IVANESCU: Dinescu a fost complice la moartea lui Preda

Posted on by
Reply

IVANESCU: DINESCU A FOST COMPLICE LA MOARTEA LUI PREDA

Directorul Editurii Junimea pune decizia de colaborare pe care a primit-o de la CNSAS pe seama razbunarii lui Mircea Dinescu.

Cezar Ivanescu sustine ca nu a colaborat cu Securitatea

„Motivul pentru care s-a dat aceasta decizie este ca l-am acuzat pe Mircea Dinescu ca a fost complice la moartea lui Marin Preda.“ Cu aceasta acuzatie, pe care a lansat-o de altfel inca din 1980, la moartea marelui prozator, se apara poetul Cezar Ivanescu de decizia CNSAS privind colaborarea cu Securitatea, data marti. Desi Mircea Dinescu, membru al Colegiului, fiind plecat in Franta, nu a participat la sedinta de marti a CNSAS, in care s-a votat verdictul pentru Ivanescu, acesta din urma este convins ca la mijloc este vorba de o razbunare, cu atit mai mult cu cit, spune el, nu a fost chemat la audieri. Surse din cadrul Colegiului sustin insa ca acesta a declinat invitatia de a se prezenta la sediul CNSAS.

„Eram considerat un individ periculos. Am facut de mai multe ori greva foamei si am atacat deschis PCR si Securitatea. Dupa debutul din 1968 am fost sapte ani interzis de cenzura si doar dupa interventia maestrului Preda la Burtica am putut publica din nou“, justifica Cezar Ivanescu de ce este „falsa“ decizia CNSAS. Poetul iesean sustine ca Securitatea a incercat sa-l racoleze insa pe cind era student la Facultatea de Filologie din Iasi, in anii ’60, dar a refuzat si a fost lasat in pace. „Am fost chemat la sediul lor de pe Sararie. Voiau sa-mi dea o misiune clara: sa le obtin cursul de estetica al profesorului Alexandru Husar. Am refuzat, iar a doua oara cind m-au mai cautat le-am zis ca am de invatat si nu am vreme de asa ceva. M-au lasat in pace“, sustine Cezar Ivanescu. Surse din CNSAS spun insa ca tocmai din perioada studentiei dateaza angajamentul si notele pe baza carora s-a luat decizia de colaborare.

Poetul sustine ca nu a scris niciodata nimic pentru Securitate si, ca urmare, decizia CNSAS nu poate avea la baza decit influenta lui Dinescu. „L-am acuzat ca, dupa ce Preda bause o zi intreaga la Cartea Romaneasca (n.r. – editura la care era director), l-a luat citeva ore si a venit cu el mai beat. Iar Dinescu niciodata nu mi-a raspuns unde a fost in acele ore cu Preda si ce a facut“, ataca Cezar Ivanescu. Dinescu a fost in viziunea acestuia complicele altor scriitori, care, in aceeasi zi de 15 mai 1980, i-ar fi dat lui Marin Preda sa mai bea citeva bauturi, in cadrul unei aniversari la celebra Casa de Creatie de la Mogosoaia. Marin Preda a murit apoi noaptea, oficial din cauza unei asfixii mecanice, speculindu-se insa ca a fost ucis de Securitate. „Le-am zis atunci: «Daca l-a omorit Securitatea, voi ati fost securistii»“, spune Ivanescu.

Mircea Dinescu considera puerile acuzatiile lui Ivanescu. „Sint lucruri care se pot verifica. Am fost la Marin Preda la editura in acea zi, dar nu am baut cu el“, spune poetul. Istoria conflictului intre cei doi a mai avut doua episoade efervescente. Unul inainte de 1989, cind Cezar Ivanescu a intervenit intr-o altercatie fizica intre scriitorul Iulian Neacsu, pe de o parte, si Mircea Dinescu cu Dorin Tudoran, de cealalta parte. „Ivanescu a fost martorul acuzarii in acel proces si a spus in instanta ca eu l-am injurat pe Ceausescu. Am primit o amenda de 3.000 de lei si o pedeapsa cu suspendare“, povesteste Dinescu. Celalalt episod s-a produs in 1990, cind Ivanescu si Neacsu au fost concediati de la Uniunea Scriitorilor, la conducerea careia tocmai ajunsese Dinescu.

Soc in scriitorime

Decizia CNSAS i-a surprins pe scriitori, dat fiind profilul lui Cezar Ivanescu, insa parerile sint impartite. „El are un stil justitiar, spune inechivoc lucrurile si nici nu cred ca este o fire santajabila. Nu pot sa cred ca a colaborat“, spune criticul iesean Valentin Ciuca, directorul Societatii Junimea. „Ma surprinde decizia CNSAS si cred ca ea poate afecta imaginea Uniunii, insa nu cred ca CNSAS ar putea fabrica probe“, spune scriitorul Nichita Danilov, unul dintre scriitorii cu care Ivanescu a fost in conflict. (Mirela CORLATAN – Cotidianul
– Aparut in editia din 31 Ianuarie 2008)

Cititi mai jos un interviu cu fratele lui Marin Preda si

NOTA INFORMATIVA a lui Ion Caraion data la SECURITATE privind interogarea lui Marin Preda de catre un consilier sovietic dupa aparitia romanului DELIRUL

“Cele ce urmeaza mi-au fost povestite în seara zilei de 7 iunie crt., la el acasa, de Ov. S. Crohmalniceanu. La rîndul sau, el cunostea cele povestite de la Titus Popovici. ÃŽntruna din saptamînile de pe la sfîrsitul lui aprilie sau începutul lunii mai, Marin Preda se afla pe strada, catre ora prînzului, împreuna cu Titus Popovici. Discutau. Cînd, deodata, Preda, facînduse ca deabia în clipa aceea îsi aduce aminte de un lucru pe care tocmai era sal dea uitarii, îi spune însotitorului sau ca peste vreo ora, în chiar aceeasi zi, urmeaza ca în biroul directorial al Editurii Cartea Româneasca sal aiba musafir pe consilierul cultural sovietic în România. Acesta îi solicitase în mod expres o audienta si ziua fixata primirii consilierului se întîmpla sa fie chiar ziua aceea.

