ÃŽnainte de a vorbi de
1. Sensul vieţii, al morţii şi al
2. Care a fost momentul istoric când
3. Care este sensul vieţii, al morţii şi
4. Åži lucrul cel mai important, care
Ca să răspundem la primul
De aici acea lipsă de
Existenţa poporului român
sensul vieţii, al morţii şi al suferinţei
în mileniul III, cred că ar trebui
precizate câteva aspecte fundamentale, cum ar fi:
suferinţei aşa cum se arată el a fi în
matricea sufletească a poporului
român.
acest sens a fost obligat să
legitimeze esenţa de neînfrânt
creştină a neamului românesc?
al suferinţei în lumea modernă de
azi?
este raportul României creştine cu
sensul acordat de această lume?
punct, ar trebui să mergem pe
urmele savantului Simion Mehedinţi, care sesiza că pe pământul
românesc creştinismul ne-a prins
deja nemuritori – prin credinţa de
nestrămutat pe care o aveau dacii în
nemurire, prin bucuria lor în faţa
morţii. Am fost parcă pregătiţi
sufleteşte şi anunţaţi „avant la
lettre†de adevărul lumii. Putem
spune că poporul român nu s-a
convertit, s-a luminat. Convertirea
are zbaterile ei către ceea ce a fost,
creează seisme imprevizibile, din
când în când ecourile începutului
mai chinuie fiinţa. Luminarea nu
chinuie fiinţa, o limpezeşte, o scapă
de teroarea contingentului fără să
anuleze realitatea acestuia, reduce
gravitaţia excesivă a acestei realităţi
ce ne înconjoară şi face loc Tainei.
(…)
precipitare biologică a lui în faţa
morÅ£ii. „Şi de-o fi să morâ€, spune
ciobanul din „Mioriţa†–
detensionând parcă învecinarea
morţii, minimalizându-i tragedia,
dar nu din dispreţ, ci dintr-un reflex
sublim de a o îmblânzi, de a se
împrieteni cu necruţătorul destin, ca
acesta să nu mai pară rupere, ci
curgere. Această calitate a poporului
român am numit-o ÎNŢELEP CIU
NE DUIOASĂ. Ciudată împletitură
în care filosofia este vibrată de
suflet ÅŸi din cunoaÅŸtere se
transformă în înÅ£elepciune. Conceptul simÅ£it – inteligenÅ£a intuiÅ£iei, ar
spune fratele nostru apusean Pico
della Mirandolla. A vorbi, fără a
vedea, despre răsăritul soarelui
poate să creeze un concept, dar un
concept mort, a vorbi după ce l-ai
văzut creează conceptul sensibil –
spunea acesta într-un mod paradoxal
în plină Renaştere. Cândva am fost
fraţi în felul în care am privit lumea
– am putea spune – cine şi când nea
despărţit este întrebarea sufletului
meu!
a fost marcată tot timpul de
pericolul dispariţiei sale din istorie.
Românul deci a văzut moartea, a
trăit în proximitatea ei clipă de clipă
ÅŸi totuÅŸi nu groaza i se citeÅŸte pe
chip, ci o decentă împăcare care nu
ne vorbeÅŸte despre fatalism, ci
despre înţelegerea fundamentală.
Trece rea dincolo se face cu regret
pămân tesc, dar şi cu bucurie creştină, aşa cum putem vedea într-un
bocet maramureşean: „Draga
maichii, după tine îmi pare rău şi
bineâ€. Comentariile nefireÅŸti, superficiale din ultima vreme în spaÅ£iul
cultural românesc – vis a vis de aşa
zisul defetism al românului –
denunţă public sechelele genei
comuniste marcată de activism
perpetuu, precum şi altoiul gândirii
noi, secularizate, marcate de
utilitarism şi eficienţă cu viaţa pre
viaţă călcând. Românul vorbeşte
firesc cu moartea, adică esenţialmente creştineşte.
Patetismul antic
al grecilor, dispreţul sau indiferenţa
romanilor, frica camu flată a omului
modern, el nu le cunoaşte, pentru că
el, românul, o cunoaşte demult, a
stat gard în gard cu Ea, a vorbit cu
Ea, a negociat cu Ea, a responsabilizat-o, a scos-o din sălbăticie şi
i-a dat sens. (…) Cuvântul jale este
nepu tincios şi neîntreg ca să
comenteze această „lacrimă amarăâ€
care este sufletul ţăranului român.
Author Archives: muaddib
SUFLETE DE EROI – Testamentul Grupului Carpatin-Făgărăşan, condus de Ion Gavrilă Ogoranu
Peste 400 de persoane au participat, duminica 20 iulie, la traditionala comemorare a luptatorilor in Rezistenta armata anticomunista din Muntii Fagarasului si a conducatorului lor, Ion Gavrila Ogoranu, pentru care exista acum o Fundatie care-i poarta numele. Deschisa prin slujba crestina a pomenirii sufletelor eroilor anticomunisti oficiata de un sobor de preoti, ceremonia a continuat cu predica rostita de parintele duhovnic ortodox Teofil Paraianu. Au continuat preotii Ioan Bogdan de la Sibiu (greco-catolic) si Alexandru Capota de la Galati (ortodox), ambii fosti detinuti politici si luptatori in rezistenta anticomunista. Doctorul Teofil Mija, de la Brasov, fost combatant in rezistenta armata anticomunista, a citat din Testamentul lui Ion Gavrila Ogoranu, evocand momente dramatice ale luptei de rezistenta. Coriolan Baciu, vicepresedinte al Partidului “Pentru Patrie”, s-a oprit asupra recent editatului roman “Iuda”, scris de Ogoranu in munti, in timpul Rezistentei, cazut in mainile Securitatii si recuperat sub forma de microfilme dupa 1990 de la CNSAS. (Rep)
Ion Gavrilă Ogoranu, cavalerul demnităţii româneşti
ÃŽn 1 mai 2006, Ion Gavrilă Ogoranu a trecut în lumea celor veÅŸnice. La numai o săptămână mai târziu ar fi trebuit să participe la o ceremonie pe care o organizasem împreună cu câţiva prieteni, sub egida AsociaÅ£iei „15 Noiembrie 1987â€. La acest eveniment a Å£inut să participe ÅŸi luptătorul anticomunist Vladimir Bukovski, care dorea să-i aducă omagiul său celui care, împreună cu camarazii săi de luptă, a constituit adevărata armată română, opunând rezistenţă ocupantului sovietic ÅŸi cozilor sale de topor. Bădia Ogoranu a luptat pentru ca urmaÅŸilor săi să nu le fie ruÅŸine să se numească români. AÅŸa cum spunea turiÅŸtilor, pe care i-a întâlnit la Cabana Bâlea, mai exista un colÅ£ din Regatul României – MunÅ£ii FăgăraÅŸ – care nu-ÅŸi plecase capul în faÅ£a comuniÅŸtilor, păstrându-ÅŸi libertatea.
Îl propusesem cu ceva timp în urmă, împreună cu personalităţi reprezentative ale deţinuţilor politic, pe Ion Gavrilă Ogoranu în fruntea viitoarei Comisii Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, în locul trufaşului fiu al Kominternului, Vladimir Tismăneanu. Nu am reuşit, din păcate, iar Tismăneanu şi ai lui au falsificat adevărul istoric în privinţa ocupaţiei comuniste, denaturând în mod grav adevăruri fundamentale despre rezistenţa creştină a preoţilor, ierarhilor şi mirenilor, a celor din închisori, a ţăranilor, a muncitorilor din Braşov, a jertfei luptătorilor din munţi. Adică, a capitalului de demnitate românească, cum spunea Ion Gavrilă Ogoranu.
Pentru a spulbera toate invectivele ÅŸi calomniile comuniste, trebuie reamintită declaraÅ£ia lui Ion Gavrilă Ogoranu, care spunea că „în lupta noastră nu există nicio acÅ£iune, nicio faptă, nicio vorbă care să nu se poată încadra în legile onoarei ÅŸi în morala creÅŸtină.†AcÅ£iunile lor au fost însufleÅ£ite de dragostea creÅŸtină, conform crezului că „exiÅŸti în măsura în care iubeÅŸti ÅŸi te înalÅ£i în măsura în care te jertfeÅŸti pentru această iubireâ€.
Dumnezeu să-l odihnească în pace! (Florian PALAS)
Suflete de eroi
Ca unul dintre supravieţuitori, prieten
cu Ion Gavrilă Ogoranu şi camarad de lupte din
perioada studenţiei clujene (1945-1948), am
rămas şi unul dintre medicii care l-au tratat şi
încurajat în boala pe care a suportat-o şi a
acceptat-o în ultimele luni de viaţă ca un martir.
