Basescu si studentii despre internationalizarea Marii Negre


Presedintele Traian Basescu a raspuns pe 14 iunie invitatiei de a intra in dialog cu studentii romani asupra problemelor de politica externa. Ziarul ZIUA si Asociatia de tineri jurnalisti Civic Media impreuna cu Universitatea Bucuresti, Facultatea de Sociologie, Masterul Studii de Securitate si Centrul de Geopolitica si Antropologie Vizuala al Universitatii au organizat ieri intalnirea presedintelui cu studentii, in amfiteatrul Facultatii de Sociologie, intalnire desfasurata sub tema “Noile directii ale politicii externe romanesti”. Presedintele a prezentat principalele directii ale politicii externe romanesti si viziunea rolului pe care il are de jucat noua Romanie in regiunea Marii Negre. Principala problema a acestei regiuni este, in viziunea presedintelui Basescu, necesitatea imperioasa a internationalizarii Marii Negre si a stingerii conflictelor inghetate. Dupa sustinerea unei prezentari a viziunii de politica externa, Traian Basescu a intrat in dialog cu studentii care s-au aratat extrem de interesati de situatia geopolitica a Romaniei. La manifestare au participat consilierul prezidential Constantin Degeratu, rectorul Universitatii Bucuresti Ioan Panzaru, coordonatorul Masteratului de Studii de Securitate Ionel Nicu Sava, seful catedrei de Sociologie prof. dr. Ilie Badescu, Elena Zamfir sefa catedrei de Asistenta Sociala si coordonatorul Civic Media Victor Roncea.

Ioan Panzaru: Universitatea Bucuresti are treizeci de mii de studenti, care, o foarte mica parte dintre ei, cei care va primesc si va saluta in primul rand sunt studentii masterului de securitate care a fost organizat la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala. Este o facultate care nu exista inainte de 1989 si care s-a creat in aceste doua domenii si a adus un aport deosebit la noua constructie care a avut loc in Romania in aceasta perioada. Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala este implicata in programe PHARE, este implicata in programe de dezvoltare regionala, in programe legate de promovarea minoritatilor, in programe de asistenta sociala si este una dintre facultatile care sprijina orientarea Universitatii din Bucuresti catre integrarea euroatlantica. Universitatea ofera in momentul de fata cursuri in mai multe directii care tin de integrare si suntem fericiti ca va avem aici ca oaspete, sa conferentiati in probleme de securitate. Cuvantarea domnului presedinte Basescu se refera la noile orientari ale Romaniei in probleme de politica internationala. Poftiti, domnule presedinte…

Traian Basescu: Va multumesc mult. In primul rand, bine v-am gasit! Va multumesc pentru invitatie. Inteleg ca va fi o intalnire pro-activa, asa ca eu o sa incerc sa fixez cateva directii ale discutiei, urmand ca cea mai mare parte a timpului sa o rezervam dialogului cu studentii, bineinteles. Am un sentiment neplacut ca nu vad toata sala. Cred ca presa si-a luat imagini… Am o rugaminte, pentru ca noi ne intalnim atat de des, presa si presedinte… Sunt convins ca o sa ne intelegem, adica pur si simplu este neplacut pentru studentii care sunt in spatele dumneavoastra sa nu poata participa… Pana cand ne reorganizam din punct de vedere presa, pe care o apreciez foarte mult, as vrea sa incepem totusi, sa va dau acele repere despre care discutam.

As duce putin timpul inapoi, in 1990, cand, imediat dupa caderea Zidului Berlinului, toti am avut sentimentul ca omenirea a intrat intr-o era de pace si securitate. Simbolul incetarii razboiului rece, Zidul Berlinului, cazuse, si pentru orice politician, pentru orice om simplu, ideea ca nu mai exista riscul confruntarii era una care devenise o certitudine. Am trait in aceasta iluzie cu totii pana la 11 septembrie 2001. Momentul 11 septembrie 2001 a insemnat o repozitionare a guvernelor, a statelor, a cetatenilor cu privire la pericole iminente, la pericole reale, care s-au manifestat cu o duritate extraordinara incepand cu 11 septembrie 2001, atacul terorist asupra SUA. Din acel moment, nimic din strategia de securitate a statelor nu a mai fost valabil, mijloacele erau cele care nu corespondeau nicidecum noii realitati marcata brutal de 11 septembrie 2001. Practic, nici un stat nu era pregatit sa faca fata noii strategii de securitate. S-a investit mult, dar realitatea fragilitatii securitatii noastre devenise o realitate demonstrata si nu una presupusa. S-a investit enorm pentru a se prinde din urma realitatea. A fost nevoie de reorientari ale structurilor de securitate ale fiecarui stat. Au aparut si motoarele reale ale conflictelor – accesul la resurse, un motor al conflictelor, de altfel, unul traditional. Au aparut conflictele interetnice, un alt motor de conflict. A aparut islamismul extremist, motor principal al conflictelor. Conflictele etnice au inceput sa se manifeste tot mai puternic. Iata elemente care au obligat statele sa-si reconfigureze politicile de securitate nationala.

Ce putem spune astazi despre un eventual conflict global? El nu poate exista in momentul de fata asa cum sunt asezate fortele strategice ale lumii, daca vreti, sau capacitatile strategice ale polilor de putere raspanditi in lume. Un conflict global nu mai este posibil, dar infloresc conflictele locale, se manifesta tot mai virulent, avand la baza exact motoarele despre care va vorbeam inainte. In aceste conditii, Romania a trebuit sa-si redirectioneze propria politica externa si sa o adapteze realitatii, tinand cont in acelasi timp de polii reali de putere din lume: SUA, NATO, China, Federatia Rusa, Europa insasi, poli de putere care, daca nu mai erau sau nu mai sunt dispusi la confruntare intre ei, genereaza competitie economica, genereaza nevoia de apartenenta la un grup sau altul ca o nevoie obligatorie de securitate economica si, implicit, de securitate nationala. Pe acest fond, administratia pe care o conduc si-a orientat prioritatile de politica externa pe patru paliere. Primul si cel mai important: garantarea securitatii nationale a Romaniei. Nimic nu poate functiona cert, nimic nu poate da garantii unei natiuni in afara garantiilor de securitate nationala. Al doilea palier de extrema importanta a fost garantarea prosperitatii viitoare a poporului roman, indreptarea politicii externe catre gasirea solutiei prosperitatii.

