DOCUMENT 1989: Declaratia de la Budapesta – Autonomie pentru TRANSILVANIA

Astazi, 16 iunie 1989, odata cu celebrarea funeraliilor victimelor represiunii revolutiei maghiare din 1956, eveniment de o deosebita importanta pentru toate popoarele Europei, si in special pentru cele care mai traiesc inca sub dictaturi comuniste, a avut loc o intalnire intre membri ai Forumului Democratic Maghiar si romani, semnatari ai urmatoarei

Noi, romani si unguri,

Consideram ca libertatea si propasirea celor doua popoare pot fi realizate si garantate numai intr-un cadru politic pluralist de respectare integrala a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. O actiune comuna a fortelor democratice maghiare si romane se impune pentru atingerea acestui scop. Regimurile comuniste si in special politica dusa de dictatura ceausista a creat o situatie de criza acuta care impiedica comunicarea dintre romani si maghiari. Dialogul inceput astazi intre noi doreste sa invinga aceste piedici si sa stabileasca bazele unor relatii normale intre cele doua natiuni care s-au format in acelasi spatiu geografic.

Data fiind configuratia hartii etnice, solutionarea conflictelor nu poate veni in nici un caz din revizuirea frontierelor, ci din schimbarea rolului lor in sensul liberei circulatii a persoanelor, a informatiei si a ideilor, in conformitate cu acordurile de la Helsinki. Situam deci imbunatatirea relatiilor romano-maghiare in perspectiva procesului de restructurare democratica general-europeana, care singur va fi in stare sa rezolve problemele acumulate de-a lungul istoriei intre popoarele continentului intr-un mod care sa satisfaca interesele legitime ale fiecaruia in parte.

Transilvania a fost si este un spatiu de complementaritate si trebuie sa devina un model de pluralism cultural si religios. Este in folosul popoarelor noastre ca diversitatea culturala, religioasa si de traditii care a facut specificul Transilvaniei sa fie prezervata.

Dreptul la o reprezentare politica autonoma si la autonomie culturala a fiecarei natiuni trebuie garantat. Realizarea sa implica, printre altele, asigurarea unei scolaritati de toate gradele in limba maghiara, inclusiv reinfiintarea universitatii maghiare din Cluj.

Principiile enuntate mai sus vor sta la baza tuturor actiunilor comune pe care semnatarii inteleg sa le duca in viitor. Apelam la organizatiile democratice precum si la acele persoane care impartasesc aceste principii sa se alature acestei actiuni.

Budapesta, 16 iunie 1989

Antal G. Laszlo, Antall Jozsef, Balogh Julia, Biro Gaspar, Csoori Sandor, Fur Lajos, Illzes Maria, Jeszensky Geza, Keszthelyi Gyula, Kodolanyi Gyula, Molnar Gusztav, Stelian Balanescu, din partea Cercului Roman din RFG, Mihnea Berindei, vicepresedinte al Ligii pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania (LDHR), Ariadna Combes, vicepresedinte al LDHR, Mihai Korne, director al revistei “Lupta”, Ion Vianu, reprezentant al Ligii pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania din Elvetia, Dinu Zamfirescu, membru al Biroului LDHR, membru al Partidului National Liberal.

Ulterior si alte persoane si organizatii s-au alaturat acestei declaratii: Rockenbauer Zoltan si Vagvolgyi Andras, din partea Federatiei Tineretului Democrat (FIDESZ), Partidul Liber Democrat, Asociatia Maghiarilor din Transilvania, prin presedintele Kiss Bela si secretarul Spaller Arpad, intregul colectiv redactional al revistei “2 000”, Bojtar Endre, seful sectiei pentru Europa rasariteana a Institutului de Istorie Literara, prof. Bela Kallman, Dan Alexe, Daniel Boc, Theodor Cazaban, Matei Cazacu, Antonia Constantinescu, Sofia Cesianu, Florica Dimitrescu, Neagu Djuvara, Paul Goma, Virgil Ierunca, Eugen Ionescu, Marie-France Ionescu, Monica Lovinescu, Bujor Nedelcovici, Adrian Niculescu, Alexandru Niculescu, Alain Paruit, Alex. Sincu, Sanda Stolojan, Vlad Stolojan, Vladimir Tismaneanu, Ileana Vrancea.

