EPILOG: Magistratii Tribunalului Iasi au decis pe 4 aprilie a.c. desfiintarea asociatiei “Comunitatea Moldovenilor din Romania”, dupa semnalele de alarma trase de Civic Media si preluate apoi de presa romana. Judecatorul Daniela Amnancei, purtatorul de cuvant al Tribunalului Iasi, a declarat ca instanta a admis recursul inaintat de Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi, in care se cerea anularea deciziei de constituire a asociatiei Comunitatii Moldovenilor din Romania. Procurorii sustin ca “anumite prevederi ale statutului si ale actului constitutiv ale asociatiei incalca ordinea de drept, conform articolului 40 din Constitutia Romaniei”. Dupa o vizita efectuata, la sfarsitul lunii trecute, de o delegatie a Comunitatii Moldovenilor din Romania la Chisinau, presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, intr-un interviu acordat agentiei Moldpres, a acuzat Bucurestiul de “intoleranta” fata de “minoritatea etnica a moldovenilor din Romania” care este de zece milioane de persoane.

Parchetul si Sectia Iasi a SRI in culpa: Romania a legiferat “etnia moldoveneasca”

O operatiunea impotriva intereselor romanesti si a prioritatilor politicii nationale a Administratiei presedintelui Romaniei, Traian Basescu, s-a consumat la Iasi sub nasul responsabililor cu securitatea tarii si apararea Constitutiei.
Vladimir Voronin emite deja voalat pretentii teritoriale fata de Romania. Civic Media va pune la dispozitie o pozitie a Centrului European pentru Studii in Probleme Etnice al Academiei Romane si a Centrului de Geopolitica si Antropologie Vizuala al Universitatii Bucuresti pe tema „minoritatilor inventate”.
Serviciile ruseÅŸti ÅŸi moldoveneÅŸti au surclasat încă o dată autorităţile româneÅŸti. De mai bine de un deceniu, aproape fără pauză, pe relaÅ£ia cu aÅŸa-zisa Republica Moldova, serviciile româneÅŸti înregistrează eÅŸec după eÅŸec. O culme a neprofesionalismului s-a înregistrat zilele trecute când instituÅ£iile „moldoveneÅŸti“ de profil, subordonate Moscovei, au reuÅŸit să înregistreze la IaÅŸi/Husi, cu sprijin din Romania, “Comunitatea Moldovenilor din România”.

IncompetenÅ£a fără precedent a serviciilor însărcinate cu protecÅ£ia siguranÅ£ei naÅ£ionale a permis crearea unei organizaÅ£ii care aduce aminte de diversiunea Partidului Moldovenilor, tot la IaÅŸi înregistrat, a cărui sorginte ideologică duce direct la Moscova. Ideea de bază a deznaÅ£ionalizării sovietice a fost inventarea „naÅ£iunii“ ÅŸi limbii „moldoveneÅŸti“. Aceste arme ale frontului ideologic rusesc au fost utilizate în acÅ£iunile duse de Kremlin împotriva României. Lansarea programului ideologic al „moldovenizării“ a precedat ruperea teritoriului României. Maine, “comunitatea etnica moldoveneasca” ar putea cere, de exemplu, unirea cu “patria-mama”, Republica Moldova. Dacă facem conexiunea cu ruperea frontierei interioare în „Ţinutul Secuiesc“ ÅŸi cu pretenÅ£iile de autonomizare ale ceangăilor ventilate tot de UDMR, în zona Bacăului avem o combinaÅ£ie cu adevărat interesantă. Avertismentul Civic Media a fost confirmat de insusi presedintele de la Chisinau, generalul ex-URSS Vladimir Voronin, care i-a primit pe reprezentantii “Comunitatii Moldovenilor” si a sugerat ca Republica Moldova ar putea revendica provincia istorica Moldova din Romania. “Este vorba de legalizarea acestui drept pentru o populatie de circa 10 milioane de persoane, care locuiesc in Moldova romaneasca”, a spus Voronin intr-un interviu acordat Agentiei oficiale de presa Moldpres, pe care il redam integral mai jos.

O instanţă din Romånia a inventat etnia moldovenească

Parlamentul Moldovei a înregistrat in sedinta de ieri, cu bucurie şi cu aplauze, reuşita serviciilor speciale de la Chişinău. Reprezentanţii „Comunităţii Moldovenilor din România“ au fost indroduşi în şedinţa plenară a Parlamentului însoţiţi de liderul comunist Stepaniuc, după o vizită la preşedintele Voronin. Organizaţia Comunităţii Moldovenilor din România a căpătat statut legal prin încheierea judecătorească din dosarul 299/PJ/2006. Judecătoria Iaşi a decis înscrierea „Comunităţii“ în Registrul special aflat la grefa Judecătoriei Iaşi. Din documentul care autentifică juridic Comunitatea Moldovenilor din România rezultă că „organizaţia are drept scop apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români care au originea etnică moldovenească şi de a asigura reprezentarea lor pe plan local şi central. Comunitatea Moldovenilor din România susţine desfăşurarea de către România a unor relaţii speciale cu Republica Moldova, pentru cultivarea şi consolidarea spaţiului cultural parţial comun. Pentru păstrarea identităţii naţionale, culturale şi spirituale a cetăţenilor români de etnie moldovenească, Comunitatea Moldovenilor din România va organiza manifestări care să reflecte cu consecvenţă valorile culturii şi spiritualităţii moldoveneşti.“

Un singur protest in Parlamentul de la Chisinau

Singurul deputat care a protestat vehement a fost preşedintele PPCD, deputatul Vlad Cubreacov. Acesta a adresat o interpelare oficială Ministerului Afacerilor Externe şi al Integrării Europene al Republicii Moldova, Direcţiei Relaţii Parlamentare Externe a Parlamentului şi preşedintelui Parlamentului. Redăm integral interpelarea deputatului creştin democrat:

“Astăzi, în deschiderea ÅŸedinÅ£ei plenare a Legislativului, preÅŸedintele Parlamentului Republicii Moldova Marian Lupu, a doua persoană în stat, în calitatea sa oficială ne-a făcut cunoscut ÅŸi ne-a cerut următoarele:

„Imediat anterior am fost anunţat în Prezidiu că în sala plenului Parlamentului este prezentă o delegaţie compusă din 3 persoane, o delegaţie a Comunităţii Moldovenilor din România în frunte cu domnul Alexa Claudiu, doctor în ştiinţe, consilier al municipiului Huşi. Rog să salutăm colegii noştri. Dorindu-le o vizită foarte productivă şi un sejur plăcut la Chişinău, în Republica Moldova. Vă salutăm, stimaţi colegi.“

Conform uzanţelor din toate Parlamentele europene, în cadrul şedinţelor plenare, preşedintele Parlamentului sau preşedintele de şedinţă salută doar delegaţiile oficiale invitate de Legislativ în acord cu normele legale şi cele de protocol. Am constatat că secretarul de şedinţă nu cunoştea numele cetăţenilor români, prezentaţi drept colegi ai deputaţilor, şi salutaţi oficial de preşedintele Legislativului. Nici Comisia pentru Politică Externă şi Integrare Europeană şi nici Direcţia Relaţii Parlamentare Externe nu au fost la curent cu vizita celor 3 cetăţeni români în Legislativ. Misiunea diplomatică a Româ- niei la Chişinău şi Misiunea diplomatică a Republicii Moldova la Bucureşti de asemenea nu au fost la curent şi nu au întreprins niciun fel de demersuri în legătură cu vizita „delegaţiei“ salutate oficial de Preşedintele Parlamentului. Subiectul nu a figurat pe agenda Biroului Permanent al Parlamentului.

