“Tradare, tradare!” – acestea au fost cuvintele pe care au mai reusit sa le rosteasca, ieri, in Parlament, cativa tineri basarabeni care au asistat la aranjamentul dintre PSD si PD pentru a face sa cada un amendament destinat apararii romanilor de pretutindeni din Legea care se chinuie sa apara de 17 ani. Cardasia dintre cele doua grupari politice presuspus rivale aminteste de tradarea intereselor statului roman in cazul Gojdu cand parlamentari ai PD au sustinut “Ordonanta de Urgenta” a PNL si UDMR pentru conferirea catre Ungaria a jumatatea din averea marelui mecena roman-aroman incredintata prin Testament tinerilor ortodocsi romani.

Luati de valul Referendumului, putini au avut ieri ragazul sa observe ca PD a pus umarul la blocarea unei cereri directe a presedintelui Traian Basescu privind romanii de pretutindeni, sfidand adevarul istoric si amenintand integritatea natiunii. Camera Deputatilor a respins, luni, si cu votul democratilor, un amendament la legea pentru romanii de pretutindeni pe care seful statului l-a solicitat in cererea de reexaminare a legii, amendament ce viza explicarea sintagmei “romani de pretutindeni”, informeaza NewsIn.

Amendamentul, introdus de Presedintie dupa returnarea Legii la Parlament, prevedea ca sub denumirea de romani de pretutindeni se regasesc si cei care se denumesc sau sunt denumiti: rumuni, vlahi, valahi, aromani, macedoromani, istroromani, meglenoromani, moldoveni, etc. Introducerea acestui amendament era sustinuta de reprezentantii comunitatilor romanesti din jurul frontierelor si Balcani. Astfel, drepturile acestor comunitati romanesti ar fi putut fi aparate direct de statul roman. De ieri, va fi mult mai greu, inclusiv in ceea ce priveste Basarabia, locuita, conform recensamantului comunist, de “moldoveni”, romanii constituind o “minoritate”.

PDF – Amendamentul introdus de Presedintele Romaniei pentru romanii de pretutindeni si respins de Alianta PD-PSD

Tradarea intereselor nationale s-a realizat in urma misculatiilor deputatului PSD Titus Corlatean cu deputatul PD Costica Canacheu, care este si presedintele unui auto-intitulate “comunitati aromane”, transmite Romanian Global News.

AROMANII SUNT ROMANI

Cititi mai jos cateva opinii ale lui Nicolae Iorga despre romanitatea sud-dunareana si un studiu despre comunitatea aromanilor, parte fireasca a natiunii romane

Canacheu pledeaza pentru obtinerea statutului de minoritate nationala a aromanilor inca din 2005. Vicepresedinte al asa-zisei “Comunitatii Aromane din Romania”, Stere Samara, a sustinut la inceputul acestui an ca obtinerea statutului de minoritate nationala ar atrage dupa sine si desemnarea de reprezentanti ai aromanilor in Parlament, precum si obtinerea anumitor fonduri europene. Cazul inventarii unei noi minoritati, “comunitatea aromana” diferita asadar de natiunea romana, este foarte asemanator cu cel al “comunitatii moldovenesti” numai ca este mult mai grav. Daca in cazul infiintari asa-zisei “comunitati moldovenesti” – care a declansat un scandal la inceputul acestui an in urma sesizarilor societatii civile preocupate de Basarabia si Romania – aveam indiciile implicarii serviciilor speciale de peste Prut, care i-au si invitat pe reprezentantii “minoritatii moldovenesti” din Romania in Parlamentul de la Chisinau, aici, in ce priveste “comunitatea aromana”, faptele se deruleaza in chiar interiorul Parlamentului Romaniei si sub ochii si complicitatea structurilor insarcinate cu apararea statului. Este un fapt: cand inamici politici de talia PD si PSD sau PD si PNL isi dau mana in parlament impotriva intereselor nationale, in cazuri care privesc exact cursul viitor al natiunii, insemana ca altceva ii leaga mai strans. Mai mult, PD a indraznit practic, pentru prima oara, sa se impotriveasca fatis unei cereri exprese a presedintelui Traian Basescu, fostul presedinte al partidului si astazi locomotiva a acestei formatiuni. L-au tradat pe Basescu, i-au tradat pe romanii de pretutindeni. Pentru ce si pentru cine?

La sesizarea reprezentantilor comunitatilor romanesti din jurul granitelor actuale ale Romaniei, Asociatia Civic Media impreuna cu Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni va elabora un nou proiect de lege destinat apararii explicite a drepturilor comunitatilor romanesti din Balcani si Comunitatea Statelor Independente.