Cel de-al treilea palier a fost activarea Romaniei in regiune, o politica externa care sa corespunda intereselor nationale si in acelasi timp intereselor aliatilor nostri, fie ca vorbim de aliatii europeni sau de Alianta Nord-Atlantica si, nu il ultimul rand, o politica deschisa cu privire la realitatile Marii Negre. Pe aceste paliere ne asezam toata actiunea de politica externa. Prioritatea zero ramane cea care ne incadreaza in sistemul global european si asta inseamna integrarea in UE, UE avand atat valenta de a integra Romania in structura economica si sociala globala a UE, dar si valenta de securitate europeana. Securitatea nationala, in acelasi timp, o asezam pe parteneriatul strategic cu SUA si cu Marea Britanie, parteneriat strategic care vizeaza, in primul rand, securitate nationala si nu are ca axa majora evolutie economica si prosperitate. UE este cea care are ambele valente. Pornind de la aceste doua deziderate, integrare in UE si parteneriat strategic cu SUA si Marea Britanie, Romania si-a dezvoltat propria ei politica regionala, care vizeaza Balcanii de Vest si Marea Neagra.

O sa ma asez mai mult pe Marea Neagra in efortul de politica externa si, in primul rand, o sa incerc sa va explic de ce Romania a facut o prioritate din Marea Neagra. Elementele care reclama implicarea Romaniei in Marea Neagra sunt cele care decurg, in primul rand, din obligatia noastra de a avea o contributie pozitiva la securitatea europeana si la securitatea statelor din Alianta Nord-Atlantica. Ce se intampla, de fapt, in Marea Neagra? In primul rand, Marea Neagra este o zona de conflicte inghetate. Imaginati-va harta. In nordul Marii Negre, incepand de foarte aproape de frontiera romaneasca cu Moldova sunt cateva conflicte inghetate sau unele active, dar toate foarte periculoase si continuu intr-o acumulare de energii negative. Vorbim de Transnistria, de Osetia, de Nagorno-Karabah, de Abhazia. Toate sunt apropiate de frontiera noastra de est, de rasarit. Toate sunt cu impact asupra evolutiei viitoare a Romaniei. Daca in nordul Marii Negre avem patru conflicte inghetate, din care conflictul transnistrean este cel mai apropiat de frontiera Romaniei, Marea Neagra si zona extinsa a Marii Negre sunt afectate de actiuni si activitati care pericliteaza securitatea nationala a Romaniei, pericliteaza securitatea altor state europene. Cele trei elemente majore sunt: traficul de droguri din zona extinsa a Marii Negre catre tarile UE, inclusiv Romania, dar care au destinatie finala la fel de bine si Germania si Marea Britanie si Franta si Olanda si multe alte tari europene; traficul de persoane, care de asemenea utilizeaza Marea Neagra si zona extinsa a Marii Negre ca un pod de tranzit catre tarile UE si, nu in ultimul rand, traficul ilegal de armament, care se desfasoara in volume considerabile, fara control, si care alimenteaza conflictele locale si regionale, fie ca discutam despre Balcanii de Vest, despre Iran, despre Irak sau despre orice alta zona de conflict local sau regional din lume. De asemenea, Marea Neagra si zona extinsa a Marii Negre se contituie in zona de resursa energetica esentiala a Europei. Din zona extinsa a Marii Negre se furnizeaza in momentul de fata 50% din energia necesara UE si perspectiva este ca in urmatorii zece ani 70% din necesarul de energie al tarilor UE sa fie furnizat din aceasta zona. Iata, deci, elemente esentiale care obliga Romania sa fie parte a proceselor politice care au loc in Marea Neagra.

Si, pentru ca vorbim de procese politice, noi privim Marea Neagra si din alta perspectiva, chiar din perspectiva strict politica – si nu numai prin cea stategica si militara – si v-as ruga sa incercam sa ne aducem aminte valul de democratizare din Europa de Est de la sfarsitul anilor ’80. Atunci, Polonia, Romania, Cehoslovacia, fosta Cehoslovacie, Bulgaria, toate tarile fostului Pact de la Varsovia si-au schimbat regimul si au trecut la regimuri democratice. Dupa acel val de democratizare a urmat o perioada de asezare a acestor tari pe drumul democratic, dupa care influenta pe care au exercitat-o, daca vreti, si numai prin puterea exemplului, prin schimbarile produse a inceput sa genereze un al doilea val de democratizare in jurul Marii Negre, in spatiul ex-sovietic. Acest al doilea val, care a inceput odata cu revolutia trandafirilor din Georgia, a continuat in Ucraina, se manifesta in Moldova, prin reorientarea puterii de la Chisinau catre accesul in UE. In aceste conditii, Romania nu poate sa ramana pasiva si ea trebuie sa isi activeze politica externa la Marea Neagra. Va pot spune cateva fraze din discutia pe care am avut-o cu presedintele Putin, ocazie cu care am recunoscut interesele pe care Federatia Rusa le are la Marea Neagra. In acelasi timp, am asigurat ca vom respecta aceste interese, cerand ca si interesele Romaniei la Marea Neagra sa fie respectate. §i interesele Romaniei la Marea Neagra sunt combaterea exact a ceea ce spuneam ca se constituie intr-un paradis la Marea Neagra.