În opinia mea, acest caz cu substrat politic este unul scandalos, întrucât sfidează uzanţele diplomatice şi normele de protocol şi ar putea afecta inutil bunele relaţii dintre Republica Moldova şi România. Există rumori care susţin că „delegaţia“ străină salutată oficial de domnul preşedinte Marian Lupu va avea la Chişinău şi contacte cu alţi „colegi“ din anumite cercuri politice şi servicii secrete, în afară de contactele cu domnii Victor Stepaniuc şi Vasile Stati.

În legătură cu această situaţie le cer factorilor interpelaţi să-mi pună la dispoziţie, în scris, următoarele informaţii:

1. Care este statutul şi mandatul „colegilor“ şi „delegaţiei“ străine introduse în Parlament şi salutate oficial de preşedintele Legislativului?

2. La invitaţia cui este efectuată „vizita“ acestei „delegaţii“ străine în Parlamentul Republicii Moldova?

3. Care este scopul acestei „vizite“ în Parlament?

4. Dacă au fost sau nu Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor Externe şi al Integrării Europene şi Direcţia Relaţii Parlamentare Externe implicaţi oficial în pregătirea şi desfăşurarea acestei „vizite“ în Parlament? 5. În ce alte activităţi ale Parlamentului şi ale organelor lui de lucru, a altor autorităţi publice, au mai fost implicaţi cei 3 cetăţeni străini, prezentaţi oficial de dl Lupu drept „colegi“?

6. Care a fost interesul politic major şi necesitatea salutării oficiale a „delegaţiei“ străine conduse de Claudiu Alexa?

7. Dacă turneul acestei „delegaÅ£ii“ străine prevede sau nu ÅŸi o vizită oficială la Tiraspol, unde Claudiu Alexa ÅŸi companionii sunt preÅ£uiÅ£i ÅŸi aÅŸteptaÅ£i cu nerăbdare de alÅ£i „colegi“ de idei ÅŸi de acÅ£iune? Doresc să precizez că nu aÅŸ fi formulat această întrebare dacă organizatorii de la ChiÅŸinău ai „vizitei“ acestei „delegaÅ£ii“ străine nu ar fi Å£inut cu tot dinadinsul să-ÅŸi prezinte „colegii“ în cadru oficial, în dispreÅ£ul uzanÅ£elor diplomatice ÅŸi a normelor de protocol în vigoare.”

PreÅŸedintele Judecătoriei IaÅŸi, judecătoarea Diana Micu, ne-a confirmat existenÅ£a deciziei de înfiinÅ£are a Comunităţii MoldoveneÅŸti din România. Totodată, Micu ne-a precizat că ne va remite, în cursul zilei de astăzi, încheierea de ÅŸedinţă ÅŸi implicit motivarea deciziei prin care s-a admis înfiinÅ£area comunităţii. Decizia de înfiinÅ£are a fost dată prin încheierea de ÅŸedinţă din dosarul cu numărul 299/PJ/2006, aflat pe rolul Judecătoriei IaÅŸi. Nimeni nu s-a gandit sa conteste in termenul legal legiferarea implicita a “etniei moldovenesti” in Romania. Vom reveni cu detalii.

Atac | 23 Februarie 2007 | George Roncea

***

Diversiunea ruseasca cu “etnia moldoveneasca” din Romania a continuat pe TV Moldova

Dupa prezentarea din Parlamentul de la Chisinau a “etniei moldovenesti“ din Romania, indivizii pe care serviciile rusesti, in complicitate cu comunistii de la Chisinau, ii prezinta ca reprezentanti ai “Comunitatii Moldovenesti din Romania”, au fost invitati la televiziunea nationala de la Chisinau, transmite Romanian Global News. Acolo circul a continuat iar cei trei s-au plans, in direct, ca sunt discriminati de Romania, unde, daca se duc, de exemplu la Bucuresti, si cer parjoale nu li se dau si li se spune sa ceara chiftele. Au continuat exprimandu-si regretul ca singurul reprezentant al moldovenilor din Romania a fost, la randul sau, discriminat fiind dat afara din Guvernul Romaniei – era vorba de Mihai Razvan Ungureanu.
Si parca vrand sa confirme temerile Romanian Global News privind agentura rusa din judetele Mures, Harghita si Covasna si utilizarea de catre Rusia a extremistilor maghiari pentru destabilizarea frontierei NATO, cei trei “moldoveni” au afirmat pe televiziunea nationala de la Chisinau, ca moldoveni sunt si in judetele Harghita si Covasna, care, alaturi de secui, alcatuiesc populatia celor doua judete…

Cei trei au spus ca vor conta pe sprijinul financiar al Chisinaului pentru a construi un centru cultural “moldovenesc” la Iasi si pentru pastrarea identitatii nationale ”moldovenesti”.

Chisinau, Basarabia/Romanian Global News

23 februarie 2007

***

Bastionul Moldovean

După criza „Ţinutul Secuiesc“, a apărut premiza unui nou contur separatist între graniţele Romåniei: „moldovenismul“. „Comunitatea Moldovenilor“, înfiinţată recent la Iaşi, este un proiect care implică recunoaşterea unei noi etnii. Astfel, ca şi secuii, vor avea dreptul de a-şi proclama autonomia. Preşedintele organizaţiei, Claudiu Alexa, este consilier al Primăriei din Huşi, din partea Partidului National Liberal.

Comunitatea Moldovenilor înfiinÅ£ată recent la IaÅŸi este parte a unui proiect cu bătaie mult mai mare. ConsecinÅ£ele juridice sunt uÅŸor de priceput pentru orice novice ÅŸi nu vom insista aici. RecunoÅŸterea unei „noi“ etnii va însemna ÅŸi asumarea dreptului de reprezentare parlamentară, pe principiul numeric, iar ulterior, Comunitatea ar putea cere ca ÅŸi UDMR, care este tot o AsociaÅ£ie culturală – dreptul de a-ÅŸi proclama autonomia pe model secuiesc.

Politica de promovare agresivă a teoriei „moldovenismului“ de către conducerea comunistă rusofonă de la Chişinău nu se rezumă doar la graniţele Republicii Moldova sau ale României. În ciuda faptului că Republica Moldova este, conform statisticilor internaţ ionale, cea mai săracă ţară de pe continentul european, pentru crearea unei noi identităţi etnico-lingvistice „moldoveneşti“ în cadrul unor comunităţi etnice românofone din afara ţării sunt folosite imense resurse financiare. Preluând proiectele iniţiate de KGB şi alte structuri de represiune sovietice, cadrele Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) al Republicii Moldova, în mod special cele aflate în „posturi de diplomaţi“, sunt implicate în consolidarea unor pseudo-asociaţii în cadrul comunităţilor etnice româneşti din spaţiul CSI, precum şi în cadrul diasporei economice basarabene din Occident. Printre cele mai bune exemple sunt Societatea Culturală Moldo-Letonă „Dacia“, „Centrul Cultural-Instructiv Moldovenesc din oraşul Moscova“, „Organizaţia Interraională a moldovenilor din Regiunea Cernăuţi“ şi „Asociaţia Naţional-Culturală a moldovenilor din Ucraina“, condusă de Anatol Fetescu, fost cadru activ al KGB şi SBU (moştenitorul ucrainean al KGB-ului sovietic).