Vezi si: “Limba moldoveneasca”, implementata de comunistii de la Chisinau cu sprijinul lui Renate Weber si
MOLDOVENISMUL, CONCEPT ANTIROMÂNESC: De la Stalin si imperialismul rus la Voronin si “moldovenii” lui

Din deputatii prezenti ieri la vot, 64 de parlamentari au votat impotriva amendamentului, 59 pentru, iar sase s-au abtinut. Practic, amendamentul era o completare la articolul 1 al legii privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni si care stabileste ca legea reglementeaza “drepturile persoanelor de etnie romana, precum si a celor care apartin filonului cultural romanesc din afara granitelor Romaniei, denumite in continuare “romani de pretutindeni””.

Cei care au votat impotriva au fost, in cea mai mare parte, democratii si social-democratii, iar liberalii, liberal-democratii si reprezentantii PRM au votat pentru amendament. De precizat ca din cei 24 de parlamentari PD care si-au exprimat votul, doar unul a votat pentru amendamentul mentionat.
Amendamentul propus de comisia pentru minoritati era in spiritul uneia dintre solicitarile facute de presedintele Traian Basescu in cererea de examinare a legii privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni. Concret, in documentul de la administratia prezidentiala se preciza ca “explicarea sintagmei “romanii de pretutindeni” ar trebui dezvoltata explicand mai clar ce categorii de conationali pot fi inclusi in aceasta categorie”.

“Astfel s-ar exclude o serie de proceduri de autentificare, diminuand cai birocratice de recunoastere a unui drept al persoanelor care sunt rumani, vlahi, valahi, macedoromani, aromani, meglenoromani, istroromani, moldoveni sau acele persoane de origine romana care fiind cetateni romani, fosti cetateni romani ori descendenti ai acestora sau vorbitori ai unuia din dialectele limbii romane, ca limba materna, traiesc actualmente, din diferite motive, in afara frontierelor de stat ale Romaniei”, se mai arata in cererea de reexaminare.

In cele din urma, deputatii au votat articolul 1 al legii, fara amendamentul comisiei, cu 110 voturi pentru, 13 impotriva si sapte abtineri. Cei 25 de parlamentari democrati care au votat, au facut-o in favoarea articolului 1 fara amendament, ca si cei 27 de parlamentari liberali care au participat la vot, desi, PNL votase initial pentru pentru amendamentul comisiei, transmite NewsIn.

AROMANII SUNT ROMANI – Nicolae Iorga

“Macedo-românii sau aromânii nu sunt o unitate naÅ£ională neglijabilă în Peninsula Balcanică, din contră, ei constituiesc o populaÅ£ie foarte numeroasă în Epir, Macedonia ÅŸi în alte regiuni din partea medie ÅŸi meridională a Peninsulei Balcanice, de-a lungul ţărmurilor râului Vardar, în Tesalia, pe Rodope, în zona Monastir, pe ţărmurile Egee, în câteva teritorii cuprinse în graniÅ£ele actuale ale noului Stat albanes ÅŸi mai cu samă în Musachea, în regiunea Berat ÅŸi CoriÅ£a, unde se află nucleuri foarte importante de români. La aceÅŸtiatrebuie să se adauge un număr de români cari exercită păstoritul ÅŸi cari trăiesc în triburi nomade, adică fără reÅŸedinţă fixă ÅŸi cari se cheamă fârÅŸeroÅ£i”.

Nicolae Iorga

Conferinţă organizată, la 7 aprilie 1922, de Societatea “Tinerimea Macedo-Română”

“Există o chestiune latină în Peninsula Balcanică, ÅŸi Occidentul latin nu poate să o uite în momentul când, pe socoteala otomanismului murind, susÅ£ine revendicările foarte fireÅŸti ale elenismului în Europa ÅŸi chiar ÅŸi pe bătrânul pământ al Asiei.
Această chestiune atinge viitorul naÅ£iunii pe jumătate latină a albanesilor ÅŸi mai ales naÅ£iunea de curată provenienţă latină, cu un amestec slav mult mai puÅ£in important decât pentru fraÅ£ii săi de la Dunăre, a românilor (subl.n.) care locuiesc Å£inuturile ÅŸi oraÅŸele Macedoniei ÅŸi mai ales ale Albaniei ÅŸi care împoporează cu turmele lor, ca pe vremea ilirilor ÅŸi păstorilor italieni ai lui Varro, văile Pindului”.

