Previziunile Civic Media pentru zona extinsa a Marii Negre in anul 2008 sunt sumbre. In cazul in care marile puteri nu vor ajunge cat mai rapid la o intelegere pentru acest spatiu, vom lua parte, chiar fara sa vrem, la transformarea actualului razboi rece intr-unul foarte fierbinte, cu implicatii globale (situatiile din Georgia si Kosovo sunt gata de a erupe). Din acest motiv membrii Asociatiei, din tara si din jurul granitelor actuale, se vor concentra in acest an pe reliefarea problematicilor geopolitice zonale in cele mai mici amanunte, din dorinta de a veni in ajutor creatorilor de politici regionale de la Washington, Bruxelles si Moscova. Stim ca in aceste centre de putere exista mai multe viziuni, diferite, care sunt introduse in spatiul public, decizional si de intelligence din Romania si Republica Moldova prin agenti de influenta, de cele mai multe ori nocivi, unii chiar membri ai noii retele a Kominternului, acoperiti in posturi de asa-zisi politologi si analisti occidentali (de care, in paranteza fie spus, nu au nevoie nici Rusia, nici SUA si nici, mai ales, Romania). Tocmai de aceea consideram ca prezentarea unor perspective, fapte si date reale de pe teren, va conduce la realizarea unei pozitii unitare, nationale, extrem de necesara in aceste momente. Civic Media, care declara anul 2008 – Anul Unirii – la 90 de ani de la crearea Romaniei Mari, va oferi in aceasta luna, gratuit, baza de analize pe temele geopoliticii Marii Negre realizata incepand cu decembrie 2004 si cuprinsa in mai multe lucrari de specialitate.
DANIEL FRIED : RUSSIA CANT USE KOSOVO ISSUE TO ANNEX GEORGIA
Observatiile noastre privind declansarea unor evenimente majore in acest spatiu sunt impartasite si de medii de peste Ocean. Redam in baza editorialului “Al doilea an de Razboi Rece la Prut”, o sinteza a unui material aparut chiar la inceputul acestei luni in cotidianul canadian The Globe and Mail: “Tensiunile cresc in regiunea Marii Negre”. Gasiti aici analiza integrala
Tensions mount by the shores of the Black Sea insotita de doua puneri in tema retrospective privind planurile strategice ale Statelor Unite in Romania si la Marea Neagra.
Al doilea an de Razboi Rece la Prut
Anul 2008 va fi al doilea an al Razboiului Rece dintre cele doua Romanii declansat de guvernarea comunista de la Chisinau. Anul trecut s-a incheiat in forta prin tratarea Mitropolitului Petru al Basarabiei la granita drept traficant de droguri, iar anul 2008 a inceput cu expulzarea rapida si fara multe comentarii a doi preoti din cadrul Mitropoliei Basarabiei. Razboiul Rece dintre cele doua maluri ale Prutului a fost declansat la inceputul anului 2007 cand presedintele Vladimir Voronin i-a primit pe reprezentantii “minoritatii moldovenesti” din Romania pe care i-a cainat pentru discriminarea la care sunt supusi.
Voronin si-a continuat ofensiva pe tot parcursul anului 2007 prin declaratii agresive, o data pe luna, la postul prezidential de televiziune NIT – bineinteles, in limba rusa.
Serviciile de informatii de la Chisinau au lasat deoparte orice alta activitate si s-au pus pe urmarit diplomati romani – iar pasii gresiti au fost sanctionati rapid prin scandaluri de presa. Ofensiva de toamna a inregistrat o expulzare de diplomati si tratarea cu spatele a ministrului roman de Externe aflat in vizita anuntata la Chisinau. In paralel o serie de ideologi “moldovenizatori” au dezvoltat spre culmi nebanuite tezele “moldovenismului”.
Instrumentarul folosit apartine Razboiului Rece fara nici o indoiala: declaratii agresive (Voronin mai flutura din cand in cand perspectiva “Moldovei Mari” de la Carpati la Nistru), expulzari de diplomati, boicotarea relatiilor diplomatice normale, ideologizarea discursului interstatal in locul unui dialog.
La nivelul politicii interne comunistii de la Chisinau practica acapararea mass-mediei electronice si presiunile asupra celei scrise, ideologizarea cursului de istorie din scoli, stergerea din spatiul public a orice aduce cu roman – Romania.
