CEZAR Ivanescu – mort pentru cauza nationala

Mort suspect, dintr-o operatie banala, in Joia Mare, in niste conditii tulburatoare, poetul Cezar Ivanescu ramane viu prin opera sa dar si prin lupta pe care a dus impotriva minciunii, a nonvalorii si a imposturii morale din Romania, impotriva unei agresiuni de tip nou, efectuata de trupe para-intelectuale de ocupatie a tarii. Un text inedit adresat de poet presedintelui Romaniei cu putin inainte de moartea sa, contureaza o perspectiva criminala asupra disparitiei premature a lui Cezar Ivanescu. “Dupã mineriada din 14 iunie 1990, când am fost bãtut cu bestialitate de asa-zisi mineri în centrul capitalei si dupã campania de presã murdarã si denigratoare din 2005 când am candidat la functia de presedinte al USR, este a treia oarã când se încearcã asasinarea mea”, ii transmite Cezar Ivanescu lui Traian Basescu, in scrisoarea pe care o prezentam, in exclusivitate, mai jos. Investigatorii voluntari cerceteaza si un posibil mobil major al eliminarii incomodului Cezar Ivanescu.

Luptator toata viata sa, Cezar Ivanescu s-a facut remarcat pentru intransigenta sa inca din studentie, cand a facut pentru prima oara greva foamei, ca student al Facultatii de Filologie din Iasi, in semn de protest pentru ca a fost exclus din Cenaclul literar al facultatii si apoi exmatriculat din cauza opiniilor sale ferme. A mai facut apoi greva foamei in 1983, in redactia revistei Luceafarul, ca protest fata de cenzura comunista care-i pregatea pentru a fi topita cartea de poeme Doina. A facut din nou greva foamei in 1986, timp de sapte zile, impotriva autoritatilor comuniste care i-au interzis Cenaclul “Numele Poetului”. In 5 ianuarie 1990 s-a revoltat din nou in acest mod pentru faptul ca Mircea Dinescu, auto-instalat ca presedinte al Uniunii Scriitorilor, i-a desfacut ilegal contractul de munca de la Luceafarul, ceea ce nu indraznisera nici comunistii. Apoi, tot fostul activist comunist Mircea Dinescu l-a provocat, anul acesta, cand a declansat intr-o emisiune cu fostul activist utecist Stelian Tanase dezinformarea ordinara ca ar fi fost informator al Securitatii, atac care l-a dus, apoi, printr-un concurs suspect de imprejurari, direct in mormant.

Bineinteles ca este o aberatie sa afirmi ca Cezar Ivanescu a facut politie politica; suntem destui dintre cei care nu vrem ca valorile sa fie rasturnate de agenti anti-Romania si falsi moralisti, afirma un membru al Cenaclului “Numele Poetului”, care aminteste si posibila legatura a executiei lui Cezar Ivanescu cu pozitia de contracandidat la presedintia Uniunii Scriitorilor, cand poetul a promis sa lamureasca toate matrapazlacurile si hotiile petrecute in Calea Victoriei si faptul ca la originea tuturor celor necurate in Uniune se afla Mircea Dinescu, Nicolae Manolescu & Comp. In 1990, Cezar Ivanescu a incercat sa reintemeieze Societatea Scriitorilor Romani, un organism care sa nu aiba istoria fetida a regimului comunist, precum Uniunea de tip sovietic in care au fost incadrarati scriitorii sau artistii si care exista in aceeasi forma si azi. Initiativa i-a fost barata pe 14 iunie 1990, cand a fost maltratat bestial de mineri chiar in apartmentul sau, agresiune soldata cu multiple leziuni si fracturi necesitand interventii chirurgicale si o recuperare ulterioara de mai multe luni.

Nici un alt intelectual public nu a mai primit o asemenea pedeapsa fizica si psihica, in ciuda vaicarelilor galagioase ale multora: Andrei Plesu era ministru al Culturii in Guvernul Frontului lui Iliescu si chiar pe 14 iunie scria in tribuna FSN, ziarul “Adevarul”, fosta “Scanteie” a PCR, pe prima pagina, un text impotriva demonstrantiilor anti-comunisti din Piata Universitatii – a continuat sa ramana ministru si dupa ce hoardele Guvernului din care facea parte au masacrat studentii si bucurestenii anti-comunisti ai tarii; Gabriel Liiceanu era la Paris, fusese condus oficial la aeroport de o masina a Ministerului Culturii; Ion Caramitru era vicepresedinte al CPUN-ului creat de Ion Iliescu din Consiliul Frontului Salvarii Nationale; Mircea Dinescu era membru al CPUN impreuna cu Dan Haulica, colonel in Securitate, cu totii membri ai Grupului de la Comana al membrului CPeX al CC al PCR Gogu Radulescu si apoi fondatori ai Grupului pentru Dialog Social.

Acestia de altfel fusesera insarcinati de Ion Iliescu sa declanseze un proces de dialog cu organizatorii Pietei Universitatii si lor li se datoreaza si esecul acestuia, fiind astfel complici directi la crimele din 13-15 iunie 1990. Ion Caramitru l-a sfatuit pe Iliescu sa nu accepte ca dialogul sa fie televizat, marcand momentul si prin odiosul comentariu “Atunci sa-i lasam sa fiarba in suc propriu!”. La ordinul lui Silviu Brucan, fondator al GDS impreuna cu agentul trotkist Mihnea Berindei, intrarea in sediul din Calea Victoriei al Grupului pentru Dialog Social – oferit cu larghete de FSN intr-o vila a CC al UTC si reconferit ilegal de noul 322 din Parlamentul de azi al Romaniei – a fost baricadata cu un camion al Armatei si pazita de militari.

A ii accepta azi pe pretinsii “intelectuali angajati” care incearca sa confiste si sa distruga tot ce au mai national romanii din postura de “moralisti de serviciu” este egal cu o sinucidere in masa si cu crima de avort asupra viitorului Romaniei reale. Ceea ce Cezar Ivanescu nu a acceptat toata viata sa. Cartile sale de poeme sunt pline de enunturi nationale, anticomuniste si antisecuriste. Pe cine ar fi putut sa toarne la Securitate Cezar Ivanescu? Cel mult sa se toarne pe sine ca este un anticomunist feroce si un iubitor al Doinei lui Mihai Eminescu, poetul si ganditorul national urat de toti dusmanii Romaniei. Aceasta i-a atras de altfel si razbunarea lui Dinescu, autorul moral al mortii poetului, o alta victima din seria legata de acest personaj nefast, cazuta doar pentru ca iubea Romania mai presus decat orice.

Va prezentam mai jos o scrisoare a lui Cezar Ivanescu intrata in posesia Administratiei Prezidentiale si provenita Civic Media pe surse proprii precum si un material de investigatii care analizeaza moartea nefireasca a poetului.

CEZAR IVANESCU PENTRU TRAIAN BASESCU

Domnului Presedinte

Vã aduc la cunostintã, textul pe care l-am transmis d-lui Nicolae Manolescu,
Presedinte al USR.

Domnule Presedinte al USR

Continue reading