ACTUALITATE: Incercare de bilant in perspectiva Unirii


Intr-un moment cand se resimte din ce in ce mai mult profunda criza in care se zbat Romania si Republica Moldova, ambele lipsite de o politica externa si interna romaneasca, redam un text fundamental al regretatului deputat Corneliu Dida, datat din 1993, dar de o stricta actualitate si astazi, in anul in care ar trebui sa aniversam la nivel national si european 90 de ani de la Marea Unire.

In ’91, un profesor german incerca sa ma sensibilizeze la “riscurile” Unirii cu “RDG-ul vostru”. Cu Moldova, adica! Ca si cum ar fi fost o simetrie de situatii! Unirea nu s-a facut, de unde si reprosurile multora ca “s-a ratat o mare ocazie”…
Autorul acestor randuri provine dintr-o familie alungata in 1940 din Cernauti. Incarcatura emotionala ar fi destula: inclusiv o anume cunoastere “dinlauntru” a dramei noastre de la rasarit. Dar sentimentele, impulsurile si experientele se cer dublate si de o alta cunoastere: aceea pe care ti-o da informatia la sursa si analiza obiectiva.

Republica Moldova este sensibil mai putin decat am pierdut in ’40, dar si ceva in plus: Transnistria. Apoi, dupa cinci decenii ea este, in buna masura, si altfel decat fusese sub raport demografic, etnic, lingvistic, economic, politic, cultural si social.
Modelul unificarii germane a fost invocat adesea la noi. Dar superficial. O mostra ar fi si emfaza cu care se vorbeste la Cotroceni de “cele doua state romanesti”. Sunt ele doua? Este Moldova un stat independent? Era oare in ’89-’90 pentru Romania ceea ce era RDG pentru RFG? Simplist, poate. Practic – nici poveste! Exceptand o stabilitate-embrion, fara continut si o populatie de limba romana nominal majoritara, nimic comparabil cu raporturile de ordin politic, economic, social, cultural, etnic si de drept international care caracterizau cele doua Germanii. La o parte lasand, desigur, o istorie comuna, si noua si lor, pana prin ’44-’45.

Nemtii au avut constiinta precisa a propriilor drepturi

Criza sovietica a gasit cele doua Germanii intr-o situatie radical alta decat cea a Romaniei si a RSS Moldovenesti. Romania – foarte departe de a fi o RFG (!) intra in cea mai grava criza interna a sa din vreme de pace. Iar RSS Moldoveneasca, prinsa in valtoarea crizei si ea, nu era decat o componenta – “RSS” – a URSS. Nicidecum un stat! Existenta RFG, puternica, prospera si atractiva a permis reunificarea germana. Consumata numai aparent punctual, la 1 iulie 1990, prin unificarea monetara, unificarea germana a fost un proces indelungat, urmarit pe toate planurile de politica Bonn-ului. Chiar si fara sanse pe atunci, unificarea este prefigurata din 1949 (!) in Constitutia RFG! Iar in 1970, prin Ost-Politik, Willy Brandt tot asta urmarea! Cand in ’88-’89 criza sovietica oferea prilejul, a urmat faza diplomatica, consumata la Moscova, care dupa doi ani de tratative – peste capul RDG! – impunea unificarea. Ea continua si azi – politic, juridic, economic – dand mari batai de cap si impunand costuri uriase celor din Rin si Oder.

E de retinut aici ideea de proces si de durata; de pregatire, de sacrificii. Dar si aceea a constiintei precise a propriilor drepturi ce impun, drept corolar, inerente obligatii. Dupa cum nimic din ceea ce apartine democratiei nu i-a impiedicat pe nemti sa-si reimplineasca trupul si destinul national. Chiar daca pentru aceasta a trebuit sa zguduie Sistemul Monetar European, iar Maastricht-ul sa se amane, dupa unii, la Kalendele grecesti.

In Romania lipseste o viziune coerenta si unitara asupra Unirii

Pentru Romania, ’89 a deschis sansa eliberarii de comunism, a democratizarii si a unui alt inceput, dar si a prabusirii Statului National pe altarul unei nebuloase “integrari”. Apoi, 45 de ani nu se facuse nimic la Bucuresti in ideea Unirii la Prut. Incat, renasterea nationala inceputa la Chisinau si prabusirea URSS au redeschis calea unificarii, dar fara nici o pregatire. Nici aici, si nici acolo! Pentru a nu mai vorbi de conjunctura: Natiunea Romana se zbate azi intr-o criza profunda, iar criza iugoslava si revizionismul maghiar renascute oficial sunt tot atatea amenintari expliciste…

Sunt toate acestea motive de pesimism si renuntare? Nicidecum! Si nu e vorba aici numai de propriile drepturi ce impun inerente obligatii. Caci, daca privim mai atent la anii din urma, intr-un fel, procesul unirii este faptic pornit. Si spun “intr-un fel” pentru ca in Romania lipseste o viziune coerenta si unitara asupra a ceea ce trebuie facut, dar si asupra a ceea ce trebuie evitat. Iar in Moldova, unionistii – din lipsa de experienta, din lipsa de sprijin si din alte varii motive au pierdut teren. Samanta pusa de ei rodeste insa, inca! Penttru ca numai metaforic vorbind, procesele din ultimii 3-4 ani de acolo sunt subsumabile unei Re-De-Ge-izari a fostei RSS Moldovenesti. Doua ni se par a fi laturile acestui proces de Re-De-Ge-izare:

1. De patru ani Moldova evolueaza spre statutul de stat independent. Conteaza aici mai putin raportul de forte intre tendintele interne prin definitie dinamic, schimbator. Si mai mult, raporturile juridice interne si externe ale statului – nascand dintre Prut si Nistru.

2. Pe masura conturarii unei Moldove independente, Chisinaul oficial si o buna parte a opiniei publice devin mai reci, daca nu ostile, vizavi de Romania. Pentru conducerea de azi nu e nici o mirare. Opinia publica insa, lasand la o parte rusificarea nostalgica (ca si la noi) dupa stabilitatea erei comuniste asociaza cauzal criza si necazul de azi si de Unire!

Gorbaciov a dat tonul “Moldovei Mari”

Sa ne asteptam ca, odata deplin independenta (juridic vorbind) Republica Moldova – aidoma RDG – sa ne fie ostila. Poate, dar nu la intensitatea atinsa vreodata de confruntarea inter-germana. Intr-o singura ipoteza se poate ajunge la asa ceva: daca Chisinaul oficial isi va insusi vreodata lozinca aberanta si anti-nationala a unei Moldove “de la munte la mare”, vanturata sub Gorbaciov la mitinguri prin Chisinau.


