Cu privire la articolul “Ucraina face campanie agresiva, Romania asteapta decizia de la Haga”, publicat de cotidianul “Romania libera” pe data de 20 iunie 2008, semnat de dna Cristina Dobreanu, MAE face urmatoarele precizari:
1. Fata de mentiunea conform careia “Romania este din ce in ce mai discreta, iar oficialii autohtoni evita sa vorbeasca despre Insula serpilor de frica “sa nu afecteze mersul procesului””, subliniem ca MAE a raspuns intotdeauna prompt solicitarilor presei cu privire la procesul de la Haga. In acelasi timp, in conformitate cu regulile CIJ, in cadrul fazei scrise a procesului in care se afla in prezent procedurile, partile trebuie sa respecte cerinta de confidentialitate a oricaror elemente de argumentatie care au legatura cu procesul, inclusiv in ceea ce priveste argumentatia legata de eventualul rol pe care Insula serpilor il poate sau nu avea in realizarea de catre CIJ a delimitarii spatiilor maritime. Astfel, conform art. 53, alin. (2) al Regulamentului de procedura al CIJ, continutul actelor si documentelor depuse de parti are caracter confidential, pana la initierea fazei orale a procedurilor, cand Curtea poate decide sa le faca accesibile publicului. Potrivit practicii CIJ, cerinta confidentialitatii presupune ca partile trebuie sa dea dovada de retinere in conduita lor publica in faza scrisa a procedurilor cu privire la toate aspectele care tin de aceasta perioada procesuala.
Totusi, in cursul fazei scrise a procesului, mai ales in ultima parte a acesteia, partea romana a fost nevoita sa reactioneze public fata de mediatizarea excesiva de catre Ucraina a asa-ziselor masuri de “amenajare si dezvoltare” adoptate de statul vecin in legatura cu Insula serpilor. In mod legitim, presa romana a solicitat reactii si explicatii publice ale MAE fata de masurile anuntate public de Ucraina.
MAE roman a aratat intotdeauna, inclusiv public, ca masurile anuntate de Ucraina nu pot produce efecte juridice in contextul procesului de la Haga si a informat direct si constant Ucraina asupra acestei pozitii. In conformitate cu dreptul international, protestul fata de astfel de masuri este suficient pentru a bloca din punct de vedere juridic orice opozabilitate a efectelor acestora. Partea romana nu este in masura sa indice public argumentele care sustin pozitia conform careia masurile respective nu pot produce efecte juridice, tocmai datorita regulilor care stipuleaza caracterul confidential al fazei scrise. Expunerea publica de catre oficialii romani a acestor argumente (care demonstreaza solid, logic si clar absenta oricaror efecte juridice ale masurilor mentionate si care sunt dezvoltate in documentele scrise prezentate deja CIJ) ar echivala cu incalcarea de catre Romania a Regulamentului CIJ in acest sens si, in consecinta, cu afectarea intereselor Romaniei.
MAE roman considera ca fata de miza procesului de la Haga si obiectivele urmarite de Romania, sansele Romaniei pentru a obtine o solutionare corecta, in interesul sau, a diferendului cu Ucraina, au prioritate absoluta in acest stadiu al procedurilor. Ele necesita o conduita responsabila, in stricta conformitate cu regulile aplicabile. Orice conduita contrara – care ar putea incalca normele de solutionare dupa care actioneaza CIJ, inclusiv cele privind confidentialitatea – ar fi de natura sa afecteze interesele partii romane in fata CIJ. Argumentele juridice ale Romaniei vor fi insa facute publice in timpul pledoariilor din faza orala, din a doua parte a anului.
MAE subliniaza ca solutionarea definitiva a problemei delimitarii spatiilor marine va fi realizata de catre CIJ prin hotararea sa definitiva, obligatorie si executorie, ce va fi pronuntata in mai putin de un an. Modalitatea prin care Romania isi apara activ interesele si isi va realiza obiectivele sale legitime in diferendul cu Ucraina este in cadrul procedurii din fata CIJ. Aplicarea de catre CIJ a dreptului international este singura care ofera garantia respectarii intereselor Romaniei in acest litigiu, prin solutia echitabila pe care o va da CIJ.