Noi, medicii, am încercat cu mijloacele ştiinţei
omeneşti să-l smulgem din ghearele morţii. Dar
cu o zi înainte de deznodământ, el fiind încă
internat la un spital clinic din Cluj, mi-a spus la
telefon următoarele:
Continue reading
ALERTA MIRA: Dorin Dobrincu arunca Arhivele Nationale in sfera infractionalitatii transfrontaliere
Arhivele in pragul revoltei
Dorin Dobrincu, numit ilegal la sefia Arhivelor Nationale al Romaniei, se afla in continuare in situatia de director general interimar, instalat si mentinut fara concurs de catre “Comisia Tismaneanu†. La dreapta sa cu o “asistenta†data afara de la Romania libera, cum e Ileana Badin, sotia agentului-ziarist Andrei Badin din Trustul Familiei Voiculescu, Dobrincu intreprinde ilegalitati pe banda, atent documentate de organele in drept pentru momentul cand o sa-i cada protectia de tip mafiot de deasupra capului. Responsabili in domeniu afirma ca inregistrarile de pana acum le permit sa ii ofere lui Dobrincu pana la 12 ani inchisoare. Conform informatiilor obtinute direct de la surse autorizate care monitorizeaza institutia Arhivelor Nationale, Dorin Dobrincu favorizeaza emisarii unor anumiti rechini imobiliari oferindu-le exclusivitate in consultarea si copierea, la sala de lectura, a unor materiale arhivistice din fondul “Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania. Decrete 1948-1975” (informatii despre persoanele expropriate si imobilele care le-au apartinut). Aceasta operatiune se deruleaza in ciuda urmatoarelor evidente: documentele nu pot fi date spre studiu la sala de lectura deoarece in acest cadru se efectueaza activitati stiintifice, iar studierea intr-un astfel de mod a unor acte care se refera la drepturi patrimoniale (deci personale) incalca rigorile legii nr. 16/1996; reprezentantii rechinilor eludeaza prevederile regulamentului salii de studiu a Arhivelor, deoarece urmaresc obtinerea unor date pe care le utilizeaza ulterior pentru atingerea obiectivelor proprii (nestiintifice), desi declara “pe proprie raspundere” ca vizeaza “elaborarea de studii stiintifice”; exista de asemenea indicii ca se realizeaza documente false care sunt apoi introduse in dosare pentru a se intreprinde actiuni de revendicare in dispretul legii si adevarului sau chiar falsuri istorice.
Pe langa aceste fapte extrem de grave, brigada neo-kominternista care se foloseste de Dobrincu urmareste instalarea unor noi marionete in functii-cheie. Iarasi, concursul anuntat pentru ocuparea acestor functii a fost facut sfidandu-se normele legale, cu Dobrincu sef de Comisie desi acesta nu are statut de functionar public ceea ce face ca toate actele sale sa fie nule de drept. Abuzurile sale au adus personalul profesionist al uneia dintre cele mai importante institutii ale statului roman in pragul revoltei. Pentru a-i da intai o lectie de drept, Sindicatul Functionarilor Publici si Personalului Contractual din Arhivele Nationale i-a transmis lui Dobrincu si forurilor responsabile o Scrisoarea Deschisa. Urmarea temporara a fost ca preconizatele aranjamente prin “Concurs†au fost, momentant, amanate. Civic Media solicita Ministrului de Interne Cristian David si organelor in drept sa intervina neintarziat pentru stoparea ilegalitatilor din Arhivele Nationale, chiar daca actualul director general sustine ca are proptele atat in tabara Patriciu-Tariceanu – prin agentul Marius Oprea – cat si in tabara Basescu-Stoica – prin agentul Volodea Tismaneanu. Conducerea institutiilor responsabile ale statului e bine sa-si aduca aminte ca aici e Romania. Prezentam mai jos protestul arhivistilor. Vom continua sa publicam date, analize si rapoarte despre activitatea retelei nocive care a infiltrat varfurile decizionale ale statului actionand impotriva interesului national si a securitatii euro-atlantice.
SINDICATUL FUNCTIONARILOR PUBLICI
SI PERSONALULUI CONTRACTUAL DIN ARHIVELE NATIONALE
SCRISOARE DESCHISÄ‚ ADRESATÄ‚
DIRECTORULUI GENERAL AL ARHIVELOR NAÅ¢IONALE
Domnule Director General,
Având în vedere anunţul postat pe site-ul Arhivelor Naţionale (www.arhivelenationale.ro) privind scoaterea la concurs a 5 funcţii publice de conducere, respectiv şef Serviciu Metodologie, Îndrumare şi Control, şef Serviciu Documentare, Publicaţii şi Activităţi Ştiinţifice, şef Serviciu Arhive Administrative şi Culturale, şef Serviciu Relaţii cu Publicul şi şef Serviciu Restaurare – Conservare, precum şi bibliografia generală comunicată, vă adresăm prezenta scrisoare deschisă care cuprinde, pe de o parte, sesizările privitoare la organizarea acestui concurs, iar pe de altă parte, propunerile Sindicatului nostru.
Astfel:
I. Privitor la organizarea concursului şi condiţiile specifice impuse candidaţilor:
– analizând cele consemnate în AnunÅ£, constatăm faptul că lipsesc câteva date importante privind aceste funcÅ£ii, respectiv că două dintre acestea fac parte din Aparatul propriu al Arhivelor NaÅ£ionale (ÅŸef S.M.R.U., ÅŸef S.D.P.A.Åž.), două din DirecÅ£ia Arhivelor NaÅ£ionale Istorice Centrale – structură teritorială a Arhivelor NaÅ£ionale (ÅŸef S.A.A.C. ÅŸi ÅŸef S.R.P.) ÅŸi una din cadrul DirecÅ£iei Logistice, Microfilmare de Asigurare, Conservarea ÅŸi Restaurarea Documentelor – tot structură teritorială (ÅŸef S.R.C.). Considerăm că aceste informaÅ£ii sunt foarte importante având în vedere faptul că implică ÅŸi nivele diferite de salarizare;
– aceste funcÅ£ii au mai fost anunÅ£ate ca fiind scoase la concurs pentru 16 – 18 iunie 2008, numai că, datorită unor inadvertenÅ£e între condiÅ£iile aprobate de către ANFP ÅŸi cele publicate de Arhivele NaÅ£ionale în Monitorul Oficial ÅŸi în presa centrală, comisia de concurs a hotărât reluarea procedurii. ÃŽntre condiÅ£iile impuse candidaÅ£ilor pentru concursul anunÅ£at pentru 16 – 18 iunie a.c. se număra ÅŸi capacitatea managerială, aspect pe care îl considerăm legitim având în vedere că este vorba despre funcÅ£ii publice de conducere. Nu înÅ£elegem de ce această condiÅ£ie a fost modificată, în sensul că, pentru concursul din 28 – 30 iulie a.c., pentru aceleaÅŸi funcÅ£ii, se solicită experienţă managerială. Cum ar putea un candidat căruia, conform prevederilor legale în vigoare, pentru ocuparea unei funcÅ£ii publice de conducere de ÅŸef serviciu i se solicită numai 2 ani vechime în specialitatea studiilor, să aibă experienţă managerială? Considerăm că o astfel de condiÅ£ie nu face decât să împiedice accesul la concurs al unor persoane care nu au mai ocupat, temporar sau definitiv, funcÅ£ii de conducere ÅŸi, în felul acesta, transformă ceea ce ar fi trebuit să fie un concurs transparent ÅŸi care ar fi permis egalitate de ÅŸanse celor care îndeplineau condiÅ£iile impuse de lege (transparenÅ£a ÅŸi egalitatea de ÅŸanse), într-un examen formalist de definitivare în funcÅ£ie a actualilor ocupanÅ£i, cu titlu temporar, a acestor funcÅ£ii. Considerăm inutil să mai precizăm că unora dintre persoanele care ocupă temporar, în prezent, aceste funcÅ£ii, le-a fost prelungit mandatul inerÅ£ial, unora chiar cu data de 01.07.2008. ÃŽntrucât, de curând, la nivelul ANFP, s-a desfăşurat concursul pentru ocuparea unor funcÅ£ii de directori (DANIC, DJAN TimiÅŸ ÅŸi DJAN Harghita), iar între condiÅ£iile specifice comunicate la ANFP ca fiind necesare participanÅ£ilor la concurs nu se număra ÅŸi experienÅ£a managerială, ci numai capacitatea managerială, solicităm în mod public sa se justifice această condiÅ£ie în cazul unor funcÅ£ii de ÅŸef serviciu.
ÃŽn ceea ce priveÅŸte aceasta nouă condiÅ£ie impusă – experienÅ£a managerială, în documentele publice de organizare a concursului nu s-a precizat de câtă experienţă managerială este nevoie ÅŸi cu ce înscrisuri trebuie aceasta probată (lăsând loc, astfel, subiectivismului ÅŸi unor diferite interpretări care nu duc decât la obstrucÅ£ionarea potenÅ£ialilor candidaÅ£i);
– privitor la condiÅ£iile specifice necesare ocupării funcÅ£iei de ÅŸef Serviciu Documentare, PublicaÅ£ii ÅŸi Activităţi ÅžtiinÅ£ifice, considerăm că, impunerea a minimum 20 articole ÅŸi studii publicate în reviste de specialitate (istorie, arhivistică) ÅŸi minimum 5 volume redactate este exagerată – nici pentru înscrierea la doctorat nu sunt necesare atâtea publicaÅ£ii! (cu ce ar fi mai puÅ£in competentă o persoana care are 10 articole publicate ÅŸi, de exemplu, trei volume redactate?) ÅŸi îl avantajează, grosolan, pe actualul ocupant temporar al funcÅ£iei, dl. Åžerban Marin. Având în vedere atribuÅ£iile postului, vă solicităm să explicaÅ£i de ce nu s-a impus ca o condiÅ£ie, de exemplu, experienÅ£a în organizarea expoziÅ£iilor (poate cel puÅ£in 10 expoziÅ£ii organizate) sau în organizarea unor manifestări ÅŸtiinÅ£ifice ÅŸi au fost stabilite doar cerinÅ£e specifice activităţii de redacÅ£ie ÅŸi indexare a publicaÅ£iilor de bibliotecă (pe care, de altfel, le-a desfăşurat tot domnul Marin);
– de asemenea, privitor la condiÅ£iile specifice necesare participării la concurs pentru ocuparea funcÅ£iei de ÅŸef Serviciu Conservare – Restaurare, să fie doar o coincidenţă faptul că actuala ocupantă cu titlu temporar a funcÅ£iei, d-na Gabriela Dumitrache are licenţă tocmai în domeniul ingineriei chimice, în timp ce condiÅ£iile din fiÅŸa postului permit ÅŸi alte specializări?
