“Cazul Daianu”, agentul electoral Andrei Plesu si boala societatii civile “curate”

Posted on by
Reply

RAPORT: “Ingerii pazitori” ai lui Constantin Noica

Ion Caramitru acuzat de relatii cu Securitatea, MI6 si KGB

“Coalitia pentru un Parlament Curat la Alegerile Europene” isi calca pe propriile cerinte in cazul Daianu

Partidul “National” Liberal si-a inceput campania pentru europene prematur, inainte de termenul legal, prin publictitate in presa scrisa. Primul client: Daniel Daianu, profesor de economie si bi-milionar, investitor in nu mai putin de sapte firme dintre care in trei este actionar impreuna cu prosperul parlamentar de afaceri al UDMR, Verestoy Attila. Si campania semi-ilegala nu s-a produs oricum: insusi Andrei Plesu este agentul electoral al fostului ofiter al Directiei de Informatii Externe a Securitatii, Daniel Daianu, acum candidat PNL de frunte la Parlamentul European alaturi de sefa Retelei Soros, Renate Weber. Ce il determina pe Andrei Plesu sa slujeasca un fost securist, fiu al unei familii de securisti? Exista securisti buni si securisti rai, securistii nostri si securisti lor sau doar simpli ofiteri de Securitate, secondati de tradatorii si profitorii ei?

Si ce ne facem cu “societatea civila” – SAR, “Revista 22”, GDS & comp – , care, iata, desi se arata impotriva fostilor ofiteri de Securitate, in acest caz, al unui “preferat”, il sustine fara rezerve, inclusiv in “Ad”-ul PNL. Incalcandu-si propriile decizii ultra mediatizate. Iata, de exemplu, asa-zisa “Coalitie pentru un Parlament Curat – Alegeri Europene” formata practic din mai multe beneficiare Soros, respectiv: Societatea Timisoara, Academia de Advocacy (!?), Agentia de Monitorizare a Presei, Alianta Civica, Asociatia Pro Democratia, Cartel Alfa, Centrul pentru Jurnalism Independent, Freedom House Romania, Grupul pentru Dialog Social (GDS), Societatea Academica din Romania (SAR). Si ce criteriu de excludere propune pe site-ul SAR Coalitia patata de mai sus (clonata la nesfarsit in alte “Coalitii” la fel de patate)? Pai, la punctul 4 din 7, zice asa: “A colaborat ca agent sau informator cu Securitatea”. Caz real: Daianu nu numai ca a colaborat, dar a fost chiar ofiter. Si atunci cum se pupa principiile umflate ale lui Alina Mungiu Pippidi si Andrei Plesu cu urmatoarele extrase din publicitatea electorala a candidatului PNL Daniel Daianu:

“Candidatul PNL la alegerile europarlamentare a fost invitat sa conferentieze si sa elaboreze analize economice pentru ONG-uri de prestigiu din Romania, inclusiv Societatea Academica Romana. Publica de ani de zile analize in “Revista 22” si in “Dilema Veche”.

Andrei Plesu, despre Daniel Daianu:

“In orice tara matura, un candidat pentru Parlamentul European de felul lui Daniel Daianu ar fi socotit o alegere inteligenta si ar fi primit cu simpatie. (…) Cunosc parlamentari din tari mai vanjoase vare nu au nici pe departe o asemenea talie. Da, ni se spune, dar in 1976 si 1978, Daianu a fost ofiter DEI. O stim. O stim chiar de la el, caci omul apartine microscopicei minoritati a celor care si-au recunoscut trecutul, nesiliti de nimeni, imediat dupa revolutie. (…) Nu se ia nota de faptul ca a abandonat aceasta calitate destul de repede. Se uita (sau se ingnora) curajoasele sale analize economice, invocate in vremea dictaturii, la Europa Libera de Serban Orescu”

Un raspuns privind motivele demersului publicitar al lui Andrei Plesu de la revista “Dilema veche” a trustului Rompetrol – KazMunGas ni-l da Liviu Turcu, intr-o analiza de referinta intitulata “Miturile realităţii şi realitatea miturilor”:

Daniel Daianu… “a fost propus şi a primit avizul de a pleaca pentru două luni în Germania Federală.