Anatol Fetescu a editat anul trecut la Odessa, cu sprijinul financiar al autorităţ ilor comuniste de la Chişinău primele manuale la „Limbă şi literatură moldovenească“. Acestea au apărut fără avizul Ministerului Educaţiei de la Kiev, fiind totuşi introduse în mod obligatoriu în unele şcoli „moldoveneşti“ din regiunile de Sud ale Ucrainei, în locul celor româneşti. Drept recompensă pentru activitatea sa, preşedintele Voronin l-a şi onorat pe acesta cu ordinul „Gloria Muncii“. Planurile autorităţilor moldoveneşti de cristalizare a unei identităţi etnice „moldoveneş ti“ în spaţiul ex-sovietic, dar şi cel al Uniunii Europene, au fost observate de o serie de experţi când, la Chişinău, sub patronajul preşedintelui comunist rusofon Vladimir Voronin, s-au desfăşurat, în octombrie 2006, lucrările celui de-al doilea Congres Mondial al Moldovenilor. La fel ca şi la primul congres din 2005, preşedintele a vorbit numai în limba rusă, cerâ nd predarea acesteia în toate instituţiile de învăţământ din cadrul comunităţilor moldoveneşti din afară.

Planurile autorităţilor comuniste nu se opresc aici, conform mass-media de la Chişinău, fiind deja proiectate inaugurarea unor centre culturale moldoveneşti în unele ţări ale Uniunii Europene, precum Bulgaria, Grecia, Polonia, Cehia, Austria. Pentru finanţarea funcţionării acestora, guvernul comunist şi administraţia prezidenţ ială de la Chişinău a alocat, în mod indirect, sume din bugetele destinate educaţ iei şi culturii, lovind în sistemul de învă- ţământ intern al Republicii Moldova, considerat de comunişti ca românizator. În discursul său, premierul comunist, Vasile Tarlev, a declarat că acest Congres are menirea de a consolida diaspora moldoveană, în sensul păstrării valorilor etnicenaţ ional, culturale şi spirituale ale poporului moldovenesc. Aceleaşi medii de informare au declarat că la următorul Congres din octombrie 2007 vor fi prezente delegaţ ii ale diasporei moldoveneşti din Ucraina, Federaţia Rusă, Belarus, Azerbaidjan, Kazahstan, Kirgizstan, Lituania, Letonia, Estonia, Grecia, Bulgaria, Franţa, Germania, Israel, Italia, Portugalia, Canada, Columbia şi din alte ţări. Victoria obţinută asupra unor instituţii ale statului român prin înfiinţarea Comunităţ ii Moldovenilor din România va fi dezvoltată, urmând să fie înfiinţate, conform oficiosului comunist de la Chişinău „Nezavisimaia Moldova“, filiale în Galaţi, Iaşi, Suceava, Botoşani, Cluj, Timişoara. Acelaş i cotidian informează că liderii Comunităţ ii Moldovenilor din România au trimis deja memorii către organizaţiile internaţionale prin care reclamă tratamentul la care sunt supuşi „etnicii moldoveni“ din Româ- nia. Claudiu Alexa, fondatorul Comunităţii Moldovenilor, este membru al Biroului Permanent al PNL, filiala Huşi, jud. Vaslui.

Este reprezentant al firmei Summitagro. Activitatea de bază a firmei Summit Agro o reprezintă importul ÅŸi comercializarea produselor fitosanitare (fungicide, insecticide, erbicide) ÅŸi a seminÅ£elor pentru agricultură, ÅŸi a produselor pentru igienă publică. Alexa a fost prezentat în Parlamentul de la ChiÅŸinău ca reprezentant al Comunităţii MoldoveneÅŸti din România, a fost invitat la PreÅŸedinÅ£ia Moldovei ÅŸi a fost invitat la televiziunea naÅ£ională de la ChiÅŸinău. Romanian Global News relatează că cei trei s-au plâns, în direct, că sunt discriminaÅ£i de România, unde, „dacă se duc la Bucuresti ÅŸi cer pârjoale, nu li se dau ÅŸi li se spune să ceară chiftele“. Au continuat exprimându – ÅŸ i regretul că singurul reprezentant al moldovenilor din România – Mihai Răzvan Ungureanu -a fost, la rândul său, discriminat, fiind dat afară din Guvernul României. Åži parcă vrând să confirme temerile privind influenÅ£a agenturii ruse din judeÅ£ele MureÅŸ, Harghita ÅŸi Covasna ÅŸi utilizarea de către Rusia a extremiÅŸtilor maghiari pentru destabilizarea frontierei NATO, cei trei „moldoveni“ au afirmat, tot la televiziunea naÅ£ională de la ChiÅŸinău, că moldoveni sunt ÅŸi în judeÅ£ele Harghita ÅŸi Covasna, care, alături de secui, alcătuiesc populaÅ£ia celor două judeÅ£e. ReprezentanÅ£ii „moldovenismului“ au spus că vor conta pe sprijinul financiar al ChiÅŸinăului pentru a construi un centru cultural „moldovenesc“ la IaÅŸi ÅŸi pentru păstrarea identităţii naÅ£ionale „moldoveneÅŸ ti“.

Istoricul „moldovenismului“ şi al rusificării

Rusificarea în Moldova a fost pornită încă din timpul Imperiului Å¢arist, însă nici ruÅŸii nu au îndrăznit să-ÅŸi justifice mecanismul de rusificare cu argumentele istoricilor oficiali ai ChiÅŸinăului lui Vladimir Voronin. După 1813, momentul ocupării Basarabiei de către Rusia, de pildă, istoricul rus P. P. Swinim scria în 1816: „Locuitorii acestei regiuni sunt moldoveni sau româ ni, descendenÅ£i din coloniÅŸtii români“. La Universitatea din Petersburg exista o „Catedră de limbă moldo-valahă“, iar în 1861, Ioan Doucev elabora „Cursul primitiv de limbă romană“. Termenul „moldovenesc“ era echivalent cu cel de „românesc“ sau utilizat cu sens dialectal. Etnograful rus L. S. Berg, care în două lucrări tipărite după revoluÅ£ie (1918 ÅŸi 1923) conferea sintagmei „moldovean“ o semnificaÅ£ie pur geografică, nicidecum etnică: „moldovenii sunt români ce locuiesc în Moldova, Basarabia ÅŸi părÅ£ile învecinate ale guberniilor Podolia ÅŸi Herson; un număr mic locuiesc, de asemenea în gubernia Ekaterinoslav… Elementele dialectale nesemnificative îi deosebesc de românii din Valahia, numiÅ£i ÅŸi valahi“.

Chiar ÅŸi Vladimir Dembo, considerat cel mai prolific propagandist sovietic în problema Basarabiei desconsidera aproape total factorul etnic. ÃŽn două cărÅ£i faimoase, „Să nu uităm niciodată! Cronica însângerată a Basarabiei“, 1924 sau „Moldova Sovietică ÅŸi problema Basarabiei“, 1925, admite, implicit, apartenenÅ£ a naÅ£ională comună a locuitorilor de pe cele două maluri ale Prutului, mai cu seamă în cea de-a doua lucrare în care vorbeÅŸte despre moldoveni nu ca o naÅ£iune aparte, ci ca o clasă aparte, respectiv, ţărani din Vechiul Regat care se refugiaseră peste Prut din pricina „jugului nobililor“ din Valahia ÅŸi Moldova. Bazele ideologiei moldovenismului – respectiv echivalarea aberantă a cetăţeniei moldoveneÅŸti, ca urmare a existenÅ£ei recunoscute a statului moldovenesc, cu etnicitatea moldovenească – au fost aÅŸezate, practic, după înfiinÅ£area, acum 80 de ani, a Republicii Autonome Sovietice Socialiste MoldoveneÅŸti (RASSM) – aproximativ teritoriul Transnistriei de astăzi – care a produs, pe urmele unui Gavril BuciuÅŸ canu ÅŸi la solicitările „puiului de bolÅŸevic“ Pavel Chior, celebrele „Gramatica moldovenească“ a lui Leonid Madan (1929) sau „Tentativele de moldovenizare a limbii române“ aparÅ£inând lui I.A. Mălai. (Vladimir Stati, ideologul oficial al moldovenismului de astăzi, este urmaÅŸul acestor personaje.) Teoria moldovenismului a fost ideologia oficială a regimului comunist de ocupaÅ£ ie ÅŸi a trecut în relativă penumbră după dobândirea independenÅ£ei R. Moldova. Nu pentru mult timp. Căci, începând cu 1993, relaÅ£iile dintre România ÅŸi vecină de peste Prut încep să se degradeze, iar expresia acestei despărÅ£iri va fi consemnată în 1994.