Avem interese de stingere a conflictelor inghetate, pentru ca sunt foarte aproape de frontiera noastra si, implicit, de frontiera NATO si frontiera UE. Avem interese sa putem combate eficient traficul de droguri, avem interese sa putem combate eficient traficul de persoane, avem mari interese sa combatem eficient traficul ilegal de armament care se exporta din Marea Neagra catre alte zone. si, de asemenea, avem interes in perspectiva energetica a nevoilor Romaniei si a nevoilor tarilor UE. Toate aceste lucruri ne-au facut sa ne orientam puternic politica externa catre relatii in spatiul extins al Marii Negre, pe de o parte si, pe de alta parte, sa incercam sa ne atragem aliati, fie ca vorbim de SUA, fie ca vorbim de Franta, de Germania, de Italia, in solutionarea problemelor din spatiul extins al Marii Negre, pentru ca orice se intampla aici ne afecteaza si din punct de vedere economic si social si din punct de vedere al securitatii nationale. Aici lucrurile pot fi dezvoltate, luat fiecare element in parte. Cred insa ca, odata provocati cu abordarea acestor directii, aveti dvs intrebari foarte multe. As mai face o completare, doar pentru a va rotunji imaginea politicii externe: elementele de mare interes pentru noi, ca elemente de mare interes pentru politica externa raman relatiile cu Japonia, Coreea de Sud si China. Vizita mea in Japonia, de luna trecuta, a avut exact rolul de a consolida relatiile romano-japoneze. In acelasi timp, viata ne-a aratat ca neglijarea relatiilor cu statele arabe a fost o eroare politica a ultimilor 15 ani si am declansat o orientare, o reactivare a relatiilor noastre cu statele arabe. Am avut ocazia, in cursul crizei ostaticilor, sa constatam cat de rea a fost abandonarea unei relatii stranse cu statele arabe, lucru pe care il vom corecta in perioada urmatoare. Cam aceste elemente mi s-a parut ca merita a fi lansate ca subiecte de discutie in continuare. Sigur, nu as vrea sa fie un monolog. Daca va fi nevoie voi relua monologul, dar mi-ar place sa discutam. Va apartine microfonul.

Moderator: Multumim domnule presedinte. Prezenta dvs este o exceptie, ca sa spunem asa, in primul rand datorita institutiei pe care o reprezentati, iar in al doilea rand, dupa cum ati putut constata aici de fata, cred ca si persoanei care este astazi alaturi de noi pentru ca suntem in sesiune de examene si, va rog sa ma credeti, nu am vazut studenti atat de bucurosi ca … si atat de zambitori, ceea ce este, cred eu, datorat, imi dati voie sa spun, persoanei dumneavoastra. Aceasta initiativa…

Traian Basescu: Domnule profesor, si eu eram bucuros pe vremuri, daca in sesiune venea Cenaclul Flacara.

Moderator: Voiam sa spun ca aceasta initiativa are, daca vreti, trei componente: este vorba de componenta academica, ne bucuram sa fiti in Universitatea Bucuresti la Facultatea de Sociologie, dar, in acelasi timp, este vorba de componenta de presa. Se afla alaturi de noi Victor Roncea, care conduce o puternica organizatie a jurnalistilor din Romania, este vorba de Civic Media si care impreuna cu grupul de presa “Ziua” au facut posibil acest eveniment. Nu in ultimul rand, este vorba de componenta politica, pe care, bineinteles, o reprezentati dumneavoastra. Conventia noastra pentru derularea acestei actiuni a fost urmatoarea. Intrebarile, dezbaterea sunt pentru studenti, masteranzi si profesori, iar pentru presa ramane cu o alta ocazie. Domnul presedinte se va afla alaturi de noi pentru inca cel putin 50 de minute. Avem la dispozitie acest timp pentru a pune acele intrebari, acele chestiuni care ne preocupa din punct de vedere al politicii internationale. Domnul Victor Roncea.

Victor Roncea: Prioritate au studentii si ii rog pe colegii mei din presa sa inteleaga.

Moderator: Mergem la intrebari. Vad deja doua, trei maini ridicate…

Traian Basescu: Vreau sa fac o precizare. Sa stiti ca sunt departe de a le sti pe toate, sunt insotit de domnul general Degeratu, care ma va ajuta, daca nu pot sa raspund vreunei intrebari.

Nicolae Tobosaru: Domnule presedinte, sunt Nicolae Tobosaru, masterand. Doresc, in primul rand, sa va multumesc si sa va felicit pentru modul in care a fost solutionata problema ostaticilor romani din Irak. In al doilea rand, va rog sa imi raspundeti la doua intrebari. O prima intrebare: care sunt obiectivele si etapele de dezvoltare in continuare a parteneriatului strategic romano-american acum, pe parcursul primului dvs mandat prezidential? §i a doua intrebare: in ce masura acest parteneriat strategic romano-american poate sa sustina si sustine efectiv politica Romaniei in trei zone de interes major, si anume politica de securitate la Marea Neagra, rezolvarea problemelor litigioase cu Ucraina si implicarea directa, concreta, distincta a Romaniei in rezolvarea problemei transnistrene? Va multumesc.

Traian Basescu: Da. Etapele consolidarii parteneriatului strategic romano-american se aseaza pe doua paliere: in primul rand o prezenta militara legala, activa a fortelor americane la Marea Neagra prin instalarea de baze militare in zona Marii Negre si enunt acest obiectiv si ramanem aici. si al doilea obiectiv in interiorul parteneriatului strategic cu SUA, dar si cu Marea Britanie: internationalizarea Marii Negre. Unul din mecanismele de garantare a pacii in zona Marii Negre este internationalizarea Marii Negre. Mediterana a fost o zona de conflict pana cand s-a reusit internationalizarea ei si asezarea definitiva a Flotei a VI-a americane in Marea Mediterana si alte forme. In momentul de fata, Marea Neagra este o mare controlata de Federatia Rusa, un prieten al nostru, dar nu ni se pare suficient. Va fi batalia internationalizarii Marii Negre, in care statele aliate noua sa aiba prezenta militara si politica in Marea Neagra, sa trecem la controlul traficului in Marea Neagra si acesta va constitui obiectivul final, daca vreti, al politicii noastre externe in Marea Neagra. Romania sustine internationalizarea Marii Negre. Aici exista si o oarecare pozitie a Turciei, pe care nu o discut, este un aliat al nostru in NATO. Turcia controleaza stramtorile de la Marea Neagra, Bosfor si Dardanele, Federatia Rusa controleaza tot ce se intampla in Marea Neagra prin cele circa sase baze militare pe care le are desfasurate la Marea Neagra, iar solutia catre care vrem sa indreptam politica noastra extrerna este internationalizarea Marii Negre. Deci aici ar trebui sa ajungem pas cu pas in cele din urma. In ceea ce priveste a doua intrebare, ea era legata de Ucraina si…