Pe scurt, Preda îl invita pe Titus Popovici, daca vroia, sa fie de fata, sa fie martor la discutia care urma sa aiba loc. Invitatie facuta din simpla întîmplare poate sau dintrun foarte abil calcul (cine stie!…), data fiind calitatea lui Titus Popovici, de membru al Comitetului Central al PCR. ÃŽn orice caz, la întîlnirea cu consilierul cultural sovietic, întîlnire întîmplata cu oarecare timp înaintea aparitiei în “Literaturnaia Gazeta” a articolului semnat K. Savel, parese si îndreptat împotriva autorului “Delirului”, sa aflat si Titus Popovici. El povesteste ca, exact la ora anuntata, consilierul cultural sovietic a sosit si ca, dupa o introducere vag amabila privind romanul “Delirul” si personalitatea literara a autorului, deci dupa cîteva formale cuvinte de politete, ia spus lui Marin Preda ca în URSS cartea lui a stîrnit un justificat interes, deoarece în ea este vorba de Antonescu si de razboiul purtat împotriva Uniunii Sovietice, asa încît ar vrea sai puna, cu îngaduinta lui, unele întrebari legate de acest aspect al romanului. ÃŽntrebarile, ierarhic notate pe o hîrtie scoasa din buzunar de catre consilierul cultural sovietic, erau vreo 4045 la numar si chiar daca ele nu sau putut imprima exact în memoria lui Titus Popovici, totusi acesta ia relatat lui Crohmalniceanu ca întreg “rechizitoriul” era astfel gîndit, încît sa se poata stabili pe de o parte în ce masura “Delirul”, în amanuntele structurii sale, a fost o comanda sociala, adica un roman scris la recomandarea si cu sugestiile ideologice ale conducerii românesti de partid, iar pe de alta parte cum are de gînd sal continue autorul, cam ce vor deveni în volumul al doilea eroii primului volum, ce se va întîmpla cu ei, cu fiecare, în rezumat continutul epic si ideologic al finalului cartii. Titus Popovici pretinde ca Preda, în fata avalansei de întrebari, “facuse pe el”. Ferinduse ca sa relateze continutul întrevederii cu consilierul cultural sovietic, dar spunînd ca ea a avut loc întradevar, la rîndul sau Marin Preda ia spus lui Crohmalniceanu ca “dobitocul ala de Titus, care asista cu gura cascata, facuse pe el”.

Continue reading →

MOARTEA UNUI MARE POET: CEZAR IVANESCU

Posted on by
Reply

Joi 23 aprilie a.c. a murit la Spitalul de Urgenţă din Bucureşti Cezar Ivănescu, unul din cei mai importanţi poeţi ai generaţiilor postbelice, poetul cel mai pur în specie estetică absolută, poetul cel mai muzical în gamă îngerească, la rotirea de de osii inefabile a sferelor celeste; marele poet, în fine, cel mai mare poet român ivit pe testamentul limbii literare eminesciene, dincolo de clasamentele curente, de coterii, şi de canoanele trecerii dintr-o barcă într-alta….

MIRCEA DINESCU urma sa fie deferit Justitiei de Cezar Ivanescu

Lucratura Dinescu-CNSAS anti-Ivanescu

IVANESCU: Dinescu a fost complice la moartea lui Preda

Cezar Ivănescu s-a născut la 6 august 1941 la Bârlad, al doilea fiu al Xantipei ÅŸi al lui Dumitru Ivănescu, dintr-o familie care a mai dat culturii româneÅŸti ÅŸi alte nume strălucite: eminentul lingvist ieÅŸean Gh. Ivănescu, autorul Istoriei Limbii Române, poetul ÅŸi germanistul Aurel Ivănescu, mort în condiÅ£ii necunoscute pe frontul estic al celui de al doilea război mondial, pictoriÅ£a Cici Constantinescu, istoricul D. Ivănescu. După studii liceale la Bârlad, la prestigiosul liceu „Gh. RoÅŸca Codreanu, prin care au mai trecut ÅŸi Al. Vlahuţă, Vasile Pârvan, Garabet Ibrăileanu, Raicu Rion etc., va absolvi Facultatea de Filologie din IaÅŸi, licenÅ£a 1968. Debutează cu versuri în „Flacăra IaÅŸului”, 1959, într-o rubriucă de „CenacliÅŸti bârlădeni”, împreună cu Ion Murgeanu ÅŸi Ion Iancu Lefter. Debutul editorial cu volumul „Rod” 1968, despre care criticul Nicolae Manolescu avea să scrie: „Când în proză se va debuta cu cărÅ£i de valoarea Rodului lui Cezar Ivănescu, vom putea vorbi nu de o evoluÅ£ie, ci de o adevărată revoluÅ£ie”. Debut în teatru, 1969, cu piesa „Mică dramă”, jucată la PiteÅŸti la Teatrul „Al. Davila”, într-un spectacol coupe, cu Vin soldaÅ£ii de Gh. AstaloÅŸ. Poetul este preocupat de originile muzicale ale poeziei, creindu-ÅŸi de timpuriu o mică orchestră numită „la Baaad”, titlu ce va anticipa capodopera de dimensiuni monumentale ( 500 de pagini selectate dintr-un manuscrisde 2500 pagini) reamintind prin forÅ£a lui vizionară de maeÅŸtri de altă dată, Eminescu, Arghezi, Aron CotruÅŸ. ÃŽmpreună cu soÅ£ia sa Maria Ivănescu, va traduce lucrarea lui Mircea Eliade, De la Zamolxis la Genghis-han, 1980, Editura ÅžtiinÅ£ifică ÅŸi Enciclopedică, dar ÅŸi celebrul roman al lui Ceiline, „Călătorie a capătul noÅ£ii”, Cartea Românească, 1978, pe care îl ÅŸi prefaÅ£ează în versiunea lui românească. Redactor la „Luceafărul”, îndrumă în anii ’80 cenaclul „Numele Poetului”, frecventat de tineri scriitori , mulÅ£i dintre ei deveniÅ£i notorii. Moartea, neaÅŸteptată, l-a surprins la conducerea Editura Junimea din IaÅŸi. A concurat pentru preÅŸedenÅ£ia Uniunii Scriitorilor din România, pierzând suspectabil , în faÅ£a criticului Nicolae Manolescu. Rod, EPL, 1968 ;Rod III, Ed. Cartea Românească, 1975 ; Rod IV, Ed. Cartea Românească, 1977 ; Muzeon, Ed. Eminescu, 1979 ; La Baaad, Ed. Cartea Românească, 1979, Ed. Eminescu, 1996 ; Doina, Ed. Cartea Românească, 1983, 1987 ;Rod, Ed. Albatros, 1985 (Col. „Cele mai frumoase poezii”); La Baaad, PoeÅ£i Români Contemporani, Editura Eminescu, 1996; Ivănescu, Opera poetică, 2 volume, Editura Cartier, 2000. Premiul de debut „Mihai Eminescu”, 1968; Premiul Academiei; Premiul NaÅ£ional de Poezie „Mihai Eminescu” (1999); propus la Premiul Nobel pentru literatură. Ca director al Editurii Junimea din IaÅŸi, preia în 2005 proiectul „Români din Paris” al Editurii Oxus din Paris, transpus în româneÅŸte cu acordul lui lui Basarab Nicolescu, marele fizician român „cuantic” totodată autorul unui mirobolant Manifest al Transdisciplinarităţii. Cezar Ivănescu, va fi „recitit cu mirare ÅŸi dragoste” de Constantin Noica: „Am vibrat deosebit la glasurile unor poeme… am rămas rece la atingerea altora, dar peste tot am simÅ£it că este vorba de ceva „sacru” în scrisul d-tale.” Cezar Ivănescu cel dintr-o recomandare nu mai puÅ£in mirabilă a unui alt savant ÅŸi poet Petru CreÅ£ia: „ De aceea vom zice, astăzi ÅŸi mereu, că ne aflăm în timpul bun ÅŸi sfânt ÅŸi vechi cât noi al poeziei româneÅŸti. Åži că ne mai aflăm, spre bucuria ÅŸi cinstea noastră, alături de unul dintre cei mai puri ÅŸi mai sfâşietori reprezentanţă ai poeziei româneÅŸti, poeta magnus.” Dar ÅŸi Cezar Ivănescu din aprecierea „prietenului de o viaţă” Ion Murgeanu, 1993, la propunerea poetului pentru Premiul Nobel: „Descoperim astăzi în Alte fragmente din Muzeon ceea ce mulÅ£i bănuiam mai demult: pe cel mai mare poet român, poate, de la Eminescu încoace, în linie pur moldavă ÅŸi „boierească” „. Opera poetică a lui Cezar Ivănescu a impresionat prin forÅ£a ÅŸi ineditul ei, fiind apreciată ÅŸi de alÅ£i confraÅ£i ÅŸi de critici, de numeroÅŸi admiratori. A fost distins cu Ordinul Serviciu Credincios.