Declaratia a mai fost semnata, ulterior, si de: George Barbul, Doru Braia, Dina Bratianu-Missirliu, Alexandru Missirliu, Ileana Verzea.


La o luna dupa difuzare, intr-o “Marti, 4 iulie 1989, Majestatea Sa regele Mihai a primit la resedinta sa de langa Geneva o delegatie din grupul romanilor care au redactat la Budapesta o declaratie comuna impreuna cu Forumul Democratic Maghiar. Aceasta delegatie compusa din Dna Ariadna Combes, dr. Ion Vianu si Dinu Zamfirescu a inmanat Majestatii sale textul declaratiei de la Budapesta. Majestatea sa a aprobat intrutotul continutul declaratiei care exprima convingerile sale privind relatiile dintre popoarele roman si maghiar (…)”

DOCUMENT Strict Secret 1989: Raportul generalului Iulian Vlad catre presedintele Nicolae Ceausescu

La Malta se va stabili “un nou echilibru pe continentul european”


Raportul generalului Iulian Vlad, seful DSS, catre Nicolae Ceausescu, cu privire la intalnirea liderilor mondiali Mihail Sergheevici Gorbaciov si George Herbert Bush, de la Malta, 2-3 decembrie, releva precizia in analiza si corectitudinea previziunilor geopolitice. De la infiintarea Uniunii Europene, asa-numita “casa comuna europena” la reunificarea Germaniei si declansarea principiului dominoului, prin reimpartirea sferelor de influenta.

1989 decembrie 1.

Raport olograf, exemplar unic, semnat si parafat de generalul colonel Iulian Vlad – seful D.S.S. -, adresat presedintelui Romaniei, Nicolae Ceausescu, privind problemele ce urmau a fi abordate, in cadrul intalnirii de la Malta, intre Mihail Gorbaciov si George Bush.

Nr. 0075/989 Strict Secret

Raportam urmatoarele informatii obtinute pe mai multe linii, cu privire la intalnirea dintre Bush si Gorbaciov:


1. In cadrul noilor convorbiri la nivel inalt dintre S.U.A. si U.R.S.S., organizate la initiativa sovieticilor, cele doua parti vor aborda cu prioritate probleme privind redefinirea sferelor de influenta si elaborarea unei noi strategii comune care sa le asigure, in continuare, un rol dominant in toate problemele internationale.

– Este de asteptat sa se ajunga la noi intelegeri de restrangere a zonelor de confruntare directa in favoarea celor de convergenta a intereselor.

– Sunt date ca U.R.S.S. Va face noi concesii in favoarea americanilor in schimbul obtinerii de ajutoare economice si financiare.

– Se urmareste stabilirea unui nou echilibru pe continentul european care sa permita atenuarea treptata a diferentelor de sistem politic si economic intre tarile socialiste si cele capitaliste si asigurarea transpunerii in practica a conceptelor privind “dezideologizarea relatiilor internationale” si crearea asa-numitei “case comune europene”.

– In acest context, se va aborda si problema existentei celor doua blocuri militare, in sensul mentinerii acestora inca o anumita perioada, cel putin pana la stabilizarea situatiei din Europa de est.

– In ceea ce priveste intensificarea preocuparilor guvernului de la Bonn pentru reunificarea Germaniei, se va conveni sa fie sprijinite, dar pentru o perioada temporizate spre a fi incadrate in “procesul de integrare europeana”.

– Ambele parti se vor pronunta pentru accelerarea negocierilor bilaterale de reducere a armamentelor si cheltuielilor militare, U.R.S.S. fiind interesata sa aloce mai multe fonduri pentru satisfacerea unor necesitati interne, iar S.U.A. sa diminueze deficitul mare al balantei de plati.