Discursul bolÅŸevic al GDS-ului

Un moment de cotitură în dosarul „moldovenismului“ de sorginte kominternistă se petrece la BucureÅŸti. Membrii marcanÅ£i ai Grupului pentru Dialog Social (înfiinÅ£at de Brucan) ÅŸi totodată marcanÅ£i reprezentanÅ£i ai AlianÅ£ei Civice de la BucureÅŸti, întăresc discursul bolÅŸevic al ChiÅŸinăului. Studiul „RelaÅ£ia României cu Republica Moldova“ (publicat ÅŸi în foaia GDS-ului, revista „22“, în 25 ianuarie 1995) impune distincÅ£ia etnică dintre „români“ ÅŸi „moldoveni“ . Este una dintre cele mai importante „contribuÅ£ii româneÅŸti“ în beneficiul kominterniÅŸ tilor de la ChiÅŸinău. Studiul susÅ£ine exact ce spunea ÅŸi Brejnev, fost secretar de partid al RSSM: opÅ£iunile cetăţenilor care se declară români sau a celor care se declară moldoveni trebuie respectate deopotrivă etc., iar românii ar fi o minoritate dincolo de Prut la fel ca ÅŸi alte minorităţi. Aceste alegaÅ£ii aparÅ£in lui Renate Weber (care va deveni consilier la Cotroceni în actualul mandat al lui Traian Băsescu), Valentin Stan (omul care stropeÅŸ te laptopul la Antena 1 sau 3) ÅŸi Gabriel Andreescu – animatorul din umbră al Campaniei împotriva icoanelor din ÅŸcoli. Textul „experÅ£ilor“ de la GDS a fost invocat ÅŸi utilizat rapid de către publicaÅ£iile guvernamentale de la ChiÅŸinău mai ales după 2001! Tentativele furibunde ale comuniÅŸtilor de la ChiÅŸinău de a elimina din programele ÅŸcolare istoria românilor au căpătat accente de veritabil război cultural.

Atacul comunist la Istoria şi Limba Română

Din 2001, anul venirii la putere a Partidului Comuniştilor Moldoveni obsesia împotriva glotonimului „limbă română“ şi a etnonimului „popor român“ a devenit politică de stat şi de partid. Comuniştii au avut un singur obiectiv constant: desfiinţarea Istoriei Românilor din învăţământul din R. Moldova. Strategia diabolică de sorginte kominternistă şi inspiraţie KGB-istă a ieşit la iveală imediat după înscăunarea la preşedinţie a fostului generalu sovietic Vladimir Voronin care a ordonat constituirea unei comisii alcătuite din istorici, care să înlocuiască Istoria Românilor cu Istoria Moldovei. La 13 februarie 2002, guvernul Tarlev (comunist) ordonă suprimarea Istoriei Românilor din programele de învăţămant. Reacţia promptă a societăţii civile, organizată şi condusă de PPCD, a forţat conducerea ministerului să facă paşi înapoi. Mitingurile de protest ale tinerilor şcolari şi ale studenţilor au durat luni întregi şi au adus în stradă zeci de mii de oameni.

A fost cea de-a doua „PiaÅ£a Universităţii“, preluată cu tot cu cântecele ÅŸi modelul manifestaÅ£iei anticomuniste de la BucureÅŸ ti, din 1990. A fost unica manifestare de masă din Europa, poate, care a adus în stradă zeci de mii de oameni pentru motive culturale – limbă ÅŸi istorie! Sub presiunea străzii ÅŸi somaÅ£i de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei – RezoluÅ£ia din 24 aprilie 2002, care recomanda respectarea moratoriului în probleme de istorie, reiterată ÅŸi de a doua RezoluÅ£ie a APCE, adoptată la 26 septembrie – comuniÅŸtii renunţă momentan la respectiva decizie, dar păstrează neatinse obiectivele. La 5 septembrie 2002, printr-o decizie a guvernului Tarlev, ideea se concretizează: se instituie aÅŸa-numita „comisie Cristea“, respectiv o „comisie naÅ£ională“ în componenÅ£a căreia aveau să intre în primul rând vechi ÅŸi inverÅŸunaÅ£i adversari ai Istoriei Românilor; dar nu numai (V. Dergaciov, S. Nazaria, V. Å¢aranov etc.). Comisia avea ca sarcină organizarea în perioada octombrie 2002 – ianuarie 2003 a unui concurs privind noua concepÅ£ie. Decizia comisiei – la sugestia lui G. Gavriliţă ÅŸi V. Haheu – a fost selectarea din „multitudinea de proiecte“ a celui care prevedea implementarea istoriei integrate. La 3 septembrie 2002, guvernarea comunistă lansează o nouă iniÅ£iativă: aÅŸazisul curs de „Istorie integrată“. Acest curs urmează a fi predat la iniÅ£iativa Ministerului EducaÅ£iei, cu începere de la 1 septembrie, cu titlu de experiment, în 45 de instituÅ£ii preuniversitare din Republica Moldova. Ulterior, în 2004 în presă apare un document secret care arată „liniile strategice“ (autor: Mark Tcaciuc, membru marcant al Partidului ComuniÅŸtilor ÅŸi consilier prezindenÅ£ial) care ar fi trebuit să conducă la eliminarea Istoriei Românilor din toate treptele învăţământului din R. Moldova. Documentul, scris în limba rusă, conÅ£ine scheme ÅŸi date despre acÅ£iunile destinate „realizării proiectului de substituire a cursului de Istorie a Românilor prin cel de Istorie a Moldovei“.

În plus, documentul conţine lista exactă a persoanelor care urmau să fie racolate şi utilizate în realizarea acestui proiect. Fiecare din aceste persoane-ţintă beneficiază de descrieri exacte, din punct de vedere psihologic, social, academic, profesional, familial, financiar etc., de aici rezultând apoi şi metodele care trebuie să fie folosite în vederea persuadării acestuia să participe la acest proces. Sunt prezentate, de asemenea, amănunţit, argumente concrete care ar putea deveni elemente de şantaj în cazul unora sau altora dintre persoane.

(Acest material a fost realizat şi prin contribuţia aplicată a unei tinere studente la Facultatea de Jurnalism din Chişinău; nu-i dăm numele din motive întemeiate). Merită consemnată distincţia (net în defavoarea „regăţenilor“) dintre tinerii studenţi de la Chişinău şi absolvenţii aşazisei Şcoli de Jurnalism de la Bucureşti.)