Viaţa, luptele poetului, au fost în schimb grele şi, ca de obicei, în cazurile manifeste de genialitate, rău înţelese şi rău apreciate. Poetul, un anticomunist vehement şi motivat, încă din adolescenţă, va fi victima unei incalificabilei defăimări din partea unor „colegi”, deveniţi de profesie dizidenţi, şi mai recent inchizitori. Conflictul ivit după eşecul campaniei sale electorale, la preşedinţia Uniunii Scriitorilor, cu un scor de febleţe, totuşi, pentru poet, se perpetuează, ne fiind fără o legătură subterană, cu aşa zisul „dosarul de la securitate”…Care dosar?! Poetul Cezar Ivănescu, învinuit a fi fost informator al securităţii „după ureche”, de anticul şi străvechiul său duşman literar Mircea Dinescu, care într-o emisiune pe Realitatea TV, cu nelipsitul său subaltern Stelian Tănase, afirmă ca „dintr-o furie”, aşa, la plesneală: „A fost informator, domne, ştim noi”. Poetul declarase greva foamei la Sala Oglinzilor de la Casa Scriitorilor. N. Manolescu, preşedintele în funcţie al US, a trebuit, de ochii lumii, să dea un comunicat presei, prin care să pună lucrurile la punct cel puţin formal: „Nu există nici un dosar de informator şi nici un verdict pe numele poetului Cezar Ivănescu”. Şi cu toate acestea, chiar şi în ferparele ce apar acum, la moartea poetului, se vorbeşte despre o „decizie a CNSAS” în legătură cu colaborarea lui, care de fapt nu există. Greva foamei a încetat dar urmele traumei nu; în succesivele „greve ale foamei”, prin care a atras de-a lungul vremii atenţia asupra stării dificile, precare, cel mai adesea de ne/imaginat, în care a trăit şi a scris; asupra desfiinţării abuzive a cenaclului Numele Poetului, de la revista „Luceafărul”; asupra tratamentului barbar din timpul ultimei mineriade, de la care a scăpat, aflându-se într-o redacţie vandalizată, mai mult mort decât viu, temperamentul de luptător al poetului, orgoliul său de „hoplit literar” s-au vulnerabilizat şi mai mult încă; singurătatea „geniului neînţeles” l-au condus, în mod cert, la tristul deznodământ de azi.

Poetul Cezar Ivănescu a murit, nu atât „grav bolnav” , cât mai ales şi de fapt, în urma atacurilor nedemne venite „din toate părţile”, pentru a-l elimina din viaţa publică, ca şi pe Eminescu, ca şi pe Labiş, la timpul lor. Astfel, se încununează cu spini, în loc de binemeritaţii lauri, triada tragică, a poeţilor de geniu veniţi din Moldova ( „Sfânta ceeea-n violet”/ vers de Cezar Ivănescu) ca să moară la Bucureşti.

Au fost câteva emisiuni, dar mai ales cea de pe B1 TV la „Naşul”, unde poetul a răspuns cu calm şi adevăr infamei provocări, lipsită de argumente, cu gura cusută de invectiva minciunii; acest lucru avea loc după ce şi Mircea Dinescu primise la Botoşani Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”, câţiva ani după Cezar Ivănescu, la aniversarea din acest an a naşterii lui Eminescu…când s-au dat publicităţii documente privind asasinarea, de fapt a Poetului Naţional, înlăturarea unui incomod, de la care nu au lipsit nici apropiaţii săi. Între Dinescu şi Eminescu fiind aceeaşi distanţă cosmică, valoric vorbind, ca de altfel şi între Dinescu şi Cezar Ivănescu…Talentul lui Dinescu, „care este”, vorba unui politician bucureştrean, se fluieră din deşte, cum ar fi spus Arghezi, în timp ce dincoace, opera lui Cezar Ivănescu este o elaborare cultă, nu în ultimul rând pentru iniţiaţi şi degustătorii de muzici poetice secrete. Trista „vocaţie” a poporului român din istorie, ajutat mereu de observatori prea puţin amicali, din afară, de a-şi elimina marii conducători, să observăm cu adâncă mâhnire că nici la capitolul „poeţi” nu se dezminte. Ne despărţim de Cezar Ivănescu la ceasul unor mari zguduiri sufleteşti Omul acesta a suferit de toate nedreptăţile, într-o lume prea confuză ca să să-l înţeleagă şi pe veci nepregătită pentru a trăi graţia de a fi contemporană marilor ei poeţi şi libertăţii lor…

Apele adânci ale operei sale se vor limpezi ca de obicei postum, cu mari regrete, cu mari buchete şi, de ce nu, cu mari banchete. Suntem solidari cu Poetul; cu fratele nostru risipitor care s-a întors de la noi cu faţa lovită; nu merita, nu a meritat acest tratament abject din partea contemporanilor săi. Şi acum, pioşi şi prefăcuţi, vom rosti cele de cuviinţă, să-i fie somnul lin şi, cel puţin mormântul lui Eminescu aproape?!!

… Sărmane Dionis!..

Ion Murgeanu

CEZAR IVÄ‚NESCU

JEU D/AMOUR

(Clară lumină)

! cei ce-L ucid azi pe Domnul, tot ei ÅŸi ieri l-au ucisu-L

L-or duce în dimineaţă, L-or duce să-l răstignea -,

cei care azi ne-nchid, tot ei şi ieri ne-au închisu-L

Sufletul Nemuritor, tot în tremniţă grea,

cei care azi ne închid, tot ei şi ieri, ne-au închisu-L

Sufletul Nemuritor, tot în temniţă grea!

*

!ei ne-au scuipat toată viaţa, ne-au scuipat faţa şi scrisul,

casă a vieţii doar visul, visul în el ne primea,

ne întoarcem doar în vis şi preamăream numai visul,

visul în inimă scria doar cu inima mea,

ne întoarcem doar în vis şi preamăream numai visul,

visul în inimă scris de inima mea!

*

! cei ce ucid mă aşteaptă, eu pentru ei sunt ucisul,

vine acea dimineaţă care mă va libera,

tu întoarce în vis şi preamăreşte doar visul,

în inimă şi l-am scris doar cu inima mea,

tu întoarce în vis şi preamăreşte doar visul,

în inimă ţi l-am scris doar cu inima mea!