Continue reading

DIRECTIVELE NKVD pentru ocuparea natiunilor Europei de Est si intoxicarea Occidentului

In iunie 1947, NKVD-ul distribuia, in regim strict secret, setul de directive destinat sovietizarii tarilor proaspat intrate in sfera de influenta a Moscovei si dezinformarii strategice a Occidentului, actiune care continua si azi cu succes

Stalin a hotarit in 1943 desfiintarea Internationalei III – Kominternul – pentru a dovedi Vestului ca Rusia nu mai reprezinta coordonatoarea “miscarii internationale” lasand fiecare tara sa actioneze independent. In realitate fusese insarcinat bulgarul Gheorghi Dimitrov sa circule prin tarile cu partide subordonate si sa le convinga ca e o schimbare doar de tactica, unirea proletariatului din toata lumea ramanand preocuparea permanenta a Moscovei, iar Stalin i-a scris lui Tito explicandu-i “ca acolo unde armata rosie pune piciorul se impune si sistemul social comunist”.

In acest context, de intoxicare a opiniei publice mondiale, si a tarilor care inca sprijineau masiv economic Rusia bolsevica, inclusiv Statele Unite, au aparut directivele elaborate de Lavrenti Beria, cunoscute sub indicativul “Moscova 2-6-1947 (Strict secret) K-AA/CC113, indicatia NK/003/47”. Primii care s-au referit intr-o lucrare stiintifica la Directivele de baza ale NKVD – Comisariatul poporului pentru Afaceri Interne – pentru tarile din orbita sovietica din 2 iunie 1947, au fost britanicii care au publicat cartea istoricului Andrew si a fostului ofiter KGB Gordievski: “KGB. Istoria secreta a operatiunilor sale externe de la Lenin la Gorbaciov”, Londra 1990.

In iunie 1947, NKVD (precursorul KGB) distribuia, in regim strict secret, setul de directive destinat sovietizarii tarilor din sfera de influenta a Moscovei.
Interesant, pentru Romania, ar fi de urmarit rezultatele acestei politici folosind in paralel Directivele NKVD din 1947 si realitatile de dupa Revolutia din 1989
Printre directivele NKVD-ului exista referiri la activitatea activistilor de partid: acestia erau indrumati sa nu dea niciodata termene precise, sa nu formuleze niciodata responsabilitati precise, iar toate programele sa fie cit mai stufoase, cit mai generale, lipsite de orice claritate.

Linia generala de formare a activistilor PCR a urmat firul Directivelor. In ani si ani de zile acest tip de formare a determinat o atitudine si o mentalitate specifice insusite in plan politic si regasita la membrii clasei politice post-comuniste, proveniti din acelasi tip de “bazin formativ”; al PCR-ului. Mentalitatea politicianista a devenit in schimb folositoare intereselor de grup ale clasei politice actuale, care si-a regenerat randurile recrutand noi reprezentanti pe baza acelorasi principii. Asa zisele noi generatii politice de astazi sunt pline de exemple ilustrative.

Lavrenti Beria si edificarea Uniunii Sovietice dupa acordul secret Hitler – Stalin

Beria a fost unul dintre cei mai cumpliti (si eficienti) calai comunisti. Numele sau este indisolubil legat de “victoria sovietelor”. Lucrand in sistemul represiv sovietic inca din 1921, a fost numit de Stalin sef al NKVD-ului in 1938 unde a functionat pana in 1953. Este direct responsabil de uciderea a milioane de oameni. Sub directivele lui s-au organizat serviciile represive in toate tarile din Estul Europei, cazute ca urmare a pactului Ribentrop-Molotov in aria de influenta sovietica. Milioane de polonezi si romani dar si alte popoare au fost luati ca ostateci in granitele sovietice si deveneau o problema. Stalin a dat ordin NKVD-ului, trecut acum in mana lui Beria, sa rezolve problema. “Problema” s-a rezolvat partial prin marele macel din 1938-39 dupa care au continuat arestarile, executiile si deportarea populatiei din Basarabia si Bucovina si din Tarile Baltice.
Barbaria a avut caracter masiv, fiind exterminate aproape in totalitate elita popoarelor, conducatorii spirituali, cei care ar mai fi putut trezi constiinta nationala. Dupa 1940, intr-un singur an, peste 200.000 romani basarabeni si bucovineni au fost deportati pe intinsul Rusiei, pana la Vladivostok, pierzandu-li-se urma. S-a elaborat un “Plan de munca” in anuarie 1941, care a sistematizat si organizat la modul cel mai monstruos sistemul de deportare. Metoda de elaborare a listelor nominale era diabolica: “Este necesar sa deportam fiecare membru al familiei, ca pe un principal deportat, impreuna fara sa-i informam de separarea care urmeaza. Toata familia in aceiasi masina, pana la vagoane. Abia acolo il separam pe capul familiei, apoi pe ceilalti, sub pretextul inspectiei sanitare.”
Dupa Stalingrad, in 1943 au fost deportati Karacii din Caucaz, iar in Decembrie 1943 a venit randul Kalmucilor. In Februarie 1944 toti Ingusii au fost exterminati iar in Aprilie acelasi an a venit randul Balkarilor ca sa fie deportati. Au urmat executiile din Armenia urmate de masive deportari (1938), precum si deportarea Tatarilor din Crimea in Asia Centrala si Siberia (1944).

“Acolo unde calca Armata Rosie se impune si sistemul social comunist”, ii scria Stalin lui Tito. La sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, jumatate de Europa era ocupata de trupele sovietice “eliberatoare”. Oficial, Moscova asigura ca va respecta suveranitatea si dreptul la autodeterminare al statelor intrate in zona sa de influenta. In realitate, soarta acestora era deja pecetluita. In doar cativa ani, regimurile democratice aveau sa fie inlocuite cu sisteme totalitare inspirate si controlate de Kremlin. Reteta acestei tranzitii a fost, peste tot, aceeasi. O mare parte a ei a fost teoretizata de insusi Lavrenti Beria, temutul sef al NKVD. O demonstreaza acest set de directive secrete, elaborate de Comisariatul poporului pentru Afaceri Interne la 2 iunie 1947 si purtand indicativul “Moscova 2-6-1947 K-AA/CC113, indicatia NK/003/47”. Documentul, descoperit in biroul lui Boleslaw Bierut, presedinte al Poloniei intre 1945 si 1952, a fost publicat pentru prima data in ziarul “Novi Dzienic”, in 1981. Instructiuni aproape identice au mai fost descoperite si in Cehoslovacia, Germania, Bulgaria. Mai mult ca sigur ele au fost transmise si aplicate si in Romania, desi SRI nu a confirmat pana in prezent existenta unui astfel de document in arhivele Securitatii. Ne multumim, asadar, sa va prezentam traducerea textului polonez. Similitudinile cu ceea ce s-a intamplat in tara noastra sunt oricum evidente. Din nefericire, multe aspecte continua sa fie de actualitate si astazi.