Este posibil ca, in timpul intalnirii, Bush sa faca publica intentia de a reduce efectivele americane stationate in Europa, ca un raspuns la masurile similare adoptate unilateral de U.R.S.S.

– Pe planul relatiilor bilaterale, presedintele S.U.A. va manifesta disponibilitate pentru sprijinirea economica a U.R.S.S., conditionat de extinderea reformelor sovietice prin luarea in considerare in si mai mare masura a mecanismelor economiei de piata.

– Pe langa solicitarea expresa de ajutoare financiare, Gorbaciov va insista pentru obtinerea de catre U.R.S.S. a clauzei natiunii celei mai favorizate din partea S.U.A., precum si pentru reducerea restrictiilor pe linia transferului de tehnologie.

NOTA:

– Din datele de care dispunem rezulta ca la intalnirea dintre Bush si Gorbaciov ar urma sa se discute si problema exercitarii de noi presiuni coordonate asupra acelor tari socialiste care nu au trecut la aplicarea de “reforme reale”, fiind avute in vedere indeosebi R.P. Chineza, Cuba si Romania.

– Cu privire la tara noastra, Bush va releva ca statele membre ale NATO vor continua aplicarea de restrictii in relatiile lor cu Romania si va solicita ca si U.R.S.S. sa procedeze in mod similar, mai ales prin reducerea livrarilor sovietice de titei, gaz metan si minereu de fier.

*

2. In cadrul consultarilor din ultimile zile cu Administratia de la Washington, guvernele Angliei, Frantei, R.F. Germania si Italia au insistat pentru:

– evitarea adoptarii de catre S.U.A. si U.R.S.S. a unor hotarari definitive referitoare la modificarea echilibrului militar din Europa, fara consultarea prealabila si consimtamantul tarilor vest-europene;

– realizarea treptata a reducerii armamentelor si efectivelor dislocate in Europa, urmand ca problema unor diminuari semnificative sa fie analizata numai dupa ce vor exista garantii certe ca U.R.S.S. este dispusa sa renunte la forta sa militara;

– respectarea de catre S.U.A. a intelegerilor convenite anterior cu statele vest-europene ca fiecare dintre acestea sa aiba un rol sporit in influentarea situatiei din Europa de est, astfel incat sa-si asigure promovarea propriilor interese pe termen lung in aceasta zona.

Franta si Anglia au solicitat totodata ca, in perspectiva construirii unei confederatii a celor doua state germane, sa se previna deplasarea centrului de putere din Europa catre Germania unificata, precum si o polarizare politico-economica si chiar militara intre aceasta si U.R.S.S. De genul celei existente inaintea celui de al doilea razboi mondial.

General-colonel

(ss) I. Vlad

(L.s)

ROMANIA – 1989. Cronica unor evenimente anuntate


FOTO-DOCUMENT: Bucuresti, bulevardul Magheru, 21 Decembrie 1989

19 ani de la jertfa tineretului roman. 19 ani de minciuna a celor care au profitat de eroismul lor. 19 ani de la reocuparea Romaniei de catre agentii Moscovei si mafia masoneriilor. 19 ani de jaf si hotie. 19 ani de nemernicie si ticalosie. 19 ani de indatorare si saracie. 19 ani de batjocuri si umilinte. 19 ani de pruncucideri. 19 ani de spalare de creiere. 19 ani de aversiune concertata si accelerata impotriva fiintei nationale romanesti. 19 ani de Rezistenta organizata. Razboiul nevazut se duce zilnic.

Nu vom uita niciodata cum s-a strigat liber pe strazile Romaniei: “Exista Dumnezeu!”. “Nu ne-am luptat pentru jucarii!”. Lupta continua.