*

! eu numai versul l-am scrisu-l, eu numai versul l-am scrisu-l,

muzica e doar visare, muzica e doar visa-,

tu te întoarce în vis şi preamăreşte doar visul,

în inimă ţi l-am scris doar cu inima mea,

tu te întoarce în vis şi preamăreşte doar visul,

în inimă ţi l-am scris doar cu inima mea!

*

! inimii Clară Lumină i-ai fost mie, Proscrisul,

balsam şi Ţară a Verii cu Tinereţea în ea,

dacă mă-ntunecă azi de suferinţă abisul,

Clară Lumină din inimi, nu te-ntuneca,

Dacă mă-ntunecă azi de suferinţă abisul,

Clară Lumină din inimi, nu te-ntuneca!

………………………………………………… …

…………………………………………………. ”

“ADEVARUL va va face liberi” – Patriarhul nu va tine slujba de Inviere

Posted on by
Reply

“Ca un leu, Tu, Doamne, in mormant apunand, ca un pui de leu Te scoli, inviind din morti.” (Prohodul Domnului nostru Iisus Hristos)

“Postul cel adevarat este instrainarea de rautati, infranarea limbii, lepadarea maniei, departarea de pofte, de clevetire, de minciuna si de juramantul mincinos”. (Triod)

“Din toate timpurile diavolul a facut tot ce i-a stat in putinta ca sa puna minciuna in locul adevarului”.

“Nimic nu e mai stralucit, nimic mai de neclintit si mai puternic decat adevarul, dupa cum de asemenea, nimic nu e mai josnic, nimic nu e mai slab decat minciuna: oricat s-ar ascunde si oricat s-ar masca ea poate fi usor demascata si usor risipita. Adevarul, dimpotriva ni se arata gol, asa cum este si fara podoabe, inaintea tuturor care vor sa-i admire frumusetea; el nu cauta sa se ascunda, nu se teme de primejdii sau de curse”.

“Pe cat de puternic este adevarul, pe atat de slaba si de neputincioasa este minciuna. Din omul cel mai neinsemnat, din stratul cel mai de jos al societatii, adevarul face o personalitate ilustra; minciuna insa dimpotriva, il injoseste pe om si dintr-un om mare, face un om de nimic”. (Sfantul Ioan Gura de Aur)

“Asa cum lumina se opune intunericului, evlavia, necredintei, dreptatea, nedreptatii, sanatatea, bolii, fapta buna, pacatului, viata, mortii, asa si adevarul se opune minciunii. Cu cat iubim mai mult adevarul, cu atat mai mult suntem datori sa uram minciuna”. (Sfantul Augustin)

“Cel care este de la Dumnezeu asculta cuvintele lui Dumnezeu; de aceea voi nu ascultati pentru ca nu sunteti de la Dumnezeu” (Ioan 8, 38-47).

Continue reading →

SFANTUL Mare Mucenic Gheorghe – model al darzeniei crestine

Posted on by
Reply


“Indrazniti! Eu am biruit lumea” (Ioan 16,33)

Intreaga crestinatate il sarbatoreste, astazi, pe Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, numit in calendarul ortodox “purtatorul de biruinta”. S-a nascut in Capadocia, catre sfarsitul secolului al IV-lea, fiu al unor parinti crestini care l-au deprins din tinerete in dreapta credinta. Ramas fara tata de la o varsta frageda, se muta impreuna cu mama sa in Palestina, unde parintii sai aveau o mostenire. In timpul imparatului roman Diocletian (284-305), s-a inrolat in armata romana, unde a devenit in scurta vreme renumit pentru forta, priceperea si vitejia lui in lupta, incat a fost ridicat la rang de ofiter in garda imperiala.

Martir pentru Hristos

In anul 303, Diocletian a aprins prigoana impotriva crestinilor. Din anul 303 si pana la 313 (anul decretului de la Milan, prin care imparatul Constantin cel Mare a dat pace crestinilor), Biserica Crestina a trecut printr-o cutremuratoare incercare si o sangeroasa proba: crestinii au fost siliti sa aleaga, cu pretul vietii lor, intre zeii pagani si Hristos. Diocletian a emis un edict de persecutie a crestinilor, care a declansat un imens val de arestari, torturi, crime, toate sub lozinca imperiala “numele crestinilor sa fie sters”.

Cunoscand decretul de prigonire impotriva crestinilor, indata Gheorghe s-a infatisat singur inaintea imparatului Diocletian si, inaintea intregii curti imperiale, a marturisit deschis ca este crestin si ca intelege sa slujeasca in oastea imparatului, ca ucenic al lui Hristos.
Continue reading →

INCA UN IERARH care s-a scrantit grav: Sofronie Drinceac lupta pentru…Tokes si UNGARIA

Posted on by
Reply

Cotidianul Bihoreanul se lupta cu dracul gol iar Parintele Puşcaş îi demască pe episcopul Sofronie şi pe şefii Primăriei

Preotul Puşcaş îi demască pe episcopul Sofronie şi pe pe şefii Primăriei Preotul Florian Puşcaş a înregistrat pe ascuns întâlnirea din luna ianuarie, în care episcopul Drincec, primarul Mihai Groza şi directorul din Primărie Marcel Boloş îi promiteau bani în schimbul renunţării la terenul parohiei în favoarea Liceului reformat, iar joi a făcut publică dovada şantajului.

“Pe 14 ianuarie am fost chemat la Episcopia Oradiei de Prea Sfinţitul Sofronie. Acolo se aflau directorul Administraţiei Imobiliare Oradea, Marcel Boloş şi primarul Mihai Groza. Am intrat şi din felul în care a decurs discuţia era clar că acolo s-a făcut o negociere”, a declarat joi presei, părintele Florian Puşcaş, parohul Bisericii Sfânta Treime.

Biserica din centrul oraşului îşi disputa deja de patru ani terenul de sport al Liceului Lorantffy Zsuzsanna cu episcopul Laszlo Tokes, iar Sofronie şi şefii administraţiei locale l-au convocat pentru a-i cere să renunţe la el. În schimb, aceştia au promis alocarea din bugetul local a unei importante sume de bani pentru biserica Acoperământul Maicii Domnului, pe care o construieşte Puşcaş.

Speriat de perspectiva de a fi presat să renunţe la teren, preotul a înregistrat întâlnirea pe ascuns, cu telefonul mobil, ca să îşi poată dovedi ulterior nevinovăţia. “S-a făcut o ofertă de preţ din partea domnului director Boloş, de 5 miliarde de lei pentru biseria Acoperământul Maicii Domnului, o biserică pe care eu o construiesc, şi 10 miliarde de lei pentru catedrala în construcţie”, a declarat preotul.

ÃŽn înregistrarea telefonică, pusă la dispoziÅ£ia presei, se aude clar vocea episcopului Sofronie Drincec care îl întreabă pe preot ce sumă ÅŸi-ar dori pentru finalizarea lucrărilor la biserică. “Hai să trecem direct la subiet… Uite ce te întreabă domnul director: de câţi bani ai nevoie?”, a întrebat Sofronie.