– tot în rândul condiÅ£iilor specifice aÅ£i impus cunoaÅŸterea unei limbi de circulaÅ£ie internaÅ£ională (condiÅ£ie pe care o apreciem necesară), dar nu s-a precizat însă, la ce nivel trebuie aceasta cunoscută ÅŸi cum vor fi evaluate, în cadrul concursului, cunoÅŸtinÅ£ele de limbă străină; aceeaÅŸi situaÅ£ie se înregistrează ÅŸi în ceea ce priveÅŸte cunoÅŸtinÅ£ele de operare calculator, nefiind precizat nivelul acestora, sistemele de operare/programele în care se solicită cunoÅŸtinÅ£ele de operare ÅŸi nici modalitatea în care acestea vor fi evaluate;
– conform celor comunicate în Buletinul informativ intern nr. 27/2008 al Arhivelor NaÅ£ionale, din comisia de concurs pentru ocuparea celor 5 funcÅ£ii publice de conducere fac parte domnii Dan – Ovidiu Pintilie – preÅŸedinte (director al D.J.A.N. ArgeÅŸ), Raul – IonuÅ£ Rus – membru (director al D.J.A.N. TimiÅŸ), Bogdan BădiÅ£oiu – membru (director al D.J.A.N. Olt), doi membri desemnaÅ£i de A.N.F.P. ÅŸi d-na Margareta Bujor (SMRU) – secretar. Dintr-o analiză sumară a condiÅ£iilor stabilite pentru ocuparea funcÅ£iilor scoase la concurs, se pot observa diferenÅ£ele radicale de atribuÅ£ii, prin urmare, alăturarea eclectică a acestora ÅŸi numirea unei singure comisii de concurs pentru ocuparea acestora o considerăm cel puÅ£in improprie. De exemplu, întrucât nici unul dintre membrii comisiei de concurs nu are cunoÅŸtinÅ£e tehnice, de tipul celor necesare pentru evaluarea cunoÅŸtinÅ£elor de specialitate (de inginerie chimică), în conformitate cu bibliografia stabilită pentru ocuparea funcÅ£iei de ÅŸef Serviciu Restaurare – Conservare, atunci cum vor fi în măsură să stabilească subiectele ÅŸi să corecteze lucrările candidaÅ£ilor? Cum se face că din comisia de concurs nu fac parte, aÅŸa cum ar fi firesc (nu ÅŸi obligatoriu, este adevărat, conform legii), tocmai directorii direcÅ£iilor în cadrul cărora funcÅ£ionează serviciile ale căror funcÅ£ii de ÅŸefi sunt scoase la concurs (directorul D.A.N.I.C. ÅŸi directorul D.L.M.A.C.R.D) sau directorul general adjunct? De unde poate ÅŸtii un director de direcÅ£ie judeÅ£eană care sunt exigenÅ£ele concrete ale directorului DANIC sau ale directorului D.L.M.A.C.R.D de la ocupanÅ£ii funcÅ£iilor de ÅŸefi servicii scoase la concurs? Oare prezenÅ£a lor în comisie le-ar da posibilitatea unei evaluări obiective ÅŸi pertinente a competenÅ£elor/aptitudinilor candidaÅ£ilor raportate la nevoi, mai ales în cadrul interviului, cu atât mai mult cu cât, conform prevederilor legale ÅŸi competenÅ£elor, directorul general adjunct ÅŸi directorii D.A.N.I.C. ÅŸi D.L.M.A.R.C.D. au ÅŸi calitatea de evaluator a performanÅ£elor profesionale individuale?
II. Privitor la Bibliografia impusă:
– Pentru ocuparea funcÅ£iilor de ÅŸef S.M.ÃŽ.C., ÅŸef S.A.A.C. ÅŸi ÅŸef S.R.P. aÅ£i stabilit aceeaÅŸi Bibliografie. ÃŽntrebarea noastră este, având în vedere diferenÅ£ele de atribuÅ£ii, de ce nu s-au stabilit bibliografii diferite? Sau de ce din bibliografia pe care ar trebui să o parcurgă candidaÅ£ii pentru ocuparea funcÅ£iei de ÅŸef S.M.ÃŽ.C. – poate cel mai important serviciu al Arhivelor NaÅ£ionale (în ale cărui atribuÅ£ii intră inclusiv activităţi de control/evaluarea actului managerial desfăşurat de diversele persoane care ocupă funcÅ£ii de conducere în cadrul sistemului Arhivelor NaÅ£ionale, sau de control a activităţii personalului contractual, verificarea ÅŸi soluÅ£ionarea unor petiÅ£ii adresate conducerii Arhivelor NaÅ£ionale) lipsesc câteva acte normative esenÅ£iale pentru desfăşurarea activităţii, cum este O.M.I.R.A. privind organizarea ÅŸi desfăşurarea inspecÅ£iilor Publicat în M.O. . O.M.I.R.A. privind organizarea Fondului arhivistic al MIRA, Regulamentul de funcÅ£ionare al Comisiilor de selecÅ£ionare, O.M.A.I. 1319/2006 pt. aprobarea formularului tip de Proces-verbal de constatare ÅŸi sancÅ£iune a contravenÅ£iei în domeniul arhivistic, precum ÅŸi a modelului de legitimaÅ£ie a persoanelor împuternicite să folosească modelul de proces-verbal – (M.Of. 486/5.06.2006, modificat prin O.M.A.I. 1414/2006 – M.Of. 737/29.08.2006), H.G. 51/2003 privind procedura de predare-primire a documentelor creatorilor ÅŸi deÅ£inătorilor de documente, persoane juridice, care s-au desfiinÅ£at, Legea nr. 477/ 2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile ÅŸi instituÅ£iile publice – (M. Of. nr. 1105/ 26. 11. 2004), Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaÅ£iile de interes public, cu modificările ÅŸi completările ulterioare, H.G. nr.123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.544/ 2001, privind liberul acces la informaÅ£iile de interes public, H.G. nr. 1723/2004 privind aprobarea Programului de măsuri pentru combaterea birocraÅ£iei în activitatea de relaÅ£ii cu publicul, cu modificările ÅŸi completările ulterioare, Legea nr. 52/ 2003, privind transparenÅ£a decizională în administraÅ£ia publică, O.U.G. 30/25.04.2007 privind organizarea ÅŸi funcÅ£ionarea M.I.R.A., Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenÅ£ei în exercitarea demnităţilor publice, a funcÅ£iilor publice ÅŸi mediul de afaceri, prevenirea ÅŸi sancÅ£ionarea corupÅ£iei, cu modificările ÅŸi completările ulterioare, Legea nr. 182/2002 privind protecÅ£ia informaÅ£iilor clasificate, cu modificările ÅŸi completările ulterioare, H.G. nr. 585/2003 privind aprobarea standardelor naÅ£ionale privind protecÅ£ia informaÅ£iilor clasificate, H.G. nr. 781/2002 privind protecÅ£ia informaÅ£iilor secrete de serviciu, Legea nr. 233/2002 privind reglementarea activităţii de soluÅ£ionare a petiÅ£iilor, cu modificările ÅŸi completările ulterioare H.G. nr.401/1995 – dorim să ÅŸtim de ce nu s-a considerat necesar ca Bibliografia stabilită pentru ocuparea funcÅ£iei de ÅŸef Serviciu RelaÅ£ii cu Publicul să cuprindă actele normative privind liberul acces la informaÅ£iile de interes public, activitatea de primire ÅŸi soluÅ£ionare a petiÅ£iilor, măsurile pe linia combaterii birocraÅ£iei în activitatea de relaÅ£ii cu publicul, protecÅ£iei informaÅ£iilor clasificate, protecÅ£iei persoanelor cu privire la libera circulaÅ£ie a datelor cu caracter personal, privind actele de stare civilă, privind măsurile reparatorii în domeniul restituirii imobilelor preluate abuziv ÅŸi obligaÅ£iile ce revin Arhivelor NaÅ£ionale în aplicarea acestora?
– având în vedere competenÅ£ele de acordare a asistenÅ£ei de specialitate ÅŸi de efectuare a controalelor ce revin Serviciului Arhive Administrative ÅŸi Culturale, cum se explică faptul că în bibliografia stabilită pentru ocuparea funcÅ£iei de ÅŸef serviciu nu se regăseÅŸte Legea nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică, instrucÅ£iunile privind arhivarea documentelor referitoare la implementarea proiectelor cu finanÅ£are externă, articole/lucrări publicate/normative privind arhivele notariale, judiciare ÅŸi de stare civilă, arhivele ecleziastice, arhivele instituÅ£iilor de învăţământ? Ridicăm această problemă mai ales în condiÅ£iile în care, pentru ocuparea funcÅ£iei de ÅŸef S.D.P.A.S aÅ£i impus articole speciale (chiar în limba italiană, pe care, din nou coincidenţă, o cunoaÅŸte domnul Åžerban Marin, ocupantul actual al funcÅ£iei, dar nici unul dintre membrii comisiei) de strictă specialitate (deÅŸi nu înÅ£elegem de ce bibliografia se referă numai la transcrierea textelor medievale latine ÅŸi italiene).