„DeÅŸi pare convenabilă, trebuie să recunoaÅŸtem că este falsă sau cel puÅ£in incompletă ideea că în Basarabia de azi discuÅ£iile despre glotonimul „limba română“ ÅŸi etnonomul „popor român“ ar purta doar un caracter ÅŸtiinÅ£ific… Aici, în Basarabia, afirmaÅ£ia că eÅŸti român constituie un act politic…“ Iurie RoÅŸca – Å¢ara, 1995

ATAC | 24 Februarie 2007 | de George Roncea si Vladimir Alexandru

***

“Natiunea moldovana” aparuta sub nasul procurorilor si al SRI

Judecatoria Iasi a permis infiintarea asociatiei “Comunitatea Moldovenilor din Romania”. Parchetul s-a facut ca nu observa incalcarea Constitutiei

Judecatoria Iasi a acordat unor cetateni romani care au infiintat asociatia “Comunitatea Moldovenilor din Romania” statutul de “etnici moldoveni”. Aceasta in ciuda prioritatilor politicii nationale a Administratiei lui Traian Basescu si misiunii Serviciului Roman de Informatii si a Parchetului Iasi care sunt obligate sa asigure respectarea legilor si Constitutiei Romaniei. Trei membri fondatori au fost primiti cu entuziasm de comunistii din Parlamentul de la Chisinau in cursul zilei de joi. Claudiu Alexa, Marian Russo si Lucian Timofticiuc – transformati in cozi de topor – s-au dus la Chisinau reprezentand asociatia “Comunitatea Moldovenilor din Romania”. Diversiunea vine sa intareasca teoria stalinista a existentei unui popor moldovenesc fiind plasata intr-un moment in care Romania este supusa unui atac concertat – intern si extern. Practic, daca “etnicii moldoveni” se inmultesc cu ajutorul serviciilor secrete anti-NATO si anti-Romania, in curand, acestia ar putea cere unirea Moldovei cu “patria-mama” – Republica Moldova.

Ideea lui Stalin

Batalia esentiala care se duce la est de Prut este una simbolica, iar elementele centrale sunt limba si denumirea poporului. Batalia nu este noua – dateaza din 1924, cand Stalin a infiintat la est de Nistru Republica Socialista Sovietica Autonoma Moldoveneasca – cu scopul declarat de a fi cap de pod pentru reocuparea Basarabiei. Inventia stalinista stabileste existenta unei limbi moldovenesti si a unui popor moldovean, separate de limba romana si poporul roman. In vreme ce in limba romana “moldovean” are un sens regional, referindu-se la zona dintre Carpatii de est si Prut, dincolo de rau a aparut un sens politic. Comunistii de la Chisinau se delcara “moldoveni” si vorbitori de “limba moldoveneasca”.

Cozile de topor

Marian Russo este presedinte al Comitetului Judetean Iasi al Uniunii Tineretului Socialist; Claudiu Alexa este membru al Partidului National Liberal si consilier in Consiliul Local Husi, iar Lucian Timofticiuc se prezinta a fi jurnalist. Cei trei au fost prezentati joi dimineata in Parlamentul de la Chisinau de comunistul Victor Stepaniuc, starnind protestele crestin-democratilor, ca fiind reprezentantii “Comunitatii Moldovenilor din Romania”. Marian Russo a inregistrat la Judecatoria Iasi la data de 12 ianuarie 2007 cererea pentru inregistrarea Asociatiei “Comunitatea Moldovenilor din Romania” care are ca scop declarat “apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani ce au origine etnica moldoveneasca”. Drept sigla si-a ales bustul voievodului Stefan cel Mare. Parchetul Iasi a declarat la 12 februarie recurs impotriva incheierii din 12 ianuarie 2007 – insa asociatia este activa, avand statutul de persoana juridica.

Prezentati cu surle la Chisinau

La deschiderea sedintei plenare a Parlamentului de la Chisinau, introdusi de parlamentarul comunist Victor Stepaniuc, au intrat in sala trei indivizi, pe care Marian Lupu, presedintele Parlamentului, i-a prezentat incalcand toate normele de protocol ale unor astfel de sedinte, ca “o delegatie a Comunitatii Moldovenilor din Romania”, informeaza agentia Romanian Global News.
Ca reactie la diversiunea creata in Parlamentul de la Chisinau, deputatul Vlad Cubreacov, presedintele Fractiunii PPCD de la Chisinau, a adresat o interpelare pe aceasta tema.

La televiziunea lui Voronin

Dupa prezentarea din Parlamentul de la Chisinau a “etniei moldovenesti” din Romania, cei trei cetateni romani au fost invitati la televiziunea nationala de la Chisinau – aflata in totalitate sub controlul autoritatilor comuniste – transmite Romanian Global News. Cei trei s-au plans in direct ca sunt discriminati in Romania, unde, daca se duc, de exemplu la Bucuresti, si cer parjoale nu li se dau si li se spune sa ceara chiftele.

Au continuat exprimandu-si regretul ca singurul reprezentant al moldovenilor din Romania a fost, la randul sau, discriminat fiind dat afara din Guvernul Romaniei – era vorba de Mihai Razvan Ungureanu.

Cei trei au spus ca vor conta pe sprijinul financiar al Chisinaului pentru a construi un centru cultural “moldovenesc” la Iasi si pentru pastrarea identitatii nationale “moldovenesti”. (George DAMIAN)

Smirnov spre independenta totala

Autoproclamata republica transnistreana a renuntat definitiv la proiectul formarii unui stat comun cu Republica Moldova, relateaza Mediafax. O rezolutie a Consiliului Suprem al autoproclamatei republici a fost publicata joi, si a intrat imediat in vigoare, anuland astfel documentele anterioare care vizau posibilitatea crearii unei confederatii sau a unui stat federal impreuna cu Republica Moldova.

Documentele anulate sunt rezolutia Parlamentului transnistrean din 6 ianuarie 1993 care prevedea formarea unei confederatii cu Republica Moldova si cea din 9 aprilie 2003 care stipula principiile mecanismului de redactare si sprijin al proiectului de Constitutie al statului federativ format de Transnistria si Republica Moldova. Primul document a fost adoptat in urma negocierilor privind formarea republicii separatiste care au demarat dupa incheierea conflictului armat din 1992 dintre Chisinau si Tiraspol.

Negocierile au fost mediate de Rusia, Ucraina si Organizatia pentru Cooperare si Securitate in Europa (OSCE). Cel de-al doilea document a fost adoptat in urma initiativei din 2003 a presedintelui moldovean Vladimir Voronin, privind solutionarea conflictului transnistrean, prin transformarea Republicii Moldova in stat federal. (G.D.)

Ziua / 24 Februarie 2007

***

Voronin emite voalat pretentii teritoriale fata de Romania

“Moldova, de la Carpati la Marea Neagra, este istoria noastra”

Intrebare: Domnule Presedinte, ieri, ati avut o intilnire cu conducatorii Comunitatii Moldovenilor din Romania. Sincer vorbind, existenta unei comunitati de acest fel in Romania a fost pentru multi observatori moldoveni ceva cu adevarat senzational. Despre ce ati discutat? In ce limba?

Raspuns: Am discutat despre Moldova. Despre acea Patrie comuna a noastra pe care am mostenit-o de la legendarul Dragos si de la Stefan cel Mare. Despre cultura moldoveneasca. Despre acea traditie a statalitatii, despre acea stafeta, daca doriti, a statalitatii moldovenilor pe care o continua actuala Republica Moldova. In ceea ce priveste limba… I-am intrebat cu toata franchetea pe interlocutori: “In ce limba vom vorbi?” “Desigur, moldoveneste” – au raspuns ei.

I.: Dar limbile sint identice!

R.: Bineinteles, ele sint identice. Dar trebuie sa recunoastem ca
moldovenii au dreptul sa-si numeasca limba asa cum o numesc deja de sase veacuri, dar nu asa cum s-a inventat prin cabinete savante in secolul XIX.
Moldovenii au dreptul sa-si numeasca limba asa cum au numit-o si Dimitrie
Cantemir, si Ion Neculce, si autorul Imnului nostru de Stat – Alexei
Mateevici, si eminentul nostru contemporan – Ion Druta. Dar orice
moldovean va va spune si mai simplu. El va va spune ca limba materna se
numeste asa cum a numit-o maica-sa. Mi se pare ca acest temei este unul
destul de democratic si intru totul suficient. Filologia nu are atingere
cu acest lucru.

