Conform unui comunicat al UDMR transmis ieri presei, participantii la reuniunea de la Jimbolia au adoptat o Declaratie privind unirea administratiilor locale pentru folosirea posibilitatilor de accesare a fondurilor Uniunii Europene, pentru “dainuirea si modernizarea comunitatii maghiare”, in care isi fixeaza o serie de principii si obiective. Astfel, intre dezideratele mentionate in document se afla faptul ca folosirea eficienta a fondurilor UE depinde de elaborarea planurilor de dezvoltare coordonate si de unirea administratiilor locale. “De aceea, Conferinta Regionala pentru Administratie Locala a UDMR considera ca sarcina primordiala a sa unirea administratiilor locale din Tinutul Secuiesc, Partium si din zonele de diaspora pentru asigurarea dezvoltarii rationale si coordonate si asigurarea dezvoltarii durabile”, se arata in declaratie. “De viata noastra trebuie sa decidem noi insine. Telul nostru este respingerea centralizarii, realizarea autonomiei culturale depline. Consideram fireasca nazuinta Tinutului Secuiesc la autonomie teritoriala”, adauga semnatarii documentului.

Limitarea puterii prefectului

Acestia sustin totodata limitarea atributiilor prefectului la controlul aplicarii legislatiei. “Consideram deosebit de necesara desavarsirea procesului de descentralizare in conformitate cu principiile formulate in Programul UDMR. Este necesar sa inceteze cat mai grabnic centralizarea in domeniul invatamantului, sanatatii, protectiei mediului si al agriculturii. Concomitent, institutiile descentralizate trebuie subordonate consiliilor judetene, impreuna cu resursele necesare functionarii lor in continuare”, se mai arata in declaratie. Aceaste dorinte reprezinta de fapt intentia unei segragari totale, domeniile respective urmand sa fie gestionate exclusiv in limba maghiara. Semnatarii mai precizeaza ca UDMR isi declara sprijinul pentru “reorganizarea regiunilor conform conceptiei Uniunii Democrate Maghiare din Romania”.

“Precedentul Kosovo”

Declararea unilaterala a independentei Kosovo de catre albanezii separatisti a starnit pe langa efectul dominoului din fostul spatiu sovietic si numeroase reactii din partea minoritatilor din Europa, dintre care se remarca cea maghiara, in numar de aproximativ 2.000.000, raspandita in jurul Ungariei. Pretentiile maghiarilor sunt mult mai vehemente ca urmare a instituirii “precedentului Kosovo”. Cei aproximativ 300.000 de unguri din Vojvodina, cea mai importanta minoritate din provincia sarba de doua milioane de locuitori, considera independenta Kosovo drept un precedent, dar sustin in acelasi timp ca nu nutresc ambitii separatiste, remarca Agentia France Press intr-un comentariu preluat de Rompres.

Liderul unuia dintre cele mai importante partide unguresti din Vojvodina, Istvan Pasztor, reclama autonomia pentru localitatile unde ungurii sunt majoritari, in special in domeniul finantelor, culturii si educatiei, precum si dreptul de a vorbi in limba maghiara. Situatia este asemanatoare in Slovacia, unde se mai afla aproximativ 500.000 de maghiari din cei colonizati in timpul Imperiului Austro-Ungar.

Alianta PNL-UDMR

Continue reading →

Aceasta este ziua nu numai a revolutiei de la 1848,
ci si a luptei noastre
de dupa 1989,
dusa împreuna pentru libertate!

Cu prilejul aniversarii a 160 de ani de la revolutie, Uniunea Democrata a Maghiarilor din România
organizeaza în Tîrgu Mures,
la monumentul Secuilor Martiri,
o manifestare pe plan national.
15 martie este ziua solidaritatii!

Sa demonstram din nou unitatea
maghiarilor din Tîrgu Mures!

La ora 11,00 asteptam pe toata lumea
la monumentul Secuilor Martiri!

Sa sarbatorim împreuna, în libertate! ”

Zeci de mii de fluturasi au inceput sa fie distribuiti, inca de ieri, in judetele Covasna, Harghita si Mures pentru a promova Marea Adunare Secuiasca ce va avea loc in 15 martie, transmite Mediafax.