III. Privind comisia de concurs:
– solicităm reluarea procedurii de organizare a concursului pentru ocuparea celor 5 funcÅ£ii publice de conducere vacante, respectiv ÅŸef Serviciu Metodologie, ÃŽndrumare ÅŸi Control, ÅŸef Serviciu Documentare, PublicaÅ£ii ÅŸi Activităţi ÅžtiinÅ£ifice, ÅŸef Serviciu Arhive Administrative ÅŸi Culturale, ÅŸef Serviciu RelaÅ£ii cu Publicul ÅŸi ÅŸef Serviciu Restaurare – Conservare astfel încât să fie respectate principiile competiÅ£iei, egalităţii de ÅŸanse, profesionalismului ÅŸi transparenÅ£ei aÅŸa cum sunt acestea prevăzute de art. 3 din H.G. nr. 1209/2003 privind organizarea si dezvoltarea carierei funcÅ£ionarilor publici. Astfel, solicităm stabilirea, prin consultări ÅŸi cu sindicatul nostru, a unor condiÅ£ii specifice, a unei bibliografii proprii fiecărei funcÅ£ii scoase la concurs ÅŸi a celorlalte menÅ£iuni referitoare la organizarea concursului sau la condiÅ£iile de participare la acesta, precum ÅŸi numirea unor comisii de concurs conform specificului funcÅ£iilor, a căror membrii să poată evalua pertinent ÅŸi cu profesionalism cunoÅŸtinÅ£ele candidaÅ£ilor; -în cazul în care nu se acceptă reluarea procedurii de organizare a concursului, în conformitate cu prevederile art. 15 al H.G. nr. 1209/2003 privind organizarea ÅŸi dezvoltarea carierei funcÅ£ionarilor publici, vă solicităm admiterea ca membru în comisia de concurs ca reprezentant din partea sindicatului nostru a unei persoane pentru care vă înaintăm ÅŸi acordul FederaÅ£iei Sindicale la care Sindicatul nostru este afiliat, solicitându-vă totodată, prin serviciul de resort al Arhivelor NaÅ£ionale, să obÅ£ineÅ£i de la ANFP cazierele administrative.
Considerăm că, în spiritul transparenţei şi deschiderii pe care conducerea Arhivelor Naţionale o va manifesta faţă de solicitările noastre, se va accepta includerea în comisiile de concurs a celor reprezentanţi şi nu ne veţi răspunde că H.G. nr. 1209/2003 nu este imperativă în conţinutul art. 15.
privind calitatea hârtiei şi a cernelurilor utilizate la elaborarea actelor, documentelor şi imprimatelor destinate depozitului legal şi păstrării permanente in depozitele Arhivelor Statului, Legea nr. 119/ 1996 privind actele de stare civilă, cu modificările şi completările ulterioare, Legea 24/2000 privind Normele de Tehnică Legislativă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, H.G. 1344/2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină, H.G. nr. 432/ 2004 privind dosarul profesional al funcţionarilor publici cu modificările şi completările ulterioare. Cunoaşterea prevederilor acestor acte normative o considerăm a fi necesară pentru desfăşurarea cu profesionalism a activităţii specifice S.M.Î.C., solicitându-vă punctul de vedere privind caracterul sumar al bibliografiei stabilite pentru ocuparea funcţiei de şef a unui Serviciu atât de important. De asemenea, tot atât de important ar fi fost ca, în cadrul bibliografiei să se regăsească şi 1 – 2 lucrări specifice de management.
Vom reveni
PARINTELE STANILOAE: „Vor rămâne puÅ£ini cei ce vor trăi cu adevărat credinÅ£a”
Marturia Parintelui Dumitru Staniloae catre tinerii miscarii generatiei neasteptate: “Trebuie să atacăm intelectualitatea aceasta înstrăinată de ortodoxie! Si chiar foarte dur!” * “CredinÅ£a este adevărata ÅŸtiinţă” * “Eu cred că trebuie să rămânem în creÅŸtinismul de la început” * “Catolicismul a avut întotdeauna tendinÅ£a să cucerească; ÅŸi cred că ÅŸi în Iugoslavia ei sunt de vină” * “ÃŽn caz de agresiune mă apăr!” * “Trebuie să avem un stat cât mai creÅŸtin!” Persoana e o mare taină. Åži lucrurile sunt taine. Ce însemnează acest „esteâ€? „A fiâ€? Cine poate să spună? Cioran nu-ÅŸi pune nicio problemă. La el totul e nimic, totul e de dispreÅ£uit, nici măcar nu-ÅŸi pune problema lui „esteâ€. Problema nu o poate rezolva nici antropologia, nici paleontologia. Nu cred că omul a ieÅŸit din maimuţă. Cu cât mă duc mai mult în trecut, cu atât văd un om superior omului de astăzi. Avea o înÅ£elegere a lucrurilor tainice omul de dinainte. Cei ce au scris Biblia sunt cu mult mai înÅ£elepÅ£i decât cei de astăzi. Sunt în stare oamenii de astăzi să scrie aÅŸa ceva? Cine-i poate întrece pe cei care au scris cărÅ£ile Bibliei? Cu cât te duci mai în urmă, cu atâta dai de oameni mai înÅ£elepÅ£i. Unde a ajuns ÅŸtiinÅ£a Occidentului? Au dezvoltat cele materiale, dar au uitat de cele spirituale.
„Trebuie să atacăm intelectualitatea aceasta înstrăinată de ortodoxie!†Ce gândire are Occidentul faţă de gândirea pe care o avea poporul nostru de la sate? Catolicismul susÅ£ine că în taină nu e energia necreată, ci că e o graÅ£ie creată; atunci Hristos nu este în taină ÅŸi ca urmare au venit sectele ÅŸi au spus: „ce ne mai trebuie taine?†Şi au rămas cu discursuri; fiecare cu discursul lui. Pe când tainele te unesc, sunt aceleaÅŸi, ÅŸi noi suntem o unitate pentru că avem tainele ÅŸi pentru că le cunoaÅŸtem. Poporul cunoaÅŸte tainele toate. Intelectualii nu mai recunosc nicio taină, parcă ÅŸtiu tot. Trebuie să atacăm intelectualitatea aceasta înstrăinată de ortodoxie! Si chiar foarte dur. Åži părinÅ£ii bisericeÅŸti au făcut asta. Au atacat pe Arie, au atacat pe necredincioÅŸi. Åži Pavel îi atacă. Trebuie să vorbim împotriva necredinÅ£ei. Nu ÅŸtiu nimic. Trebuie să recunoÅŸti taina, fiecare lucru, chiar lucrul material, este o taină, cu atât mai mult o persoană este o taină. De aceea, Ortodoxia a păstrat creÅŸtinismul de la început, mai vechi decât catolicismul, ÅŸi a păstrat sentimentul acesta al tainei. Åži ce superficialitate trăieÅŸti când mergi prin oraÅŸele acestea cu blocurile lor, cu tehnica lor, ÅŸi ce sentiment avea în suflet ţăranul când făcea o fântână! Căci el ÅŸtia că dincolo de astea, toate sunt o taină mare! Pe când ăştia cred că nu mai e nimic decât atâta – tehnica aceasta. Nici nu-ÅŸi pun întrebarea despre sensul lucrurilor. Dacă nu-i decât lumea aceasta, cu dependenÅ£ele ei, cu legile ei, totul e fără sens. Dacă oamenii mor rând pe rând definitiv, apar alte generaÅ£ii ÅŸi mor definitiv, ce sens mai văd ei: niciunul. Nu-i niciun sens în alt plan, superior acestuia. Lumea aceasta e foarte complexă, cine-o pătrunde? Åži chiar dacă o pătrunzi nu te satisface dacă nu recunoÅŸti ceva mai presus de ea. Nu mă mântuieÅŸte lumea aceasta. Cum a apărut omul? Sigur că nu L-a văzut nimeni pe Dumnezeu cum face pe om: cum adună pământ ÅŸi îi face trupul ÅŸi îi suflă suflare de viaţă. Dar e o taină apariÅ£ia omului: omul nu a putut apărea din maimuţă. Este cu totul altceva: e raÅ£iunea asta prin care judecă toate, prin care este conÅŸtient de toate. Au ÅŸi animalele o raÅ£iune, dar e o raÅ£iune obiect; omul e o raÅ£iune subiect. Este adevărat că sunt ÅŸi animale care parcă au afecÅ£iune, sunt câini, pisici, chiar în flori, în plante e ceva care parcă e un fel de simÅ£ire, dar o simÅ£ire inconÅŸtientă; e altceva.
„Vor rămâne puÅ£ini cei ce vor trăi cu adevărat credinÅ£aâ€
„N-a fost cândva când n-a fostâ€, e cea mai întemeiată ÅŸtiinţă. ÅžtiinÅ£a nu spune nimic despre originea lumii. Este foarte mărginită. CredinÅ£a vede realitatea, vede că nu poate să fie lumea aceasta de la ea. Trebuie să fie cineva perfect ÅŸi fără început. Aceasta este cea mai sigură ÅŸtiinţă. CredinÅ£a este adevărata ÅŸtiinţă. Mi-a spus un doctor: „Eu nu cred în Dumnezeu; eu ÅŸtiu de Dumnezeu!â€. Cred că Occidentul acesta va ajunge la un mare fiasco dacă nu se opreÅŸte. Poate să ducă la sfârÅŸitul lumii cu această civilizaÅ£ie tehnică, care nu-ÅŸi pune problema tainei. Nu-mi dă nimic, nu-mi explică nimic această ÅŸtiinţă atee, fără Dumnezeu; absolut nimic. Dar nu vrea să recunoască că totul este o taină. Aceasta e ÅŸtiinÅ£a adevărată, să ÅŸtii că există o taină a tuturor lucrurilor. Åži taina supremă este Dumnezeu, dar o taină de care eÅŸti sigur; taina pe care o constaÅ£i în mod sigur, ÅŸi cred că dacă omenirea s-ar mai putea maturiza ar trebui să revină la această înÅ£elegere a tainei lucrurilor, a neputinÅ£ei ÅŸtiinÅ£ei de a explica ceva. Dar ce-ÅŸi poate explica ÅŸtiinÅ£a, ÅŸi ce poate crea? Este o moarte tehnica aceasta. Poate că se potriveÅŸte cu ceea ce se spune la Apocalipsă, că se vor înmulÅ£i Gog ÅŸi Magog – aceste mulÅ£imi străine de Dumnezeu, ÅŸi vor rămâne puÅ£ini cei ce vor trăi cu adevărat credinÅ£a, cei care vor fi cu adevărat credincioÅŸi ÅŸi iată respectul pentru cei ce au fost, că lucrurile cele mai minunate le-am moÅŸtenit din trecut, de la generaÅ£iile trecute.