Cele 45 de Directive ale lui Beria

1. Este interzisa primirea pe teritoriul ambasadelor a autohtonilor contactati de noi ca informatori. Intalnirea cu acesti oameni este organizata de serviciul special desemnat in acest scop, iar intalnirile pot avea loc doar in locuri publice. Informatiile sunt preluate de catre ambasada prin organele serviciilor speciale, in speta cu predarea lor ofiterului nostru cu cel mai mare grad in ambasada.

2. Se va umari ca intre soldatii nostri si populatia civila sa nu se produca legaturi de nici un fel. Este inadmisibil ca ofiterii nostri sa viziteze autohtoni la locuintele lor; este, de asemenea, inadmisibil ca simplii soldati sa stabileasca relatii cu femei din randul bastinasilor. Nu se admite stabilirea de relatii intre soldatii nostri si populatia civila, respectiv soldatii autohtoni.

3. Se va accelera lichidarea cetatenilor care intretin legaturi neinitiate de catre noi cu Partidul Comunist Polonez, Partidul Socialist Polonez, cu interbrigadistii, cu Organizatia Tineretului Comunist Polonez, cu Armata de Acasa si alte asociatii. In acest scop trebuie folosite elementele opozitiei militare.

4. La actiunile militare vor lua parte acei soldati care au stat pe teritoriul tarii noastre (se are in vedere Uniunea Sovietica n.n.) inainte de a intra in Armata Kosciuzsko (Armata poloneza ce lupta de partea Armatei Rosii pe teritoriul U.R.S.S. n.n.). Se va ajunge la distrugerea ei totala.

5. Trebuie realizata in mod accelerat unificarea tuturor partidelor intr-un singur partid, avand grija ca toate rolurile-cheie sa revina acelor oameni care apartin serviciilor noastre secrete.

6. Unificarea organizatiilor de tineret trebuie facuta rapid. De la conducatori de organizatii locale in sus, in pozitii de conducere se vor repartiza oameni desemnati de serviciile noastre speciale.

7. Se organizeaza si se urmareste ca functionarii alesi ca deputati la congrese sa nu-si poata pastra mandatul pe intreaga perioada ce le sta in fata. Deputatii nu pot convoca in nici un caz sedinte intre intreprinderi. Daca nu exista alta solutie si o asemenea sedinta trebuie convocata, se vor indeparta acei oameni care au activitate in legatura cu proiectarea conceptiilor si avansarea revendicarilor. Initiativele particulare trebuie eliminate cu desavarsire. Pentru fiecare congres se vor pregati oameni noi si doar cei vizati de serviciile noastre secrete.

8. Se va acorda o atentie deosebita persoanelor cu capacitati organizatorice si cu sanse sigure de popularitate. Acesti oameni trebuie cooptati, iar in cazul in care se opun, se va bloca accesul lor la posturi ierarhic superioare.

9. Se va urmari ca functionarii de stat (exclusiv organele de securitate si din industria minelor) sa aiba retributii mici. Aceasta se refera indeosebi la sfera sanatatii, justitiei, culturii, respectiv la cei care detin functii de conducere (documentul gasit in Cehoslovacia adauga: mai putin cadrele de conducere alese pe baza lealitatii fata de regimul socialist).

10. In toate organele de guvernamant, respectiv in majoritatea uzinelor, trebuie sa avem oameni care conlucreaza cu serviciile noastre speciale, fara stirea organelor administrative locale.

Continue reading

POLITICA SUA fata de Moldova,Transnistria, relatiile cu Romania si posibila Reunificare

Adjunctul Condoleezzei Rice, David J. Kramer: “SUNT CONVINS CA VOM AJUNGE LA UN REZULTAT IN TRANSNISTRIA” *

Analistul american al CSIS Janusz Bugajski: “ESTE NEVOIE DE TRUPE NATO IN MOLDOVA” *

AL TREILEA an de Razboi Rece la Marea Neagra



By Steven Woehrel, Specialist in European Affairs, Foreign Affairs, Defense, and Trade Division

This short report provides information and analysis on Moldova, including its
political and economic situation, foreign policy, and on U.S. policy toward Moldova.
This report will be updated as events warrant.

Political Situation

Although a small country, Moldova has been of interest to U.S. policymakers due
to its position between NATO and EU member Romania and strategic Ukraine. In
addition, some experts have expressed concern about alleged Russian efforts to extend
its hegemony over Moldova through various methods, including a troop presence,
manipulation of Moldova’s relationship with its breakaway Transnistria region, and
energy supplies and other trading links. Moldova’s political and economic weakness has
made it a source of organized criminal activity of concern to U.S. policymakers, including
trafficking in persons and weapons.

Moldova in World Fact Book

Moldova is a parliamentary democracy that has held largely free and fair elections
since achieving independence from the Soviet Union in 1991. In the most recent
parliamentary elections on March 6, 2005, the Communist Party of Moldova (CPM) won
a majority of 56 seats in the 101-seat parliament. The Democratic Moldova Bloc (DMB),
an alliance of small centrist groups, won 34 seats. The nationalist and pro-Romanian
Christian Democratic Popular Party won 11 seats. Observers from the Organization for
Security and Cooperation in Europe (OSCE) said that the vote was carried out generally
in line with international standards, but they criticized the election campaign for biased
electronic media coverage, misuse of government resources in favor of the CPM, and
harassment of opposition candidates and non-governmental organizations.

On April 4, 2005, Vladimir Voronin was reelected as President by the parliament.
Voronin gathered support not only from his own Communist Party, but also from the
center-right Christian Democratic Popular Party, and the Social Liberals, once part of the
Democratic Moldova Bloc. Local elections in June 2007 led to substantial victories for
the opposition, including the election of a 28-year-old human rights activist as mayor of
the capital, Chisinau. While support for the government appears to be declining, the Communists still retain strong support among the elderly and in rural areas. The next
parliamentary elections are scheduled for 2009.

Transnistria.

Conflict between
Moldovan forces and those of the
breakaway “Dniestr Republic” (a
separatist entity proclaimed in 1990 by
ethnic Russian local officials in the
Transnistria region of Moldova) erupted
in March 1992. Over 300 people died in
the violence. A cease-fire was declared
in July 1992 that provided for Russian,
“Dniestr Republic,” and Moldovan
peacekeepers to patrol a “security zone”
between the two regions. Each of the
peacekeeping contingents have roughly
400 personnel. They are overseen by a
Joint Control Commission, which
includes the three sides, as well as the
OSCE as an observer.
The causes of the conflict are
complex, involving ethnic factors and,
above all, maneuvering for power and
wealth among elite groups. Ethnic
Russians and Ukrainians together make
up 51% of Transnistria’s population of
about 650,000, while Moldovans are the
single largest ethnic group, at 40%.
Many analysts are convinced that a key
factor obstructing a settlement is the personal interests of the leaders of the “Dniestr
Republic” and associates in Moldova, Russia and Ukraine, who control the region’s
economy. They also allegedly profit from illegal activities that take place in Transnistria,
such as smuggling and human trafficking. The 2006 State Department human rights
report sharply criticized the “poor” human rights record of the “Dniestr Republic,” noting
its record of rigged elections, harassment of political opponents, independent media, many
religious groups, and Romanian-speakers.