2. Afirmatia conform careia “potrivit documentelor istorice existente, insula a fost mereu locuita, fiind folosita ca garnizoana, pe rand, de turci, rusi si chiar de romani in perioada interbelica” reprezinta preluarea unei teze ucrainene, care este eronata si nu corespunde realitatii istorice si nici caracteristicilor sale naturale. Pozitia constanta a Romaniei a�� bazata pe argumente incontestabile a�� a fost dintotdeauna aceea ca trasaturile naturale ale Insulei serpilor, unde nu a existat niciodata locuire umana propriu-zisa (prezenta temporara a unui numar mic de militari neputand echivala cu locuirea), o incadreaza in definitia prevazuta de alin. (3) al articolului 121 din Conventia privind dreptul marii din 1982, conform careia stancile care nu pot sustine locuirea umana sau viata economica proprie nu pot avea platou continental si zona economica exclusiva. Argumentele concrete ale Romaniei au fost transmise CIJ, ele avand in prezent statutul confidential men-tionat mai sus.
3. Afirmatia conform careia “Romania si Ucraina continua insa tratativele, in ciuda existentei pe rol a procesului si in ciuda campaniilor reciproce de defaimare” este, de asemenea, eronata. Nu se desfasoara in prezent nici un fel de negocieri pentru delimitarea spatiilor maritime intre Romania si Ucraina. Tocmai esecul celor 34 de runde de negocieri desfasurate intre 1998 si 2004, care (din cauza inflexibilitatii partii ucrainene) nu au dus la vreo apropiere a pozitiilor partilor, a determinat Romania sa sesizeze CIJ. CIJ, care este organul judiciar principal al ONU, reprezinta modalitatea cea mai avansata de solutionare a diferendelor internationale, care ofera perspectiva finalizarii intr-un interval de timp rezonabil si cert (ceea ce nu este cazul in ipoteza negocierilor), beneficiind totodata de garantia aplicarii corecte si echitabile a dreptului international de catre un corp de judecatori profesionisti si impartiali, cu o expertiza recunoscuta si de necontestat, bine consolidata in materie de delimitari maritime. In prezent, Romania considera ca CIJ este singura modalitate de rezolvare in interesul Romaniei a acestui diferend.
4. Nu in ultimul rand, afirmatia conform careia “specialistii ne-au explicat ca, in conditiile in care Insula serpilor este considerata habitat locuibil, ea intra in proprietatea Ucrainei” este, de asemenea, eronata. Asa-zisul caracter locuibil – pe care insa Insula serpilor nu il poseda si nu l-a avut niciodata – nu are nici o legatura cu apartenenta acestei formatiuni stancoase la un stat sau altul. In acelasi timp, Acordul Conex la Tratatul politic din 1997, incheiat prin schimb de scrisori ale ministrilor Afacerilor Externe din cele doua tari, a stabilit la art. 4 competenta CIJ doar pentru delimitarea spatiilor maritime mentionate, iar la art. 3 mentioneaza ca Insula serpilor apartine Ucrainei. Prin urmare, procesul de la Haga vizeaza exclusiv delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive ale celor doua state in Marea Neagra, si nu apartenenta Insulei serpilor (aspect subliniat, de altfel, in mod corect de articolul “Petrolul din Marea Neagra, miza reala a Insulei serpilor”, publicat de “Romania libera” pe data de 19 iunie 2008).
Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei
Un articol scris de analistul de politica internationala Corneliu Vlad, la vremea respectiva, este de extrema actualitate astazi. Il prezentam integral mai jos.
Si acum, sa intram pe taramul diferentelor. In Kosovo, albanezii reprezinta 90% din totalul populatiei. Sunt majoritari. In Voivodina, maghiarii sunt circa 20% din totalul locuitorilor. Nu au nici majoritate simpla. In Kosovo, celelalte minoritati, inclusiv cea vlaha/romana reprezinta un procent minim. In Voivodina, celelalte minoritati decat cea maghiara (slovaca, romana, ruteana etc) nu sunt chiar neglijabile, ca procentaj din totalul populatiei.
Avem o obligaţie fermă pentru a crea condiţiile necesare dezvoltării identităţii culturale şi politice a membrilor comunităţilor româneşti din vecinătatea imediată a României. Mi-am asumat personal acest obiectiv şi îl voi urmări pe toată durata anului 2008. Respectarea drepturilor de care dispun membrii comunităţii româneşti de către statele pe teritoriul cărora se află trebuie să fie atent urmărite, inclusiv prin aplicarea instrumentelor de drept internaţional.
Romania in fata provocarii Kosovo este din nou intr-un moment de rascruce, intre marile puteri. Materialul de mai jos, care face parte din volumul in curs de editare “Kosovo si razboiul sfarsitului Iugoslavieiâ€, isi propune sa clarifice cateva aspecte geopolitice. Reproducerea este permisa si incurajata cu conditia citarii lucrarii, autorului si a sursei.