Nicolae Tobosaru: … si acest parteneriat in politica noastra fata de Ucraina …

Traian Basescu: Categoric, da. SUA sunt unul din cei mai puternici sustinatori si v-as aminti declaratia facuta de presdintele Bush chiar din Biroul Oval, legat de Transnistria, cu ocazia vizitei mele la Washington. SUA sunt implicate si interesate in solutionarea conflictului transnistrean. Putem intra in foarte multe detalii. Toata lumea stie ca acolo ar fi niste depozite de armament ale fostei Armate a XIV-a pe care le pazesc militari ai Federatiei Ruse. Va pot spune ca nu asta este problema majora din Transnistria. Problema majora din Transnistria este o problema de integritate teritoriala a Moldovei, deci o chestiune de suveranitate asupra intregului teritoriu al Republicii Moldova si, pe de alta parte, este productia de armament din Transnistria. Acolo, ingrijorator nu este ce se intampla cu depozitul de armament si munitie, cu intarzierea retragerii munitiilor si a armamentului Federatiei Ruse si, as spune, chiar a militarilor Federatiei Ruse. Acolo, una din marile probleme este legata de productia continua de armament, care se duce catre directii necunoscute sau nedeclarate oficial. Or, din acest punct de vedere, si noi si SUA si alte state occidentale sunt extrem de interesate in rezolvarea problemei transnistrene.

Va pot spune ca noi am fost cei care am reactivat problema transnistreana si pozitia lui Voronin trebuie citita printre randuri. Noi am pierdut o mare ocazie sa fim implicati. Daca va aduceti aminte Romania a fost parte a procesului de negociere pe Transnistria pana in 1992, cand deliberat am renuntat sa fim parte a procesului de negociere si este foarte dificila revenirea la masa celor care negociaza sau incearca sa aranjeze politic evolutia transnistreana. In acelasi timp, insa, avem avantajul ca suntem un contributor cu solutii in pozitia UE in raport cu Transnistria, ceea ce este extrem de important. si, daca cititi printre randuri, declaratia presedintelui Voronin care a spus “Este in regula, planul propus de Ucraina mai trebuie ajustat”, dar pune preconditii. si spune “Preconditiile sunt: plecarea trupelor Federatiei Ruse din Moldova, retragerea armamentelor si munitiilor apartinand fostei Armate a XIV-a din Transnistria”. Pai, aceasta este exact solutia romaneasca, preconditiile pe care pune Voronin, pentru ca noi nu mergem pe solutia propusa de Ucraina: alegeri. Ca sa legitimam ce? Regimul lui Smirnov? Unul din punctele planului propus de Ucraina este legat de organizarea alegerilor in Transnistria, chipurile pentru a crea un partener legitim de negociere pentru puterea de la Chisinau. Ce legitimitate poti sa dai unei grupari nerecunoscute de nimeni si unei grupari care refuza sa recunoasca suveranitatea Moldovei asupra propriului sau teritoriu? Din acest motiv mie mi se pare ca Voronin, care are nevoie de sprijinul Ucrainei… – Ucraina are peste 400 de km frontiera cu Transnistria – mi s-a parut ca a procedat si intelept si inteligent si foarte bine din punct de vedere politic. Sigur, solutia transnistreana pe care o sustin si cea mai mare parte a aliatilor nostri este, in viziunea romaneasca, respectarea angajamentului de la Istanbul al Federatiei Ruse, retragerea trupelor si a armamentelor, securizarea frontierei intre Ucraina si Transnistria si punerea sub control a tot ceea ce misca prin cei peste 400 de km de frontiera si, din acel moment, cred eu ca regimul Smirnov pleaca singur pentru ca securizarea frontierei inseamna incetarea afacerilor, umbrela pe care le-a creeaza existenta trupelor Federatiei Ruse pe teritoriu nu mai exista si atunci o putere ca cea a lui Smirnov nu se poate mentine. Cam aici vrem sa ajungem in interiorul acestui parteneriat strategic. Pozitia noastra este sustinuta – si o spun fara nici o retinere – de SUA. Este o prioritate la Marea Neagra rezolvarea problemei transnistrene si pentru SUA.

Marcu Dan Iosif: Ma numesc Marcu Dan Iosif si sunt student la masterul de securitate. As avea o intrebare pentru dvs. Ati amintit de conflictul din Transnistria. Inaintea summitului GUAM, presedintele ucrainean, Viktor Iuscenko, venea la Bucuresti si declara: ‘am intins o mana partii romane si pot sa va confirm ca aceasta mana nu mi-a ramas suspendata in gol,’ pentru ca doar cateva zile mai tarziu sa scoata, practic, Romania din economia rezolvarii conflictului transnistrean. Langa aceasta, as adauga faptul ca la canalul Bastroe nu se mai lucreaza doar din cauza presiunilor internationale. Daca adaugam si problema Insulei serpilor, obtinem o pozitie cel putin contrara afirmatiilor presedintelui Iuscenko. As vrea sa va intreb: Romania nu mai sustine simpatia provocata de revolutia portocalie? ësi nuanteaza aceasta simpatie administratia de la Bucuresti fata de administratia de la Kiev?

