Revenirea la practici ale ateismului comunist – izgonirea simbolurilor religioase crestine din scoli – este un fenomen pe cat de surprinzator, pe atat de daunator. Nu cred ca icoanele mutileaza in vreun fel sufletele elevilor. Dimpotriva: intr-o epoca in care confuziile si rasturnarile de valori sunt coplesitoare, invatatura crestina ce cheama la iubirea aproapelui si la savarsirea binelui este un leac – poate unicul tamaduitor. Se mai adauga o realitate istorica: in plamada spirituala a romanului, crestinismul este una din componentele fundamentale: crestinarea s-a asociat cu etnogeneza noastra. Reluarea practicilor staliniste este inca un semn al gravei crize in care se zbate societatea romaneasca. Apelul la valorile crestine ar putea fi un mijloc de salvare.

Aceasta poveste face parte dintr-o lista mai lunga de reactii negative la adresa educatiei traditionale si a bisericii; lucruri lipsite de semnificatie profunda, agitatii de presa. Toata aceasta poveste este cladita pe o baza de confuzie din partea unor oameni lipsiti de o educatie fundamentala religioasa, de componentele fundamentale religioase din viata omului. Cred insa ca mai este ceva. Exista o convingere a semidoctului – si sunt semidocti de notorietate, cum a fost Elena Ceausescu – conform careia o atitudine antireligioasa reprezinta un semn de elevatie intelectuala. Este una dintre mandriile prostului ca el are o opinie personala, si anume ca este ateu. Isi permite sa blasfemieze, sa loveasca in anumite lucruri sfinte. Aceasta si da prostului un sentiment ca este un om de calitate. Va dati seama despre ce fel de oameni este vorba din reactiilor lor exagerate. Nefericitul care aluneca intr-o exagerare de acest gen are sentimentul ca e ceva de capul lui. Despre degradarea morala si decadenta ignorantului am vorbit in Prefata la «Iconoclasmul in actualitate: de la "moartea lui Dumnezeu" la moartea artei», de Mihaela Palade, aparuta la Editura Sophia :

Continue reading →

"Este absurd ceea ce se intampla. Nu este un abuz prezenta icoanelor in scoli, pentru ca daca ar fi un abuz ar trebui sa avem si victime. Ori, unde sunt victimele? La fel ca si la o incalcare a legii ar trebui sa existe o premiza a acestui fapt, dar nu exista o lege care sa pedepseasca prezenta icoanelor sau a crucilor. Mai ales ca optiunea este a oamenilor. (…) Cum s-ar putea numi o initiativa care ar interzice icoanele in biserici? Ar fi culmea absurdului! Daca un cetatean oarecare cere acest lucru, trebuie ca ceilalti sa il ia in seama? Nu, pentru ca majoritatea oamenilor gandesc altfel si au o cu totul alta pozitie fata de aceste simboluri. In urma cu vreo 30 de ani, de exemplu, cand am fost in SUA am asistat la o lansare in spatiu a unui cosmonaut. Acesta a spus rugaciunea Tatal Nostru, care s-a auzit in toata America pentru ca se transmitea in direct la radio si la televiziune. Si atunci s-a trezit un individ sa reclame ca i s-a incalcat nu stiu ce drept, pe motiv ca a fost nevoit sa asculte rugaciunea dar credeti ca l-a luat cineva in seama? Nu! Si omul a ajuns in spatiu."

Maestrul Radu Beligan si-a sarbatorit a 88-a aniversare a zilei sale de nastere oferind premiile de excelenta ale Fundatiei Academician Marin Voicu. Maestrul Beligan, intr-o forma excelenta, a multumit tuturor celor prezenti pentru urari. In exclusivitate pentru ZIUA, maestrul, care a tinut sa felicite ziarul pentru campaniile sale, a declarat ca eliminarea simbolurilor religioase din scoli ar fi fost un atentat la adresa prezentului si viitorului tarii si ca numai comunitatile, profesorii si elevii pot hotari ce pun in clase. “Vremea totalitarismului ateist a apus”, a spus maestrul Radu Beligan.