Negotiations over the degree of autonomy to be accorded the Transnistria region
within Moldova have been stalled for many years.(1) The two sides have negotiated over
Transnistria’s status with the mediation of Russia, Ukraine and OSCE. In 2005, at the
urging of Ukraine and Moldova, the United States and the European Union joined the
talks as observers. This process resulted in proposals for a federal Moldova, in which
Transnistria would have great autonomy. Nevertheless, Transnistrian leaders, apparently

satisfied with the present state of affairs, blocked any agreement. In September 2006,
Transnistria held a referendum on independence and union with Russia, which passed
with 97% of the vote.

While stopping short of openly advocating independence for Transnistria, Russian
officials have pointed to the possible independence of Kosovo from Serbia as a precedent
for Transnistria. Russia has provided financial support to Transnistria, including grants
and loans as well as subsidized energy. In return, Russian firms have received stakes in
Transnistrian businesses.(2) On the other hand, analysts say Russian leaders may be
disenchanted with Transnistria “President” Igor Smirnov, particularly after he refused in
2007 to repay debts owed to the Russian state-owned natural gas firm Gazprom for
natural gas supplies. However, if Moscow moves against Smirnov, it would likely be to
substitute a more pliable replacement, not to abandon support for the separatist cause
itself.

Economy

According to the World Bank, Moldova’s per capita Gross National Income was
$960 in 2005, the lowest in Europe. Living standards are poor for the great majority of
Moldovans, particularly in rural areas. Poverty is a significant problem; 29% of the
population live in poverty, according to the World Bank. Many Moldovans are dependent
on remittances from the estimated 600,000 Moldovans working abroad, out of a total
Moldovan population (excluding Transnistria) of 3.2 million. Remittances amount to
about one-third of the country’s Gross Domestic Product. Moldova’s main natural
resource is its rich soil. Agriculture, especially fruit, wine and tobacco, plays a vital role
in Moldova’s economy. Most of Moldova’s industry is located in Transnistria, and is not
counted in Moldovan government statistics. Moldova’s lack of control over its borders
has severely hampered its ability to collect customs revenue.
Moldova has had mixed success in economic reform. It has succeeded in achieving
a measure of macroeconomic stability, including the stabilization of Moldova’s national
currency, the Leu. Moldova’s small economy is highly vulnerable to external shocks.
Moldova has privatized its small and medium-sized business sector, and it has had
success in privatizing agricultural land. The sale of large firms has been more difficult and
foreign investment in Moldova is low. Key problems include poor governance, a weak
judiciary, and corruption.

Foreign Policy

Perhaps Moldova’s most important foreign policy relationship is with Russia. Most
of Moldova’s exports go to Russia, and over 90% of its energy imports come from Russia.

Moldova has accumulated large debts to Russian energy firms. Some analysts charge that
Russia has used negotiations over Transnistria to expand its political leverage over the
country and to block any Moldovan moves toward Euro-Atlantic integration. The
Transnistria issue is complicated by the continued presence of about 1,500 Russian troops
in the breakaway region (including the approximately 400-person peacekeeping
contingent in the security zone), as well as huge stockpiles of weapons and ammunition.
Russia has flatly refused to honor commitments it made at the 1999 OSCE summit in
Istanbul to withdraw its forces from Moldova. Russian leaders have also attempted to
condition the withdrawal of Russian troops on the resolution of Transnistria’s status.
Both Moldovan and Russian officials agree that the tons of munitions in Transnistria
must be removed or destroyed before the Russian troops pull out, in order to prevent the
weapons from falling into the hands of criminals, terrorists and other undesirable groups.
However, Russian officials maintained that they could not withdraw the munitions
without the permission of the Transnistria authorities, who claim that the weaponry is
their “property.” A few trainloads of munitions were withdrawn to Russia in 2003 (under
OSCE monitoring and with the use of an OSCE trust fund), but the effort stopped in late
2003 after the collapse of Russian-mediated talks on Transnistria’s future.
Since the failure of a Russian-brokered draft agreement to solve the Transnistria
problem in 2003, President Voronin advocated reorienting Moldovan foreign policy away
from Russia and closer to the West. Moldova does not seek NATO membership but
participates in Partnership for Peace (PFP) exercises and favors increased cooperation
with NATO.

Moldova currently has a partnership and cooperation agreement with the European
Union (EU), which provides for cooperation in a wide variety of spheres and holds out
the possibility of an eventual free trade agreement. Moldova signed an Action Plan with
the EU in 2005 in the context of the EU’s European Neighborhood policy. The EU plans
to provide 209.7 Euro ($310 million) in aid to Moldova between 2007 and 2010, a
substantial sum for a small country. The EU has also granted Moldova trade preferences
that will permit it to sell more of its wine and agricultural goods to the EU, perhaps
enabling it to reduce its dependence on the Russian market. Since 2005, an EU mission
has helped to monitor Moldova’s Transnistria border with Ukraine, in an effort to deter
smuggling. Moldova hopes to become a candidate for EU membership, although the EU
is unlikely to accept Moldova as a candidate in the foreseeable future, due to Moldova’s
poverty and the EU’s own internal challenges.

On January 1, 2006, Gazprom cut off natural gas supplies to Moldova, after
Moldova rejected Gazprom’s demand for a doubling of the price Moldova pays for natural
gas. Gazprom restored supplies on January 17, in exchange for a price increase from $60
per 1,000 cubic meters to $110. Moldova also agreed to give Gazprom, already the
majority shareholder, a higher equity stake in Moldovagaz, which controls Moldova’s
natural gas pipelines and other infrastructure. Gazprom is also seeking to complete the
purchase of Transnistria’s stake in Moldovagaz. Gazprom increased the price of its gas
to Moldova to $170 in 2007. It is planned that the price will be gradually increased until
it reaches the price paid by EU member states in 2011. Some analysts charge that Russia
is using energy supplies and other trade as weapons to pressure Moldova to drop its pro-
Western orientation and to turn its energy infrastructure over to Moscow. Gazprom is
interested in securing Moldova’s domestic power plants, as payment for gas debts. In
2005, Russia also restricted wine and other agricultural imports from Moldova, allegedly
over health concerns, dealing a very heavy blow to the country’s economy. Russia finally
permitted Moldovan wine imports again in November 2007, but Moldova’s wine exports
remain sharply reduced from former levels.

