La Aita Seaca, in judetul Covasna, a fost ridicat un monument, in 1994, in memoria celor 13 asasini sadici maghiari! Ei au ucis, in septembrie 1944, soldati si ofiteri români cu topoarele, cu sapele si cu cazmalele. Numarul celor masacrati, dupa diverse marturii, variaza intre 20 si 100. Din initiativa episcopului PS Ioan, in luna iunie 2008, modesta cruce de lemn asezata la capatâiul ostasilor români, cazuti la datorie in septembrie 1944 in Aita Seaca si reinhumati, dupa 60 de ani, in septembrie 2004, in curtea bisericii ortodoxe din localitate, a fost inlocuita cu o cruce din marmura. Pe 4 septembrie 2004, in curtea bisericii ortodoxe din Aita Seaca, au fost reinhumate, cu ritual crestin ortodox, osemintele ostasilor români ucisi in urma cu 60 de ani in acele locuri.

Zdrobiti cu topoarele si masacrati cu mitralierele

Din documentele de arhiva rezulta ca, pe 4 septembrie 1944, militarii români izolati, aflati in retragere, au fost interceptati de etnici maghiari din Aita Seaca, luati ostatici, torturati si omorâti. Numarul militarilor români asasinati in aceasta localitate nu a fost stabilit cu precizie pâna in prezent. Declaratiile martorilor au fost contradictorii, indicând numarul victimelor intre 20 si 100. Documentele spun: „Nagy Alexandru, de 21 de ani, si Nagy Andrei, de 24 de ani, i-au taiat picioarele si mâinile si au zdrobit craniul, cu toporul, unui locotenent român care era ranit. Acesta s-a rugat de ei sa-i crute viata, pentru ca are de hranit patru copii. O alta parte din maghiari s-au urcat cu mitralierele in turla bisericii reformate si i-au mitraliat pe soldatii români aflati in retragere. Nagy Andrei a mai taiat capul unui ostas român”. La 26 septembrie 1944, pe fondul unei slabe prezente a administratiei române in zona, in Aita Seaca a venit comandantul Batalionului de Voluntari Brasov, Gavrila Olteanu, din cadrul Regimentului de Voluntari „Iuliu Maniu”, care a efectuat o ancheta, in opinia ungurilor drept una sumara, asupra celor petrecute la 4 septembrie, si a dispus executarea a 11 etnici maghiari, iar alti doi raniti atunci decedând ulterior.

Din lucrarea lui Petre Turlea, „Monumente non grata”, aflam ca in a doua etapa a proceselor declansate in decembrie 1944, de Curtea Martiala din Sibiu, in legatura cu cele petrecute la Aita Seaca, s-a urmarit atenuarea animozitatilor dintre cele doua comunitati, prin decretarea vinovatiei egale si deci stergerea episoadelor dramatice. Acum trei ani, membrii Guvernului României si ai Executivului Ungariei, condusi de premierii Calin Popescu-Tariceanu si Ferenc Gyurcsany, s-au reunit, la Budapesta, intr-o sedinta comuna in care au decis constituirea unui grup de istorici care sa editeze un volum comun de istorie. Cu aceasta ocazie, nu au fost ocolite nici subiectele legate de reconcilierea istorica, autonomia pentru etnicii maghiari din România sau proiectele de colaborare in domeniul economic. Activitatea istoricilor din cele doua tari va fi coordonata de catre academiile celor doua state. Prezentarea structurii detaliate a volumului se preconizeaza a fi facuta in 2010, urmând ca ulterior sa fie elaborat continutul propriu-zis. Elaborarea volumului de istorie comuna va putea constitui baza pentru redactarea, in viitor, a unui manual comun de istorie. Executivul de la Bucuresti a precizat ca o initiativa similara a fost realizata, in premiera mondiala, de Franta si Germania, un volum care acopera istoria moderna a celor doua tari fiind prezentat in acest an.

Claudiu Sere

Gardianul

15.07.2008