Nicolae Iorga

Histoire des Roumains de la Péninsule des Balcans (Albanie, Macédonie, Épire, Thessalie etc.), Bucureşti, 1919

Aromanii – romànii la sud de Dunare

Populatiile slave le spun vlahi sau vlassi, grecii le spun cuto-vlahi, albanezii le spun tschoban, serbii le spun tsintsari, iar noi romanii, impropriu de fapt, le spunem machidoni. O facem de multe ori fara sa gandim, in virtutea unei usurinte de condamnat. Aromanii sunt romani si vorbesc un grai al limbii romane si simt romaneste! Aromànii – sunt romànii de la sud de Dunare si atesta istoric dovada unei continuitati romànesti milenare in peninsula balcanica, in ciuda slavizarii, grecizarii si prigonirilor sociale de-a lungul secolelor.

Insusi numele de “aromàn” – nota bene, confirma originea latina si romànismul lor. Denumirea in general data aromanilor de catre celelalte popoare in Balcani, cea de vlahi – atesta faptul ca daco-romànii si aromànii au la baza in fapt un nume comun, caci si romaniii de la nord de Dunare au fost numiti de catre vecini secole la rand: “valahi”. Aromanii sunt ca si daco-romanii descendentii directi ai fostilor traci sud-dunareni romanizati odata cu cucerirea romana. Geto-dacii erau la randul lor tot traci – (nord-dunareni – I.C.Dragan) . Romanizarea populatiilor trace respectiv a grupei tracilor geto-daci si a celor sud-dunareni (moesici) a avut loc in perioade diferite, tracii sud-dunareni fiind deja sub stapanire romana inainte de razboaiele daco-romane din secolul I si II.e.n.

Graiul romanesc al aromanilor (armanesc), s-a format in forma actuala la sud de Dunare, ca dialect a vechii limbi a Romaniei orientale. Privind harta limbii romàne in estul european, deci implicit si graiurilor romanesti in Balcani sau la nord de Dunare vom constata cel mult separarea geografica a graiurilor romanesti la sud de Dunare in raport graiurile romanesti la nord de Dunare. Astazi mai putem vorbi sigur de circa 500-700.000 de mii de vorbitori ale dialectelor aromanesti la sud de Dunare. Acestea se impart in trei subgrupe distincte: macedo-roman (cel mai mare de altfel), megleno-roman (numai in Bulgaria, circa 15-20.000 de vorbitori) si dialectul istro-roman in Peninsula Istria (azi Croatia, circa 2000 de vorbitori). Cat de adevarate sunt aceste cifre este greu de spus, deoarece din motive diferite decat cele demografice in unele publicatii apar alte informatii. Personal inclin sa cred ca sunt cel putin un milion de aromani la sud de Dunare, poate chiar mai multi. Cea mai mare grupare dialectala aromaneasca, cea macedo-romana include graiurile sale in diviziuni reciproc intelegibile: farserot, gramostean, moscopolean, pindean, muzachear , gopestean-mulovistean, olimpian etc.

Aromanii traiesc azi mai mult sau mai putin omogen in Grecia, Albania, Macedonia, Iugoslavia, Croatia, Bulgaria dar si in vechea si noua patrie – Romania (in special in Dobrogea), precum si izolat in alte tari europene, in Canada, SUA, America Latina, Australia. De secole se revarsa in patria de la nord de Dunare, iar existenta ei, a patriei – acasa ca romani intre romani a fost intotdeauna prezenta in educatia si viata culturala la sud de Dunare.

Stiri sigure despre existenta romanilor sud-dunareni avem deja din anul 976, de la cronicarul bizantin Kedrenos. In secolul al 11-lea cronicarul bizantin Kekaumenos afirma ca vlahii din Pind provin din vecinatatea Dunarii. Se pare asadar ca asezarea slavilor la sud de Dunare a impins populatiile romanice (vlahii) spre Pind. Se afirma inca din secolul al 15-lea inrudirea etnica si lingvistica a aromanilor cu daco-romanii. Aromanii si daco-romanii sunt un singur neam, iar a pretinde ca romanii din Oltenia sau Moldova, Timoc, Macedonia, Basarabia sau orice alt pamant unde se vorbeste romaneste sunt altceva decat romani, nu este altceva este obscurantism si politicianism.

De altfel si toate cercetarile stiintifice serioase, inclusiv cele facute de cercetatorii aromani, dovedesc acelasi lucru. Un fapt istoric – si la nord si si la sud de Dunare limba romana si-a continuat dezvoltarea din proto-romana dunareana, graiurile au evoluat, dar diferentele si influentele diferite nu au dus la o delimitarea linvgvistica substantiala. Astfel dialectele aromanesti sunt pana si azi intr-adevar usor intelegibile cu cele daco-romane, chiar daca prezinta varietati tipice dialectale datorate imprastierii geografice. Cuvintelor si sensurilor specifice mostenite in comun din latina li s-au adaugat pe alocuri influente albaneze, imprumuturi macedonene vechi de tip slav sau bulgaresti mai recente si multe elemente grecesti precum si neologisme romanice din limbile balcanice. Pentru multi cercetatori care nu sprijina cauza romànismului, ci creaza o noua istorie in virtutea politicianismului, “limba aromana” este o punte de trecere intre romanitatea occidentala si cea orientala, iar configuratia dialectala aromana se vrea chipurile complexa si controversata. Daca insa am compara graiurile romanesti la nord si la sud de Dunare prin apropierea si inrudirea lor , cu farimitarea dialectala intr-un spatiu chiar restrans de limba anglo-saxon, vom constata cat de exagerate sunt afirmatiile care presupun existenta a doua limbi – cea romana si cea aromana.