Dupa ce pe 14 decembrie 1989 esueaza la Iasi o incercare de revolta a “Frontului Popular Roman” si pe 15 decembrie, la Timisoara, deja se aduna lume in fata casei pastorului Tökes, 16 decembrie este considerata, azi, ziua oficiala a inceperii “revolutiei” ce a mascat o lovitura de stat pusa la cale in cele mai mici detalii. Ziua cea mare a insurectiei tineretului a fost insa 21 decembrie, urmata de noaptea din Piata Universitatii.

Astazi stim ca evenimentele din decembrie 1989 au fost previzionate si cunoscute, aproape in amanuntime, de serviciile secrete romanesti si chiar si anuntate sefului statului comunist, Nicolae Ceausescu.

Securitatea cunostea inclusiv varianta debarcarii sale violente si a dezmembrarii statului roman in urma unei interventii externe din Apus si Rasarit. Din motive care raman mai putin cunoscute, Ceausescu nu a luat seama la toate avertismentele Securitatii. Generalul Iulian Vlad, conducatorul Departamentului Securitatii Statului, a avut insa grija sa-si avertizeze direct ofiterii sa se pregateasca pentru aceste evenimente si chiar sa-si puna familiile la adapost.

Cu totii cunosteau ce s-a intamplat cu ofiterii de informatii cehi dupa invadarea Cehoslovaciei de catre URSS, in 1968. Tot generalul Vlad este cel care i-a raportat personal lui Ceausescu – printr-o informare olografa – ce vor urma sa discute liderii lumii bipolare din acea perioada, ai SUA si ai URSS, Bush si Gorbaciov, la intalnirea semi-secreta de la Malta.

Vom incerca in aceste zile sa redam, pas cu pas, cronica unor evenimente anuntate: caderea regimului Ceausescu si inlocuirea lui cu regimul Iliescu, asa cum se stabilise cu mult timp inainte de decembrie 1989. In scurt timp vom veni cu un alt material de sinteza, privind structura kominternului dupa ocuparea Romaniei de catre trupele bolsevice si reteaua neo-kominternului dupa reocuparea Romaniei, in urma loviturii din decembrie 1989.

1989 – anul jocului de domino

Primele piese ale Securitatii Statului au cazut inca din ianuarie 1989, cand Liviu Turcu, seful sectorului spionaj in spatiul european de limba germana, se foloseste de ocazia unei misiuni externe pentru a se preda CIA. Dupa cum a inceput anul 1989, nimeni nu a mai crezut ca va rezista in sistem, deoarece sistemul devenise incapabil sa-si prezerve existenta, amintesc azi fosti ofiteri de contrainformatii de rang inalt in discutii private. Evenimentele ulterioare au facut sa nu se intreprinda nici macar masurile de rutina in vederea analizei de bilant a DSS pe anul 1989. Multora le era evident ca aceasta nu va mai avea loc.

Arestarea lui Raceanu

In aceeasi perioda, dupa ani de investigatii, este arestat, in flagrant de tradare, Mircea Raceanu, director in Ministerul de Externe, pentru America de Nord. Organul oficial de presa al Comitetului Central al Partidului Comunist Roman, “Scanteia”, anunta arestarea si condamnarea la moarte, dupa trei luni. Probele impotriva sa erau irefutabile si zdrobitoare. Servicul VIII – contraspionaj in domeniul relatiilor externe a excelat, adjudecandu-si laurii unei victorii riguros planificate. Ofiterii sai de legatura de la Cartierul general al CIA si din contraspionajul FBI au devenit inutilizabili pe spatiul Romania. Dupa 1990, au tinut insa sa-si ia revansa. Cu toate acestea, daca tatal sau adoptiv, Grigore Raceanu, nu ar fi fost apropiat disidentului cominternist Constantin Parvulescu, deconspirarea legaturii de circa 14 ani cu agentiile de informatii si contrainformatii ale Statelor Unite ale Americii putea sa mai intarzie. Ancheta si finalizarea cazului avea sa dureze cateva luni, incheindu-se cu o comutare a pedepsei capitale, ceea ce deschidea si alte perspective favorabile.