Traian Basescu: Nu, simpatia ramane. Presedintele Iuscenko este un lider politic de tip nou, democratic si va pot spune ca Ucraina nu a exclus Romania, dimpotriva, insa exista constrangeri de declaratii de politica externa, de care presedintele Iuscenko trebuie sa tina cont. Din punct de vedere al presedintelui Iuscenko, insa, trebuie sa venim intr-o realitate. Este o diferenta mare intre castigarea alegerilor si castigarea puterii. Dansul a castigat alegerile. Mai trebuie vreo 15 ani ca sa castige si puterea, pentru ca el a castigat alegerile pe structuri ale unei Ucraine condusa de Kucima si care sunt structuri mai putin democratice decat presedintele Ucrainei. Experienta de la noi trebuie sa ne invete ce poate si ce nu poate un castigator de alegeri intr-o tara cum este Ucraina. Ganditi-va ca trebuie sa isi reformeze tot aparatul de stat, fie ca vorbim de administratia civila, fie ca vorbim de serviciile de informatii, fie ca vorbim de armata, tot ce inseamna administratie. Deci este o cale pe care noi am strabatut-o, noi, romanii, am strabatut acest drum pe care Ucraina abia s-a angajat. Va pot spune ca in toate intalnirile, in toate intalnirile, pentru ca Romania are un interes major in democratizarea vecinilor ei, in toate intalnirile cu liderii occidentali vorbesc despre Ucraina si despre nevoia ce presedintele Iuscenko sa nu fie ajutat numai cu declaratii. El trebuie sprijinit sa isi reformeze aparatul de stat, sa devina aparatul democratic, pentru ca puterea sa se exercite democratic. Noi am trecut prin experientele astea, intelegem foarte bine mecanismele si ele trebuie privite, in acelasi timp, rezonabil atunci cand ne referim la ce vrea presedintele Iuscenko si ceea ce in mod real poate sa faca. Sigur, nu o sa ii spuna cum… Nici premierul Roman nu a fost nesincer cand vorbea de democratizarea institutiilor statului, in 1990, 1991, 1992, dar nici nu au facut aceste structuri ce visa premierul de atunci al Romaniei.

A existat acest decalaj, care exista in Ucraina, intre castigarea puterii politice si castigarea puterii in mod real. Eu nu vreau nici sa il apar pe presedintele Iuscenko, nu avem legaturi de rudenie, nici nu vreau sa il scuz, dar vorbim de realitatea statala a Ucrainei, pe care noi o putem intelege mult mai bine decat multi altii, pentru ca am trecut prin ea. §i apropo, ca veni vorba de realitatile 1990-1991-1992 prin care echivalentul lor le tranziteaza Ucraina acum si eu mi-as dori ca aceste realitati sa se implineasca cu aceeasi viteza ca si la noi si in Ucraina, pentru ca acolo situatia este mult mai complicata cu partea de Est, partea de Vest, rusofoni, ucraineni, este complicat. As vrea sa fac o precizare pentru studenti, nu pentru presa. Am vazut tot mai frecvent, chiar azi dimineata era un analist pe un post de televiziune care spunea “De ce nu este Basescu in procesul mineriadei 13-15 iunie 1990?” Macar studentii vreau sa stie ca nu eram in Bucuresti la acea vreme, locuiam la Constanta, eu am venit in Bucuresti abia in 1991, deci nu am fost un vesnic ministru al transporturilor. Am mai fost si in opozitie si in perioada 1992-1996 si in multe situatii, deci nu am de ce sa fiu in fata procurorului Voinea pentru ca nu eram in guvern, locuiam linistit la Constanta si ne uitam la televizor, am vazut si eu mineriada din 13-15 iunie.

Student: Domnule presedinte, intrebarea mea este: care ar fi, dupa opinia dvs., situatia mondiala optima care ar contribui la solutionarea problemelor interne si externe ale Romaniei, un sistem mondial unipolar sau multipolar?

Traian Basescu: Recunosc ca m-ati pus intr-o mare dificultate si cred ca lumea trebuie luata asa cum este. Sunt cativa poli de putere, este NATO in ansablul lui, daca vreti, SUA, China, Federatia Rusa, UE in ansamblul ei, nici nu putem sa reducem numarul de poli, nici sa ii marim ca nu tine de noi. Trebuie sa recunoastem insa ca, asa cum o fac state mult mai mari decat noi, trebuie sa ne adaptam realitatii la cati poli exista.

Student: As vrea sa intreb cum a colaborat Romania cu Franta pentru solutionarea crizei ziaristilor romani si a ziaristei franceze?

Traian Basescu: A colaborat foarte bine si nu numai cu Franta.
Student: ëntrebarea mea este: in ceea ce priveste comunitatea serviciilor de informatii – cum ar putea fi operationala aceasta structura, ce servicii pot face parte din ea si in ce masura si daca cumva trebuie controlata activitatea sa?

Traian Basescu: Aici, problema serviciilor de informatii este o problema complicata oriunde in lume. Ele fac parte din acele structuri de putere ale statului care adesea lucreaza nevazut si lipsa lor de transparenta ridica si foarte multa suspiciune asupra a ceea ce serviciile de informatii fac. Nu am sa va raspund foarte precis la intrebare pentru ca nu mi se pare oportun, dar pot sa va spun ce cred despre serviciile de informatii. Dincolo de a fi un rau necesar, ne place, nu ne place, sunt necesare. Ele au o extraordinara capacitate de a se adapta realitatilor politice, realitatilor sociale. De regula sunt construite pe oameni care sunt educati in ideea de atasament fata de tara, fata de putere. Daca veti lua… si dvs sunteti sociologi, cred ca va imaginati cu usurinta sau vorbiti cu colegii dvs care sunt pe la Academia de Informatii, veti vedea ca pregatirea lor din punct de vedere al atasamentului fata de tara este mai accentuata decat, poate, in multe alte institutii de invatamant superior. De aici insa, ele devin de multe ori un instrument, pe care este la latitudinea oamenilor politici pentru ce le utilizeaza. Poti sa le utilizezi pentru interese politice sau poti sa le utilizezi pentru ceea ce ele au fost concepute sa fie, instrumente de culegere de informatii care sa sprijine decizia politica. Eu nu am aceste elemente, dar se scria mult in presa intr-o vreme ca erau utilizate sa culeaga informatii, sa supravegheze ziaristi, sa…