„CredinÅ£a este ÅŸtiinÅ£a adevărată!â€
CredinÅ£a este ÅŸtiinÅ£a adevărată, ÅŸi ÅŸtiinÅ£a adevărată este ÅŸtiinÅ£a tainei, care răspunde pe de altă parte aspiraÅ£iei omului de a cunoaÅŸte la infinit. Niciodată nu poÅ£i să cunoÅŸti ceea ce este în taină complet, trebuie să înaintezi la infinit în această cunoÅŸtinţă; ÅŸi asta corespunde aspiraÅ£iei omului. De aceea Ortodoxia este mult mai înaltă decât Occidentul acesta, care nu ÅŸtie de taină ÅŸi care a redus creÅŸtinismul la ceva foarte apropiat de ÅŸtiinÅ£a aceasta mărginită. Intrând în Occident, creÅŸtinismul a intrat într-o lume barbară. ÃŽn Răsărit a intrat într-o lume care depăşise toate posibilităţile filosofiei, care nu satisfăceau. Evanghelia a venit cu Taina Persoanei. Pentru filosofie era o esenţă. Dacă e esenţă, totul trebuie să fie impersonal ÅŸi supus unor legi uniforme. Ori nu-i aÅŸa: de unde sunt persoanele care sunt atât de variate? Fiecare este alta ÅŸi e taina libertăţii în persoane. CreÅŸtinismul a venit într-o lume care depăşise toate aceste faze. Spunea un protestant: noi n-am întâlnit nimic creÅŸtin decât „să nu furi ÅŸi să nu uciziâ€. ÃŽnainte furau ÅŸi ucideau. Atâta ÅŸtiu ei din creÅŸtinism. Åži ce înalt este creÅŸtinismul! Poate fi depăşit de vreo doctrină, de vreo gândire? Poate fi depăşită Evanghelia lui Ioan? AÅŸ vrea să lucrez, dacă îmi ajută Dumnezeu, la o carte despre Hristos în Epistolele SfinÅ£ilor Apostoli. Este extraordinar; atâta bogăţie, atâta profunzime, este inepuizabil; ce-s toate filosofiile pe lângă Epistolele Sfântului Apostol Pavel? Cioran spune că a fost epileptic. Poate un epileptic să creeze aÅŸa ceva? Filosofiile atee afirmă că nu există taină, spun că Dumnezeu e distant.
„Nicio limbă nu este atât de latină ca limba noastră!â€
Eu cred că trebuie să rămânem în creÅŸtinismul de la început, poporul român s-a precizat ca popor român prin creÅŸtinism. VedeÅ£i Faptele Apostolilor capitolul 16:9-12, unde Sfântului Apostol Pavel fiind în Troia are un vis în care i se arată un macedonean zicându-i: „Treci în Macedonia ÅŸi ne ajută; treci Bosforul ÅŸi te du, că se deschide o poartă nouăâ€. Åži a ajuns în Filippi care era colonie romană – vers.12. Deci noi avem creÅŸtinismul înainte de Roma; la Roma a mers Pavel abia după aceea, când este dus, legat ÅŸi închis. Åži la Roma vreo 200 de ani nu s-a vorbit limba latină, ci limba greacă. El spune că aici era colonie romană. Iar noi avem termeni latini proprii, nu de la Roma, de dinainte de cei care s-au format la Roma. Eu zic că noi suntem proto-latinitatea. Nicio limbă nu este atât de latină ca limba noastră; este foarte apropiată de limba latină scrisă. Avem cuvintele latine cele mai substanÅ£iale, cele mai pline de sevă, de exemplu: inima este de la anima, noi spunem AtotÅ£iitorul, traducerea exactă după „Pantocratorâ€, în Occident ei zic Atotputernicul. Atotputernicul e mai rece, AtotÅ£iitorul parcă te îmbrăţiÅŸează. Noi zicem Tată, ei zic Pater. Tată parcă-i altfel. Noi zicem Fecioară, ei zic Virgo, mai fizic. Ei zic „regnum†– stăpânire, parcă mai lumeÅŸte; noi zicem împărăţie, parcă mai plină de taină, de basm. Noi zicem biserică de la „basilikiâ€, adică clădirea împărătească. Hristos e ÃŽmpăratul. Ei zic „ecclesiaâ€; iar toÅ£i termenii aceÅŸtia au trecut la popoarele din Occident de la Roma, dar la noi nu. Åži ceva din duhul acesta răsăritean, de taină, se vede în toate cuvintele noastre. Noi nu le-am luat de la Roma! Noi avem o limbă proprie! Latină, dar proprie! Noi am fost protolatini, aici s-a format latinitatea. De altfel, caracterul nostru latin nu e străin de vechimea fiinÅ£ei noastre de traci. ÃŽnvăţatul vienez Tomaschek, în lucrarea sa „Über die Bessenâ€, tipărită la 1880, spune că besii erau tracii ÅŸi dincolo de Bosfor se numeau biti, iar capitala Bitiniei era Troia, de unde nepotul lui Priam, după ce grecii înving, pleacă (evident că nu singur, ci cu corăbii ÅŸi cu mulÅ£ime) ÅŸi întemeiază Roma.
„Latinitatea primă şi cea mai curată a fost aici†Eu cred că aici a fost protolatinitatea! Latinitatea primă şi cea mai curată a fost aici. Sfântul Apostol Pavel a tradus în limba asta care se vorbea aici. De ce noi am rămas latini după ce am avut stăpânirea armatei romane vreo sută şi ceva de ani? Aşa de repede îşi pierde un popor limba? De ce n-au devenit latini grecii? Sau cei din Asia Mică? Sau cei din Egipt? De ce numai noi? Tracii aceştia se întindeau foarte departe, se întindeau dincolo în Bitinia, până în Frigia şi s-au întins în toţi Balcanii, pe urmă până-n nordul Carpaţilor. Poate împrejurările, sau poate nu ştiu ce fel al nostru de a fi prea îngăduitori, ne-am împuţinat aşa teritoriul. Bălcescu spune că atunci când a ajuns pe un vârf de munte, în Bulgaria, de jur împrejurul lui erau numai români.
Pe de o parte avem luciditatea aceasta latină, cum nu o au slavii, dar avem pe de altă parte un sentiment al tainei, cum nu-l au nici francezii, nici spaniolii sau italienii. Åži la germani ÅŸi la englezi limba latină se folosea, dar nu a înfiinÅ£at limba vorbită. La noi limba liturgică a înfiinÅ£at limba vorbită. Åži de aceea ÅŸi cuvintele noastre au alt înÅ£eles: noi nu spunem „convenÅ£iaâ€, noi spunem cuviinţă, ÅŸi ce deosebire mare este! Multe s-ar putea spune despre cum e de influenÅ£ată limba poporului. Cred că poporul ÅŸi-a menÅ£inut limba lui vorbită; cred că Tatăl Nostru, Crezul, le-avea poporul dintotdeauna. Åži sunt cuvinte latine, foarte puÅ£ine cuvinte slave sunt; n-am fost influenÅ£aÅ£i de slavi. „Cred într-Unul Dumnezeu, Tatăl AtotÅ£iitorul, Făcătorul – Făcătorul, nu Creatorul, e altceva – Făcătorul cerului ÅŸi al pământului, văzutelor tuturor ÅŸi nevăzutelorâ€. Unde-i cuvânt slav? Aproape că nu e cuvânt slav, decât Duhul.
„În caz de agresiune mă apăr!â€
Catolicismul a avut întotdeauna tendinţa să cucerească; şi cred că şi în Iugoslavia ei sunt de vină. Ortodoxia nu s-a impus niciodată prin forţă, s-a impus cu jertfă. Nu folosesc sabia împotriva altuia, ci primesc sabia. Mucenicie, nu luptă împotriva altora. E o mare tragedie ce se întâmplă acolo. Occidentalii îi acuză pe sârbi. În caz de agresiune mă apăr, dar nu răspândesc creştinismul cu sabia. Mă apăr. Ştefan cel Mare, şi Mircea cel Bătrân, şi atâţia alţii, şi-au apărat Ţările, e absolut firesc şi e o datorie chiar. Sfinţenie, mucenicie, model de viaţă curată, generoasă, jertfelnică. Aceasta e ortodoxia noastră românească.