Puşcaş, care spune că nu a vrut să negocieze averea bisericii, a refuzat să intre în joc printr-un subterfugiu. “Nu cred că se poate face o estimare”, a răspuns preotul. Replica l-a nemulţumit pe episcop, care a protestat: “Cum să nu se poată face?”.

De-a lungul discuţiei, care a durat mai bine de 25 de minute, preotul nu a avut dreptul la cuvânt. Atunci când a ţinut să reaminteasă faptul că terenul aparţine de drept bisericii ortodoxe, Sofronie a protestat. “Lasă că ştiu istoria, nu mă interesează istoria, că nu de aia te-am chemat”, a spus episcopul.

Înregistrarea se încheie cu îndemnul lui Sofronie Drincec către preot, să accepte banii pentru că s-ar putea să rămână şi fără teren, şi fără fonduri. “Ştii cum se spune, că nemulţumitului i se ia darul, iar calul de dar nu se caută la dinţi”, a fost povaţa pragramtică a lui Sofronie.

Citiţi mai jos: Ortodocşii de la Sfânta Treime refuză să dea terenul reformaților

Episcopul Tokes Laszlo îl pârăşte pe preotul Florian Puşcaş patriarhului Daniel

Scrisoarea deschisă a Parohiei Sfânta Treime (text si foto)

CiteÅŸte mai jos si despre cum au fost obligaÅ£i ortodocÅŸii să renunÅ£e la teren: “DONAÅ¢IE” CU FORÅ¢A!


Continue reading →

Se reface 322. “TONOMATELE PE RUBLE” castiga teren in presa privata si de stat

Posted on by
Reply

Motto: “Va informam ca incepand cu data de 4 aprilie pe spatiul emisiunii “Periscop”, vineri, intre orele 15:05 si 15:30, postul RADIO ROMANIA ACTUALITATI
va difuza emisiunea “Nostalgie””…

Pe fondul refacerii aliantelor politice otravite din perioada Referendumului anti-Basescu, vectorii anti-Romania din mijloacele de manipulare in masa strang randurile pentru a-i elimina pe “incomozi”. Vechile tovarasii PSD-PC si PNL-AC (cu fondatoarea GDS si a Ligii Pro-Ungaria Smaranda Enache devenita vice-presedinta a PNL) au ca motor ura fata de Traian Basescu. La sefia lor se afla, practic, Ion Iliescu, semnatarul ultimului “Tratat de prietenie” cu URSS si Emil Constantinescu cu Zoe Petre, autorii Tratatului cu Ucraina, prin care au fost cedate oficial de catre Romania, pentru prima oara, Basarabia, Bucovina, Tinutul Herta si, printr-o virgula plasata de Adrian Severin, si Insula Serpilor. In acest timp, la posturile publice nationale de media li se creaza spatiu de manevra si influenta lui Cristian (Tudor) Popescu, la Radio, si Bogdan Chirieac, la TVR. Demascarea lor are consecinte dure.

O Comisie de cercetare disciplinara a SRR l-a audiat joi, 17 aprilie, pe jurnalistul Bogdan Radulescu timp de zece ore, de la 10.30 pana la 20.30, pentru afirmatiile facute in emisiunea sa, “Periscop”, din 21 martie a.c. la adresa unei “figuri emblematica a presei din Romania” – Cristian (Tudor) Popescu si pentru vina de a-si fi prezentat cazul la o editie NASUL de la B1 TV si o emisiune de la postul TV N24. Comisia speciala, formata pentru prima oara dupa decembrie 1989, a fost constituita din 12 redactori sefi adjuncti si un presedinte, seful serviciului juridic: Oltea Serban Parau, Liliana Staicu, Gheorghe Ghelmez, Daniel Ruse, Florin Dumitru, Pavel Ionescu, Gabriel Marica, Attila Vizauer, Carmen Ionescu, Stefan Stanik, Florin Brustean, Eugen Cojocaru si Mariana Milan, presedinte. Joi seara, Comisia de ancheta a votat pentru desfacerea contractului de munca al lui Bogdan Radulescu, cu un rezultat de 9 pentru, 4 contra. Consiliul Director si Consiliul de Administratie al SRR evalueaza, inca, acest caz. Vina lui Radulescu: a prezentat intr-o alta lumina decat cea dorita de conducerea PNL a SRR dezinformatori ai opiniei publice ca Bogdan Chirieac si Cristian (Tudor) Popescu. Mentionam faptul ca intr-o editie speciala a emisiunii NASUL a lui Radu Moraru de la B1TV, presedintele Romaniei, Traian Basescu a remarcat faptul ca exista in presa romana si multe “tonomate pe ruble”.

Simptomatic, atacurile la adresa libertatii de expresie a unor jurnalisti independenti din presa romana, majoritatea avute in timpul si dupa Referendumul anti-prezidential de anul trecut, au de a face cu Rusia. Victor Roncea a reusit sa reziste si sa castige in confruntarea cu directorului ziarului ZIUA, Sorin Rosca Stanescu, dupa ce acesta a incercat sa-l demita ca urmare a sustinerii presedintelui Traian Basescu si a demascarii relatiilor directe cu Moscova ale autorilor loviturii de stat mascate in Referendum. In aceeasi perioada a fost indepartat de la COTIDIANUL de catre Doru Buscu si analistul politic Catalin Avramescu, tot in urma unor editoriale in care demonstra interventia subterana a Moscovei in afacerile de la Bucuresti. Apoi, jurnalistii George Roncea si Mihai Isac de la cotidianul ATAC au fost pusi brutal pe liber de la acest ziar dupa ce au dezvaluit legaturile pe care le are Rompetrol cu Gazprom si fortele din jurul Kremlinului in favoarea unor politicieni, afaceristi si ziaristi aflati pe la varful puterii in Romania. Ulterior, formatul initial al ziarului a fost complet distrus, materialele lor au fost eliminate inclusiv de pe arhiva de internet iar publicatia, intr-un act fara precedent in presa romana, si-a cerut scuze public, prin materiale de presa, celor criticati si chiar si “autoritatilor Federatiei Ruse” (!). George Roncea se afla in proces cu patronul publicatiei, Marius Locic, pentru desfacerea ilegala a contractului de munca. In locul lui Roncea, la ziarul ATAC si Interesul Public, aflate in proprietatea lui Locic, au aparut mai multe cadre ale SIE, in frunte cu generalii (rez) Isac si Isar. Un alt caz similar este, astazi, cel al lui Bogdan Radulescu, care a ridicat semne de intrebare asupra integritatii morale si profesionale a unor vectori principali ai Moscovei in mass media centrale de la Bucuresti. Practic, acuza principala adusa de administratia SRR – a carei conducere a fost instalata de PNL – este folosirea unor date dintr-un material aparut in spatiul liber al Internetului in perioada Referendumului anti-Basescu, in care se devoala Reteaua Ruseasca din Romania: este vorba de Armaghedonul Oligarhilor.