Eu va pot spune ca le-am aprobat programul de activitate vizat prin CSAT si ele au obiective la “extern” de suport pentru politica externa a statului roman, culegere de informatii care sa ne ajute in decizia politica, pentru ca asta este misiunea lor majora pana la urma si, in acelasi timp, odata cu declararea coruptiei la nivel inalt ca fiind o amenintare la adresa securitatii nationale, in interiorul conceptului de buna guvernare, serviciile interne de informatii au, printre altele, ca obiectiv si supravegherea si informarea cu privire la fenomenul coruptiei. Cu ocazia evenimentului cu cei trei cetateni romani – apropo, fac o precizare, vad ca se insista pe ideea ca Munaf, ghidul celor trei cetateni romani a avut si cetatenie romana, nu este adevarat, el nu are cetatenie romana, este irakiano-american, este cetatean al SUA – va pot spune ca am constatat nevoia extraordinara de a exista o comunitate de informatii. Romania are cateva servicii importante de informatii. Este SRI, Serviciul Roman de Informatii, cu misiuni interne de supraveghere si, de foarte multe ori, de contraspionaj, are Serviciul de Informatii Externe, un serviciu eficient, Directia de Informatii a Armatei, care este iarasi o structura extrem de puternica de informatii, destinata insa sa culeaga informatii adaptate la nevoile armatei, mai ales de cand Romania se afla cu trupe desfasurate in multe zone si Directia de Informatii a Ministrului de Interne, care, iarasi, este o structura destul de puternica.

Celelalte structuri informative sunt mai putin importante, dar se simte nevoia crearii unei comunitati de informatii. Cheia in utilizarea democratica a structurilor de informatii este ca ele sa nu ajunga in slujba unui partid, in slujba unei structuri politice sau in slujba unui om. Ele trebuie directionate continuu pentru culegeri de informatii si actiune in sustinerea politicii interne, politicii externe a statului roman, implicit in favoarea celor 22 de milioane de romani. Dar ce trebuie inteles: serviciile de informatii nu sunt structuri de decizie. Nu ele fac politica externa, nu ele lupta impotriva coruptiei. Ele au o misiune fundamentala: culegere de informatii, care sa fie utilizata de factorul politic, de alte structuri ale statului. Se spunea si probabil ati vazut vorbindu-se foarte mult cu ocazia anchetarii lui Omar Hayssam ca Serviciul Roman de Informatii, ca de altfel toate serviciile de informatii, a furnizat foarte multe informatii cu privire la activitatile economice, uneori si de alta natura, ale lui Omar Hayssam. Serviciul de Informatii a furnizat informatii. Decizia era la structurile politice sa-l indeparteze din a avea acces si sustinere de la structurile politice, la parchete sa transforme informatia din informatie in proba si sa materializeze actiuni in justitie. Deci, serviciile de informatii nu fac, ele doar strang informatie care, cu cat este mai curata, cu atat ajuta la o decizie a factorului politic sau a altor institutii, dar ele nu intreprind actiuni nici de justitie, nici de ancheta, ele nu ancheteaza. Cred ca raspunsul este relativ incomplet la intrebarea dumneavoastra pentru ca simt ca ati fi vrut sa spuneti: dar unde va fi comunitatea de informatii, la Guvern sau la Presedintie? Va pot spune ca nu exista nici o disputa intre mine si premierul Tariceanu, ea va fi acolo unde este mai utila si unde poate fi neutra politic.

Moderator: Multumim de raspuns, domnule presedinte. Dati-ne voie sa va oferim un manual pentru controlul serviciilor de securitate. Este elaborat impreuna cu Centrul pentru Controlul Democratic de la Geneva si speram sa va fie de folos in aceasta activitate.

Traian Basescu: Va multumesc mult.

Cucuietu Calin: As vrea, in semn de solidaritate cu studentii care au suferit acum 15 ani sa va intreb ce credeti, va functiona justitia in ceea ce priveste evenimentele din 13-15 iunie?

Traian Basescu: Eu sunt convins ca va functiona justitia. Chiar daca avem multa neincredere in ea, va trebui intr-un fel sau altul sa intelegem ca este singura speranta functionarea justitiei, iar eu ca presedinte nu pot decat sa sper ca va functiona justitia. Sigur, nu sunt nici judecator, nici presedintele inaltei Curti de Casatie sa va garantez, dar, ca presedinte, sper ca va functiona justitia in cazul studentilor care au fost molestati 13-15 iunie si nu numai.

Victor Roncea: Este de mentionat, daca imi permiteti faptul ca acum exact 15 ani sediul acestei cladiri era devastat de catre trupele paramilitare ale minerilor, era sediul Universitas, colegii nostri erau batuti si arestati din acest sediu in care, iata, astazi putem totusi sa vorbim despre vinovatii acelor momente.

Traian Basescu: As vrea sa va fac o precizare. Sper sa se confirme, venind catre dumneavoastra in masina am auzit la radio, decizia noilor lideri ai minerilor din Valea Jiului de a veni la Bucuresti sa ceara public scuze bucurestenilor pentru ce s-a intamplat si cred ca e un pas catre democratie.

Moderator: O intrebare tot pentru dumneavoastra in spate, da, te rog.

Constantin Gatin: Sunt student in anul II la Facultatea de Sociologie. Vreau sa va intreb cu cine colaborati, cine sunt consilierii dumneavoastra de politica externa?

Traian Basescu: Cel mai important consilier de politica externa al presedintelui este Ministerul de Externe. Presedintele este primul responsabil de politica externa si are la dispozitie Ministerul de Externe, ca structura majora in laboratoarele careia se elaboreaza pozitii si politica externa a Romaniei. Doamna Anca Ilinoiu este consilier de stat, daca vreti, consilierul de la Cotroceni care raspunde de politica externa, este consilierul presedintelui pe politica externa, dar aici discutam lucrurile de acord fin, daca vreti, ajustarea pozitiilor presedintelui pe o tema sau alta. Dar marele laborator de politica externa pe care il utilizeaza presedintele este Ministerul de Externe al Romaniei. Nu se pot crea doua structuri de politica externa: una la Cotroceni si alta la Guvern. Ministerul de Externe este structura care este consilierul autorizat al presedintelui pe probleme de politica externa.