Consiliul National Secuiesc (CNS) va distribui in cutiile postale ale locuitorilor 50.000 de fluturasi. Pe langa anuntul privind organizarea manifestarii, pe fluturasi mai sunt tiparite urmatoarele slogane: “Autonomie Tinutului Secuiesc – Libertate pentru secuime” si “Sa juram credinta pe langa autonomia Tinutului Secuiesc”, relateaza ziarul Gandul. Organizatorii au comandat si o mie de stegulete, respectiv o suta de drapele din matase ale CNS, care vor fi distribuite printre participantii la Adunarea Secuiasca. Potrivit lui Ferencz Csaba, vicepresedintele CNS, nu va invita nici un partid politic la aceasta demonstratie, dar toti cei care sustin autonomia Tinutului Secuiesc sunt bineveniti.

Intr-un protest adresat autoritatilor statului dar si opiniei publice, mai multe asociatii ale romanilor din Harghita condamna actiunile extremiste ale unor organizatii maghiare prin care acestea arunca in aer stabilitatea zonei. Pe fondul nepasarii totale a autoritatilor guvenamentale romane, care au o politica de lobby egala cu zero in organismele internationale, lobbyul maghiar desfasoara, cu o agresivitate fara precedent, mai multe actiuni antiromanesti care doresc sa atinga in profunzime structura statului roman, atat insitutional cat si cultural, educational si spiritual, informeaza Romanian Global News.

De la atacul impotriva Constitutiei Romaniei, prin incercarea adoptarii Statutului minoritatilor nationale, la atacul asupra statutului european multicultural al Universitatii Babes-Bolyai, continuand prin incercarea de a da Ungariei patrimoniul Fundatiei “Gojdu” si culminand pe 15 martie cu intentia declarata de a proclama autonomia teritoriala a asa numitului “Tinut secuiesc”, organizatii maghiare din Romania si din strainatate, avand in spate Guvernul de la Budapesta, prin Oficiul pentru Maghiarii din afara Granitelor, dar si prin alte structuri mai putin vizibile ale Budapestei, au declansat actiuni concertate impotriva statului roman si implicit asupra romanilor afectati de aceasta ofensiva.

Continue reading →

Regionalizarea Romaniei – cerinta a Uniunii Europene – este un subiect de interes national, dar si pretext pentru anumite grupari de interese de a realiza autonomia unor teritorii sub masca reorganizarii administrativ-teritoriale pe criteriu etnic. Este binecunoscuta publicului preocuparea unor lideri maghiari de a obtine autonomia completa a asa-zisului Tinut Secuiesc, mostenire directa a gandirii staliniste (Regiunea Mures Autonoma Maghiara), cu argumente medieval-feudale – iata in plin secol XXI, ca solutie pentru asigurarea deplina a drepturilor minoritatii maghiare. Un sprijin consistent in acest sens il ofera doamna Smaranda Enache – presedinta Ligii “Pro Europa” – un agent neostoit “luptator pentru drepturile omului” – a se citi, ale celor ce nu se simt bine ca cetateni romani, care gaseste tot felul de motive potrivit carora statul nu ofera garantia pastrarii identitatii etnice, culturale etc., a maghiarilor. Se vede din nou ca se confunda drepturile cu privilegiile. Smaranda Enache a militat, inca din anii 1990, mai intai pentru federalizarea Romaniei, elaborand un model impreuna cu gruparea “Provincia” de la Cluj-Napoca si cu Sabin Gherman, apoi, vazand ca termenul de federalizare este nepopular, l-a inlocuit cu cel de regionalizare. Conform teoriei acesteia, regionalizarea ar trebui sa se faca pe granitele fostelor provincii istorice (Transilvania, Moldova, Oltenia, Muntenia, Dobrogea etc.), entitati istorico-geografice care ar avea individualitate, considerand ca actualele regiuni de dezvoltare, infiintate prin Legea nr. 151 din 1998, privind dezvoltarea regionala a Romaniei (completata cu Legea nr. 256 din 2003), nu sunt viabile.

In ultima perioada, Smaranda Enache si-a reluat preocuparile de “a lamuri” opinia publica de adevarul celor sustinute de ea, prin publicarea de articole, prin cuvantari sustinute la diferite seminarii sau la televiziuni (mai ales cele maghiare/ungare evident). Insa, daca cercetam atenti scopurile urmarite, vom vedea ca doamna Enache nu este interesata neaparat de prosperitatea intregii populatii din aceste regiuni in urma implementarii regionalizarii, ci de asigurarea conditiilor necesare pentru ca varfurile minoritatii maghiare din Transilvania sa-si conserve si chiar sa-si dezvolte capacitatea de actiune in folosul exclusiv al catorva dintre membrii acestei etnii.