Fara indoiala, mai exista si alte cazuri, ramase necunoscute. Presiuni de mai mica sau mai mare intensitate sunt resimtite zilnic de jurnalistii liberi din presa. Este de remarcat si faptul ca in toate aceste cazuri organizatii infiintate declarativ pentru a apara libertatea presei si a jurnalistilor au tacut malc.


Continue reading →

OLTEANU vrea sa maghiarizeze moldovenii ceangai

Posted on by
Reply

Presedintele Parlamentului Ungariei, socialista Szili Katalin, aflata in vizita oficiala in Romania pentru “a studia problema ceangailor”, a declarat ieri ca ii va multumi presedintelui Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, pentru ceea ce se face in domeniul educatiei ceangailor. “Vrem sa facem demersuri la Vatican pentru ca slujbele religioase (din judetul Bacau) sa fie in limba maghiara” a spus socialista din Parlamentul de la Budapesta, brusc preocupata de religie, careia i-a tinut isonul, ca un vasal supus, liberalul Bogdan Olteanu. Budapesta relanseaza diversiunea ceangailor cu sprijinul sefului Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu. Acesta da glas vocii sangelui, fiind nepotul Gisellei Vass, criminala bolsevica cu origine mixta.

Principalul obiectiv al presedintelui Parlamentului Ungariei, Katalin Szili, aflata intr-o vizita oficiala in Romania, este culegerea de informatii cu privire la comunitatea ceangailor, care traieste in Moldova, informeaza MTI, agentie de presa a Budapestei. MTI si alte foruri “academice” maghiare pretind ca in Moldova traiesc aproximativ 60.000 de ceangai, care vorbesc o limba ungara arhaica, fiind “singura comunitate etnica maghiara din afara arcului Carpatilor, iar stramosii acestora provin din Transilvania”. Ungurii se intrebuinteaza serios, in ultimii ani pentru a (re) inventa etnici unguri peste Carpati, iar vizitele oficialilor maghiari in Moldova s-au intetit. Nivelul de interes este aratat si de rangul personajelor care se tot preumbla pe ulitele satelor din judetul Bacau. Katalin Szili este Membra a Partidului Socialist Ungar din 1989; a intrat in Parlamentul maghiar in 1994. Intre 1998 si 2000 devine purtator de cuvant adjunct al PM. Din 2000 este vicepresedinte al Partidului Socialist Ungar si tot din acelasi an este purtator de cuvant al Parlamentului, realeasa in aceeasi functie in 2006. Beneficiaza de suportul emigratiei revizioniste maghiare din Statele Unite si a fost intens sustinuta de Tom Lantos, un personaj controversat, puternic implicat in combinatii maghiare pe sol romanesc.

Pentru maghiari, si Dumnezeu este bilingv

Agentiile de presa au transmis ca “maghiarii din Romania ar putea asculta slujbele religioase in limba materna daca Vaticanul va aproba demersurile pe care le vor face Parlamentele celor doua tari”. Anuntul a fost facut ieri, la Bacau, de Katalin Szili, presedintele Parlamentului Ungariei, si de Bogdan Olteanu, presedintele Camerei Deputatilor. S-a mai precizat ca “vizita delegatiei ungare la Bacau este parte a acordului de colaborare strategica intre Parlamentele celor doua tari”.
Continue reading →

TARICEANU vrea sa puna mana pe Serviciile Secrete

Posted on by
Reply


Un grup format din fosti si actuali agenti, unii dintre ei tradatori din Serviciile Secrete si Armata, incearca sa infiltreze si ia sub control, prin santaj si trafic de informatii secrete, ramuri ale principalelor servicii de informatii din Romania. Artizanii – sau cel putin interfata vizibila a operatiunii – sunt Daniela Bodisz Toba si Francisc Toba, interpusii lui Calin Popescu Tariceanu. Primul-ministru liberal este asociat cu cei doi alaturi de Marius Oprea, consilierul sau pe probleme de securitate, caruia i-a fost refuzat certificatul ORNISS.


In culise, primul-ministru liberal, cu complicitatea unei vaste echipe de cadre tradatoare, incearca acapararea si/sau infiltrarea celor mai importante Servicii Secrete din tara. Inca din anul 2004, Toba, Bodisz si Oprea lucrau la un proiect, prezentat Parlamentului, dar refuzat de senatori, intitulat “Autoritatea Nationala a Resurselor de Securitate”, prin care Oprea si Toba incercau sa “renuveleze” SRI-ul. Aceleasi personaje sunt asociate si altui proiect, continuator al primului, dar in care cereau, in plus, “trecerea STS in subordinea directa a primului-ministru”.

Cuplu penal infiltrat in servicii

Daniela Bodisz si sotul ei Francisc Toba (foto) reprezinta un cuplu ciudat, constituit pe baza unor

interese ce depasesc cu mult sfera intereselor de partid. Ambii sunt cadre, ea maior activ, el colonel in rezerva, si au infiintat un sereleu de spionaj in Romania, fiind implicati in afaceri de santaj si furt de informatii secrete de stat. Daniela Bodisz este banuita de mult ca ar fi de fapt agenta a serviciilor de spionaj. E unguroaica, infiltrata in prezent in Serviciul de Telecomunicatii Speciale dupa ce si-a facut stagiul si s-a preumblat si prin alte institutii militare. Surprinzator este faptul ca, desi Serviciul de Informatii Externe a facut rapoarte despre activitatea de spionaj a lui Bodisz, femeia fiind in atentia lor inca din anul 2000, ea a fost infiltrata, cu ajutorul unor generali de armata, fosti sefi de stat major si apropiati ai PNL-ului, in structuri secrete importante precum MApN, SPP si STS, de unde a sustras documente secrete, dintre care unele au fost livrate, la vedere, pe internet. Sotul unguroaicei, cercetat pentru crima in Dosarul Revolutiei, Francisc Toba, este co-initiator, alaturi de liberalul Marius Oprea, intr-un asa-zis proiect de Securitate Nationala in care cei trei cer nici mai mult, nici mai putin decat “desfiintarea Serviciului Roman de Informatii” si ãtrecerea STS in subordinea directa a primului-ministru Tariceanu”, pe de o parte, iar pe de alta parte, “scoaterea, din Legea Sigurantei Nationale, a articolului referitor la spionajul economic si industrial”.

