preanefericitul Daniel, dupa moartea Patriarhului

Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, pictata in Altarul Bisericii Sfantul Elefterie cel Nou din Bucuresti de catre Parintele Arsenie Boca


Marturisire

Cuvant pentru cei ce se afla spre slujire in sfintele locasuri (Biserici si Manastiri)

Cu adaugire catre fratii nostri, umili mireni asemenea noua

Doamne ajuta-ne noua sa Te marturisim

Lumineaza mintea noastra, deschide inimile noastre spre adevar

Da-ne noua si fratilor nostri curaj sa Te marturiseasca precum aceia in care Dreapta-Credinta a rodit facandu-i vii in lumina Ta cea neapusa.

Au plans in taina si s-au jertfit pentru credinta ortodoxa voievozii, domnitorii si capeteniile noastre (aparatori ai neamului si dreptei-credinte si nu vanzatori de neam si de credinta), calugarii nostri (traitori sI nu doctoranti), preotii nostri (smeriti si nu demonstrativi si plini de functii), duhovnicii nostri (lucratori ai mantuirii si nu ai ratacirii noastre) fratii si surorile noastre, fiecare dupa putinta aparand Biserica ortodoxa stramoseasca de toate navalirile vrasmasilor vazuti si nevazuti. Au luptat pana la jertfa de sine, impotriva tuturor acelora care au venit cu gandul viclean de a ne stramuta din Drepta-credinta si de a lovi in fiinta Bisericii noastre – Domnul Iisus Hristos. Musulmani, catolici, sectari, atei comunisti, masoni, satanisti, si inca tot felul de rataciti care dau navala sa ne converteasca improscand cu noroi, rastignind in toate felurile pe drept-credincios si ademenindu-l la pierzare.

Toti Sfintii nostri Parinti ne invata, in numele Domunlui Iisus Hristos, in faptele, predicile, cuvintele si scrierile lor cum si in ce fel doreste vrasmasul sa ne piarda si lucrarea pe care o avem a face de alegem si vrem sa ne mantuim. Se mai gasesc carti de capatai pentru crestin. Sa nu le lasam sa zaca in pangare si noi sa ne afundam in ignoranta! Sa nu lasam ziua sa treaca fara de rugaciune si fara a alege sa aducem inimii si gandului nostru cuvant si lucru folositor si placut lui Dumnezeu, pe care-L rugam sa ni le daruiasca spre pazirea de vrasmas si spre lucrarea mantuirii noastre! Caci multe sunt lucrurile pierzatoare de astazi si slabi suntem noi in credinta sa ne mai apere Dumnezeu de ele. Caci daca astazi traim cu durere necontenita in suflet este datorita caderii noastre in nesimtire si nelucrarii noastre in cele placute Domnului.

E timpul sa marturisim ca vedem cum vramasul, prin noi victime ale lucrarii sale, navaleste din nou asupra Bisericii noastre. E timpul sa ne alaturam marilor nostri duhovnici Parintele Iustin Parvu, Parintele Arsenie Papacioc, PS Bartolomeu Anania, Parintilor romani athoniti si tuturor asemenea domniilor lor, cunoscuti si necunoscuti, care in zilele acestea plang si se roaga sa induram cu credinta prigoana ce s-a abatut, prin neatentia si nelucrarea noastra, asupra Bisericii noastre ortodoxe.

Sa fim asadar uniti in post si rugaciune cu domniile lor, dar si in toata lupta indiferent de forma ei, impotriva vrasmasului vazut si nevazut ce intineaza chiar scaune arhieresti spre a ne sminti, a ne indeparta de Biserica si a ne face victime ale apostaziilor ce navalesc }ara noastra astazi. Dupa modelul inaintasilor sa demascam lucrarea cea stricaciaosa a vrasmasului fata de fratii nostri care nu o vad inca si sa avem indrazneala de a marturisi dreapta-credinta nestramutata, neparasind la greu Biserica.