Graiurile romanesti de la sud-dunare sunt considerate de unii cercetatori ca fiind dialectul cel mai arhaic al limbii romane. Oricum ar fi interpretati sau rastalmaciti – aromanii s-au considerat intotdeauna romani. Vorbind “aromaneste” nu inseamna nimic altceva, decat a folosi un dialect sud-dunarean al limbii romane.
Prima mentionare istorica in Balcani are loc dupa Theopanes si Theophylact Simocatta in anul 579, “vlahii” acompaniind o armata bizantina care marsaluia impotriva avarilor pe teritoriul actualei Bulgarii. A doua mentiune sigura urmeaza la anul 976 cand Kedrenos, vorbeste despre asasinarea lui David, fratele lui Samuel, tarul bulgarilor de catre niste “vlahi” nomazi. In aceasta perioada, vlahii erau inca numerosi. In 1186 vlahii se revolta impotriva taxelor bizantine. Conducatorii lor au fost doi romani: Petru si Asan, iar telul lor era crearea unui regat vlah independent in sudul Bulgariei si in in jurul actualului Salonic / Saruna pe aromana. Acestia se apara cu succes impotriva armatelor bizantine. Urmatoarele sase sute de ani ii regasesc pe vlahi sub cruda stapinirea otomana, o perioada de stagnare sociala si economica proprie acelor vremi, in fapt existenta in toata peninsula balcanica. Sub stapinirea otomana, populatiile aromanesti nu primesc recunoasterea ca natiune decat foarte tarziu (1905), recunoscandu-se astfel in final dreptul la scoli romanesti si la propria biserica. Destinul tragic al aromanilor in aceasta trecuta mie de ani il explica azi nu numai imprastierea regionala, dar si asimilarea si deznationalizarea prin mediile de informare moderne, precum si dezavantajele sociale ca minoritate nedorita, lipsita de scoala, biserica sau publicatii. (prima Biblie armaneasca e tiparita de abia in secolul XIX).

Constientizarea romanitatii noastre comune a dat culturii romanesti insemnate nume deosebite ale unor romani sud-dunareni: Mihai Nicolescu, Tascu Iliescu, Constantin Belimace, Nusi Tulliu, Nicolae Batzaria, P.Papahagi, Emanoil Gojdu, Victor Eftimiu, Gheorghe C. Roja, ca sa mentionam doar o mica parte dintre acestia. Multe dintre personalitatile culturale romanesti au originea la sud de Dunare, sufixul “Cara” si terminatia “hagi” atestand originea lor geografica in Balcani, numarul vorbitorilor nativi aromani din Romania fiind estimat intre 150-200.000 de vorbitori .

Care este situatia in Balcani? Cei mai multi aromani in Grecia de azi sint bilingvi. Multe persoane in varsta, trecute de 50 de ani vorbesc limba materna curent, dar multi dintre cei intre 25 si 50 de ani sunt insa doar vorbitori pasivi, cu vocabular limitat si cu cunostinte de gramatica sumare. Mi-a fost dat sa intalnesc in restaurante grecesti in Germania aromani, care se prezentau drept greci. Asimilarea in Grecia este complexa si destul de rapida, iar unii dintre tinerii aromani nu mai vorbesc limba stramoseasca si se declara la recensaminte ca fiind greci. Aromanii nu au un statut clar definit in Balcani, in ciuda unor incercari intreprinse de catre statul roman in decursul ultimilor zeci de ani. Singura universitate in Grecia unde aromanii pot vorbi limba stramoseasca se afla la Salonic si acolo insa intr-un cadru cu caracter limitat. In Grecia se foloseste alternativ alfabetul roman sau grecesc. In Albania si Macedonia, limba romana nu este limba de predare in scoli nici macar in varianta dialectala, in ciuda unui numar de vorbitori apreciat ca pina la 300 – 400.000. In Albania, de exemplu o singura biserica in Korçë oficiaza slujbe religioase in limba materna.

Lucian Hetco

REVISTA-AGERO

http://www.agero-stuttgart.de