Daniela Bodisz Toba, Cicciolina din STS


Continue reading →

CAT DE GRAV BOLNAV E PF DANIEL CIOBOTEA DE A AJUNS PATRIARHIA SA MINTA IN POSTUL PASTELUI

Posted on by
Reply

Inca un ierarh care s-a scrantit grav: Sofronie Drinceac lupta pentru…Tokes si UNGARIA

Un comunicat al BOR remis presei face lumina asupra situatiei medicale a PF Daniel, internat de trei saptamani in Spitalul Militar. Conform utimelor variante de cosmetizare a realitatii emise de Biroul de Presa ala Patriarhiei, Patriarhul acum isi face noi analize “si urmeaza un tratament stomatologic”. Raul de la glezna a urcat asadar la masele. Cu toate acestea, PF Daniel va fi prezent totusi la slujba Invierii din noaptea de 26 spre 27 aprilie, ne asigura Biroul in cauza. Lumina insa nu va mai fi data credinciosilor de pe treptele patriarhale. PF Daniel, marcat peste masura de scranteala gleznei sale, a dat ordin de demolare a treptelor de la Patriarhie, locul de unde Patriarhul Teoctist oferea lumina de Inviere.
Treptele buclucase au fost rase la ordinul PF Daniel, aflat in spital dupa operatia la glezna. In mintea acestuia, probabil, pastrau prea apasat amprenta pasilor Parintelui Patriarh Teoctist. Edificiul de patrimoniu istoric si cultural din Dealul Patriarhie a fost grav afectat printr-o interventie brutala care nu a primit acceptul Oficiului National al Monumentelor Istorice. Purtatorul de cuvant al PF Daniel a sustinut ca exista o autorizatie de demolare mai veche, de acum cativa ani.

Continue reading →

Cazul Ungureanu-Cioroianu: adevaruri ascunse

Posted on by
Reply

Cazul mortii tragice a tanarului Daniel Claudiu Crulic, care a decis sa recurga pentru dreptate la protestul maximal, greva foamei, releva din nou pericolul criminal in care arunca tara si pe cetatenii ei cooperativa antiromanesca producatoare a cadrelor de paie plasate la Putere. Mihai Adrian Cioroianu este, ca si Mihai Razvan Ungureanu, un produs al “scolii” GDS/22 – Dilema/Colegiul Noua Europa, ambii creatii ale cuplului de profitori comunisti Zoe Petre – Andrei Plesu.

Cazul demisiei fortate a lui Cioroianu aminteste de cazul demisiei silite a lui Ungureanu, ambele fara nici un fel de onoarea. Daca in cazul Cioroianu- Polonia, cotidianul Adevarul reuseste sa dovedeasca menirea presei, prin noi si noi dezvaluiri tulburatoare, despre cazul Ungureanu –SUA-Irak nu se cunosc inca, la nivelul opiniei publice, toate consecintele, inclusiv asupra libertatatii presei. Actualul sef al SIE, Mihai Razvan Ungureanu – care trebuie investigat, neintarziat, si in cazul Crulic – este suspectat ca s-a aflat in spatele reprimarii unui ziarist conducator al saptamanalului de investigatii “Confruntarea”, primul care a furnizat stirea privind romanii lasati sa zaca intr-o inchisoare din Irak. Aflati adevarul tinut ascuns si azi mai jos:

ï‚· Europa Libera:
“Ministrul român de externe demisionează în urma scandalului muncitorilor din Irak. Cei doi au fost arestati din 31 octombrie pentru că au facut fotografii fără să aibă permisiune si au fost eliberati după ce autoritati ale coalitiei din Irak au stabilit că acestia nu erau rău intentionati.”

 BBC NEWS: “Ministrul român, fortat să demisioneze. Premierul Tăriceanu i-a cerut demisia lui Mihai-Răzvan Ungureanu. “Prim-ministrul consideră că guvernul trebuie să apere interesele cetatenilor români, oriunde s-ar afla acestia”, se arată într-un comunicat de presă al guvernului”.

 INTERNATIONAL HERALD TRIBUNE: “Ministrul român de externe Mihai-Răzvan Ungureanu a demisionat vineri la cererea prim-ministrului Tăriceanu, care i-a reprosat că nu a informat guvernul despre cei doi muncitori români arestati în Irak. Liberalul Mihai-Răzvan Ungureanu este considerat mai apropiat de presedintele Traian Băsescu, care a spus că a fost informat în legătură cu situatia muncitorilor arestati.”

Punctele slabe: Cazul celor doi cetăteni români arestati în Irak a scos în evidentă o serie întreagă de erori ale autoritătilor si a arătat că, pănă la aparitia în “Evenimentul zilei” a faptului că Nelu Ilie si Adrian Gâncean stăteau de trei luni în detentie, într-o bază militară americană, demersurile pentru eliberarea lor au fost nule. NEGLIJENTĂ. Familiile celor doi români au precizat în mai multe rânduri că nimeni nu le-a informat despre arestarea muncitorilor si au facut eforturi pe cont propriu pentru a descoperi ce se întâmplase cu Ilie si Gâncean. Ministerul Afacerilor Externe se scuză spunând că “a fost dorinta celor doi muncitori” ca familiile să nu fie informate.

Români-prizonierii americanilor în Irak!

31 Ianuarie 2007 Liviu Iolu – Ev.Zilei „Arestati de către americani acum trei luni, un tâmplar si un electrician români sunt captivi într-o bază SUA, acuzatia fiind “culegere de informatii”. Doi muncitori români din Irak care au filmat si fotografiat fără autorizatie o bază americană se află, de trei luni, în custodia US Army. Ei au fost arestati, pe 31 octombrie, la Al Ramadi (lângă Bagdad), de soldatii Fortei Multinationale a Coalitiei si apoi transferati într-o bază a Statelor Unite. Tâmplarul Adrian Gâncean (39 de ani), din Toplita, si electricianul Nelu Ilie (41 de ani), din Galati, sunt acuzati de spionaj, spun surse apropiate captivilor. Ei lucrau, pentru o firma americană, subcontractor al US Army, într-o fabrică aflată într-o bază militară americană. Românii au fost angajati pentru a asigura “hidratarea” trupelor în zona de conflict si munceau la întretinerea instalatiilor de îmbuteliere a apei plate destinate soldatilor SUA. Serviciul de presă al Coalitiei din Irak a confirmat pentru “Evenimentul zilei” că autoritătile române au fost informate în legătură cu acest caz. Ministerul român de Externe nu a anuntat si familiile celor doi muncitori, care au început, cu propriile resurse, investigatiile si demersurile pentru a afla în ce stare se află captivii. De altfel, autoritătile române au tinut secret acest caz, procedând diferit fată de alte evenimente asemănătoare.”

Scenarita nu se trateaza cu fapte bune

4 Februarie 2007 Liviu Iolu “Au primit-o de la SIE sau de la MAE?”, îl intrebă Stelian Tanase pe Mircea Dinescu. Cei doi discutau exact despre cum a ajuns în presă “pontul” că doi români sunt arestati în Irak, cărui politician îi foloseste de fapt si încropeau scenarii imposibile. O făceau si altii, pe la diverse posturi de televiziune, o făcuse si Ion Cristoiu în scris. Am urmărit cu atentie aceste discutii pentru că, în definitiv, mă vizau atât pe mine, cât si “Evenimentul zilei”, locul unde dezvăluirea a apărut prima dată în România. Concluzia amară pe care am tras-o este că niste oameni care fac si desfac de peste un deceniu scenarii politice sunt incapabili să mai creadă într-un demers jurnalistic onest, lipsit de vreo eventuală finalitate politică programată malefic. Tratati-vă, oameni buni, si apoi reîncepeti dezbaterile! “Pontul”, oricât de ciudat v-ar părea, l-am “găsit” la Vaslui, în timp ce lucram la un alt subiect. O să detaliez în zilele următoare dacă o să mai intereseze pe cineva si în cazul în care alti oameni bolnavi de scenarită continuă discutiile. “Muncitorii români retinuti timp de trei luni în Irak urmează să revină în tară în următoarele trei zile”, anuntă un comunicat dat sâmbătă si preluat de agentiile de presă. Aceasta este stirea pe care o vizam ca jurnalist în momentul în care am decis ca povestea celor doi – Adrian Gâncean si Nelu Ilie – trebuie publicată. Erau de trei luni “aruncati” într-o puscărie militară americană, iar vestile către familii erau din ce în ce mai îngrijoratoare.