Iata ce spunea doamna Smaranda Enache la seminarul intitulat “Minoritatile nationale in Uniunea Europeana”, ce s-a desfasurat in 22-23.07.2007, la sediul Fundatiei “Bernady Gyorgy” din Targu-Mures, in prezenta presei, unde a sustinut expunerea “Protectia minoritatilor in sistemul statal regionalizat”: “Sistemul de aparare a minoritatilor, format in ultimii 17 ani in Romania, a atins pragul maxim si ca, in aceasta logica, nu este capabil sa se mai dezvolte. Este vorba de o logica centralista, care a cautat solutii general valabile pentru toate minoritatile, fara sa se fi avut in vedere solicitarile sau numarul acestora”. Deci, in perioada urmatoare, cand va inceta presiunea internationala, “deoarece Uniunea Europeana nu are standarde comune in domeniul protectiei minoritatilor, trebuie cautate solutii diferite pentru diferitele minoritati. Pentru minoritatile reduse numeric, ele sunt indestulatoare, insa pentru minoritatile mari – comunitatea maghiara, comunitatea rroma – apar noi probleme”.

Ca atare, pentru a salva viitorul maghiarimii, Smaranda Enache propune modelul de regionalizare pe granitele fostelor provincii istorice, deoarece numai astfel puterea de reprezentare a maghiarilor in institutiile statului va putea creste de la 5-6%, cat are in prezent, la aproximativ 20-25% in viitoarea regiune Transilvania. In cadrul regiunii Ardeal, Smaranda Enache propune constituirea unei subregiuni: Tinutul Secuiesc.

Afirmatiile doamnei Enache sunt suficiente pentru a arata ca dansa nu militeaza pentru regionalizarea Romaniei din perspectiva respectarii cerintelor Uniunii Europene in domeniu, ori a imbunatatirii calitatii vietii cetatenilor in ansamblu, ci doar pentru indeplinirea pretentiilor separatiste ale unor grupari radicale maghiare si pentru conservarea pozitiei politico-economice ale liderilor acestora. Asigurarea invatamantului in limba materna este un drept constitutional respectat, dar sepa rarea invatamantului pe criteriu etno-lingvistic – asa cum vrea doamna Smaranda Enache, in cazul Universitatii “Babes-Bolyai” – este un privilegiu care nu are nicio legatura cu drepturile omului, ci izvoraste din ingamfare prosteasca si din ramasitele unei istorii demult apuse. “Quod erat demonstrandum!”

Intr-adevar, functionarea actualelor regiuni de dezvoltare nu se ridica la nivelul standardelor europene, dar nu pentru ca au fost constituite nepotrivit din punct de vedere geografic, asa cum sustine Smaranda Enache, ci pentru ca nu au fost “dotate” de la inceput cu institutii politico-administrative regionale, ceea ce se va intampla pana in anul 2013.

Mai mult, aflam ca Smaranda Enache a obtinut finantare externa, de la eterna Fundatie “SOROS”, prin “Open Society Institute” din Budapesta, pentru aplicarea unui proiect de sondaj la nivel national, cu scopul de a testa atitudinea populatiei fata de regionalizarea pe provincii istorice. Se pare ca acest proiect se va finaliza pana la jumatatea anului 2008, cand se vor trage concluziile, evident favorabile teoriei doamnei Enache. Speram ca nu ne vom trezi si cu un proiect de lege, ca urmare a acestor concluzii! Dar nimic nu-i imposibil.

In organizarea cu succes a acestui proiect se implica si Haller Istvan, membru al Consiliului National de Combatere a Discriminarii
Continue reading →

Filmul “Horthy Miklos – guvernatorul” a fost realizat in toamna anului trecut si este o combinatie intre artistic si documentar. Pelicula, de peste doua ore, a fost proiectata vineri seara in sala de festivitati a Forumului Democrat German din Cluj-Napoca, iar la eveniment au luat parte aproximativ 40 de tineri. Documentarul prezinta numai aspectele pozitive din viata si activitatea fostului dictator de dreapta de care s-a legat istoria Ungariei timp de un sfert de veac.Pelicula nu este altceva decat un instrument de propaganda iredentist-nationalista. Prima parte a peliculei este consacrata copilariei si adolescentei lui Horthy, apoi sunt surprinse imprejurarile in care acesta a ajuns sa preia puterea in Ungaria. Opera lui Koltay Gabor pune accent pe politica dusa de Horthy in perioada interbelica, insa o parte importanta din documentar este consacrata rolului pe care conducatorul ungurilor l-a avut in timpul celui de al Doilea Razboi Mondial. Nu lipsesc nici imagini cu intrarea triumfala a lui Horthy in Cluj dupa Dictatul de la Viena din 30 august 1940, prin care nord-vestul Romaniei a fost cedat Ungariei. De asemenea, poate fi urmarita si o inregistrare cu discursul lui Horthy tinut in piata centrala a orasului.