Nu mai este pentru nimeni un secret în ziua de azi că în perioada respectivă ordine şi instrucţiuni clare nu permiteau nici unui cetăţean român să plece în Occident pe linie de serviciu pe o asemenea durată fără avizul DSS. Un aviz la care concurau de regulă, Direcţia DSS sau subunitatea ce avea în control instituţia unde cel în cauză îşi desfăşura activitatea, şi, după caz, contraspionajul intern şi mai ales contraspionajul extern (după 1978 atribuţii îndeplinite de U.M. 0195). Fie şi formal, pentru aceste persoane exista obligaţia de a se realiza întâlniri de instructaj şi plasări de sarcini informative operative potrivit experienţei, profilului de activitate şi locului deplasării.

Faptul că după reîntoarcerea din RFG şi până în 1990 nu a mai primit avizul de a ieşi din ţară vorbeşte de la sine despre cum a fost apreciată cooperarea sa cu ocazia deplasării.”

Andrei Plesu a beneficiat – pe langa alte deplasari in tari occidentale – de doua burse Humboldt, in RFG. Dupa prima, a fost lasat si la a doua. Deci, a intrunit cerintele “cooperarii”, nu ca in cazul Daianu. Cea de a doua bursa a primit-o in perioada “persecutiei” sale, dupa ce fusese exclus din partid, intre 1983-1984, in acelasi timp in care si Gabriel Liiceanu se bucura de aceeasi bursa Humboldt.

Trebuie sa mentionam aici ca Daniel Daianu nu ne intereseaza deloc ca persoana. El constituie deja un caz, care a devenit, din nefericire pentru el, un caz-cheie pentru “societatea in civil” si rolul ei dezintegrator al unei societati civile normale, bazata pe promovarea valorilor reale si nu a intereselor clientelare, bazata pe cercul virtuos si nu pe cel vicios. “Membrii Coalitiei pentru un Parlament Curat – Alegeri Europene, care poarta raspunderea juridica, vor adopta decizia finala asupra formei listelor cu candidatii care nu indeplinesc criteriile de integritate ale societatii civile”, se zice la site-ul SAR. Asteptam, cu cea mai mare curiozitate…

Pana atunci, cititi mai jos radiografia facuta de dr Liviu Turcu acestei societati civile bolnave, in privinta cazului Daianu si, ca anexa ACM, societatile comerciale in care este actionar Daniel Daianu:

Continue reading →

Civic Media saluta schimbarea lui Cristian Parvulescu de la conducerea Pro Democratia

Posted on by
Reply

Asociatia Civic Media saluta schimbarile din cadrul conducerii Asociatiei Pro Democratia si adreseaza tuturor membrilor Cluburilor APD un mesaj de solidaritate colegiala.

In opinia Civic Media, inlocuirea lui Cristian Parvulescu de la sefia APD devenise o necesitate, mai ales dupa propunerea PNL de a candidata din partea Partidului guvernamental la alegerile pentru Parlamentul European.

Tinem sa amintim aici ca ACM, ca membra a Coalitiei pentru respectarea sentimentului religios, a primit mai multe semnale ale membrilor si coordonatorilor APD din tara revoltati de antrenarea Pro Democratia, fara acordul Cluburilor, in Campania pentru eliminarea icoanelor copiilor din scolile romanesti.

O minima consultare a Cluburilor din tara ar fi reliefat bunatatea crestineasca a majoritatii membrilor Pro Democratia, atrasi fara voia lor intr-o campanie nefireasca, initiata de un grup extremist de atei si anti-crestini.

Special pentru membri onesti ai Pro Democratia confirmam informatia care a stat la baza scandalului de la ultima reuniune a APD. Intradevar, sotia lui Cristian Parvulescu – cel care a si fost recompensat de seful PNL cu premiul “I.C. Bratianu” – Daniela Parvulescu, este angajata a Guvernului Romaniei inca din perioada Guvernarii Adrian Nastase. In prezent, Daniela Parvulescu, ocupa functia de Director in cadrul Cancelariei Primului Ministru, chiar la Directia de Relatii cu Mediul Asociativ, din cadrul Departamentului pentru Analiza si Planificare Politica. Din 2005 se ocupa de constituirea Colegiului pentru Consultarea Societatii Civile.
Continue reading →