Alaturi de marturisitorii neamului strigam sa se inceteze deindata :

1. – infratirea cu ecumenistii sau cu orice forma de erezie in orice fel de actiune oficiala si neoficiala a bisericii; incetarea tentativelor de introducere a dogmelor si filosofiei ecumeniste sau de adoptare a unora dintre cele catolice,

2. – ispitirea sau chiar obligarea preotilor nostri de a se impartasi in orice fel, de la cuvant la fapta cu ereticii: de la modificarea vicleana a Sfintei Liturguii (ori scoaterea unor ectenii precum cea a chematilor, ori modificarea cuvintelor si intelesului lor: „unitatea credintei” in loc de „unirea credintei”…) pana la fapta |.P.S. Nicolae Corneanu, ramasa inca neamendata dupa cuviinta de Sinod si de Patriarhie, vadind prin aceasta cine sunt cei aflati la conducerea BOR.

3. – punerea sub ascultari a preotilor ce i-ar uimi pe toti inaintasii nostri, privitoare la interdictia de a atinge credinciosii cu sfintele daruri sau alte asemenea.

4. – promovarea in randul clericilor tineri (fie ei monahi, diaconi sau preoti) a doctorantilor si bursierilor scoliti prin apus in spiritul promovat pe acolo ce se voieste cu deadinsul a fi impus si la noi, in detrimentul saracului traitor si ravnitor ce vrea si are chemare sa devina cleric.

5. – promovarea agresiva in formarea tinerilor clerici a valorilor decadente apusene, respinse de toti Sfintii nostri Parinti.

6. – hirotonire dupa vrednicie si nu dictata politic. Pentru cati dintre preoti si arhierei mai decide crestinul (si nu oricare, ci cel ce se straduieste sa aplice morala in viata sa de zi cu zi), daca este vrednic, caci de cele mai multe ori il iau dintr-o parte si-l hirotonesc intr-alta unde nu-l cunoaste nimeni si lumea doar spune din gura „Vrednic este!”.

7. – numirea de preoti politic – corecti in parohii si invrajbirea preotilor nou numiti cu cei vechi.

8. – ispitirea monahilor in conflicte cu preotii de mir pentru locuri in parohii.

9. – alungarea preotilor varstnici si familiilor lor din parohii, obligarea preotilor de a se pensiona, ca prim pas in lucrarea unui haos in chiar locasurile noastre de rugaciune si netezirea prigoanei ce va sa urmeze.

10. – conditionarea preotilor de a ramane sau de a fi numiti, in functie de ce sunt in stare in plan material si nu in cel spiritual, adica urmarirea sistematica de a aduce in locasuri administratori buni si nu duhovnici buni si invatatori si faptuitori ai celor placute lui Dumnezeu.

11. – transformarea lacasurilor noastre de rugaciune in muzee lustruite sau centre de afaceri (de la lumanari la turism) prin prigoniorea a tot ce este duhovnicesc intr-insele.

12. – partasia arhiereilor la transformarea Bisericii intr-o institutie gen ONG sau alta din sistemul laic (aservirea lor puterii politice ce i-a numit), care ofera posibilitatea de constrangere la laicizare fortata, la secularizare si la ratacire de la cele duhovnicesti. De aici la a face sali de expozitie, discoteci sau baruri (dupa modelul apusean existent deja) in locasuri (caci in preajma se inmultesc deja hoteluri, pensiuni si restaurante) mai este un pas mic. Ce n-au infaptuit comunistii batjocorind locasurile si obiectele de cult se straduiesc insisi ierarhii de astazi sa desavarseasca.

13. – dorintei exprese si afirmate de inlocuire a actului de milostenie crestin cu actiunea sociala laica ( de tip ONG) promovata in biserica, actiune a carei origine atee o cunoastem cu totii preabine. Astazi vedem dezastrul si ratacirea provocate toturor generatiilor inselate de asa zisa lor generozitate. Rezultatele atator actiuni dintr-acestea promovate de societatea laica si de majoritatea asa-ziselor biserici crestine au dus societatea de astazi la binele prefacut afirmat si trait de oameni ca un mare chin.