Iliescu in planurile retelei Volodin

La scurt timp dupa arestarea omului CIA, este lovita si o importanta retea a KGB. Dupa ce in anii anteriori DSS-ul a demantelat alte cateva operatiuni ale KGB-ului, avandu-i ca protagonisti chiar si pe unii dintre vocalii reprezentanti ai actualei societati civile, cade si importanta retea a lui Vladimir Volodin, care trebuia, conform directivelor de la Moscova, sa pregateasca succesiunea lui Ion Iliescu dupa inlaturarea de la putere, pe orice cale, a lui Nicolae Ceausescu. Conform ofiterilor si istoricilor romani
si americani, planul rusesc prevedea instalarea “gorbaciovistului-perestroikist” Iliescu chiar pe orice cale, inclusiv varianta atentatului politic terorist, la care a subscris si o tara vecina, in schimbul unei criminale monstruozitati geopolitice cu denominatia “Republica Socialista Transilvaneana”. Practic reluarea si extinderea proiectului URSS “Regiunea Autonoma Maghiara”.

Operatiunea “Barajul” contra KGB

O operatiune ultrasecreta, codificata “Barajul” avea ca scop blocarea proiectului sovieto-ungar amintit. Operatiunea ii viza, preventiv, si pe unii dintre cei mai activi complotisti ai momentului, considerati ca alternativa dupa atentatul impotriva lui Ceausescu.
Documentele operatiunii au fost redactate exclusiv olograf, centrul de greutate al dispozitivului de control si dezamorsare revenind Unitatii Speciale 0110 – pentru coloana a V-a a KGB-ului, Directiei de Contrainformatii Militare – pentru generalii si marii comandanti care trebuia sa sustina militar complotistii si Unitatii Speciale de Lupta Antiterorista – pentru solutia de ultima instanta a neutralizarii si lichidarii atentatorilor care ar fi trecut la actiune. In acest sens, un echipaj de lupta antiterorista a fost inclus in dispozitivul de protectie fizica apropiata a Presedintelui Romaniei, realizat de catre Directia de Securitate si Garda. Reteaua lui Volodin avea nucleul in redactia organului de presa al Frontului Unitatii si Democratiei Socialiste – “Romania libera”. Acest nucleu a racolat cateva zeci de persoane si a editat, prin forte si resurse proprii, primul numar al unui ziar de front clandestin, in cea mai fidela replica a glasnost-ului si perestroikai. A fost una dintre conditiile de credibilitate ale miscarii pro glasnost-perestroika din Romania, puse de Volodin, pentru ca tovarasul Gorbaciov, cand va avea pe birou ziarul, sa le acorde neconditionat protectia sa. Cum pe agentul Volodin nu l-a interesat cazierul celui mai important membru al retelei, acesta avea sa clacheze intr-un lamentabil proces de specula cu autoturisme, iar ceilalti membri au facut obiectul unor masuri, mai mult sau mai putin dure, cu scopul de a-i determina sa renunte sa militeze pentru importul reformelor lui Gorbaciov in Romania.

“Scrisoarea celor sase”

In martie 1989, mai cad cateva piese. Un agent al Securitatii dintr-o ambasada occidentala aduce la cunostinta ca un grup de sase fosti inalti demnitari ai regimului incearca sa se foloseasca de oficiile ambasadei pentru a transmite in exterior o scrisoare de protest impotriva politicii promovate de Nicolae Ceausescu.
Celebra “Scrisoare a celor sase”: Alexandru Barladeanu, Corneliu Manescu, Constantin Parvulescu, Grigore Raceanu, Silviu Brucan (foto) si Gheorghe Apostol. Scrisoarea este interceptata si se concluzioneaza ca aceasta se afla deja in posesia agentiilor de presa internationale, iar gestul de a recurge la “bunele oficii diplomatice” are motivatii multiple: acoperirea originii, obtinerea protectiei, derutarea Securitatii. Motiv pentru care scrisoarea este lasata sa plece la destinatie. Continutul ei a fost facut public inainte de a fi ajuns, ceea ce intarea supozitiile analitice.