Ideologia “moldovenismului” a fost expusa intr-o serie de volume tiparite in masa dupa venirea comunistilor la guvernare in anul 2000, cuprinzand doar cateva teze, dar fixe: exista o limba moldoveneasca diferita de limba romana; exista un popor moldovenesc diferit de cel roman; statul medieval Moldova si-a continuat existenta si dupa Unirea din 1859 cu Tara Romaneasca. Dupa stabilirea si publicarea acestor teze de fosti ideologi comunisti de la Chisinau, comunistii de la guvernare au inceput treptat sa le puna in aplicare. Tezele expuse mai sus dateaza din perioada stalinista, au fost demontate de oameni de stiinta rusi si occidentali – insa aceste lucruri nu au importanta pentru neo-bolsevici.
Ce i-a facut pe comunistii de la Chisinau sa declanseze acest Razboi Rece? Cel mai probabil faptul ca statul Republica Moldova este unul falimentar care nu isi poate controla teritoriul insumat cu posibilitatea ca romanii din stanga Prutului sa primeasca cetatenia romana care sa le asigure libertatea si bunastarea.
Imediat dupa declansarea acestui conflict Voronin a enuntat si ce doreste: semnarea unui tratat de baza cu Bucurestiul. Ce n-a spus Voronin este ca vrea sa includa in acest tratat si tezele “moldovenismului” aratate mai sus – iar asa ceva nu poate si nu trebuie sa fie acceptat de Romania.
Neo-bolsevicii de la Chisinau vor continua cu ofensiva anti-romaneasca in cursul anului 2008 – iar dupa cresterea graduala in intensitate a mijloacelor folosite nu este exclus sa fim martori la violente fizice, cele mai probabile tinte putand fi ziaristii si politicienii de opozitie. Ce nu inteleg neo-bolsevicii este ca astfel de gesturi nu-i apropie de Europa. Si nici macar de Rusia care nu are nevoie de ei sau de acordul lor pentru a-si pastra bazele militare in Transnistria.
George DAMIAN – ZIUA
Tensiunile cresc in regiunea Marii Negre
Washington, 4 ian /Rompres/ – Tensiunile se intensifica in regiunea Marii Negre, iar lupta dintre Est si Vest este pe cale sa cuprinda anul acesta intreaga regiune, adesea cu implicatii militare, avertizeaza publicatia canadiana Globe and Mail.
Daca anul acesta te vei duce in statiunea bulgara Burgas pe litoralul estic al Europei, iti vei da repede seama ca te afli in centrul celui mai amplu si ingrozitor conflict din lume, care implica mai multe tari si puteri nucleare din timpul Razboiului Rece si care probabil va genera explozii in 2008.
Aruncati o privire de-a lungul tarmului si mai spre nord veti vedea bombardiere si avioane de supraveghere americane decoland de pe bazele bulgaresti si romanesri din zona litoralului, in timp ce militari din SUA si NATO isi muta echipamentele in locatii situate pe coastele, foste sovietice, ale Marii Negre.
|n 2008, la un an dupa ce Uniunea Europeana a primit in randurile ei Bulgaria si Romania, doua foste membre ale Pactului de la Varsovia, NATO va intreprinde cele mai agresive actiuni pentru a castiga restul regiunii. Summit-ul anual al Aliantei Nord-Atlantice va avea loc in Romania si cel mai exploziv subiect de pe ordinea de zi va fi presupusa aderare a Georgiei – tara de la Marea Neagra care, daca adera, va extinde adanc in interiorul fostei Uniuni Sovietice teritoriul acestei aliante militare din timpul Razboiului Rece.
Moscova reactioneaza deja cu furie la prezenta tot mai extinsa a NATO in aceasta regiune, care inainte se afla complet sub sfera de influenta a Rusiei, exceptie facand Turcia care a fost in mod traditional membra a NATO. Jumatate din numeroasele ‘conflicte inghetate’ din Georgia, Ucraina, Azerbaidjan si Moldova par gata sa erupa in razboaie ample pentru secesiune in acest an; miscarile militante se bucura de sprijinul Moscovei.
Pentru cele 100 de milioane de persoane care traiesc in jurul Marii Negre, 2008 poate fi foarte bine resimtit ca o revenire la Razboiul Rece. Desi, de aceasta data, nu este clar de care parte se afla o natiune, o regiune sau un popor: ca si America de Sud sau Asia de sud-est in timpul precedentei confruntari Washington-Moscova, regiunea Marii Negre a devenit un teritoriu permanent contestat, subiect de impartire a influentelor in timp ce populatiilor credule li se distribuie la intamplare bani si arme.