Moldova’s ties with Romania are a sensitive issue in both countries. Many
Romanians consider Moldovans in fact to be Romanians, and support the eventual
unification of the two countries. Although most independent experts consider the
“Moldovan language” to be Romanian, the issue is a matter of political controversy in
Moldova. After the incorporation of Moldova into the Soviet Union during World War
II, Soviet authorities promoted the idea of a separate Moldovan language (using the
Cyrillic rather than the Latin script), as a means of countering possible secessionist ideas.
Those favoring the term “Moldovan” tend to accept the Soviet legacy in Moldova, and
favor Moldova’s independence or close ties with Russia. Many persons favoring the term
“Romanian” support union with Romania. In a 1994 referendum, over 90% of
Moldovans rejected unification with Romania. However, it is possible that more
inhabitants of this impoverished country may begin to favor union with Romania now that
Bucharest is a member of the EU. Romania’s entry into the EU led to an avalanche of
Moldovan applications to Romania for dual Romanian-Moldovan citizenship; estimates
range up to 800,000 persons.

Read more: U.S. Policy


Continue reading

21st-CENTURY Security in Europe: Russia, Transnistria, Moldova, Georgia


Cititi in baza acestei expuneri: Exclusivitate – Interviu cu David J. Kramer, adjunctul secretarului de stat american, Condoleezza Rice: “SUNT CONVINS CA VOM AJUNGE LA UN REZULTAT IN TRANSNISTRIA”

Testimony before the Commission on Security and Cooperation in Europe

Twenty-First Century Security in the OSCE Region


David J. Kramer, Deputy Assistant Secretary of State for European and Eurasian Affairs:

Chairman Hastings, Co-Chairman Cardin, Members of the Commission, thank you for the opportunity to appear before you today to discuss key security challenges that confront the OSCE region, covering a range of issues related to Russia, including the Conventional Forces in Europe (or CFE) Treaty and related 1999 OSCE Istanbul Summit commitments, our work with NATO and Russia on missile defense, and a number of other OSCE security issues. I am pleased to testify along with my colleague, Deputy Assistant Secretary of Defense Dan Fata, with whom colleagues at the State Department and I have a very close, effective relationship.

Working with Russia: the “2+2” Talks

Let me begin with an update on recent developments affecting our dialogue with Russia on security issues. Since the meeting between Presidents Bush and Putin in Kennebunkport in July, we have had three rounds of expert-level meetings on missile defense and three on CFE issues. We have also continued to meet with Allies and partners, including Georgia and Moldova, in parallel.

These exchanges provided important background for the “2+2” talks that took place October 12 between Secretaries Rice and Gates, and their Russian counterparts, Foreign Minister Lavrov and Defense Minister Serdyukov. Those talks included a strategic dialogue on a full range of security issues: missile defense, CFE, post-START arrangements, and arms transfers. Russian officials also discussed their views on the Intermediate-Range Nuclear Forces (INF) Treaty. The U.S. side came prepared to make progress and offered creative ideas on the major agenda items. I should say that the meetings were more constructive than most press reports suggested. The Secretaries plan to meet again in six months, this time in the U.S., to continue the dialogue.

Missile Defense and Russia

I will let Secretary Fata take the lead in providing an update on missile defense, but I would like to say a few words about our recent discussions with Russia on this topic. We both were in Moscow with Secretaries Rice and Gates the week of the “2+2” meetings.

Continue reading

AL TREILEA an de Razboi Rece la Marea Neagra

Previziunile Civic Media pentru zona extinsa a Marii Negre in anul 2008 sunt sumbre. In cazul in care marile puteri nu vor ajunge cat mai rapid la o intelegere pentru acest spatiu, vom lua parte, chiar fara sa vrem, la transformarea actualului razboi rece intr-unul foarte fierbinte, cu implicatii globale (situatiile din Georgia si Kosovo sunt gata de a erupe). Din acest motiv membrii Asociatiei, din tara si din jurul granitelor actuale, se vor concentra in acest an pe reliefarea problematicilor geopolitice zonale in cele mai mici amanunte, din dorinta de a veni in ajutor creatorilor de politici regionale de la Washington, Bruxelles si Moscova. Stim ca in aceste centre de putere exista mai multe viziuni, diferite, care sunt introduse in spatiul public, decizional si de intelligence din Romania si Republica Moldova prin agenti de influenta, de cele mai multe ori nocivi, unii chiar membri ai noii retele a Kominternului, acoperiti in posturi de asa-zisi politologi si analisti occidentali (de care, in paranteza fie spus, nu au nevoie nici Rusia, nici SUA si nici, mai ales, Romania). Tocmai de aceea consideram ca prezentarea unor perspective, fapte si date reale de pe teren, va conduce la realizarea unei pozitii unitare, nationale, extrem de necesara in aceste momente. Civic Media, care declara anul 2008 – Anul Unirii – la 90 de ani de la crearea Romaniei Mari, va oferi in aceasta luna, gratuit, baza de analize pe temele geopoliticii Marii Negre realizata incepand cu decembrie 2004 si cuprinsa in mai multe lucrari de specialitate.


DANIEL FRIED : RUSSIA CANT USE KOSOVO ISSUE TO ANNEX GEORGIA

Observatiile noastre privind declansarea unor evenimente majore in acest spatiu sunt impartasite si de medii de peste Ocean. Redam in baza editorialului “Al doilea an de Razboi Rece la Prut”, o sinteza a unui material aparut chiar la inceputul acestei luni in cotidianul canadian The Globe and Mail: “Tensiunile cresc in regiunea Marii Negre”. Gasiti aici analiza integrala
Tensions mount by the shores of the Black Sea insotita de doua puneri in tema retrospective privind planurile strategice ale Statelor Unite in Romania si la Marea Neagra.

Al doilea an de Razboi Rece la Prut

Anul 2008 va fi al doilea an al Razboiului Rece dintre cele doua Romanii declansat de guvernarea comunista de la Chisinau. Anul trecut s-a incheiat in forta prin tratarea Mitropolitului Petru al Basarabiei la granita drept traficant de droguri, iar anul 2008 a inceput cu expulzarea rapida si fara multe comentarii a doi preoti din cadrul Mitropoliei Basarabiei. Razboiul Rece dintre cele doua maluri ale Prutului a fost declansat la inceputul anului 2007 cand presedintele Vladimir Voronin i-a primit pe reprezentantii “minoritatii moldovenesti” din Romania pe care i-a cainat pentru discriminarea la care sunt supusi.

Voronin si-a continuat ofensiva pe tot parcursul anului 2007 prin declaratii agresive, o data pe luna, la postul prezidential de televiziune NIT – bineinteles, in limba rusa.