14. – controlul asupra darurilor aduse de catre enoriasi in locasuri, inregistrarea in sistemul laic de control financiar a darului dat de crestin Bisericii.

15. – amestecarea imaginilor si cuvantarilor pe posturile de radio si de televiziune „Trinitas” si prin acestea pangarirea memoriei marilor nostri duhovnici. Imagini in care clerici tineri isi expun cu indrazneala uneori nejustificata puncte de vedere personale dupa modelul talk–show-ului, succedate de cuvantari ale Parintelui Cleopa sau Parintelui Ioanichie Balan si „piparate” cu stiri in care se prezinta intalnirile si angajamentele Patriarhiei fata de diversi pastori si alte delegatii din tot felul de biserici asa zis crestine, cu care doresc sa ne infrateasca ierarhii BOR. Toate in paralel cu lipsa de reactie cuvenita la nenumaratele atacuri fatise sau voalate din media laica asupra Bisericii Ortodoxe.

16. – smintirea populatiei romanesti prin mijloacele mass- media ale Patriarhiei alaturate deja la agresiuni anti-crestine ale unei parti a mass- mediei laice.

17. – incetarea in locasuri a presiunlor, practicilor si controlului de felul celui securist asupra clerului si enoriasilor.

18. – amenintarile si lucrarea impotriva celor ce sunt deacord cu toate acestea de mai sus.
Daca unui simplu credincios (mirean) cu frica de Dumnezeu si care cunoaste putin din invatatura sfintilor parinti i-ar fi frica sa fie partas in vreun fel la asemenea fapte, ce fel de fapturi au ajuns arhierei in biserica ortodoxa atat timp cat ei insisi genereaza lucrari asa de grozave in biserica? {i amestecandu-se cu duhovnicii si traitorii nostri nu cumva vadesc prin aceasta adevaratele lor intentii de a surpa Biserica noastra alaturandu-se celor ce de veacuri sunt vrasmasi Ei?

Pentru noi pacatosii, aceia care nadajduim intr-o zi sa putem fi numiti drept credinciosi se pun cateva intrebari privind la nemaivazutul razboi ce se da impotriva Bisericii:

1. Unde vom alerga noi pacatosii, atunci cand, prin mila Domnului ni se arata starea noastra cea jalnica si plina de nimicnicie, pentru indreptare?

2. Unde vom mai da fuga, atat timp cat ne lasam prigoniti duhovnicii si fratii?

3. La ce ne facem partasi cu nebagarea noastra de seama si multa noastra lenevire?

4. Cu cine credem noi ca ne vom mai impartasi daca-l alungam de la noi pe Domnul nostru Iisus Hristos?

5. Ba inca ce credem noi ca ne atragem calcandu-i poruncile?

6. Cum vom cuteza a sta in fata Tronului Judecatorului, cand acum nu ne silim catusi de putin a-I lucra invatatura transmisa prin cuvantul si lucrarea atator Sfinti, incat sa se descopere fiecarei firi si pe orice limba sa fie inteleasa?

7. Daca noi vom tacea, cine va mai striga, pe langa pietrele neamului nostru?

Doamne, apara-ne de reaua noastra voire si adu-ne in simtire!

Doamne da-ne noua ca pana la cea din urma suflare sa ne putem marturisi si impartasi intr- Una Sfanta Soborniceasca si Apostoleasca Biserica!

Un grup de crestini ai Laicatului Ortodox Roman

Vom reveni cu noi comunicate si dezvaluiri

Asa sa ne ajute Dumnezeu! Amin!


N.B.: 30 septembrie 2007 – DANIEL a fost întronizat în Catedrala Patriarhală din BucureÅŸti, ca Arhiepiscop al BucureÅŸtilor, Mitropolit al Munteniei ÅŸi Dobrogei ÅŸi cel de al ÅŸaselea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.