Moderator: Domnul profesor Paleologu.

Toader Paleologu: Am o intrebare foarte scurta. Care este atitudinea dumneavoastra in privinta candidaturii Turciei pentru intrarea in Uniunea Europeana si cum vedeti solutionarea reticentelor de ordin demografic si cultural care exista in Vest in aceasta privinta?

Traian Basescu: Domnule Paleologul m-ati pus intr-o dificultate extraordinara. Dati-mi voie sa va raspund in particular.

Toader Paleologu: Va multumesc foarte mult.

Student: Ati mentionat ceva mai devreme ca Romania are un interes major in democratizarea tarilor vecine. Ce m-ar interesa este de ce anume de 15 ani Romania este atat de putin prezenta in spatiul extis? ëntrebarea a doua ar fi cand va fi deblocat procesul de acordare sau de redobandire a cetateniei romane pentru romanii care au ramas fara dreptul de a fi cetatean stim cu totii in ce circumstante?

Traian Basescu: Din punctul nostru de vedere, democratizarea spatiului de la Est de frontierele Romaniei este o necesitate de securitate nationala. V-as ruga sa nu luati mot-à-mot expresia, dar avem nevoie de o centura de securitate, o centura sanitara in jurul frontierelor noastre, unde sa stim ca lucrurile se desfasoara democratic si unde sa avem convingerea ca nu exista state care au dezechilibre interne care se pot manifesta in vecinatatea lor imediata. Deci pentru noi democratizarea zonei din jurul nostru este un obiectiv de securitate nationala si nu un simplu obiectiv politic, ca altfel nu am aloca resurse de toate categoriile pentru a contribui atat cat poate Romania in crearea acestui spatiu sanitar de securitate in jurul Romaniei. In ceea ce priveste Moldova, deblocarea procesului de acordare a cetateniei romane stiti probabil ca avem niste constrangeri, care vin chiar din acordul nostru, din Tratatul nostru de aderare la Uniunea Europeana rezulta din acordul Schengen s.a.m.d.

Va asigur, insa, ca este unul din obiectivele noastre sa gasim o formula de continuare a procesului de acordare a cetateniei romane pentru romanii care locuiesc in Republica Moldova. Avem in vedere acest lucru si sper sa reusim sa-l dezlegam in perioada imediat urmatoare, o accelerare a acestui proces. Suntem si interesati, probabil stiti ca formula pe care am acceptat-o in relatiile cu presedintele Voronin a fost un singur popor, doua tari independente si suverane. Avem o istorie care nu poate fi mistificata dincolo de limitele acceptabilului. si, pentru a rotunji raspunsul la intrebarea dumneavoastra, mi s-a parut inacceptabil si am facut primul pas fara nici o retinere, ca Romania a reusit ca in ultimii 7 ani dinainte de sfarsitul lui 2004 sa aibe o relatie rece, de multe ori conflictuala cu Republica Moldova. Mi s-a parut inacceptabil din punct de vedere politic si nu era nicidecum un minus in politica externa a Republicii Moldova, ci un mare gol in politica noastra externa. De aceea nu am avut nici o ezitare sa fac prima vizita la Chisinau, sa am o lunga discutie cu presedintele Voronin sa ne stabilim puncte de vedere comune si sa ajungem la concluzia ca sunt mult mai multe lucruri care ne apropie decat orgoliile care ne despart. In acelasi timp, va pot spune ca tratamentul pe care noi il aplicam Republicii Moldova este un tratament de parteneriat. Suntem tari egale, ne respectam egal si nu acceptam noi un tratament de sus al Republicii Moldova, lucru care se pare ca a deranjat cel mai mult in relatiile anterioare cu Republica Moldova. La fel cum noi avem pretentia sa fim tratati cu respect de tari mai mari decat noi, dam acelasi tip de tratament Republicii Moldova. Am convingerea ca ne vom realiza, mai devreme sau mai tarziu, dezideratul de a ne reintalni in Uniunea Europeana. Este unul din obiectivele noastre de politica externa.

Cosmina Ruginis: Domnule presedinte, in prezentarea dumneavoastra nu ati mentionat nimic despre Organizatia Natiunilor Unite si as avea doua intrebari: ce prioritate acordati dumneavoastra participarii Romaniei la ONU si in vederea mandatului pe care Romania l-a avut? §i a doua intrebare: cum vedeti extinderea Consiliului de Securitate si in ce directie? Multumesc.

Traian Basescu: Aici va trebui sa fiu relativ eliptic pentru ca e o fierbere extraordinara in lumea internationala si foarte multe sperante puse, legate de reformarea ONU. Realitatea este ca toata lumea vorbeste de reformarea ONU, dar se vizeaza schimbarea structurii Consiliului de Securitate. Sigur ca noi sustinem modernizarea ONU si in mod categoric aceasta modernizare trebuie sa tina cont de evolutiile de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial si pana acum. Foarte multe lucruri s-au schimbat din anii ’50 si pana acum si pentru ca o astfel de institutie sa fie eficienta ea trebuie sa tina cont de evolutii. Deocamdata stim insa cu certitudine ca nu s-a formulat ferm o pozitie a Statelor Unite si, de asemenea, China da semne ca va opune veto-ul sau unor modificari la sesiunea din septembrie de la New York, ceea ce inseamna ca noi toti ceilalti putem sa vorbim cat vrem pentru ca asa e regula acolo.

Studenta: Buna ziua, domnule presedinte, sunt studenta la Facultatea de Sociologie. Vreau sa va intreb ceva legat de securitate, dar de securitate sociala.

Traian Basescu: Credeti ca sunt cel mai potrivit? OK.