Serviciile de informatii de la Chisinau au lasat deoparte orice alta activitate si s-au pus pe urmarit diplomati romani – iar pasii gresiti au fost sanctionati rapid prin scandaluri de presa. Ofensiva de toamna a inregistrat o expulzare de diplomati si tratarea cu spatele a ministrului roman de Externe aflat in vizita anuntata la Chisinau. In paralel o serie de ideologi “moldovenizatori” au dezvoltat spre culmi nebanuite tezele “moldovenismului”.

Instrumentarul folosit apartine Razboiului Rece fara nici o indoiala: declaratii agresive (Voronin mai flutura din cand in cand perspectiva “Moldovei Mari” de la Carpati la Nistru), expulzari de diplomati, boicotarea relatiilor diplomatice normale, ideologizarea discursului interstatal in locul unui dialog.

La nivelul politicii interne comunistii de la Chisinau practica acapararea mass-mediei electronice si presiunile asupra celei scrise, ideologizarea cursului de istorie din scoli, stergerea din spatiul public a orice aduce cu roman – Romania.

Ideologia “moldovenismului” a fost expusa intr-o serie de volume tiparite in masa dupa venirea comunistilor la guvernare in anul 2000, cuprinzand doar cateva teze, dar fixe: exista o limba moldoveneasca diferita de limba romana; exista un popor moldovenesc diferit de cel roman; statul medieval Moldova si-a continuat existenta si dupa Unirea din 1859 cu Tara Romaneasca. Dupa stabilirea si publicarea acestor teze de fosti ideologi comunisti de la Chisinau, comunistii de la guvernare au inceput treptat sa le puna in aplicare. Tezele expuse mai sus dateaza din perioada stalinista, au fost demontate de oameni de stiinta rusi si occidentali – insa aceste lucruri nu au importanta pentru neo-bolsevici.

Ce i-a facut pe comunistii de la Chisinau sa declanseze acest Razboi Rece? Cel mai probabil faptul ca statul Republica Moldova este unul falimentar care nu isi poate controla teritoriul insumat cu posibilitatea ca romanii din stanga Prutului sa primeasca cetatenia romana care sa le asigure libertatea si bunastarea.

Imediat dupa declansarea acestui conflict Voronin a enuntat si ce doreste: semnarea unui tratat de baza cu Bucurestiul. Ce n-a spus Voronin este ca vrea sa includa in acest tratat si tezele “moldovenismului” aratate mai sus – iar asa ceva nu poate si nu trebuie sa fie acceptat de Romania.

Neo-bolsevicii de la Chisinau vor continua cu ofensiva anti-romaneasca in cursul anului 2008 – iar dupa cresterea graduala in intensitate a mijloacelor folosite nu este exclus sa fim martori la violente fizice, cele mai probabile tinte putand fi ziaristii si politicienii de opozitie. Ce nu inteleg neo-bolsevicii este ca astfel de gesturi nu-i apropie de Europa. Si nici macar de Rusia care nu are nevoie de ei sau de acordul lor pentru a-si pastra bazele militare in Transnistria.

George DAMIAN – ZIUA

Tensiunile cresc in regiunea Marii Negre

Washington, 4 ian /Rompres/ – Tensiunile se intensifica in regiunea Marii Negre, iar lupta dintre Est si Vest este pe cale sa cuprinda anul acesta intreaga regiune, adesea cu implicatii militare, avertizeaza publicatia canadiana Globe and Mail.

Daca anul acesta te vei duce in statiunea bulgara Burgas pe litoralul estic al Europei, iti vei da repede seama ca te afli in centrul celui mai amplu si ingrozitor conflict din lume, care implica mai multe tari si puteri nucleare din timpul Razboiului Rece si care probabil va genera explozii in 2008.

Aruncati o privire de-a lungul tarmului si mai spre nord veti vedea bombardiere si avioane de supraveghere americane decoland de pe bazele bulgaresti si romanesri din zona litoralului, in timp ce militari din SUA si NATO isi muta echipamentele in locatii situate pe coastele, foste sovietice, ale Marii Negre.

|n 2008, la un an dupa ce Uniunea Europeana a primit in randurile ei Bulgaria si Romania, doua foste membre ale Pactului de la Varsovia, NATO va intreprinde cele mai agresive actiuni pentru a castiga restul regiunii. Summit-ul anual al Aliantei Nord-Atlantice va avea loc in Romania si cel mai exploziv subiect de pe ordinea de zi va fi presupusa aderare a Georgiei – tara de la Marea Neagra care, daca adera, va extinde adanc in interiorul fostei Uniuni Sovietice teritoriul acestei aliante militare din timpul Razboiului Rece.

Moscova reactioneaza deja cu furie la prezenta tot mai extinsa a NATO in aceasta regiune, care inainte se afla complet sub sfera de influenta a Rusiei, exceptie facand Turcia care a fost in mod traditional membra a NATO. Jumatate din numeroasele ‘conflicte inghetate’ din Georgia, Ucraina, Azerbaidjan si Moldova par gata sa erupa in razboaie ample pentru secesiune in acest an; miscarile militante se bucura de sprijinul Moscovei.

Pentru cele 100 de milioane de persoane care traiesc in jurul Marii Negre, 2008 poate fi foarte bine resimtit ca o revenire la Razboiul Rece. Desi, de aceasta data, nu este clar de care parte se afla o natiune, o regiune sau un popor: ca si America de Sud sau Asia de sud-est in timpul precedentei confruntari Washington-Moscova, regiunea Marii Negre a devenit un teritoriu permanent contestat, subiect de impartire a influentelor in timp ce populatiilor credule li se distribuie la intamplare bani si arme.


Operatiunea Marea Neagra?

Vezi mai jos de ce aloca Bruxellesul, Washingtonul si Moscova atat de mult timp, bani si armament unei zone care inainte zacea in obscuritate

Continue reading

IN LIPSA unei reactii a Romaniei, Mitropolia Basarabiei va incerca sa se apere la CEDO

Cinci cetateni romani, patru preoti si o calugarita, sunt expulzati din Republica Moldova fara vreun temei perfect legal. Pana acum Ministerul de Externe al Romaniei nu a emis nici un protest sau barem vreo alta minima pozitie in legatura cu aceast act grav, care tine de incalcarea si apararea drepturilor unor cetateni romani, ai Uniunii Europene. In schimb, ministerul, aflat inca sub conducerea virtuala a membrului GDS Adrian Cioroianu, a gasit timp sa “condamne acÅ£iunile violente din Kenya”. BBC transmite ca Mitropolia Basarabiei se gandeste in acest caz sa apeleze la CEDO. Civic Media a urmarit cu maxima atentie inflamarea artificiala a situatiei legate de Mitropolia Basarabiei, incepand cu reactivarea unor eparhii intr-un moment total nepotrivit. Din analiza noastra reiese ca anumiti membri ai Patriarhiei de la Bucuresti, in coniventa cu cei ai Patriarhiilor Moscovei si Kievului, actioneaza conform unui plan extrem de bine pus la punct care ar putea duce pana la declararea autocefaliei Bisericii romanesti de la Chisinau, ceea ce inseamna practic desfiintarea Mitropoliei Basarabiei, a carei reactivare dispusa de regretatul Patriarh Teoctist constituie practic singurul act al reunificarii Romaniei, din 1989 pana azi.

