Romanii care au ajuns cu serviciul in Cristuru Secuiesc sau in satele din imprejurimi nu stiu cum sa plece mai repede. Dorul de duca ii apuca dupa ce au primul copil. In Cristuru, de cativa ani, exista o sectie romana la gradinita. Sunt 12 locuri pe care se inghesuie copiii romanilor si cei din familiile secuiesti ai caror parinti vor ca pruncii lor sa invete limba romana de mici. Radu Dragan n-a mai prins loc pentru fetita lui si a dat-o la o sectie maghiara.
Continue reading
Presedintele Ucrainei ne reproseaza lipsa drepturilor minoritatilor si cere federalizarea Moldovei in acelasi timp in care presedintele Ungariei sustine autonomia teritoriala
Romania, incoltita de vecinii de la Rasarit si fara o politica externa nationala viabila, si-a ratat aproape toate proiectele diplomatice regionale. Anuntata expertiza pentru spatiul de est nu a impresionat: reprezentantul Uniunii Europene pentru conflictul transnistrean este un cetatean olandez de origine maghiara, iar reprezentantul special al UE la Chisinau este un diplomat al Ungariei. Oficialii comunisti de la Chisinau cauta sprijin pentru integrarea europeana in Bulgaria, la recomandarea MAE de la Bucuresti – iar Kievul reactiveaza planul de federalizare a Republicii Moldova, acuzand in acelasi timp Romania ca nu respecta drepturile minoritatilor. Initiativele romanesti pentru Marea Neagra au primit un “niet” clar de la Moscova, iar Tratatul Gojdu il mentine ca presedinte al fundatiei uzurpatoare omonime pe uzurpatorul de titluri academice, impostorul-turnator Sorin Antohi, tot la recomandarea inca ministrului de Externe, Mihai Razvan Ungureanu. Romania se indreapta cu pasi repezi spre statutul de “land federal” al Austro-Ungariei, dupa ce si presedintele Ungariei, Solyom Laszlo, a declarat, ieri, la Targu Mures, ca autonomia culturala este un drept al tuturor in Europa, iar in cazul in care comunitatea respectiva doreste, este posibila si autonomia teritoriala, Ungaria sustinand toate aceste demersuri “constitutionale”.
Iuscenko se implica in conflictul transnistrean
Presedintele Ucrainei ne reproseaza lipsa drepturilor minoritatilor si cere federalizarea Moldovei in acelasi timp in care presedintele Ungariei sustine autonomia teritoriala
Romania, incoltita de vecinii de la Rasarit si fara o politica externa nationala viabila, si-a ratat aproape toate proiectele diplomatice regionale. Anuntata expertiza pentru spatiul de est nu a impresionat: reprezentantul Uniunii Europene pentru conflictul transnistrean este un cetatean olandez de origine maghiara, iar reprezentantul special al UE la Chisinau este un diplomat al Ungariei. Oficialii comunisti de la Chisinau cauta sprijin pentru integrarea europeana in Bulgaria, la recomandarea MAE de la Bucuresti – iar Kievul reactiveaza planul de federalizare a Republicii Moldova, acuzand in acelasi timp Romania ca nu respecta drepturile minoritatilor. Initiativele romanesti pentru Marea Neagra au primit un “niet” clar de la Moscova, iar Tratatul Gojdu il mentine ca presedinte al fundatiei uzurpatoare omonime pe uzurpatorul de titluri academice, impostorul-turnator Sorin Antohi, tot la recomandarea inca ministrului de Externe, Mihai Razvan Ungureanu. Romania se indreapta cu pasi repezi spre statutul de “land federal” al Austro-Ungariei, dupa ce si presedintele Ungariei, Solyom Laszlo, a declarat, ieri, la Targu Mures, ca autonomia culturala este un drept al tuturor in Europa, iar in cazul in care comunitatea respectiva doreste, este posibila si autonomia teritoriala, Ungaria sustinand toate aceste demersuri “constitutionale”.
Iuscenko se implica in conflictul transnistrean
Marele carturar roman Raoul Sorban ne-a invatat ca trebuie sa privim cu mult scepticism metanarativul construit de istoriografii maghiari. Stim ca pentru Ungaria simboluri identitare sunt in primul rand „Coroana Sfantului Stefan†si crucea apostolica dublu barata infatisata pe stema.
Hungaria-1, numerotarea este absolut necesara, se naste printr-o decizie a imparatului Arnulf de Carinthia. Daca ar fi asteptat sa vada moartea naturala a unchiului sau Charles le Gros, ambitiosul nepot Arnulf de Carinthia ar fi putut sa preia legitim tot imperiul lui Charlemagne refacut prin noroc de catre Charles le Gros. Pentru asigurarea drumului intre Baltica si Adriatica, Charlemagne crease o serie de voievodate, numindu-i acolo duci (voievozi) pe razboinicii slavi ce il ajutasera cu cetele lor impotriva avarilor. Charlemagne mai facuse aliante profitabile cu slavii cei mai apuseni, odobritii, aflati pe coasta baltica langa Danemarca. Cu ajutorul lor, Charlemagne ii alungase pe saxoni, si deschisese un drum comercial spre rasarit care nu era controlat nici de saxoni, nici de danezi. Se stie ca avarii, probabil un popor turcic desprins din marea confederatie care aparea si disparea in secolul VI, erau caracterizati printr-o mare cruzime, insa cetele acelea de slavi ii intreceau. Voievozii slavi din rasaritul imperiului carolingian vor rupe legaturile de vasalitate fata de urmasii lui Charlemagne.