“Ingerii pazitori” ai lui Constantin Noica

Posted on by
Reply

Filosoful legionar Constantin Noica a fost urmarit, pas cu pas, de la eliberarea sa din inchisoare, in 1964 – odata cu toti detinutii politici incarcerati in perioada bolsevica a ocupatiei comuniste -, si pana la moartea sa, in 1987. Noica se poate spune ca este unul din creierele legionare care a pacalit Securitatea, lucrand cu propriile ei arme. Inclusiv cu informatorii si agentii acesteia, indiferent de functia sau gradul lor, de cultura si tupeul lor. Ganditorul legionar folosit astazi asiduu pentru imaginea personala a unor pretinsi filosofi nu a incetat nicio clipa sa promoveze nationalismul pur, reusind sa reconverteasca la valorile crestine romanesti chiar multi adepti ai Partidului Comunist. Nu acelasi lucru se poate spune despre Andrei Plesu, care a intrat in randurile Partidului inca de la 19 ani si, dupa ce a fost dat afara pentru implicarea sa in Afacerea Transcendentala, s-a milogit sa fie reprimit prin cel putin doua scrisori catre secretarul general al PCR Nicolae Ceausescu si mai multe informari catre Securitate. Foarte interesant, desi in aceasta postura, de “persecutat” al regimului, Plesu este trimis, cu acordul Securitatii, la o bursa in RFG, intre 1983-1984, unde se afla deja si Gabriel Liiceanu. De unde ambii s-au intors in tara, la fel de incremeniti in proiect. In proiectul Securitatii. Plesu se remarca de altfel ca unul dintre foarte putinii beneficiari a doua burse Humboldt, in perioada aceluiasi “odios” regim comunist. Pentru a va face o idee despre cat de incorsetat de Securitate era filosoful legionar Constantin Noica, publicam un Plan de masuri si alte note ale Directiei I a Consiliului Securitatii Statului, obtinute de revista Historia, din care reiese ca nimic nu se facea in jurul lui Noica fara stirea si acordul Securitatii. Concluzia o puteti trage singuri, privind unii “filosofi” alintati de Securitate si de sistemul comunist, adevarati profitori ai tuturor regimurilor.
Continue reading →

Jurnalistii romani, intre Ortodoxie si masonerie

Posted on by
Reply


Amestecul de ritualuri ortodoxe si masonice de la inmormantarea larg mediatizata a regretatului actor Florian Pittis a dovedit inca o data ca in cadrele democratice ale secolului XXI Biserica si Masoneria nu mai manifesta reticentele reciproce de pana mai ieri, ci sunt dispuse mai degraba la co-existenta “pasnica” si con-lucrare “civilizata”. Altminteri cum sa-ti explici faptul ca in Adunarea Nationala Bisericeasca se afla masoni notorii, ca d-nii Sorin Frunzaverde si Constantin Balaceanu-Stolnici, ca Mitropolitul Moldovei, ales intre timp Patriarh, ii multumeste in scris, mai mult decat protocolar, liderului mason Eugen Ovidiu Chirovici pentru com-patimirea cu Biserica Ortodoxa indoliata, sau ca un preot ortodox sfinteste in Templul Masonic din Bucuresti o troita cu simboluri heterodoxe?


Continue reading →

Ion Caramitru acuzat de relatii cu Securitatea, MI6 si KGB

Posted on by
Reply


Ion Caramitru, poreclit Pino, presedintele UNITER de 17 ani, face parte din gruparea interesanta prezenta in egala masura atat pe langa nomenclatura comunista cat si pe langa cea post-comunista. Daca inainte de 1989, Ion Caramitru era (si el) un favorit al lui Gogu Radulescu – cu tot ceea ce insemna el, de la CPEx al PCR la KGB – dupa 1989 el a ramas un actor favorit; al tuturor regimurilor. In decembrie 1989 se remarca drept cel care a declansat distrugerea Bibliotecii Centrale Universitare (cu tot cu mai multe manuscrise ale lui Mihai Eminescu) si a Muzeului National de Arta. In timpul Pietei Universitatii – 1990, ca membru de vaza al FSN, el a ramas in memoria manifestantilor drept cel care s-a opus unei intalniri televizate intre liderii demonstratiei si conducerea FSN, ceea ce l-a determinat pe Ion Iliescu sa emita celebra “atunci sa fiarba in suc propriu”, cu referire la protestarii anti-comunisti si grevistii foamei. Ca si in cazul altor agenti de influenta ai unor puteri straine, daca la prima vedere cazul Ion Caramitru pare ca intra in sfera de interese a Marii Britanii, tinand cont de istoria zbuciumata a MI6 si razboiul pierdut de lorzi cu inteligentele nefaste ale KGB, credem ca mai curand, si in acest caz, victoria nu apartine nici Coroanei Britanice nici Romaniei.