VEZI si: Mitropolia Basarabiei, amenintata cu disparitia

Mitropolia Basarabiei şi-a exprimat intenţia de a depune o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în replică faţă de gestul autorităţilor Republicii Moldova care au cerut ca patru preoţi şi o maică din cadrul acestei mitropolii să părăsească teritoriul statului.
Motivul invocat de autorităţi: aceştia nu ar avea documente legale de şedere şi muncă în Republica Moldova, transmite BBC.

Şeful Cancelariei Mitropoliei Basarabiei, diaconul Andrei Deleu, a apreciat acţiunile întreprinse faţă de preoţi drept un nou val de persecuţii, inspirate de conducerea politică a Republicii Moldova.

„Noi considerăm aceste acţiuni drept o nouă intimidare şi răfuială împotriva Mitropoliei Basarabiei de către autorităţile Republicii Moldova”, a spus părintele Deleu, adăugând că, în consecinţă, Mitropolia Basarabiei se pregăteşte să depună o plângere la CEDO, cât mai curând cu putinţă.

„Vom fi nevoiţi să depunem o nouă plângere la CEDO, deoarece Hotărârea CEDO din 13 decembrie 2001 cu privire la Mitropolia Basarabiei nu a fost îndeplinită definitiv, ba dimpotrivă în ultimul moment a început o nouă prigoană împotriva Mitropoliei Basarabiei, a explicat Andrei Deleu. Nu putem să spunem cât de repede vom depune această plângere, juristul nostru lucrează la acest proiect astfel încât să o depunem cât mai curând la CEDO.”

“Intimidare” – Preotul Constantin Stoica a exprimat îngrijorarea BOR

Patriarhia Română şi-a exprimat îngrijorarea faţă de ceea ce a calificat drept încercările de intimidare a reprezentanţilor Mitropoliei Basarabiei, dependente canonic de Biserica Ortodoxă Română.

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, preotul Constantin Stoica, a precizat însă că ar fi de dorit ca incidentele să se rezolve pe plan local, de către cei în cauză.

Unul dintre preoţii români care au primit ordin de părăsire a teritoriului Republicii Moldova este Ionel Bâgea.
Acesta slujeşte de aproximativ 14 ani în satul Vadul lui Isac, din Republica Moldova.

La începutul lunii decembrie a fost trimis în instanţă de autorităţile moldovene pentru că nu ar fi avut acceptul oficialităţilor locale şi de stat pentru o oficia cermoniile religioase la biserica din localitate.

După Crăciun, când a încercat să intre din România în Republica Moldova, poliţia de frontieră din această ţară nu i-a mai permis să treacă graniţa.


Cititi mai jos transcrierile RADOR: RRA: Proteste ale credinciosilor fata de expulzarea a doi preoti romani de autoritatile din Cahul, Republica Moldova * BBC: Interviu cu preotul Ion Bagea, extradat din Republica Moldova

Agitaţie printre enoriaşi


Continue reading

ROMANII din Transcarpatia cer ajutor romanilor de pretutindeni si din Patria Mama


Apsa de Jos, Maramuresul Voievodal, Ucraina/Romanian Global News

Ca urmare a indiferentei cu care sunt tratati peste 50.000 de romani din regiunea Transcarpatia, din Ucraina, de catre autoritatile romane, acestia lanseaza un apel disperat catre romanii de pretutindeni pentru ca acestia, de oriunde s-ar afla, sa faca presiuni asupra indolentelor autoritati romane, pentru a li se redeschide puncte de trecere a frontierei catre tara mama de care istoria i-a despartit, transmite Romanian Global News.

„Iubiti frati romani!

Se adreseaza catre dumneavoastra romanii din dreapta Tisei – Maramuresul Voievodal Ucraina, urmasii dacilor liberi, urmasii lui Dogdan si Dragos-Voda in legatura cu izolarea noastra din partea Romaniei. Aici, in Romania Mica locuiesc de mii de ani romanii ramasi dupa impartirea Maramuresului integral – 4 iunie 1920. Atunci eram 11 mii, azi am ajuns la peste 50 de mii de oameni. Atunci romanii nostri au fost impartiti si dati uitarii. Dar s-au impacat cu soarta, cu mersul istoriei, bucurandu-se macar de faptul ca au avut posibilitatea sa se vada, sa se intalneasca unii cu altii, sa studieze in Romania, aflandu-se sufleteste alaturi de fii lor. Istoria a fost aspra – cehii au plecat, au venit maghiarii, am rabdat toti impreuna, dar nu am ingenuncheat, au venit rusii in 1944 si ne-au izolat si mai tare cu un gard de sarma ghimpata de GULAG stalinist, macar ca eram la un pas unii de altii si auzeam ciripitul pasarilor, sunetele clopotelor de la Sighet, radioul si televiziunea romana.

Am fost izolati fizic, dar nu sufleteste. Au trecut anii si noi credeam ca nu va sosi sfarsitul si ca Bunul Dumnezeu nu va lasa sa fie vesnic blestemul izolarii.Multa apa a curs pe Tisa, mult timp am asteptat ziua deschiderii punctului de trecere a frontierei Slatina-Sighet, care a coincis cu ziua de nastere a poetului national al Romanilor – Mihai Eminescu – 15 ianuarie 2007. Cu acest prilej, la Slatina, au fost prezenti cei doi presedinti – Presedintele Ucrainei – Viktor Iuscenko si Presedintele Romaniei – Traian Basescu.

Ne-am bucurat cu totii de ziua mult-asteptata, cu atat mai mult ca am fost vizitati la noi acasa de Presedintele Romaniei, dl Traian Basescu. In acea zi am auzit numai vorbe frumoase si multe promisiuni. Si le-am dat crezare. Dar ne-am inselat din nou. Dupa cateva luni, la 22 august 2007, punctul de trecere a frontierei Slatina – Sighet a fost inchis pe motiv ca podul de peste Tisa „Slatina-Sighet” cere reparatii urgente. Noi am cerut sa se gaseasca o modalitate de trecere a frontierei, macar pietonal, dar strigatul nostru n-a fost auzit si ascultat.