Basarabia, invocata la Plenara din aprilie

In aprilie 1989 urmeaza
o Plenara a CC al PCR,
care putea sa ramana memorabila, dar esueaza
din cauza ambitiilor autarhice ale lui Nicolae Ceausescu de a nu ceda.

Izolarea in care a fost aruncat de “prietenii” ce odinioara l-au ridicat pe piedestalul recunosterii internationale l-a impins pana la urma la decizii necugetate. Anunta triumfalist rambursarea intregii datorii externe, un efort formidabil, care este dublat de un considerabil excedent al rezervelor valutare, precum si de importante debite ale unor state exportatoare de titei, dar nu da de inteles ca va diminua rata acumularii in favoarea consumului. Dimpotriva, ataca organismele bancare internationale cu un proiect de infiintare a unei banci de investitii si dezvoltare a lumii a treia, scontand sa ia locul detinut candva de Tito in fruntea “tarilor nealiniate”. Ambitiile sale aveau sa-l coste, pana la urma, viata. La aceeasi plenara, exploatand vulnerabilitatile tot mai accentuate ale Uniunii Sovietice si speculand agitatiile din Basarabia, solicita un denunt al Pactului sovieto-german “Molotov-Ribbentrop”. Reactia sovietica vine la scurt timp, prin Declaratia de la Budapesta, din iunie 1989, cand Romaniei i se arata din nou spectrul “autonomiei” maghiarilor din Transilvania. Scontand ca se va face temut unor inamici tot mai agresivi, Ceausescu merge pana intr-acolo incat agita voalat amenintarea nucleara, sugerand public ca Romania dispune de capacitatile necesare producerii armei atomice. Ceausescu nu mai avea nevoie de nimeni si de nimic! Dar despre acestea in episoadele urmatoare.

Securitatea depistase inca din iulie 1989 tabere de instruire pentru lupte de gherila urbana in “tarile fratesti” ale Pactului de la Varsovia, in special in Ungaria, care avea deja un plan pentru “Autonomia Transilvaniei”


Continue reading

CONTESTATIE – Solicitare catre MAE si BEC pentru reluarea votului in Republica Moldova

Asociatia Civic Media, care a urmarit conditiile alegerilor in Republica Moldova, prin colaboratorii sai de pe teren, impreuna cu Oficiul pentru Comunicare Internationala si Drepturile Omului, reclama Ministerului Afacerilor Externe al Romaniei, Ambasadei Romaniei la Chisinau si Biroului Electoral Central incalcarea grava a dreptului la vot al unor cetatenti romani.

Organizatiile noastre considera ca organismele statului responsabile de ingradirea unui drept fundamental stipulat prin Constitutia Romaniei sunt obligate sa asigure desfasurarea in bune conditii a votului legitim pentru acei cetatenti romani indepartati abuziv de la sectiile de votare prin reluarea votului.

Dreptul la vot al cetatenilor romani basarabeni care au domiciliul in Republica Moldova a fost incalcat in ziua de 30 noiembrie 2008, prin refuzul comisiilor de la cele 4 sectii de votare din Chisinau de a le permite sa voteze pentru alegerea deputatilor si senatorilor din Circumscriptia 43 *romanii de pretutindeni/diaspora.

Legea electorala, nr.35/2008, nu precizeaza care este actul cu care se poate face dovada domiciliului/resedintei in “strainatate” – nici la art.8, nici in dictionarul de termeni de la art.2 si nici in restul prevederilor legale. Ordonanta nr.97/2008, de modificare a Legii electorale arata ca pentru “cetatenii romani cu domiciliul in strainatate” se poate face dovada cu “orice alt document emis de autoritatile straine care dovedeste resedinta in strainatate”. Daca legea nu distinge, nu puteau distinge nici birourile electorale, deci nu puteau sa restranga dreptul de vot, care este un drept fundamental. Procedand altfel, Birourile electorale, central, de circumscriptie, al sectiei de votare, au gresit grav, vina apartinand si Guvernului pentru lipsa de reglementari clare.