In “Interesul public”, jurnalistul de investigatii Dan Badea vine cu o noua ancheta cu implicatii adanci in increngatura jocurilor operative ante-decembriste dintre KGB, MI 6 si Securitatea romana. In acelasi interes, public, venim si noi cu cateva amanunte. Din sursele Civic Media, Ion Caramitru, pe care Securitatea il lasase in anii ‘67-’68 sa umble nestingherit pe la diverse receptii diplomatice (ca si pe Andrei Pippidi, de exemplu), a fost curtat de catre serviciile de informatii ale Marii Britanii, reprezentate stralucit in Romania de catre John Villiers. Ministru consilier pe probleme culturale al Ambasadei Marii Britanii, John Villiers, care provine dintr-o veche familie cu sange regal, impreuna cu sotia sa, Miranda, se pare ca au iubit realmente Romania. La resedinta lor de pe Aleea Alexandru, nu o data s-au intersectat inteligentele britanice cu viitorii agentii de influenta din lumea culturala bucuresteana. Dupa plecarea de la post, se spune ca Villiers, desi a ajuns seful spionajului britanic pe o parte a Asiei, cu rezidenta la Singapore, a ramas atasat Romaniei si problematicilor Europei de Est.
Cat au stat aici, cei doi au incercat sa contureze un proiect britanic, interferat si preluat apoi de catre serviciile de informatii rusesti. Proiectul consta in crearea si incurajarea unei miscari intelectuale de disidenti.

Ca sa intelegeti mai bine serparia, va semnalam ca majoritatea disidentilor formati de KGB si “incurajati” prosteste si de alte servicii occidentale au ajuns in functii de control dupa 1989. Unul dintre aceste noduri ale Retelei de celule este format de Grupul pentru Dialog Social. Care este legatura intre GDS, conspiratorii KGB si MI 6? Ei bine iata una: cu toate ca „Dennis Deletant, care lucra la School of East European Studies, era inclinat sa creada ca orice ajutor extern dat dizidentilor romani ar avea consecinte regretabile“, dupa cum se confeseaza ziarista Jessica Douglas-Home, colaboratoare la publicatii precum The Guardian, The Telegraph, The Times ori Wall Street Journal, aceasta a facut, in anii ’80, citeva calatorii de documentare in tari aflate in spatele Cortinei de Fier, printre care si Romania. Scopul era de a cunoaste intelectuali disidenti si a-i sprijini in rezistenta lor impotriva regimului comunist, dupa cum constata si o cercetatoare a fenomenului, Carmen Andras, citata de Observator Cultural (o revista de propaganda a neo-kominternismului).

Jurnalista trimisa la inaintare, in prospectie, este “ajutata”, in aceasta intreprindere riscanta, de intelectuali romani ce ii fusesera recomandati, printre care Mariana Celac (sotia lui Mihai Botez, plecat deja in Statele Unite), careia ziarista ii impartaseste planul de a fonda o „universitate clandestina“, o retea de intelectuali romani si occidentali, in care Mariana Celac urma sa „indeplineasca rolul de punct focal“.