Doi oameni au fost eliberati din detentia Armatei SUA datorita dezvaluirilor mele

Niciodată nu mi-as fi putut imagina că băiatul slabut, care a intrat cu o privire timidă în biroul meu din Vaslui va determina atât de multe evenimente grave în viata mea. Mi-a fost simpatic si, în mod paradoxal, înainte de a rosti un cuvânt mi-a castigat încrederea. Am discutat cu el despre muncitorii români pe care îi trimite agentia mea în străinătate. Era împreună cu Stephan, un ziarist francez de la „Le Tegraphe” un regional din Sudul Frantei. Simpatici si profesionisti amândoi.

După o numai o săptămană, la sediul companiei mele din Bucuresti am avut o întâlnire de afaceri cu unul din managerii HR ai Al Morrell Development SUA, companie americană al cărei partener sunt. La sfârsitul întâlnirii Mr. Anisia îmi spune: „M-ati intrebat acum trei zile pe cand eram în Kuwait ce stiu despre Gâncean si Ilie Nelu. Întelegeti că nu puteam să vă spun prin telefon că sunt în detentia Armatei americane.”Apoi ne-am strâns mâinile si ne-am despărtit.

In urmă cu numai trei zile fusesem sunat de sotia lui Ilie Nelu. Femeia era disperată. De peste 3 luni nu mai stia nimic de sotul ei. M-a rugat sa mă informez direct la angajator. Atunci mi s-a spus oficial din Kuwait să iau legătura cu Ambasada României din Bagdad pentru relatii. Mi s-a parut suspect si de-a dreptul ciudat tonul oficial si grav al celor de la Al Morrell SUA. Mi-am imaginat ca Ilie Nelu a facut vre-o poznă sau a furat ceva prin bază.
După ce m-am despărtit de Mr. Anisia am realizat că mă aflam în fata unui subiect de presă. Nu mi-am pierdut niciodată simturile de ziarist. Am lucrat ani de zile pentru Evenimentul Zilei.

Apoi a urmat întreg scandalul national soldat cu demisia ministrului de externe Răzvan Mihai Ungureanu. In plină evolutie am fost abordat în direct de postul TV „Realitatea”. Am făcut fără să clipesc declaratia de rigoare: „ Eu sunt sursa. Nu sunt angajat SIE, doar un fost ziarist al Evenimentului Zilei”.

A doua zi comisarii Garzii Financiare Vaslui erau prezenti la firmă. Control la sânge. 10 milioane amendă. In următoarele zile inspectorii ITM Vaslui au apărut ca prin farmec. Sunt verificat la pâna la globulele albe. Noptile târziu sunt sunat de pe numere ascunse si amenintat. Pe moment nu-mi pasă. „Te vom distruge mai devreme sau mai târziu!”. Aud si acum în urechi amenintările telefonice.

După căteva săptămâni apele s-au linistit. Până la urmă făcusem un lucru bun: doi oameni au fost eliberati dintr-o detentie abuzivă datorită dezvăluirilor mele. Am sperat că toată afacerea a murit si este dată uitării, dar eram undeva trecut pe o lista neagră.

In 21 septembrie 2007 cei care răspund de executii au ajuns la mine. Un procuror primeste ordinul. Firmele mele: agentie, editură sunt luate cu asalt. Pechezitii dure acasă si la sedii. Simt forta obscură a statului român pe propria-mi piele. Îmi dau seama ca împotriva mea s-a declansat teroarea penală bine orchestrată. Mă pregătesc să lupt cu ei. Le stiu armele si le voi întoarce împotriva lor. Luati de valul protectiei oferită de la nivel înalt procurii nu s-au mai sinchisit să scoată mandate pentru toate sediile. Perchezitionează fără mandat una din companii si încarcă în dube tot, în speranta că mă vor înfunda cu ceva. Orice. Ordinele se execută, nu se discută!

PERCHEZITIE ILEGALA LA SEDIUL CENTRAL AL CONFRUNTARII

Sub directa coordonare a procurorilor D.I.I.C.O.T, Politia Vaslui a executat abuziv o
PERCHEZITIE ILEGALA ÃŽN SEDIUL CENTRAL AL CONFRUNTARII
ï‚· Aparitia primului numar a saptamanalului de investigatii a fost oprita

ï‚· Ex-ministrul de externe Razvan Ungureanu poate fi in spatele descinderilor

21 Septembie, ora 6,45: conduc relaxat cu 130 spre Constanta. Sunt pe autostradă, după ce am ratacit putin prin Bucuresti în căutarea iesirii. S-a luminat binisor, iar Meganul diesel torcea frumos. Las în urmă una după alta dacii sau limuzine conduse de soferi ceva mai prudenti. Deodată habitaclul este spart de soneria mobilului. Sunt surprins ! Este cam devreme să înceapă să sune telefoanele. Este sotia mea: „Gabriel, Politia a venit la tata acasă si au mandat de perchezitie ! „Blocat ! Continui să rulez cu 130 fără să îmi dau seama ce fac. „Au spus ce vor ? ce naiba cauta ? „Sotia mea nu stie nimic. Se gândeste doar sa nu se sperie copiii cand va descinde politia si acasă. O linistesc si îi spun ca îl voi suna pe tata. Sun. Imi răspunde cu glasul gâtuit. ÃŽl intreb ce se întâmplă si îmi spune acelasi lucru ca apartamentul este plin de politie. Il rog să-mi dea un ofiter la telefon. Un glas se recomandă: „Inspector principal Moraru Florin”! ÃŽi întreb ce vor de la mine. Un glas mieros: „Nu putem vorbi prin telefon.De ce nu veniti să bem o cafea si să discutăm Domnu’Huides”.

Rămân perplex. La mine în casă sunt zece perechi de bocanci MAI si asta vrea să bea cafea cu mine! „Îmi pare rau dar sunt în drum spre Constanta si îmi este imposibil să ajung mai devreme de 3-4 ore”. Nu mă crede. E convins că deja m-am ascuns prin boscheti în zona industrială si tremur de frica lor. Îl cer din nou pe tata si îl întreb de unde vin astia , cine îi coordonează. Îmi spune ceva despre unul Bulgaru de la Droguri, Arme si Munitii. Sunt în ceată. Ce arme, ce munitii? Ultima oară când am văzut o puscă a fost în armată in ‘82. Iar munitii? Doamne iarta-mă, cred că la Revelionul trecut n-am aprins toate petardele.

Ex-ministrul de externe in spatele descinderilor


Continue reading →