„Familia e sfântăâ€
SfinÅ£ii PărinÅ£i au lăudat la fel de mult căsătoria ca ÅŸi monahismul. Familia e sfântă. Pe de o parte se recunoaÅŸte că Dumnezeu a creat omul bărbat ÅŸi femeie; omul întreg este bărbat ÅŸi femeie. Åži de fapt, în căsătorie se depăşeÅŸte plăcerea trupească. Vin atâtea griji, copii. Ceea ce e trupesc este depăşit, dar totuÅŸi este ÅŸi preÅ£uirea asta; legătura completă. Eu cel puÅ£in aÅŸa am trăit-o. Nu mai e viaÅ£a mea întreagă, nu mai e soÅ£ia mea; câtă sensibilitate, câtă iubire a unuia pentru altul! Se poate scrie o carte despre sfinÅ£enia în căsătorie. ÃŽn Occident se destramă familia, nu mai există căsătorie. Ä‚sta-i Occidentul! Li se pare importantă homosexualitatea. Nu mai înaintează omenirea. ÃŽn Suedia numai 3% se căsătoresc! ÃŽn Olanda îi vezi în doi, bărbat ÅŸi femeie, împerechindu-se în vitrină. ÃŽn America au legiferat homosexualitatea, drogurile. De fapt unde-au ajuns ei? Sfântul Ioan Gură de Aur spune: „Omul întreg e bărbat ÅŸi femeieâ€. Bărbatul singur nu e om întreg; femeia singură nu e om întreg; numai împreună sunt omul întreg. Cât de împuÅ£inat eÅŸti după ce nu mai ai femeie! Cât de neîntreg eÅŸti! Cine te iubeÅŸte? Te iubeÅŸte soÅ£ia cel mai mult! Te iubeÅŸte bărbatul cel mai mult! Nu există altul care să te iubească aÅŸa de mult! SoÅ£ia rămâne lângă bărbat, bărbatul lângă soÅ£ie, este o unitate deplină între unul ÅŸi altul.
„Trebuie să avem un stat cât mai creÅŸtin!â€
Am scris în tinereÅ£e un articol în „Gândireaâ€, pe care l-am inclus ÅŸi în cartea „Ortodoxie ÅŸi românismâ€, se chema „Cele două împărăţiiâ€. Era un rus, VâşeslavÅ£ev, care spunea că în stat se uneÅŸte ceea ce e dumnezeiesc cu ceea ce e diavolesc. Adică, pe de o parte, statul e menit să menÅ£ină o unitate în popor, iar pe de alta se foloseÅŸte de sabie, de forme aspre. Eu spun că nu e aÅŸa. Statul este „supuneÅ£i-vă stăpânirii†şi cred că trebuie militat pentru un stat creÅŸtin. Ca să se ajungă să se folosească cât mai puÅ£in de metodele acestea aspre. Cred că merge prea departe când spune că într-un stat se uneÅŸte divinul cu diabolicul; dar nu e ca ÃŽmpărăţia Bisericii, în care nu e niciun fel de folosire a forÅ£ei. Statul trebuie să înainteze spre această stare, dar nu poate ajunge acolo, căci noi înÅŸine nu suntem la măsura aceasta. De aceea Pavel spune: „supuneÅ£i-vă stăpânirilorâ€, fără asta nu putem căci suntem într-o fază imperfectă, ÅŸi atunci ne trebuie ÅŸi statul, un stat care să folosească ÅŸi forÅ£a, dar numai cât e strict necesar. Dar trebuie să căutăm să avem statul cât mai creÅŸtin! Åži statul românesc a fost înainte destul de creÅŸtin. Nu intrase masoneria. Acum sunt interese individuale, masonerie, ateism. Câte ÅŸi mai câte! Trebuie să milităm pentru un stat creÅŸtin. Cât mai creÅŸtin. CitiÅ£i vă rog articolele „Cele două împărăţii†şi „Despre etica naÅ£ionalismului†. Ei, v-am spus câte ceva aÅŸa…
A consemnat Crina PALAS
VEGHEA, Publicatie a Generatiei Neasteptate, An I – Nr 2
Cititi prima parte a interviului cu Parintele Staniloae in Sectiunea Puterea Credintei
MASACRATI DE MAGHIARI in 1944, omagiati dupa 64 de ani
Un monument in memoria martirilro romani ucisi de maghiari in 1944 a fost dezvelit si sfintit de catre episcopul Harghitei si Covasnei, IPS Ioan Selejan, duminica, la biserica ortodoxa din localitatea covasneana Aita Seaca.
La Aita Seaca, in judetul Covasna, a fost ridicat un monument, in 1994, in memoria celor 13 asasini sadici maghiari! Ei au ucis, in septembrie 1944, soldati si ofiteri români cu topoarele, cu sapele si cu cazmalele. Numarul celor masacrati, dupa diverse marturii, variaza intre 20 si 100. Din initiativa episcopului PS Ioan, in luna iunie 2008, modesta cruce de lemn asezata la capatâiul ostasilor români, cazuti la datorie in septembrie 1944 in Aita Seaca si reinhumati, dupa 60 de ani, in septembrie 2004, in curtea bisericii ortodoxe din localitate, a fost inlocuita cu o cruce din marmura. Pe 4 septembrie 2004, in curtea bisericii ortodoxe din Aita Seaca, au fost reinhumate, cu ritual crestin ortodox, osemintele ostasilor români ucisi in urma cu 60 de ani in acele locuri.
Zdrobiti cu topoarele si masacrati cu mitralierele
Din documentele de arhiva rezulta ca, pe 4 septembrie 1944, militarii români izolati, aflati in retragere, au fost interceptati de etnici maghiari din Aita Seaca, luati ostatici, torturati si omorâti. Numarul militarilor români asasinati in aceasta localitate nu a fost stabilit cu precizie pâna in prezent. Declaratiile martorilor au fost contradictorii, indicând numarul victimelor intre 20 si 100. Documentele spun: „Nagy Alexandru, de 21 de ani, si Nagy Andrei, de 24 de ani, i-au taiat picioarele si mâinile si au zdrobit craniul, cu toporul, unui locotenent român care era ranit. Acesta s-a rugat de ei sa-i crute viata, pentru ca are de hranit patru copii. O alta parte din maghiari s-au urcat cu mitralierele in turla bisericii reformate si i-au mitraliat pe soldatii români aflati in retragere. Nagy Andrei a mai taiat capul unui ostas românâ€. La 26 septembrie 1944, pe fondul unei slabe prezente a administratiei române in zona, in Aita Seaca a venit comandantul Batalionului de Voluntari Brasov, Gavrila Olteanu, din cadrul Regimentului de Voluntari „Iuliu Maniuâ€, care a efectuat o ancheta, in opinia ungurilor drept una sumara, asupra celor petrecute la 4 septembrie, si a dispus executarea a 11 etnici maghiari, iar alti doi raniti atunci decedând ulterior.
Din lucrarea lui Petre Turlea, „Monumente non grataâ€, aflam ca in a doua etapa a proceselor declansate in decembrie 1944, de Curtea Martiala din Sibiu, in legatura cu cele petrecute la Aita Seaca, s-a urmarit atenuarea animozitatilor dintre cele doua comunitati, prin decretarea vinovatiei egale si deci stergerea episoadelor dramatice. Acum trei ani, membrii Guvernului României si ai Executivului Ungariei, condusi de premierii Calin Popescu-Tariceanu si Ferenc Gyurcsany, s-au reunit, la Budapesta, intr-o sedinta comuna in care au decis constituirea unui grup de istorici care sa editeze un volum comun de istorie. Cu aceasta ocazie, nu au fost ocolite nici subiectele legate de reconcilierea istorica, autonomia pentru etnicii maghiari din România sau proiectele de colaborare in domeniul economic. Activitatea istoricilor din cele doua tari va fi coordonata de catre academiile celor doua state. Prezentarea structurii detaliate a volumului se preconizeaza a fi facuta in 2010, urmând ca ulterior sa fie elaborat continutul propriu-zis. Elaborarea volumului de istorie comuna va putea constitui baza pentru redactarea, in viitor, a unui manual comun de istorie. Executivul de la Bucuresti a precizat ca o initiativa similara a fost realizata, in premiera mondiala, de Franta si Germania, un volum care acopera istoria moderna a celor doua tari fiind prezentat in acest an. Claudiu Sere
Gardianul
15.07.2008

PROPAGANDA MAGHIARA înşelătoare a Ministerului Dezvoltării

Din prea mult exces, probabil, funcţionarii Ministerului Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor au reuşit să provoace confuzie. Accesând site-ul ministerului amintit ai impresia că România la ora actuală nu este împărţită în 8 Regiuni de Dezvoltare, ci în 9. Într-adevăr, în partea dreaptă a paginii, unde sunt postate siglele acestor Agenţii, mai apare una, şi anume cea a Agenţiei de Dezvoltare Judeţeană Harghita.
Cu ce se ocupă această instituÅ£ie? Conform site-ului oficial, AgenÅ£ia din Harghita a fost concepută ca un serviciu public de interes judeÅ£ean, cu personalitate juridică, în subordinea Consiliului JudeÅ£ean Harghita. “ÃŽnfiinÅ£area acestei AgenÅ£ii a fost necesară la pragul aderării României la Uniunea Europeană pentru utilizarea optimă a Fondurilor Structurale în scopul implementării Programului OperaÅ£ional Regional”- ne informăm de la sursă. Până aici nimic anormal, chiar dacă scopul noii AgenÅ£ii se suprapune peste cea a AgenÅ£iei de Dezvoltare Regională Centru (ADR 7 Centru) care răspunde de buna derulare a Programelor OperaÅ£ionale Regionale cu fonduri europene în judeÅ£ele Sibiu, Alba, BraÅŸov, Covasna, Harghita, MureÅŸ.