Iata ce ne mai reda Carmen Andras: Jessica Douglas-Home se intilneste din nou cu Mariana Celac, care isi exprima entuziasmul pentru planul de colaborare culturala romano-britanica dincolo de Cortina de Fier: „In cele din urma, am discutat problemele de mediu ale Romaniei, care erau catastrofale chiar si in comparatie cu standardele est-europene. Mariana dorea sa-l prezinte pe ecologul britanic Tom Burke lui Ion Iliescu, pe care mi-l descrisese drept un om «interesant», fost ministru al apelor, cazut in dizgratie, si care conducea acum o editura obscura din Bucuresti, Editura Tehnica. Mariana credea ca ar fi bine ca Burke sa-i scrie lui Iliescu, explicindu-i ca a citit un articol al acestuia despre poluarea apelor si ca ar fi incintat sa faca un schimb de idei. Potrivit spuselor ei, Iliescu era ingrozit de ceea ce vazuse in calitate de ministru si cauta cai de iesire din aceasta situatie nefericita, fara sa poata fi insa indicat drept cel care a stirnit intreaga poveste. Toate acestea au fost discutate in soapta, in bucataria Marianei. Apoi, mi-a scris pe o bucatica de hirtie ca se vorbea despre Iliescu ca posibil succesor al lui Ceausescu… Familia Marianei avea unele legaturi cu Iliescu (fratele ei, de pilda, a devenit ambasador in Marea Britanie), dar, desi mintea ma sfatuia sa fiu precauta, inima imi spunea ca ea era de partea ingerilor“… A ingerilor cazuti, am putea spune noi.

Cine este Mariana Celac, propagandista lui Iliescu-KGB pe vremea lui Ceausescu?
Continue reading →

In memoriam Antonie Iorgovan: PSD, o gasca de homosexuali, masoni si infractori

Posted on by
1

Ce nu scrie presa zilei – IORGOVAN INAINTE SA MOARA: “AM FOST IRADIAT!”

“Ori eu, ori ei. Am constituit consiliul de onoare care va judeca toate cazurile. Daca debarcarea lui Nastase nu este urmata si de alte debarcari, nu am facut nimic. Gasca patatilor, asa cum ii spun eu, ar fi bine sa-si pregateasca glontul pe teava, ca numai asa ma vor putea opri. Ar trebui sa-si anunte killerii ca de acum incolo va fi care pe care”

Senatorul PSD Antonie Iorgovan a murit in urma unui “cancer galopant”, care l-a transformat intr-un an, dintr-un om corpolent intr-o stafie. Decesul senatorului Antonie Iorgovan s-a produs joi dimineata, in jurul orei 3, la o clinica din Viena, in urma unui stop cardio-respirator pe fondul unui cancer de pancreas. Iorgovan a parasit pe 29 septembrie Spitalul Universitar de Urgenta din Bucuresti pentru a pleca la o clinica din Austria, la cererea sa.

“Eu nu l-am facut homosexual pe Ilie Sarbu. Evident ca nu-l vedeam la homosexuali, dar categoric mi s-a confirmat ca este mason. Pai, daca este mason si Frunzaverde este tatal lor si ei merg in genunchi, cum pot ei sa fie vreodata adversari politici si sa sara la gatul lui Frunzaverde?”

Cititi mai jos supozitia lui Iorgovan privind moartea sa: IRADIAT!

Continue reading →

Secretele lui Plesu sau Despre ingerii cazuti (III)

Posted on by
Reply

Cititi aici, pentru inceput, Scrisoarea I si Scrisoarea a II-a, de Andrei Gabriel Plesu catre tovarasul Secretar General al Partidului Comunist Roman, Nicolae Ceausescu, angajamentul tovarasului Andrei Plesu in fata organelor de Partid si Declaratia prin care confirma relatia de subordonare fata de ofiterul de Securitate din Srviciul “Arta-Cultura-Presa”, Vasile Malureanu, pensionat ulterior cu grad de general din SRI