I.: Nu v-a uimit existenta unei asemenea comunitati in Romania?

R.: Pe mine m-a uimit sinceritatea acestor oameni, curajul lor, dorinta
lor de a restabili echitatea istorica in privinta moldovenilor, a limbii
moldovenesti si a istoriei moldovenesti in Romania moderna. Cunoastem cu
totii destul de bine ca in Romania zilelor noastre, pina nu demult, nu era
chiar atit de simplu sa-ti declari pe fata identitatea moldoveneasca. Desi
asemenea incercari au existat intotdeauna. Si in vechiul regat, si pe
timpurile Romaniei socialiste, si in anii 90. Am putea fi socati daca in
ultimii 150 de ani moldovenii din Romania si-ar fi uitat statul, nu ar mai
tine minte cum se numeste cu adevarat limba lor, ar fi dat uitarii faptele
eroilor lor, nu si-ar mai aminti nici de Dimitrie Cantemir, nici de Vasile
Alecsandri, nici de Mihai Eminescu, nici de Ion Creanga, nici de Mihail
Sadoveanu. Dar ei nu au uitat.

I.: Ce s-a schimbat, insa, acum?

R.: Deocamdata, nimic. Dar moldovenii din Romania nutresc speranta ca,
dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, problema identitatii etnice
va deveni in aceasta tara o problema ce va tine de exprimarea vointei
cetatenilor, dar nu o politica impusa de sus. La noi, in Moldova, de
exemplu, nimeni nu-l constringe pe nimeni sa fie in exclusivitate
moldovean. Poti sa fii roman, ucrainean, rus. Noi nu ne implicam in
problemele identitatii. Aceasta este problema cetatenilor insisi. In
Romania, din pacate, lista etniilor permise in acest stat este strict
limitata, toate minoritatile nationale posibile sint enumerate in
legislatie. Moldovenii printre acestea nu figureaza. ªi aceasta, din cite
inteleg eu, este astazi principalul obstacol pentru legalizarea
moldovenilor si a culturii lor in Romania. Este vorba de legalizarea
acestui drept pentru o populatie de circa 10 milioane de persoane, care
locuiesc in Moldova romaneasca.

I.: Domnule Presedinte, nu va este teama ca asemenea intilniri ar putea sa complice relatiile dintre Romania si Republica Moldova?

R.: Cred ca ingrijorarile de acest fel nu au nici un temei. Cetatenii
Moldovei au o atitudine foarte buna fata de Romania. Noi nu am oferit nici
un motiv de ingrijorare. Atitudinea noastra fata de vecinul din Vest este
atit de buna si toleranta, incit multi dintre oficialii nostri trec cu
vederea faptul ca limba de stat este predata in scoli sub numele de limba
romana, iar pina in anul trecut istoria tarii noastre se numea Istoria
Romanilor. Noi avem case ale limbii romane si ale culturii romane, avem
licee romanesti si ziare romanesti. Nimic asemanator insa nu exista in
Romania. Apropo, despre aceasta am si vorbit cu reprezentantii Comunitatii
Moldovenilor. Si noi ii vom ajuta in aceasta privinta. Pentru inceput, vom
contribui la deschiderea unei Case a culturii moldovenesti. Ea ar putea fi
deschisa la Iasi, in vechea capitala a Moldovei, sau poate in alta
localitate din vechiul stat moldovenesc, importanta din punct de vedere
istoric. Cred ca autoritatile romane ne vor ajuta in aceasta privinta. Cu
atit mai mult cu cit noi am acumulat deja o foarte buna experienta in
acest sens. Si in Germania, si in Israel, si in Rusia, si in Ucraina noi
actionam in vederea deschiderii unor asemenea centre, ce vor prezenta
interes pentru toti moldovenii aflati in afara Republicii Moldova.

Eu am acceptat propunerea conducatorilor Comunitatii Moldovenilor de a
examina problema acordarii, in regim facilitar, a cetateniei noastre
moldovenilor din Romania. Va fi o foarte buna modalitate de a-i atrage in
Republica Moldova pe toti moldovenii din Romania care doresc sincer sa
ajute Statul Moldovenesc, carora nu le este indiferent viitorul acestui
stat. Pe de alta parte, cetatenia noastra va fi un serios sprijin juridic
pentru moldovenii romani in apararea identitatii lor.

I.: Dar Republica Moldova ar putea fi acuzata de revansism statal?

R.: E putin probabil asa ceva. Istoria nu poate fi supusa revizuirii.
Desigur, putem regreta ca Moldova a fost cindva divizata, ca majoritatea
moldovenilor au ramas de partea cealalta a Prutului. Dar asa e viata si
n-ai ce face. Principalul e altceva – in Europa moderna frontierele de
stat nu pot si nu trebuie sa fie un obstacol pentru ca oamenii sa-si
manifeste propria identitate nationala, pentru limitarea posibilitatilor
lor de a-si pastra si a-si dezvolta identitatea culturala si lingvistica.
Noi colaboram fructuos, de exemplu, cu Comunitatea Moldovenilor din
regiunea Odesa a Ucrainei. Si conducerea Ucrainei nu are nici un fel de
frictiuni in aceasta privinta cu Moldova. Din contra, Ucraina se
straduieste, la fel de grijuliu, sa acorde sprijin ucrainenilor din
Moldova. Este o practica normala si absolut civilizata. De aceea
moldovenii din Moldova romaneasca nu pot si nu trebuie sa fie o exceptie
regretabila in aceasta privinta. In ceea ce priveste revansismul, tin sa
mentionez ca anume Republica Moldova solicita semnarea cu Romania a
tratatului de baza si a acordului de frontiera. Nu noua ni se nazaresc
fantome ale trecutului, nu noi reabilitam numele unor monstri care au
exterminat in anii celui de-al doilea razboi mondial sute de mii de
locuitori pasnici ai Patriei mele.

Moldova, de la Carpati la Marea Neagra, este istoria noastra. Nu trebuie
sa folosim memoria istorica pentru inaintarea unor pretentii teritoriale.
Pur si simplu trebuie sa cunoastem istoria, cu ea putem si trebuie sa ne
mindrim, ea trebuie studiata. Istoria Moldovei este o parte din mostenirea
europeana comuna. Si a sterge aceasta mostenire din memoria noilor
generatii constituie, in cel mai bun caz, o dovada de lipsa de cultura.
Cred ca aceste vremuri, ireversibil, pleaca pentru vecie.

Interviu acordat Agentiei Informationale de Stat MOLDPRES / 23 Februarie 2007

***

Moldovan President Vladimir Voronin accuses Bucharest officials of intolerance towards the “ethnic minority” of 10 million Moldovans who live in Romania.

“Unfortunately, Romania’s list of permitted races is strictly limited, and all possible national minorities are mentioned by the laws. Moldovans are not on the list. As far as I am told, this represents the main obstacle in the way of legalizing Moldovans and their culture in Romania. I am referring to legalizing this right for a population including approximately 10 million people, who live in Romanian Moldavia, Voronin told in an interview for Moldovan news agency Moldpres, quoted by Mediafax.

Voronin’s statements came a day after the Moldovan officials welcomed a delegation of the Community of Moldovans in Romania, an organization that fights for “defending fundamental rights and freedom of the Romanian citizens with ethnic Moldovan origin”.

The Moldavians hope Romania’s accession to EU will make ethnic minority an issue “of the will of citizens, and not politics imposed by higher authorities, Voronin said in the mentioned interview.