Aflăm totuşi că nu ar există niciun conflict de interese, întrucât entitatea promovată de minister colaborează strâns cu ADR 7. Iată că iniţiativa, chiar dacă nu este recentă, poate fi catalogată ca meritorie, deoarece Consiliul Judeţean Harghita, deşi are în cadrul instituţiei un Departament specializat destinat bunei absorbţii a fondurilor europene, a mai creat o structură care se ocupă cu dezvoltarea locală, mai exact cu identificarea de proiecte care să poată fi finanţate prin Programele europene. Până la un punct însă. Agenţia de Dezvoltare Judeţeană Harghita nu este singulară în România. Ca ea sunt multe, cum ar fi Agenţia de Dezvoltare Locală Bacău sau Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov. Doar două exemple. Acestea au acelaşi nobil obiect de activitate, dar, cu toate acestea, ele nu sunt promovate pe site-ul oficial al Ministerului Dezvoltării. De ce a fost aleasă tocmai cea din Harghita? Greu de explicat, şi tocmai de aceea apar imediat speculaţiile. Culmea, multe dintre ele vin tocmai din partea funcţionarilor din minister care sugerează că structura promovată din Harghita ar avea sprijinul direct al ministrului Laszlo Borbely.
Până şi sigla amintitei Agenţii te pune pe gânduri. Ea nu este altceva decât o stilizare a semnului electoral al UDMR.
O altă întrebare. Dacă Agenţia este în directă subordine a Consiliului Judeţean Harghita, având un buget alocat, de ce era absolut nevoie ca site-ul să fie susţinut de fundaţia Szulofold Alap, fundaţie care finanţează acţiunile minorităţilor din afara Ungariei (România, Ucraina, Croaţia, Slovacia etc.) care este reprezentată în România şi de Gasparik Attila, fostul vicepreşedinte al CNA. Să fie oare această acţiune de promovare a unei singure Agenţii de Dezvoltare Locală un alt pas pentru obţinerea unei noi împărţiri regionale a României, cerută cu atâta insistenţă de UDMR prin care să se regăsească cea a judeţelor Harghita, Covasna şi Mureş, ca preambul la obţinerea statutului de Regiune Autonomă, regiune gândită doar pe criterii etnice, aşa cum recunosc politicienii UDMR. Iată cum un Minister ca acela al Dezvoltării, responsabil cu strategia de implementare a Programelor europene, poate fi suspectat că se foloseşte de banii europeni pentru atingerea unui obiectiv de partid, şi anume recunoaşterea autonomiei Ţinutului Secuiesc.
Ministerul Dezvoltării nu este un caz izolat. Mai avem cel al Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor. În timpul mandatului ministrului Zsolt Nagy a fost înfiinţată Asociaţia eTransylvania, asociaţie care se bucură de sprijinul mai multor ministere din Ungaria, dar şi de cel al Fundaţiei Szulofold Alap.
Scopul oficial al acestei entităţi? Ea a luat fiinţă în martie 2007 pentru a oferi un cadru instituÅ£ional pentru funcÅ£ionarea ÅŸi dezvoltarea ReÅ£elei Punctelor eTransylvania, o reÅ£ea cu 170 puncte de acces public la internet, mai ales în zonele rurale, din 3 regiuni de dezvoltare, 16 judeÅ£e ale României. Cu alte cuvinte, un proiect amplu de ale cărui beneficii se pot bucura cetăţenii României, indiferent de etnie, din regiunile Transilvaniei. Iar nimic de comentat, până la un punct. PreÅŸedintele Corpului de ExperÅ£i al AsociaÅ£iei eTransylvania este nimeni altul decât Zsolt Nagy, fostul ministru al ComunicaÅ£iilor. Iată ce afirma domnia sa: “Scopul AsociaÅ£iei eTransylvania – luând în considerare tradiÅ£iile culturale ÅŸi istorice ale comunităţii maghiare – este sprijinirea proceselor de modernizare a Transilvaniei.” Iată ce diferenţă între statut ÅŸi declaraÅ£ie. Practic, prin afirmaÅ£ia fostului ministru, comunitatea de români sau de saÅŸi este exclusă de la beneficiile programului de modernizare amintit. Iată câte interpretări pot avea acÅ£iunile actualilor sau foÅŸtilor miniÅŸtri ai UDMR ÅŸi, sincer, nu ÅŸtiu cui folosesc ele.
De altfel, ultima “mutare” a Ministerului Dezvoltării de a promova o singură agenÅ£ie de dezvoltare judeÅ£eană, cea din Harghita, pare mai degrabă o formă de propagandă a UDMR ÅŸi nu a unui minister care trebuie să gestioneze fondurile europene destinate dezvoltării României. Cu siguranţă că actuala împărÅ£ire statistică a ţării – statistică ÅŸi nu administrativă- în 8 regiuni de dezvoltare poate nu este prea fericită ÅŸi productivă în accesarea banilor europeni. Poate, dar asta nu înseamnă că regulile jocului, negociate cu cei din Comisia Europeană pot fi schimbate pe criterii etnice. Practic, ministrul Dezvoltării Laszlo Borbely redeschide subtil acest subiect. Un gest pur electoral în speranÅ£a că UDMR va mai lua ceva voturi în urma propagandei făcute de actualii sau foÅŸtii miniÅŸtri ai acestui partid.
Ministerul Dezvoltării renunţă la Harghita
INCA UN IERARH care s-a scrantit grav: Sofronie Drinceac lupta pentru…Tokes si UNGARIA
Cotidianul Bihoreanul se lupta cu dracul gol iar Parintele Puşcaş îi demască pe episcopul Sofronie şi pe şefii Primăriei

Preotul Puşcaş îi demască pe episcopul Sofronie şi pe pe şefii Primăriei Preotul Florian Puşcaş a înregistrat pe ascuns întâlnirea din luna ianuarie, în care episcopul Drincec, primarul Mihai Groza şi directorul din Primărie Marcel Boloş îi promiteau bani în schimbul renunţării la terenul parohiei în favoarea Liceului reformat, iar joi a făcut publică dovada şantajului.
“Pe 14 ianuarie am fost chemat la Episcopia Oradiei de Prea SfinÅ£itul Sofronie. Acolo se aflau directorul AdministraÅ£iei Imobiliare Oradea, Marcel BoloÅŸ ÅŸi primarul Mihai Groza. Am intrat ÅŸi din felul în care a decurs discuÅ£ia era clar că acolo s-a făcut o negociereâ€, a declarat joi presei, părintele Florian PuÅŸcaÅŸ, parohul Bisericii Sfânta Treime.
Biserica din centrul oraşului îşi disputa deja de patru ani terenul de sport al Liceului Lorantffy Zsuzsanna cu episcopul Laszlo Tokes, iar Sofronie şi şefii administraţiei locale l-au convocat pentru a-i cere să renunţe la el. În schimb, aceştia au promis alocarea din bugetul local a unei importante sume de bani pentru biserica Acoperământul Maicii Domnului, pe care o construieşte Puşcaş.
Speriat de perspectiva de a fi presat să renunÅ£e la teren, preotul a înregistrat întâlnirea pe ascuns, cu telefonul mobil, ca să îşi poată dovedi ulterior nevinovăţia. “S-a făcut o ofertă de preÅ£ din partea domnului director BoloÅŸ, de 5 miliarde de lei pentru biseria Acoperământul Maicii Domnului, o biserică pe care eu o construiesc, ÅŸi 10 miliarde de lei pentru catedrala în construcÅ£ieâ€, a declarat preotul.
ÃŽn înregistrarea telefonică, pusă la dispoziÅ£ia presei, se aude clar vocea episcopului Sofronie Drincec care îl întreabă pe preot ce sumă ÅŸi-ar dori pentru finalizarea lucrărilor la biserică. “Hai să trecem direct la subiet… Uite ce te întreabă domnul director: de câţi bani ai nevoie?â€, a întrebat Sofronie.
PuÅŸcaÅŸ, care spune că nu a vrut să negocieze averea bisericii, a refuzat să intre în joc printr-un subterfugiu. “Nu cred că se poate face o estimareâ€, a răspuns preotul. Replica l-a nemulÅ£umit pe episcop, care a protestat: “Cum să nu se poată face?â€.
De-a lungul discuÅ£iei, care a durat mai bine de 25 de minute, preotul nu a avut dreptul la cuvânt. Atunci când a Å£inut să reaminteasă faptul că terenul aparÅ£ine de drept bisericii ortodoxe, Sofronie a protestat. “Lasă că ÅŸtiu istoria, nu mă interesează istoria, că nu de aia te-am chematâ€, a spus episcopul.
ÃŽnregistrarea se încheie cu îndemnul lui Sofronie Drincec către preot, să accepte banii pentru că s-ar putea să rămână ÅŸi fără teren, ÅŸi fără fonduri. “Ştii cum se spune, că nemulÅ£umitului i se ia darul, iar calul de dar nu se caută la dinÅ£iâ€, a fost povaÅ£a pragramtică a lui Sofronie.
Citiţi mai jos: Ortodocşii de la Sfânta Treime refuză să dea terenul reformaților
Episcopul Tokes Laszlo îl pârăşte pe preotul Florian Puşcaş patriarhului Daniel
Scrisoarea deschisă a Parohiei Sfânta Treime (text si foto)
CiteÅŸte mai jos si despre cum au fost obligaÅ£i ortodocÅŸii să renunÅ£e la teren: “DONAÅ¢IE” CU FORÅ¢A!
GARDA UNGARA – fenomen marginal sau pericol real?

ManifestaÅ£iile gardiÅŸtilor au readus în actualitate … Uniforme de inspiraÅ£ie nazistă, lozinci antisemite ÅŸi xenofobe, pregătire paramilitară… arsenalul gardiÅŸtilor îi pune pe gânduri pe analiÅŸti
ApariÅ£ia Gărzii pe scena publică ungară a stârnit proteste atât pe plan intern, cât ÅŸi pe plan extern. Ideea acestei organizaÅ£ii extremiste, xenofobe ÅŸi antisemite a aparÅ£inut partidului extraparlamentar de extremă dreaptă „Jobbik Magyaorszagert” (Pentru o Ungarie mai bună), care, deÅŸi nu a reuÅŸit să depăşească pragul de cinci la sută pentru a accede în Adunarea de Stat, este prezent pe plan local, în consiliile orăşeneÅŸti, judeÅ£ene sau comunale, de multe ori în alianţă cu Fidesz, formaÅ£iunea politică a fostului premier, Viktor Orban.