Andrei Plesu a fost prima propunere a conspiratorului Ion Iliescu pentru fotoliul de ministru al Culturii in Guvernul FSN condus de Petre Roman dupa lovitura de stat din decembrie 1989. Iar una dintre primele sale actiuni in calitate de ministru a fost sa ofere – cu aprobarea lui Ion Iliescu si a lui Petre Roman – intreaga Editura Politica a Partidului Comunist cu cea mai performanta tipografie dintre toate editurile romanesti direct tovarasului sau, Gabriel Liiceanu. Nici astazi nu este clar cum un bun al statului s-a transformat peste noapte in editura privata Humanitas. Tot Andrei Plesu si Petre Roman se remarca prin sprijinul pe care l-a adus infiintarii si dotarii revistei “Romania Mare”. Gestul ministrului Plesu l-a determinat pe disidentul anticomunist Dan Petrescu sa se retraga din ministerul Culturii. Dar pe Andrei Plesu nici macar sangeroasa mineriada din iunie 1990 nu l-a clintit din loc. Dupa ce l-a condus la aeroport pe Gabriel Liiceanu, in dimineata zilei de 14 iunie, Plesu s-a oprit la redactia fostului ziar al partidului “Scanteia”, “Adevarul” aservit atunci complet FSN, unde a lasat un indemn la “curatenie”, aparut chiar pe prima pagina a ziarului. De atunci, Plesu a mers tot inainte in structurile tuturor guvernarilor care au trecut peste Romania. Pe cand era ministru de Externe, nu a ezitat nici sa-si subventioneze de la stat propria publicatie, “Dilema”, nici sa accepte, 1.000.000 de marci din partea unei fundatii germane, livrate prin ONG-ul sau – Colegiul Noua Europa – desi era se afla in functie oficial, de demnitar al statului roman. Multi oameni normali s-au intrebat ce il tine “sus” pe Andrei Plesu, cel care a plagiat pana si titlul cartii sale de “referinta” – Minima Moralia este titlul original al cartii filosofului Theodor W. Adorno, publicata in 1951. Un raspuns ar putea fi in aceasta DECLARATIE, pe care o publicam aici, si din care reiese adevarul despre adevarata natura interioara a lui Andrei Gabriel Plesu. “Mentionez ca la cateva saptamani dupa aceste evenimente – Afacerea Meditatia Transcedentala, nota red – am avut o lunga conversatie cu tov. Malureanu de la Ministerul de Interne, in cuprinsul careia l-am informat asupra celor petrecute”. Vasile Malureanu era ofiter al Departamentului Securitatii Statului, Directia I, Serviciul “Arta -Cultura – Presa”. Dupa 1989, Vasile Malureanu a ramas in stransa legatura cu Andrei Plesu, oficialul tuturor guvernarilor post-decembriste. Vasile Malureanu a iesit la pensie recent, din SRI, cu gradul de general. Poate asa se explica si graba cu care un filosof de talia lui Andrei Plesu nu a ezitat sa-si puna manecute negre si sa se infunde in arhivele mizere ale Securitatii, preluate de CNSAS…

Citam din Angajamentul solemn, semnat de Andrei Plesu:
“Ma angajez solemn, in fata tovarasilor mei, a partidului si intregului popor sa servesc cu credinta cauza partidului…

Ma oblig sa indeplinesc fara sovaire insarcinarile date de partid, sa respect in toate imprejurarile programul si statutul Partidului, linia politica generala.

Ma angajez sa nu intreprind nimic care sa dauneze Partidului – patriei, poporului, sa fac totul pentru intarirea unitatii partidului, pentru cresterea rolului sau conducator.”

Ce a semnat in formularul sectei: (spicuiri)
“Furnizez aceste Informatii de bunavoie, in vederea obtinerii intrevederii care precede instruirea personala…
Sunt constient de importanta intalnirilor ulterioare…
Sunt intrutotul de acord si ma angajez sa nu dau si sa nu dezvalui nimanui sistemul “Mantra” si nici instructiunile ce-mi vor fi date pentru utilizarea acestui sistem.
Sunt, de asemenea, de acord sa nu dezvalui, sa nu instruiesc in tehnica desitatiei, inainte de a fi primit din partea sefului sectei (Maharishi) calificarea de profesor (Guru).”

D E C L A R A T I E

“Subsemnatul, Plesu Gabriel Andrei, lector universitar la Institutul de Arte Plastice “N. Grigorescu” din Bucuresti (sectia muzeologie), declar cu toata raspunderea urmatoarele:

Continue reading →

Pub

Posted on by
Reply









Despre procesul Liicheanu si pomenile primite de Humanitas

Posted on by
1

Civic Media va prezinta o noua impostura marca Iliceanu, etern “incremenit in proiect”. Proiectul “disident-business”

Pe 1 octombrie, la Judecatoria Sectorul 1 Bucuresti, a avut loc primul termen al procesului intentat mai multor ziaristi de la ZIUA de catre omul de afaceri prin litere Gabriel Liiceanu, reprezentat de casa de avocatura a lui Valeriu Stoica, fost ministru al Justitie, membru in conducerea PLD si consultant si reprezentat legal al companiei rusesti ALRO Slatina. Urmatoarea infatisare va avea loc pe 22 octombrie.