Se stie bine ca potrivit unei practici extinse la nivel international, in afara de actul de identitate emis de autoritatile romane cu mentiunea expresa a domicilului/resedintei, persoana in cauza poate face dovada domiciliului/resedintei si cu actul emis de autoritatea centrala/locala din statul respectiv.

Continuarea si coordonatele BEC si MAE`mai jos

Continue reading

Problemele ROMANIEI MARI si ale Romaniei mici la 90 de ani de la Unire. Rolul structurilor speciale

Doua sau mai multe Romanii – provocare geopolitica, dilema existentiala sau insecuritate nationala?

Astăzi, insa, trupul ne este iarăşi frânt, pentru a treia oară, de la marea ÅŸi istorica nedreptate la care glorioÅŸii noÅŸtrii aliaÅ£i – ÅŸi unii ÅŸi alÅ£ii – ne-au condamnat, in urma cu 64 de ani.


Onorat auditoriu,

Respectuos Vă cer permisiunea să folosim acest prilej deosebit pentru a saluta apariţia Fundaţiei pentru România.

Să salutăm, aÅŸadar, în acest aÅŸezământ de imperioasă necesitate naÅ£ională, redeÅŸteptarea ÅŸi întărirea tradiÅ£iilor “Ligii pentru unitatea culturală a românilor” (înfiinÅ£ată la BucureÅŸti în anul 1890), în al cărei Manifest din 14 Decembrie 1914 se spunea : “Ceasul cel mare se apropie”.

Pentru a răspunde mai bine scopurilor pe care ceasul cel mare le anunÅ£a, fundaÅ£ia avea să-ÅŸi schimbe numele în “FundaÅ£ia pentru unitatea politică a Românilor”.

Dupa cum Nicolae Filipescu, se adresa participantilor la intrunirea Ligii din 15 februarie 1915, sa fim si noi bineveniţi toţi cei care ne-am intrunit astazi aici spre a ne întări credinţa şi a re oţeli sufletele, pentru a prim isi implini porunca strămoşilor.

Cu prilejul constituirii Comitetului National Roman pentru Unirea Tuturor Romanilor, continuatorul si ultimul mare combatant al tradiÅ£iilor luptătoare ale Åžcolii Ardelene, părintele Vasile Lucaciu, având parca o adâncă premoniÅ£ie asupra actualităţii pentru zilele noastre a marilor sale cuvinte, rostea: “ConÅŸtiinÅ£a noastră de patrioÅ£i ne dictează nouă, fraÅ£ilor liberi ai naÅ£iunii, răsfiraÅ£i în toate ţările aliaÅ£ilor noÅŸtrii glorioÅŸi, datoria de a continua lupta întreprinsă de fraÅ£ii noÅŸtrii, alungând din inimă tot ce ne poate dezbina(…) Trebuie să mergem înainte ÅŸi să afirmăm cu tărie drepturile noastre ÅŸi aspiraÅ£iile noastre naÅ£ionale, până în ziua când ele vor fi realizate (…) Evocând imaginea viitorului tuturor românilor, eu văd realizarea in răsăritul europei, a unei civilizaÅ£ii latino-române cum nu a mai fost vreodată. E suficient să vă gândiÅ£i că toată forÅ£a virtuÅ£ilor naÅ£ionale de care am dat dovadă în cursul secolelor, în lupta gigantică pe care a trebuit să o ducem ca să ne păstrăm fiinÅ£a, în ciuda tuturor încercărilor de oprimare-, noi le vom folosi liberi, la adăpost de orice ameninÅ£are pentru o operă splendidă de progres intelectual ÅŸi naÅ£ional (…)”. Åži acum să vorbească faptele:
Continue reading