La putin timp dupa aceasta, Romania a inchis si punctul de trecere al frontierei „Campulung pe Tisa – Teresva”, motivand ca „trenul” face contrabanda. Din nou am ramas izolati de Patria-mama, suntem la un pas de Romania dar nu putem sa o vizitam, dimineata auzim cocosii cantand, ne auzim unii pe altii, din stanga si dreapta Tisei – dar raul din nou ne desparte.

Ne-am adresat la cele mai inalte institutii din Romania in legatura cu redeschiderea circulatiei pe podul de peste Tisa, dar nu suntem ascultati. Noi strigam, iar ei nu ne aud.Oare de ce Doamne? Cate odata ni se spune – Romania a aderat la Uniunea Europeana, Romania este tara straina pentru voi. Ne intrebam: de ce? Noi cu totii suntem increzatori ca acolo unde se vorbeste limba romana – acolo este Romania si atunci, de ce ne-ai izolat, Patrie-mama? Apelam la d-voastra, frati romani de Pretutindeni, ajutati-ne sa iesim din izolare, prin redeschiderea punctelor de trecere a frontierei dintre Romania si Ucraina – Transcarpatia, noi dorim sa ne aflam alaturi de poporul roman si de toti acei care poarta numele de roman.

Va cerem sprijinul D-voastra si va rugam sa fiti alaturi de noi.

Cu stima frateasca, Ion BOTOS (foto, in picioare);

Presedintele Uniunii regionale a Romanilor din Transcarpatia „Dacia”, Ucraina Apsa de Jos

Vineri, 04 ianuarie 2008


Cititi aici mesajul presedintelui Romaniei, Traian Basescu, “către românii care, fără voia lor, nu mai sunt în Patria-mamă”

Vizionati aici transmisia TVR

Hartile ROMANIEI MARI

De Anul Nou, Civic Media va ofera o serie de harti ale Romaniei, la format optim. Ce exceptia primei imagini, toate celalalte harti pot fi marite printr-un simplu click.

La Multi Ani romani si prieteni ai Romaniei, mai ales de peste Ocean!

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*
Harta Daciei Moderne – Romania

*

*

*

*

*

*
Dacia in vremea lui Burebista

*

*

*

*

*
Romania la 1655

*

*

*

*

*

*
Europa la 1848

*

*

*

*

*

*
Harta etnica a Europei – 1885

*

*

*

*

*
Romania Mare – Nationalitati – 1910-1912

*

*

*

*

*

*
Romania Mare – Harta etnica la 1930

*

*

*

*

*

*
Romania Mare 1918-1940

*

*

*

*

*

Ungurii din Croatia circula in Schengen fara viza. Basarabenii nu

Etnicii maghiari din Croatia – stat aflat in afara UE, ca si Moldova – intra in Ungaria – tara care a ajuns in spatiul Schengen – doar cu buletinul! La noi, conducerile MAE l-au dezinformat pe presedintele Traian Basescu ca “nu se poate” aplica aceeasi politica si pentru romanii din Republica Moldova si Ucraina, respectiv Basarabia si Bucovina. “Nu ne lasa UE!”, au afirmat regulat functionarii Romaniei din institutiile de resort.

Eu bine, iata ce afirma presa de la Budapesta:

Intrarea pe teritoriul ungar va fi mai dificila decat pana in prezent pentru maghiarii care traiesc in Romania, Ucraina sau Serbia, odata cu aderarea Ungariei la spatiul Schengen, la 21 decembrie, relateaza The Budapest Sun. In timp ce granitele dintre etnicii ungari din Austria, Slovacia si Slovenia si tara de origine vor disparea, pentru maghiarii din Romania, Ucraina si Serbia, intrarea in Ungaria va fi mai dificila decat pana in prezent, sustine Budapest Sun.

Si acum, “bomba”, pentru dezinformatorii presedintelui din MAE:

Desi Croatia nu este membra UE, in baza unui acord bilateral intre cele doua tari, cetatenii croati, inclusiv etnicii maghiari, vor putea intra in Ungaria doar pe baza cartii de identitate.

De semnalat ca, in cazul Romaniei, UE este mult mai dura: cetatenii din Republica Moldova nu mai au dreptul de a trece Prutul fara viza, desi Romania este tara comunitara si, nefiind inca in spatiul Schengen, nu prezinta acelasi risc precum Ungaria de a deveni trambulina pentru migratia ilegala in tarile UE/Schengen.

LEGE PENTRU RECUNOASTEREA CETATENIEI ROMANE A BASARABENILOR SI ROMANILOR DIN JURUL GRANITELOR

Argument pentru initiativa legislativa

Din dorinta de a consolida relatiile de buna vecinatate ale Romaniei in mod direct si ca tara de frontiera a Uniunii Europene, necesare la constructia unui stabiliment democratic rasaritean dupa modelul occidental,
In incercarea de a contribui la edificarea unei mentalitati europene fara perceperea unui nou zid al Berlinului sau unei noi cortine de fier, pe care adversarii democratiei si ai libertatii sa le speculeze impotriva constructiei europene,

Declarandu-ne solidari cu tinerii din statele care au trecut prin ”inchisoarea popoarelor” si cu aspiratiile lor legitime catre o lume mai buna si mai dreapta,
Pentru a incuraja proiectele educationale, facilitarea studiului in limba materna,
Pentru a spori contactele interpersonale, schimburile culturale si mobilitatile pentru tineri,

Pentru a veni in sprijinul mediului de afaceri si al stimularii relatiilor comerciale si circulatiei bunurilor, marfurilor si capitalurilor,
Pentru dezvoltarea raporturilor dintre subiecti de drept public si de drept privat din euroregiunile existente, intarind cooperarea transfrontaliera, (inclusiv prin interconectarea proiectelor PHARE-TACIS),

In realizarea dreptului la libera circulatie al persoanelor, potrivit Conventiei Europene a Drepturilor Omului si celorlate documente internationale, fara constrangeri de ordin material pentru tineri, pentru categoriile defavorizate, si nu in ultimul rand,

In scopul sprijinirii cetatenilor de etnie romana din statele invecinate, evitand orice nuanta discriminatorie,

Avand in vedere precedentele existente in materie de drept international si relatii internationale,

Pentru a restrange inconvenientele create imaginii, politicii externe si unor interese romanesti regionale prin introducerea de la 1 iulie a.c a sistemului de vize pentru cetatenii statelor vecine,

p r o p u n e m si s u s t i n e m

Initiativa Legislativa – 27 martie 2007 – Asociatia Civic Media si Seniorii Ligii Studentilor

Recunoasterea cetateniei romane pentru Basarabeni, Bucovineni, Herteni, Romanii din Jurul Granitelor si Exil

PROIECT: forma pentru dezbateri

Parlamentul Romaniei

L E G E*

pentru reglementarea cetateniei unor categorii de persoane

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege:

Continue reading