Seful fostei Edituri Politice a Partidului Comunist oferita pe gratis de Ion Iliescu pentru a fi transformata in profitabila dar si datornica Editura “Humanitas”, solicita ca Instanta sa dispuna obligarea in solidar a “paratilor” la plata unei sume de 300.000 RON “pentru compensarea prejudiciului moral decurgand din atingerea adusa demnitatii, imaginii si reputatiei reclamantului prin campania de denigrare declansata impotriva sa prin intermediul ziarului ZIUA” si ca acestia “sa asigure pe cheltuiala lor publicarea hotararii judecatoresti in primele 10 ziare ca difuzare la nivel national” si alte reviste culturale.

Liiceanu pretinde ca ziaristii se fac vinovati de “depasirea limitelor libertatii de exprimare” si alte “fapte ilicite” reflectate de Art 998-999 Cod civil.

In ce il priveste pe Victor Roncea, care este si coordonator al Asociatiei Civic Media, casa Stoica si Liiceanu sustin ca acesta se face vinovat, pe deasupra, si de “afirmatii injurioase”. “S-a mers de la terfelirea numelui meu prin deformari grosolane (Liicheanu/Liigheanu) pana la etichetarea gratuita si tendentioasa intregii mele activitati profesionale si civice”, afirma Gabriel Liiceanu. In viziunea lui G. Iliceanu “cele mai revoltatoare dintre aceste etichetari”, depuse “ca proba in prezentul litigiu” sunt, in ce il priveste pe jurnalistul Victor Roncea, urmatoarele, prezente intr-un editorial publicat la data de 1 Martie 2007: “profitorul tuturor regimurilor”, “mafiot culturnic”, “intelectual rosu”, “alintat de Securitate”, “disidenta sa este tot atat de falsa pe cat este anticomunismul mimat de el si de gruparea sa antiromaneasca”, “servitor al mai-marilor zilei, de la patronul KGB al intelectualimii multilateral-dezvoltate, membrul CPEx al CC al PCR Gogu Radulescu, la Ion Iliescu si Traian Basescu, caruia nu-i putea aduca un mai mare deserviciu prin acordarea girului sau”.

In replica, Victor Roncea afirma ca se bucura ca Liiceanu si-a depasit in sfarsit lasitatea si, dupa cinci amenintari publice cu Justitia, a decis in sfarsit sa se prezinte la Judecata. La Judecata de acum, pentru ca la Judecata de Apoi va da si mai mare socoteala, ii transmite Roncea. “Acesta va fi ultimul si cel mai penibil moment din cariera “filosofului anticomunist” Gabriel Liiceanu, pe care am toate datele sa il consider – cu mare parere de rau pentru cei pacaliti pana acum de el -, un farsor ordinar, un alintat al regimului comunist si un cooperant fervent al Securitatii, la fel ca si colegul sau de “disident-business” Andrei Plesu”. Roncea solicita adulatorilor lui Liiceanu sa se pregateasca pentru un adevarat soc psihologic: caderea in tarana a “filosofului” de pe soclul lui suflat cu aurolac si ridicat prin minciuna si impostura. “Va fi un proces al intregii “societati in civil” pretins anticomuniste dar, in realitate, compusa din agenti ai nomenklaturii si urmasi directi ai kominternistilor bolsevici. Este vorba, practic, de ceea ce regretatul Victor Frunza considera un PCR in a doua sa ilegalitate, reprezentat de multiplii sai, Grupul pentru Dialog Social, Reteaua Soros si Colegiul Novaia Europa”.

Veti afla accesand mai jos si cum patronul editurilor si librariilor Humanitas a beneficiat de scutiri si reesalonari de miliarde de lei la plata datoriilor catre stat.

Liiceanu, patronul “Grupului Humanitas” (cel putin in public), care in paralel cu afacerile sale este infatisat in chip de exponent de marca al societatii civile, a fost in anii trecuti unul dintre principalii beneficiari ai controversatelor metode, adoptate pe criterii guvernamental-politice, de reesalonare la plata a datoriilor catre Bugetul de stat, precum si de scutire a majorarilor de intarziere la plata datoriilor. In curand va vom spune exact ce a facut Liicheanu ca sa obtina aceste favoruri si ce ilegalitati s-au comis. Penale…

Continue reading →