Smaranda Enache. Tovarasa Smaranda Enache. Presedinte Liga Pro Europa. Membra a Grupului pentru Dialog Social (GDS), fondat cu sprijinul lui Silviu Brucan dupa preluarea puterii de catre Frontul Salvarii Nationale (FSN). Venim in intampinarea cercetatorilor CNSAS si mai punem la dispozitie cateva acte care Smaranda Enache, ca si multi alti formatori de opinie mincinosi, spera ca nu mai exista. Ei bine, se inseala. Oferim opiniei publice, spre lamurire, una dintre caracterizarile tovarasei Smaranda Enache facute de Comitetul Judetean Mures al Partidului Comunist Roman, o nota informativa semnata de Smaranda Enache si o proba din publicistica ei dinainte de 1989.

Continue reading →

Pacatos Marchis. Iustin Marchis. Alias Muresanu & Calugarul. Membru al Grupului pentru Dialog Social (GDS) la data deconspirarii * Actualul paroh de la Stavropoleos are angajament cu Securitatea inca de cand era ghid al turistilor straini, la Manastirea Cozia, in anii ’70 * Preotul Iustin Marchis i-a turnat pe spionul Mihai Caraman si pe conu’ Alecu Paleologu

Pe 22 august Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii a primit o vizita semnificativa si aparent ciudata, tratata insa cu necunostinta de cauza de catre presa: cea a preotului Iustin Marchis, paroh al Bisericii Stavropoleos din Bucuresti. Marchis si-a petrecut in interiorul cladirii CNSAS aproape trei ore; cam cat dureaza o audiere. La iesire, acesta a preferat sa dezinformeze presa asupra motivului real al vizitei, minimalizand importanta prezentei sale. El a declarat doar ca a venit la fiul sau duhovnicesc Ticu Dumitrescu “cu gandul personal sa-i spun ca pe mine Dumnezeu m-a ferit sa scriu vreun rand despre cineva” la Securitate. Trei ore pentru impartasirea acestui gand?! Surse de cea mai mare incredere ne-au informat ca adevarul este cu totul altul. In realitate, Iustin Marchis a fost pus in fata dosarului sau de la Securitate, in urma cercetarilor declansate ca urmare a prezentei sale pe lista asociatiei Civic Media “Voci curate”, in calitatea de lider de opinie si membru al Grupului pentru Dialog Social. Marchis a discutat la aceasta intalnire, chipurile dintre fiul duhovnicesc Ticu Dumitrescu si duhovnic, inclusiv cu presedintele Colegiului CNSAS, Claudiu Secasiu.
Continue reading →

Sorin Antohi, alias Valentin. Membru al Grupului pentru Dialog Social (GDS) la data deconspirarii. “Valentin” s-a hotarat sa incredinteze (tot) ziarului „Cotidianul” o confesiune privind colaborarea sa cu Securitatea dupa ce Asociatia Civic Media a anuntat ca se afla in posesia unor date certe privind colaborarea mai multor membri ai Comisiei Tismaneanu cu Securitatea. Ulterior, in urma investigatiilor initiate de Civic Media la Ministerul Educatiei si Cercetarii, presa ieseana si centrala a dezvaluit si impostura univeristara a acestuia. Sorin Antohi nu avea doctoratul pe care sustinea ca il poseda si, ca atare, ocupa o catedra la Universitatea Central Europeana (CEU) de la Budapesta prin frauda intelectuala.

Fostul redactor-sef al „Cotidianului” a turnat la Securitate

Carol Sebastian a fost recrutat de Securitate in 1985, sub numele de cod „Max”, pe cind era student la Timisoara. In dosarul de urmarire a prietenului sau, poetul Andrei Bodiu, se afla doua dintre notele sale informative.

Recrutarea informatorului „Max”, asa cum reiese din dosarul de urmarire „Poetul”, deschis pe numele lui Andrei Bodiu, a avut loc in anul 1985. Atit informatorul, cit si urmaritul erau studenti in anul II la Facultatea de Filologie a Universitatii Timisoara. Cel din urma venea din Brasov, unde isi crease premisele pentru a deveni unul dintre obiectivele Securitatii. Facuse parte, alaturi de colegii sai de clasa din liceu – Marius Oprea (astazi cunoscutul istoric), Simona Popescu (cunoscuta poeta), Caius Dobrescu si Claudiu Secasiu -, din cenaclul literar condus de profesorul Alexandru Musina, unde atitudinea nu era una conforma cu cerintele vremii. O data cu studentia, preocuparile literare au continuat, chiar daca prietenii lui Bodiu au optat pentru facultate la Bucuresti si astfel grupul celor patru teribili adolescenti era despartit de sute de kilometri. De la Timisoara, Bodiu incepuse sa vina la Bucuresti, unde frecventa printre alte cenacluri si pe cel condus de Nicolae Manolescu, urmarit si el. Relatia cu acesta era in sine suficienta pentru deschiderea dosarului, care s-a facut chiar de ziua lui, pe 27 aprilie 1985.
Continue reading →

Cotidianul ZIUA s-a raliat intiativei “Voci curate” lansata de catre organizatia Civic Media care a cerut CNSAS sa dea publicitatii dosarele jurnalistilor si formatorilor de opinie din mass media romaneasca. Conducerea ziarului ZIUA a decis ca fiecare redactor ori colaborator al cotidianului, inclusiv cei care conduc departamente, sa semneze, pana la 27 iulie 2006, o declaratie olografa prin care sa raspunda la urmatoarele intrebari:

Continue reading →

Prezentam aici doua studii ale ultimului defector important din serviciul de spionaj de la Bucuresti, inaintea caderii regimului dictatorial, dr. Liviu Turcu, fost condamnat la moarte, aflat in prezent in Statele Unite ale Americii. Este vorba de o analiza acida a societatii civile si vietii politice romanesti si de un studiu care trateaza fenomenul colaborationismului in Romania.

Pe langa explicatia faptului de ce Horia Roman Patapievici a alocat o suma intiala de minimum 100.000 de dolari colegului sau de Comisie prezidentiala si prietenului sau de gasca Vladimir Tismaneanu, Liviu Turcu afirma: In anul 1989, dupa mai bine de patru decenii de regim communist, Centrul de Informare si Documentare (CID, respectiv U.M. 0680) din cadrul Securitatii detinea o baza de date ce cuprindea peste un milion de dosare personale. In afara de CID, mai detineau baze de date independente de acelasi profil Centrul de Informatii Externe (CIE, actual SIE) Departamentul de Informatii al Armatei (fosta DIA, actualul DIM), U.M 0110 (fosta unitate informativ-operativa independenta, specializata in activitati informative si contrainformative legate de tarile socialiste), U.M. 0195 (unitatea independenta specializata in contraspionajul extern, in present reintegrata in cadrul SIE) si alte compartimente mai putin importante pentru moment. Drept urmare sub aspect ‘calitativ’ partea cea mai importanta a componentei colaborationiste informativ-operative a actualei clase politice se afla in arhivele sau baza operativa curenta (inteleasa ca retea informative active) a acestor institutii.(..) Si pentru a complica si mai mult sarcina potentialilor evaluatori politici si juridici ai fenomenului colaborationist informativ-operativ, viata mai ridica un alt obstacol nu tocmai usor de depasit intr-un climat politic si moral precum cel de azi in Romania: unii informatori clasici, colaboratori si fosti informatori clasici deveniti colaboratori si-au schimbat in anii ’80 pozitia devenind critici deschisi sau de ‘cabinet’ ai regimului.

Continue reading →