Un aspect interesant al filmului il reprezinta abordarea legata de politica lui Horthy fata de evrei. Astfel, Horthy este prezentat ca un adevarat salvator de evrei, incercand sa se arate ca acesta s-a opus deportarii acestora si ca a salvat de cuptoarele mortii peste 800.000 de evrei.

«Regimul comunist a spus lucruri rele despre Horthy»

Gal Sandor, presedintele filialei clujene a Fundatiei Rakoczy, organizatoarea proiectiei, a declarat ca, prin prezentarea filmului “Horthy Miklos – guvernatorul” in Transilvania, se doreste ca opinia publica de aici sa afle adevarul despre fostul sef al Ungariei. “Regimul comunist a spus numai lucruri rele despre Horthy, fiind asemanat cu Hitler si cu Stalin. Dar Horthy a aparat drepturile etnicilor non-maghiari, iar acest lucru este dovedit printr-o serie de documente prezentate in film”, a spus Gal Sandor.

Surse din randul comunitatii maghiare au mai declarat ca, pe langa Cluj-Napoca, filmul despre Horthy Miklos va mai fi prezentat la Oradea, Sfantu Gheorghe si Targu Mures, dar la initiativa organizatiei Tineretul Maghiar din Ardeal (EMI). Totodata, EMI a mai anuntat ca in cursul lunii martie va organiza un turneu de vizionare a filmului “Wass Albert” (foto), semnat de acelasi regizor maghiar Koltay Gabor.
Regizorul a intrat in atentia opiniei publice din Romania in 2005, cand a prezentat la Cluj-Napoca filmul “Trianon”, prima pelicula din seria celor cu tenta iredentist nationalista.

Documentarul prezinta situatia Ungariei Mari de dinaintea semnarii Tratatului de la Trianon, din 4 iunie 1920, si conjunctura politica de dupa Primul Razboi Mondial, care a dus la destramarea Imperiului Austro-Ungar. Filmul pune accent pe efectele suportate de maghiarii ramasi in afara granitelor Ungariei. Documentarul a fost interzis atat la televiziunea publica din Ungaria, cat si de canalul Duna TV, adresat maghiarilor din afara granitelor tarii. Koltay a decis atunci sa-l difuzeze in Romania, mai precis in orasele din Transilvania, si Slovacia, in varianta prescurtata. Actiunea a provocat un adevarat scandal in tara noastra, iar mai multe institutii abilitate s-au sesizat si au dispus interzicerea difuzarii.

Cu toate acestea, Koltay Gabor nu renunta sa defileze cu filmele sale prin Ardeal, “la brat” cu diverse organizatii si asociatii neo-anexioniste si iredentiste.

Din 825.000 de evrei, doar 260.000 de supravietuitori

La fel ca filmul “Trianon”, documentarul “Horthy Miklos – guvernatorul denatureaza efectiv adevarul istoric. Istoriografia, in general, il prezinta pe Horthy intr-o cu totul alta ipostaza fata de cea in care l-a expus regizorul Koltay Gabor. Astfel, conform istoricilor, in Europa interbelica, Ungaria a fost primul stat care a legiferat masuri sovine. Inca din 1920 a adoptat legea privind reglementarea admiterii in invatamantul superior, scopul declarat al legii fiind „contingentarea cu inteleapta chibzuinta a numarului studentilor”. In realitate, era vorba de limitarea la anumite procente a studentilor apartinand nationalitatilor conlocuitoare. In timpul celui de al Doilea Razboi Mondial, din Ungaria au fost deportati circa 450.000 de evrei. Dintre acestia, peste 20.000 de evrei romani, polonezi si slovaci au fost trimisi in 1941 in zonele abia cucerite din Polonia rasariteana, la munca fortata. Alti peste 50.000 de evrei au fost trimisi de autoritatile horthyste, tot in cursul razboiului, in detasamente de munca fortata pe teritoriul Ucrainei, iar sase din sapte oameni au murit.

Din Transilvania, regimul horthyst a trimis spre exterminare in total circa 166.000 de evrei, din care circa 15.000 in 1941. Astfel, potrivit istoriografiei, din 825.000 de evrei existenti in Ungaria inainte de razboi, au supravietuit Holocaustului doar 260.000.