Voronin promised the “10 million Moldovans” living in Romania that he would facilitate procedures when they request Moldovan citizenship.

Voronin admitted Moldavians and Romanians speak the same language, but said Moldavians “are entitled to call their language as they have been calling it for six centuries, and not as it was fabricated by savant Cabinets in the nineteenth century.” (Mediafax)

***

Editorial

Asalt asupra Romaniei

George DAMIAN

Toate evenimentele de la inceputul acestui an din directia est poarta o incarcatura toxica nemaiintalnita pana acum pentru Romania. Tensiunile venite pe cai paralele cresc treptat in intensitate.

Anul acesta a debutat prost pentru Romania – cel putin dinspre rasarit. Aderarea la Uniunea Europeana a provocat Moscovei o reactie iritata: Kremlinul s-a plans nici mai mult, nici mai putin ca nu a fost consultat de Bruxelles in ceea ce priveste aderarea Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana. Reflexul imperial a fost pastrat integral la Moscova: Romania si Bulgaria sunt vazute in continuare ca facand parte din sfera de influenta a Rusiei. Din aceasta perspectiva, iritarea Moscovei este naturala: pai teritoriile acestea ne apartin, de ce va bagati in ciorba noastra fara sa ne intrebati?

Apoi a venit monstruozitatea de la Tighina: separatistii transnistreni s-au apucat sa desacralizeze cimitirul soldatilor romani – au smuls crucile si s-au apucat sa niveleze terenul. Provocarea este cat se poate de perversa: merge pana la limita – osemintele soldatilor nu sunt exhumate, doar simbolurile romanesti dispar. Si pentru a nu fi incalcata flagrant legislatia internationala, pe locul fostului cimitir romanesc este ridicat un monument inchinat ostasului sovietic eliberator – practic zonei nu ii este schimbata destinatia, ci simbolistica. Trecand cu senilele de buldozer peste soldatii romani, Tiraspolul provoaca Romania: daca autoritatile de la Bucuresti ar sari sa incerce sa salveze prezenta simbolurilor romanesti, concluzia zbierata imediat ar fi “Romania recunoaste Transnistria!”

Apoi a aparut la Chisinau o struto-camila cu mult mai perversa: trei cetateni romani au infiintat o asociatie a “Comunitatii Moldovenilor din Romania” si au trecut Prutul la Voronin pentru a cere sprijin. “Moldovenistii” de la Chisinau i-au primit pe rataciti cu bratele deschise si i-au prezentat oficial in Parlament. In calitate de eveniment de importanta deosebita, cei trei cetateni romani au aterizat la Televiziunea de stat a Republicii Moldova unde s-au plans ca la Bucuresti nu primesc parjoale. Comunistul Stepaniuc le-a promis in direct cate parjoale le doreste inima – asa o pleasca pentru cei care promoveaza existenta limbii moldovenesti precum cei trei rataciti care au trecut Prutul mai rar de gasit…

Deocamdata ramane de neinteles ce a fost in capul judecatorului de la Iasi care a aprobat infiintarea unei asociatii a “Comunitatii Moldovenilor din Romania” care isi declara ca scop al activitatii “apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani cu origine etnica moldoveneasca”. Si aici se regaseste acelasi gen de perversitate ca in atacurile enumerate mai sus: oamenilor din stanga Prutului care cred ca vorbesc romaneste li se va pune in fata minunatia nemaivazuta – si in Romania exista etnici moldoveni care vorbesc limba moldoveneasca! Autoritatile romane nu pot obtine sub nici o forma nota de trecere in acest caz.

Toate evenimentele de la inceputul acestui an din directia est poarta o incarcatura toxica nemaiintalnita pana acum pentru Romania. Tensiunile venite pe cai paralele cresc treptat in intensitate: Bucurestiul primeste semnale cat se poate de clare ca Moscova este nemultumita de prezenta Romaniei in Uniunea Europeana si in NATO. O incarcatura exploziva dinspre rasarit se amorseaza treptat, exact in momentul in care confruntarile politice interne ajung la apogeu. Situatia este cat se poate de bine descrisa de cuvintele unui taran de la est de Prut (care se exprima popular intr-o minunata limba romaneasca): “razboi n-are sa hie, dar are sa hie asa o lupta pentru pace de n-are sa ramaie chiatra peste chiatra!”

***
Ziua / 23 Februarie 2007

***

Centrul European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române

Centrul de Geopolitică şi Antropologie Vizuală al Universităţii din Bucureşti:

România şi „minoritaţile inventate”. Cazul Voronin

Mass-media românească a preluat cu stupoare declaraţia provocatoare a preşedintelui R. Moldova, Vladimir Voronin, care reiterează ideile tizului său Lenin şi ale Kominternului, conform cărora România este un stat multinaţional care trebuie sa acorde dreptul popoarelor la autodeterminare etnică. Chestiunea este gravă întrucât vine de la preşedintele statului vecin, care intră mai apoi în consideraţii istorice arătând agresiunea românească din timpul războiului împotriva „paşnicului său popor”. La care paşnic popor se referă nu este clar, întrucât Basarabia s-a unit cu România în anul 1918 şi a fost anexată în urma ultimatului sovietic din anul 1940, consecinţă a Pactului Ribentrop-Molotov. Probabil ca paşnicul popor este cel „sovietic”, ai cărui conducători trimiteau în 1917 şi 1924 comandouri de terorişti pentru a provoca asasinate politice în România şi instaurarea Republicii Sovietice Moldoveneşti. În timpul ocupaţiei sovietice de până la declanşarea războiului împotriva URSS, Basarabia a fost supusă unui regim dur de epurare etnică, reluat apoi după 1944. Circa 1,5 milioane de basarabeni au fost deportaţi, lichidaţi sau forţaţi să-şi părăsească căminul între 1940-1941, 1944-1986 şi toate aceste procese au fost abil subtilizate prin recursul la aceeaşi ideologie moldovenistă precum aceea a dlui Voronin.
Pretextul care a stat la baza declaraţiei lui Voronin este prezenţa unei „delegaţii” formată din trei persoane, care s-a prezentat în Parlamentul de la Chişinău ca fiind fondatori ai asociaţiei „Comunitatea Moldovenilor din România”, supusă, chipurile, în patria lor unei discriminări etnice, întrucât nu li s-ar recunoaşte drepturile etnice şi culturale în România. Aceştia se consideră îndreptăţiţi a vorbi în numele a 10 milioane de români a căror singură diferenţă este că trăiesc în estul României, adică în Moldova (aşa cum bănăţenii sunt românii de la vestul României, adică din Banat, aşa cum italienii care locuiesc în Sicilia se numesc şi sicilieni, aşa cum locuitorii Calabriei se numesc calabrezi, francezii din regiunea pariziană se numesc şi parizieni, iar americanii care locuiesc în spaţiul metropolitan al New-York -ului pot fi numiţi şi new-yorkezi fiind oricum mai mulţi decât moldovenii. Cu toate acestea încă nu s-a ivit un francez deopotrivă cinic şi mediocru încât să-i numească pe parizieni grup etnic diferit de restul francezilor nici un italian care să fondeze Comunitatea etnicilor new-york-ezi din America. O atare atitudine este deopotrivă cinică, mediocră şi primitiv agresivă. A spune despre prahoveni că sunt „etnici” discriminaţi în România pentru că trăiesc în judeţul Prahova ar suna comic dacă n-ar fi absurd şi tragic deopotrivă. Şi totuşi o atare strategie vine, pentru moldoveni, de la „moldoveanul” Voronin.