Pe eÅŸichierul politic din Ungaria, „Jobbik” a luat locul partidului lui Istvan Csurka, MIEP (Partidul Maghiar al Adevărului ÅŸi VieÅ£ii), care a putut intra o singură dată în parlamentul de la Budapesta.
Gabor Vona, preÅŸedintele „Jobbik”, susÅ£ine că Garda serveÅŸte unor scopuri civile ÅŸi culturale (intervenÅ£ii în caz de catastrofe naturale, protecÅ£ia mediului, educaÅ£ie civică).
Tot el se contrazice, însă, susÅ£inut în argumentaÅ£ie de Lajos Fur, fostul ministru al apărării din primul guvern de centru-dreapta al Ungariei, afirmând că Garda trebuie să înlocuiască lipsa pregătirii militare a tinerilor ÅŸi, la o adică, „să apere Å£ara de atacurile ţărilor membre NATO, mai ales ale ţărilor vecine.”
Uniformele gardiÅŸtilor amintesc de cele organizaÅ£iei … „Crucile cu săgeÅ£i”, o tristă amintire
GardiÅŸtii sunt adesea comparaÅ£i cu organizaÅ£ia fascistă a „crucilor cu săgeÅ£i” din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.
Continue reading
RAPORT: amenintarile externe ale SUA
CHINA, cea mai buna prietena a Romaniei si Serbiei
Basescu despre unguri si romani la Realitatea TV
“Trebuie să ne schimbăm modul de a gândi despre propria noastră securitate, integritatea teritorială a României, securitatea, principiul inviolabilităţii frontierelor sunt garantate de alianÅ£ele pe care le avem” a declarat luni, preÅŸedintele Traian Băsescu, în emisiunea ÃŽntre bine ÅŸi rău de la TVR1.
Şeful statului a subliniat că România nu va fi afectată de evenimentele din Serbia.
Din punctul de vedere al preÅŸedintelui, soluÅ£ia pentru Kosovo trebuie să fie o concluzie a negocierilor Belgrad – Pristina.
Băsescu a spus că cel mai puternic element pe care s-a bazat decizia României de a nu recunoaşte independenţa Kosovo a fost interesul naţional.
Marea problemă în Consiliului de Securiate a fost şi va rămâne China, a spus preşedintele, reamintind de problema Taiwan. România este una din ţările care susţin consecvent punctul de vedere chinez că nu pot exista două Chine.
Prin analogie Traian Băsescu a spus că nu putem recunoaÅŸte nici crearea a două Albanii, fiindca “n-am auzit până acum de un popor kosovar, discutăm de două state albaneze”, a declarat ÅŸeful statului.
Este imposibilă obţinerea unei rezoluţii a Consiliului de Securitate alta decât Rezoluţia 1244 pe tema Serbiei şi Kosovo, consideră şeful statului.
La întrebarea dacă precedentul Kosovo nu-l face să se gândească la Basarabia, preÅŸedintele a spus că “nu avem niciun motiv să facem speculaÅ£ii legate de ceea ce mulÅ£i români simt sau doresc, altul este drumul în abordarea problemelor de la răsărit de noi ÅŸi nu ilegalitatea.” (Sursa: TVR)
Basescu pune la punct “specialistii” TVR si vorbeste despre garantiile de securitatea ale Romaniei AVIZ UDMR-UCM-PCM: “Profitorii se cunosc!”
“Vă pot spune că în discuÅ£ii, personal am recunoscut că sunt încă lucruri de făcut pentru minorităţi, cum am ÅŸi reproÅŸat UDMR că sunt aspecte în Covasna ÅŸi Harghita care pot fi interpretate ca fiind elemente de purificare etnică îndreptate împotriva românilor.” – Traian Băsescu, presedintele Romaniei, 18.02.2008
In ciuda declaratiilor exceptionale ale presedintelui Traian Basescu privind ilegalitatea independentei provinciei Kosovo si imposibilitatea crearii un “precedent” in Romania, agitatorii unguri, fie ei din UDMR sau UCM-PCM, nu inceteaza provocarile:
IndependenÅ£a “va fi profitabilă pentru cei care comandă: Thaci (Hashim, premier) care are afaceri cu petrol, Ramush Haradinaj (fost premier), care este judecat de Tribunalul penal internaÅ£ional (TPI) de la Haga, Agim Ceku (fost premier) care vrea să devină generalisim, Behgjet Pacolli (om de afaceri) care are nevoie de un loc pentru a depozita banii imperiului său”, a declarat generalul care a comandat forÅ£ele NATO în perioada 2002-2003.
“Clanurile sunt interesate de (…) un loc în Europa unde se vor deschide noi bănci. Un port în care să nu fie percepute taxe pentru banii care vor veni din Est. Monte Carlo, Cipru, Madera nu mai sunt sigure”, a subliniat el. “ÃŽnÅ£eleg graba populaÅ£iei din Kosovo (pentru independenţă). Nu o înÅ£eleg, însă, pe cea a comunităţii internaÅ£ionale”, a denunÅ£at generalul, adăugând că recunoaÅŸterea independenÅ£ei Kosovo de către Italia ar fi “eroare fatală”.
“O lecÅ£ie de urmat”
Guvernul regional basc a apreciat că proclamarea independenÅ£ei Kosovo “constituie o lecÅ£ie de urmat cu privire la modul de reglementare, în mod paÅŸnic ÅŸi democratic, a conflictelor de identitate ÅŸi apartenenţă”, a declarat purtătoarea de cuvânt al Guvernului basc, Miren Azkarate, într-o conferinţă de presă la San-Sebastian (nord). Acest lucru arată că respectarea “voinÅ£ei cetăţeneÅŸti este cheia reglementării problemelor politice închistate”, a adăugat ea, referindu-se în mod voalat la problema Ţării Bascilor (nord). Guvernul basc este condus de Partidul NaÅ£ionalist basc (PNV), principala miÅŸcare politică din Å¢ara Bascilor.
Ambasadorul Serbiei la Bucureşti: Misiunea UE este ilegală
Ambasadorul Serbiei la BucureÅŸti, Dusan Crnogorcevic, a declarat, duminică, că declararea independenÅ£ei provinciei Kosovo creează “un cvasi-stat” cu încălcarea Cartei ONU, a RezoluÅ£iei 1244 ÅŸi a normelor dreptului internaÅ£ional, iar misiunea UE în zonă este, în opinia sa, ilegală.
ÃŽntrebat la ce reacÅ£ie se aÅŸteaptă Belgradul din partea altor state, după declararea independenÅ£ei de către Kosovo, ambasadorul sârb a răspuns: “Nu ÅŸtiu. depinde de celelalte state” adăugând însă ÅŸi insistând asupra faptului că Serbia nu va recunoaÅŸte niciodată independenÅ£a Kosovo.
Dusan Crnogorcevic consideră că trupele KFOR sunt pe deplin responsabile pentru securitatea din zonă, mandatul lor bazându-se pe Rezoluţia 1244 a ONU, care prevede în preambul integritatea teritorială a Serbiei, dar anunţata misiune a UE în Kosovo este, în opinia Belgradului, ilegală, asemenea oricăror alte misiuni care ar putea fi trimise pe altă bază decât Rezoluţia 1244.
Ambasadorul nu a dorit să se pronunţe asupra reacţiilor care vor urma din partea comunităţii internaţionale, dar s-a declarat convins că gestul de la Priştina va avea valoare de precedent nu numai pentru Europa, ci şi pentru alte regiuni ale lumii, menţionând că, în lume, există circa 200 de zone de tensiune unde acest gest ar putea fi folosit ca precedent.
Ambasadorul ÅŸi-a exprimat “tristeÅ£ea” faţă de declararea independenÅ£ei de către provincia Kosovo. “Sunt trist, pentru că astăzi s-a întâmplat ceva trist, complet contrar dreptului internaÅ£ional, care este oribil pentru toÅ£i cei care respectă normele internaÅ£ionale”, a conchis ambasadorul Serbiei în România.
„In Ardeal ar putea fi un al doilea Kosovo in cazul in
care statul roman nu va respecta drepturile minoritatii maghiare“ – Csaba Sogor, fost senator UDMR, actual europarlamentar, pastor si acolit al extermistului maghiar Laszlo Tokes, euro-“independent”.
Generalul italian Fabio Mini, fost comandant al forÅ£elor NATO în Kosovo, critică dur independenÅ£a iminentă a acestei provincii sârbe, apreciind că ea va fi profitabilă pentru “clanuri” ÅŸi nu pentru populaÅ£ie.
Voncu: De ce nu consimtim; Roncea: Kosovo: cand SUA calca in propria-i balega * PRECEDENTUL KOSOVO tinde sa surpe fundamentele statului national unitar roman *
KOSOVO-ul romanesc aproape iesit de sub autoritatea statului roman *
KOSOVO, inceputul sfarsitului Europei * Azi, Kosovo, maine, Voivodina. Urmeaza Harghita-Covasna? * Razboiul pentru Kosovo asa cum a fost *
Kosovo – reduta mafiei islamice din Europa * Traian Basescu s-a duelat cu extremismul maghiar la Bruxelles * Vartejul Kosovo absoarbe Romania * S-a deschis Cutia Pandorei * Kosovo si purificarea etnica in Romania anului 2008
VEZI mai jos harta posibilelor conflicte ale unor minoritati din Europa zi zona Marii Negre, conform “Gandul”
Continue reading