Operatiunea Marea Neagra?
Vezi mai jos de ce aloca Bruxellesul, Washingtonul si Moscova atat de mult timp, bani si armament unei zone care inainte zacea in obscuritate
Antrenamentul pare sa inceapa nu mai tarziu de sambata, 5 ianuarie, cand cei cinci milioane de cetateni ai Georgiei sunt chemati la urne pentru alegeri prezidentiale si un referendum pe tema aderarii tarii la NATO. Votul are loc dupa mai multe saptamani de violente demonstratii de masa impotriva presedintelui pro-american Mihail Saakasvili. Georgia, ca si Ucraina, pare a fi divizata intre alegatorii care sustin Uniunea Europeana si NATO si cei care prefera revenirea sub influenta Moscovei.
Dar in Georgia si in alte tari de la Marea Neagra exista diviziuni si mai profunde. Este vorba de regiuni separatiste care aspira la independenta si in care de ani de zile mocnesc conflicte latente, cu acte de violenta ocazionale. |n 2008, insa, unele dintre ele s-ar putea transforma in adevarate razboaie. |n ultimele luni, violenta a crescut in Abhazia si Osetia de Sud (Georgia), miscarile lor de independenta lansand atacuri tot mai dure impotriva unor obiective guvernamentale. Si in Nagorno-Karabah din Azerbaidjanul vecin au crescut frictiunile. Este, de asemenea, vizibila o crestere a tensiunii si in cealalta parte a Marii Negre, in regiunea separatista transnistreana din Republica Moldova, loiala Rusiei. Posibilitatea ca acestea sa devina zone de adevarat conflict isi are radacinile intr-o alta tara, mai apropiata de Marea Adriatica. La sfarsitul lunii ianuarie sau la inceputul lunii februarie, provincia sarba Kosovo este posibil sa-si declare independenta, demers sustinut de Uniunea Europeana si Statele Unite.
Presedintele rus, Vladimir Putin, a avertizat ca daca Serbia, tara slava, va pierde disputata provincie cu majoritate albaneza in favoarea influentei occidentale, va fi greu sa se mai garanteze integritatea Georgiei si a Moldovei. Multi observatori vad in aceasta un pericol evident: daca se va desprinde Kosovo, se vor desprinde si Abhazia, Osetia de sud, Nagorno-Karabah si Transnistria. Unii observatori spun deja ca armele flutura in aceste regiuni separatiste.
De ce aloca Bruxellesul, Washingtonul si Moscova atat de mult timp, bani si armament unei zone care inainte zacea in obscuritate?
Un motiv tine intr-o anumita masura de geografie: Georgia, Turcia, Armenia si Azerbaidjanul au granite comune cu Iranul si exista o dorinta puternica de a avea o zona tampon loiala Occidentului si instalatii de aparare in jurul acestei permanente surse de conflict.
Un alt motiv este de ordin economic. Este vorba de doua conducte concurente din Marea Neagra, care aduc energie Europei – South Stream, construita de Rusia si Italia si care, din Rusia prin Bulgaria si Romania, va duce gaze naturale catre Europa occidentala avida de energie; si Nabucco, menita sa transporte gaze din Iran si Asia centrala prin Georgia, Azerbaidjan, Armenia si Turcia spre Europa. Aceste conducte, care transporta surse de energie din Rusia si Iran, ofera fondul economic pentru aceste conflicte gata sa erupa.
Europa depinde in mare masura de petrolul si gazele naturale din Rusia. Dependenta unor tari, precum Italia si Germania, este atat de mare, incat daca livrarile din Rusia sunt intrerupte, aceste tari sunt amenintate de o criza acuta. Din acest motiv, livrarile de petrol si gaze din surse nerusesti sunt in mod vital importante. Acesta ar fi si motivul serios pentru care UE nu sustine aplicarea de sanctiuni Iranului pentru presupusul sau program nuclear.
Dintre toate tarile implicate, Bulgaria si Romania au de castigat in oricare din cazuri: atat conductele care transporta surse rusesti de energie, cat si cele nerusesti vor intra in Europa prin teritoriul lor sarac, conchide Globe and Mail. ROMPRES