Există o similitudine de nume, scop şi acţiune între asociaţia „moldovenilor din România” şi o alta, intitulată „Comunitatea Aromână din România”, ai căror reprezentanţi, în urmă cu doi ani, se considerau delegaţii a 150 de mii de aromâni, şi doreau înregistrarea ca minoritate etnică în România.
În acea vreme atrăgeam atenţia asupra faptului că, în viitor, se pot ivi cereri asemănătoare din partea unor indivizi stipendiaţi care să-şi aroge dreptul de a vorbi în numele moldovenilor, oltenilor, banăţenilor, maramureşenilor (cazul Gherman este un exemplu asupra acestei bizare „contaminări”) etc. Interesant ar fi să vedem cine se află în spatele acestor „comunităţi” şi dacă nu e vorba de una şi aceeaşi coordonare.

Aflăm din interviul lui Voronin că în concepÅ£ia sa etnolingvistică dobândită din învăţătura maestrului său I. V. Stalin în „lista etniilor permise în acest stat …, moldovenii … nu figurează” între etniile recunoscute de statul român.

Este un lucru alarmant când agresiunea primitivă bazată pe incultură şi mediocritate morală derivate din incapacitatea asumării a marilor comunităţi naţionale care trec peste frontiere accidentale şi peste proiecte geopolitice conjuncturale, mai mult sau mai puţin cronicizate este ridicată la rang de politică de stat. Nu putem crede că prin activarea unor politici neostaliniste vreunul dintre statele din regiune ar obţine vreun avantaj regional durabil.

Declaraţia lui Voronin aduce statul român la un moment de răscruce în politica faţă de R. Moldova. Este evident că aderarea la NATO şi UE a României a deranjat Moscova, astfel încât se înmulţesc provocările din partea vecinilor ex-sovietici (dacă avem în vedere provocarea ucrainiană cu înfiinţarea unei localităţi pe Insula Şerpilor).
Credem că politica tradiţională a României faţă de R. Moldova trebuie abandonată, iar administraţia de la Chişinău, sancţionată, pentru situaţia conflictuală creată. Probabil că o atitudine de rupere a oricărui dialog cu guvernele comuniste instalate la Chişinău ar fi mai productivă de acum înainte. „Comunismul este un regim criminal şi terorist şi atâta timp cât la conducere există comunişti, îi boicotăm”, iată aserţiunea care-ar trebui să devină o lozincă pentru elita politică a României. Procedând astfel, aceasta poate proba că are încă instinct românesc.

Centrul European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române
Centrul de Geopolitică şi Antropologie Vizuală al Universităţii din Bucureşti

26.02.2007

***

Tavarisci Voronin, pasol na turbinka

Marius Sala: “Limba moldoveneasca – o mare prostie”

Vicepresedintele Academiei Romane, reputatul lingvist Marius Sala, directorul Institutului de Lingvistica ‘Iorgu Iordan-Alexandru Rosetti’, a calificat, luni, drept o tampenie si o mare prostie afirmatiile referitoare la o asa-zisa limba moldoveneasca. ‘Este o mare prostie, o tampenie crasa! De altfel, noi, lingvistii, ne-am pronuntat demult asupra acestei chestiuni. Am spus-o si o repet: limba vorbita in Republica Moldova este romana. Punct!’, a declarat, luni, pentru ROMPRES, cunoscutul lingvist. Sala a mentionat ca, inca din 1982, si-a atras critici in cotidianul moscovit Izvestia pentru articolele si cartile in care sustinea cu argumente lingvistice inexistenta unei limbi moldovenesti.

Vicepresedintele Academiei Romane a subliniat ca actualele referiri la aceasta problema sunt ‘la fel de false ca si pretentiile lui Vasile Stati, din al sau Dictionar moldovenesc-romanesc’. De altfel, dupa ce, recent, cativa membri fondatori ai ‘Comunitatii Moldovenilor din Romania’ au fost, la Chisinau, vizita si intalnirea lor cu presedintele Vladimir Voronin au fost speculate de gazde, care, intre altele, au pretins ca asa-zisii etnici moldoveni ar fi discriminati in Romania. ‘Am constatat cu uimire ca, desi membrii acestei asociatii nu si-au propus altceva decat sa faca schimburi culturale cu cei din Republica Moldova, ea este folosita ca instrument politic si se incearca acum ca relatiile dintre cele doua state sa se tensioneze. Din acest motiv, toti membrii fondatori ai acestei comunitati au luat decizia ca, daca se continua in acest fel, iar fundatia este folosita in scopuri politice, ea sa se autodizolve imediat. Deci, in cel mai scurt timp, vom lua decizia autodizolvarii si consideram ca, astfel, toate problemele legate de aceasta organizatie si toata valva din aceste zile se vor incheia’, a declarat, pentru ROMPRES, purtatorul de cuvant al ‘Comunitatii Moldovenilor din Romania’, Lucian Timofticiuc, ziarist la ‘Adevarul de Vaslui’. Potrivit ‘Enciclopediei limbilor romanice’, lucrare coordonata de Marius Sala, teoria existentei unei limbi moldovenesti, de inspiratie stalinista, a fost elaborata de M.S. Sorghievski, in 1930-1939, sustinuta si detaliata de I.D. Ciobanit, in 1939- 1953, si a devenit dogma / teza oficiala in U.R.S.S. si in Republica Autonoma Moldoveneasca (1921-1940) si in R.S.S. Moldoveneasca (din 1940, pana in 1989).

Civic Media cere ruperea legaturilor cu ‘’guvernul comunist de la Chisinau’’

Asociatia Civic Media considera ca autoritatile de la Bucuresti trebuie sa abandoneze politica traditionala fata de vecinul de peste Prut, sanctionand astfel administratia de la Chisinau pentru situatia conflictuala creata in ultima perioada, anunta un comunicat de presa transmis ieri, ROMPRES. Civic Media nu este de acord cu declaratiile presedintelui R. Moldova, Vladimir Voronin, referitoare la discriminarea etniei moldovene de catre statul roman. ‘Probabil ca o atitudine de rupere a oricarui dialog cu guvernele comuniste instalate la Chisinau ar fi mai productiva. Comunismul este un regim criminal si terorist si, atata timp cat la conducere exista comunisti, ii boicotam’’, se mai spune in comunicat. ‘’Procedand astfel, elita politica a Romaniei poate proba ca are inca instinct romanesc’, se mai arata in comunicatul citat, redactat in baza unui studiu al Centrului European pentru Studii in Probleme Etnice al Academiei Romane si al Centrului de Geopolitica si Antropologie Vizuala al Universitatii Bucuresti, pe tema ‘minoritatilor inventate’. De asemenea, Asociatia Civic Media arata ca declaratia lui Voronin aduce statul roman la un moment de rascruce in politica fata de R. Moldova, fiind evident ca aderarea la NATO si UE a Romaniei a deranjat Moscova. Asociatia avertizeaza ca se inmultesc provocarile din partea vecinilor ex-sovietici, avand in vedere provocarea ucraineana cu infiintarea unei localitati pe Insula Serpilor. ONG-ul considera, de asemenea, provocatoare declaratia presedintelui de la Chisinau, care reitereaza ideile tizului sau Lenin si ale Kominternului, conform carora Romania este un stat multinational care trebuie sa acorde dreptul popoarelor la autodeterminare etnica. ‘O atare atitudine este deopotriva cinica, mediocra si primitiv agresiva. A spune despre prahoveni ca sunt ‘etnici’ discriminati in Romania pentru ca traiesc in judetul Prahova ar suna comic, daca n-ar fi absurd si tragic deopotriva. Si, totusi, o atare strategie vine, pentru moldoveni, de la ‘moldoveanul’ Voronin’, contrazice Civic Media afirmatiile liderului de la Chisinau.

Cronica Romana / 27.02.2006