Voronin schimba steagul tricolor si stema *
Presedintele de la Chisinau, Vladimir Voronin, a afirmat intentia administratiei sale comuniste de modificare a stemei, drapelului tricolor si imnului de stat si de introducere in scoli a predarii “limbii moldovenesti”. O alta problema care il framanta este situatia Declaratiei de Independenta, in care este condamnat explicit Pactul Ribbentrop-Molotov. Posibilitatea de a scapa de ea sta intr-o asa-zisa “refondare” a “statului moldovenesc”, dupa un model importat de la Bucuresti, din anturajul lui Valeriu Stoica, avocatul firmei rusesti ALRO. Executanti: Gabriel Liiceanu, Andrei Plesu, Horia Roman Patapievici.
Potrivit lui Vladimir Voronin, simbolistica nationala “trebuie sa raspunda la intrebarile, realitatile, necesitatile independentei Republicii Moldova”. “Toate aceste atribute statale trebuie sa fie diferite si deosebite. Daca introducerea limbii moldovenesti sau schimbarea imnului sau stemei vor contribui la intarirea statalitatii, vom face acest lucru, indiferent de situatia politica”, a precizat Vladimir Voronin. Presedintele de la Chisinau a mai sustinut ca actualele simboluri de stat ale Republicii Moldova nu ar fi fost adoptate in mod legal afirmand ca “stema actuala a fost adusa pe “usa din spate” si propusa in ultimul moment. Era pregatita cu totul alta stema. Noaptea, acestea au fost inlocuite de catre majoritatea de atunci din Parlament. Acesta este oare adevar istoric? Nu cred”. Simbolurile Republicii Moldova sunt prevederi constitutionale si pot fi modificate prin doua modalitati: de catre Parlament si prin referendum constitutional. Pentru modificarea Constitutiei, indiferent pe ce cale, initial trebuie solicitat avizul Curtii Constitutionale, cu cel putin jumatate de an inainte de a opera modificarea. Pentru a fonda a Treia Republica “moldoveneasca” este necesar un vot constitutional, adica cel putin 2/3 din numarul total de deputati – 72 de deputati din 101.
Deputatul comunist Victor Stepaniuc, magafonul lui Vladimir Voronin in Parlamentul de la Chisinau, si-a sustinut, coincidenta sau nu, cu o zi inainte de ziua nationala a Romaniei, teza de “doctor in stiinte istorice” cu titlul “Evolutia statalitatii moldovenesti in epoca contemporana”. La 4 decembrie, profesorul Radu Ciuceanu, presedintele Institutului National pentru Studiul Totalitarismului din Romania, a facut o contestatie oficiala din partea Academiei Romane, pe care o prezentam integral mai jos alaturi de teza lui Stepaniuc, care se doreste sa stea la baza refondarii statalitatii moldovenesti, intr-o a Treia Republica: dupa Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca si Republica Moldova – care contine inca in declaratia de independenta condamnarea Pactului Hitler-Stalin – comunistii si neo-kominternistii si-au propus recrearea Republicii si eliminarea fundamentelor din 1991. O idee similara circula si in Romania, vehiculata de Vladimir Tismaneanu, Gabriel Liiceanu si Andrei Plesu. Nu ne mira.
Victor Stepaniuc este unul dintre cei mai agresivi si constanti promotori ai moldovenismului din statul vecin. El s-a remarcat, de pilda, prin initiativa privind aniversarea, in 2004, a implinirii a 645 de ani de la “crearea statului moldovenesc”. Stepaniuc afirma atunci ca exista nenumarate dovezi privind existenta acestui stat si a poporului moldovenesc, “incepand de la Balada Miorita” si pana la letopisetele cronicarilor. In martie 2007, deputatul moldovean a introdus chiar in Parlamentul de la Chisinau delegatia asa-zisei “Comunitati a Moldovenilor din Romania”, gest care a starnit reactii dure la Bucuresti, dupa sesizarile venite din partea organizatiilor civice preocupate de Basarabia si securitatea Romaniei.
DOCUMENT: Teza Celei de-a Treia Republici Moldovenesti
* A C A D E M I A * R O M A N A *
Institutului National pentru Studiul Totalitarismului
Catre Consiliul National pentru Acreditare si Atestare, Chişinău
Contestaţie la susţinerea publică a tezei de doctorat Evoluţia statalităţii moldoveneşti în epoca contemporană a candidatului Victor Stepaniuc, de la 30 noiembrie 2007
Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, institut autonom sub egida ştiinţifică a Academiei Române, are onoarea de a supune atenţiei C.N.A.A. următoarele:
În lucrarea prezentată, candidatul Victor Stepaniuc reia, pe scurt, ideile reliefate în volumul său, Statalitatea poporului moldovenesc. Aspecte istorice, politico-juridice, Chişinău, 2005, aici referindu-se aproape exclusiv la destinul cel mai adesea tragic al provinciei dintre Prut şi Nistru, în secolul al XX-lea.
Candidatul înţelege să repete afirmaţiile discutabile făcute în volumul sus-amintit, care califică această carte în categoria lucrărilor de propagandă politică, fără o valoare ştiinţifică obiectivă.
În acest sens, ne permitem să facem următoarele observaţii, cu referire directă la teza de doctorat propusă de Victor Stepaniuc:
Ministrii de Externe din entitatile statale nerecunoscute Transnistria, Abhazia si Osetia de Sud au semnat pe 3 noiembrie a.c. o declaratie comuna in care reafirma hotararea celor trei teritorii separatiste “de a respecta principiile Cartei ONU” si cer recunoasterea internationala. “De-a lungul existentei independente a Abhaziei, Transnistriei si Osetiei de Sud, acestea au creat sisteme de guvernare eficiente si sisteme care garanteaza exercitarea libera a drepturilor omului si stabilitatea institutiilor guvernamentale democratice”, se afirma in declaratia comuna. In plus, reprezentantii celor trei republici separatiste au cerut si “rezolvarea tuturor disputelor numai prin metode pasnice si fara recurgerea la presiuni militare, politice, economice si informationale”. De asemenea, ei s-au pronuntat categoric impotriva retragerii trupelor ruse de mentinere a pacii din aceste zone de conflict din spatiul ex-sovietic. “Dreptul la autodeterminare este un drept suveran si inalienabil al populatiei din Abhazia, Transnistria si Osetia de Sud, iar ignorarea vointei popoarelor trebuie vazuta drept o incalcare a drepturilor omului garantate de documentele juridice internationale”, se arata in textul declaratiei. Cei trei ministri de Externe “au cerut comunitatii internationale respectarea drepturilor suverane ale popoarelor acestor republici si sprijin pentru recunoasterea lor ca state suverane”. Cererea entitatilor separatiste, sprijinite de puterea politica si militara a Rusiei, vine pe fondul intensificarii incercarii SUA si UE de declarare a independentei Kosovo.(News Alert Ziua on line)
Conceptul de identitate şi limbă moldovenească şi modul în care a fost el implementat în rândul populaţiei româneşti de la est de Prut stârneşte, din când în când, luări de poziţie polemice. Istoricul apariţiei şi cel al evoluţiei sale sunt însă mai puţin cunoscute. Revista Magazin istoric a publicat, în cei 40 de ani de la apariţie, mărturii, documente şi întâmplări din viaţa românilor din Basarabia. Le adăugăm acum aceste pagini consacrate subiectului enunţat mai sus.