Studenta: In ce masura considerati ca respingerea Constitutiei in Franta si Olanda va afecta procesul de integrare a Romaniei in UE si daca Uniunea Europeana va impune masuri suplimentare pentru, pe de o parte, pentru a stopa migratia fortei de munca, pe de alta parte pentru a calma spiritele din Europa occidentala?

Traian Basescu: Votul la Constitutia Uniunii Europene sau, corect spus, Tratatul Constitutional este un vot care nu influenteaza evolutia Romaniei sau procesul de aderare a Romaniei. Tratatul Constitutional viza modernizarea institutionala a Uniunii Europene. El este cu totul altceva decat procesul de extindere. Sigur, psihologic, procesul de extindere a avut efect, probabil, in votul din Franta si din Olanda, dar nu exista confuzie intre cele doua actiuni. Una este actiunea de modernizare institutionala a Uniunii Europene si acest lucru l-ar fi rezolvat adoptarea Tratatului Constitutional, care nu a primit un vot suficient in Franta si in Olanda, ceea ce nu inseamna ca s-a oprit procesul de ratificare si alta este Tratatul de aderare pe care Romania si Bulgaria le-au semnat si nimeni nu poate banui ca o entitate politica asa cum este Uniunea Europeana ar putea sa nu-si respecte angajamentele dintr-un tratat. Toate cele 25 de tari membre ale Uniunii Europene au semnat tratatul de aderare cu Romania pe 25 aprilie, toti ministrii de externe care au semnat si premierii care au semnat au avut mandatul guvernelor lor sa semneze tratatul de aderare, ceea ce inseamna ca, din punct de vedere legal, Romania nu are decat sa-si respecte obligatiile pe care si le-a asumat prin tratat pentru ca acesta sa devina o realitate la 1 ianuarie 2007. Eu fac parte din categoria optimistilor, care spun ca vom intra in Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007.

Este un tratat care are doua parti, Uniunea Europeana pe de-o parte si Romania pe de alta parte, ambele parti au drepturi si obligatii. Asa cum noi avem obligatii si Uniunea Europeana are obligatii. Deci intre cele doua este doar un impact psihologic, dar practic nu va exista impact asupra procesului de aderare. Eu mai denumesc procesul de aderare intr-un fel, el nu mai este o problema de politica externa, el a devenit dupa semnarea tratatului o problema de politica interna in mod major pentru ca acolo sunt angajamentele asumate de noi in negociere. Nici unul din acele angajamente nu vizeaza actiuni de politica externa, ci doar respectarea in interior a unor obligatii pe care ni le-am asumat si care sunt standarde ale Uniunii Europene pentru ca Romania sa devina pana la 1 ianuarie 2007 performanta. Atat este, tot acel tratat pe sute de pagini poate fi rezumat in doua cuvinte: Romania performanta. Asta ne-am angajat sa facem pentru a deveni membri ai Uniunii Europene. Concluzie: nu va influenta aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.

Moderator: Daca imi dati voie domnule rector, domnule presedinte. Una din problemele discutate la aceasta universitate, aceasta facultate se refera la urmatorul aspect: Romania si-a dezvoltat in ultimii 15 ani un dispozitiv diplomatic catre Vest, prin care am incercat sa achizitionam, sa obtinem, integrarea NATO si urmeaza integrarea in Uniunea Europeana. Numarul ambasadelor, personalul din ambasade, diplomatii care au fost angajati, fondurile, resursele, sunt toate orientate, daca vreti, catre Vest. In schimb, o data cu mandatul dumneavoastra, al administratiei pe care o conduceti ne-am propus o politica, catre Est. Va rugam, daca puteti detalia, in ce masura putem eventual angaja un dispozitiv diplomatic si catre Est, n-as spune de aceeasi anvergura si de aceeasi amploare, dar cat de cat sa vedem ca se schimba in aceasta, pentru ca, dincolo de dispozitivul diplomatic, dati-mi voie sa va spun, este nevoie de institute, de centre de cercetari, de studii s.a.m.d, care toate ar trebui sa contribuie la definirea si mai ales la asigurarea substantei pentru politica noastra in Marea Neagra si catre Europa de Est. Este o problema generala discutata si din acest motiv am adresat aceasta intrebare.

Traian Basescu: Daca ati observat, pe dispozitivul cu orientare Vest au fost promovati foarte multi ambasadori tineri, care au reusit sa faca fata comandamentelor de politica externa ale Romaniei. In acelasi timp, si o sa va dau un exemplu care pentru mine este relevant din punct de vedere al modului cum a fost tratata relatia pe Est, la Moscova am avut in ultimii sase ani numai ambasadori care nu erau diplomati de profesie, lucru extrem de neplacut si modul cum Romania a fost tratata si perceputa de Federatia Rusa, pe care, oricat ne-ar place sau nu ne-ar place, trebuie sa tinem cont de existenta ei. si s-a luat decizia, cu scuzele de rigoare pentru aceasta realitate, neavand generatii tinere de diplomati care sa vorbeasca limba rusa, sa impingem catre Est diplomati care au cunostinta, chiar daca nu sunt neaparat vorbitori de limba rusa, dar care au cunostinta relatiilor catre Est. Foarte corecta observatia si aceasta nevoie se simte, completarea dimensiunii noastre de politica externa catre Est nu se poate face doar prin numirea de diplomati. Este clar ca aici trebuie sa existe o constructie bine fundamentata stiintific, politic, bazata pe toate elementele care pot duce la acel fir constant al unei politici externe pe un anumit spatiu si aici implicarea cercetarii este una necesara. Sigur, toti cercetam acum despre Uniunea Europeana, despre NATO.

Trebuie sa reinvatam sa cercetam realitatile inconjuratoare de care depinde securitatea natiunii romane si, de ce nu, prosperitatea ei, pentru ca o buna relatie catre Est inseamna o garantie de securitate. O implicare a Romaniei, in problematica din zona Marii Negre si din Est. Este o contributie pe care noi o aducem in structurile din care facem parte. Este una o Romanie cu relatii ostile cu Federatia Rusa, cu Ucraina, cu Moldova, cu Georgia, cu cine vreti dumneavoastra, in interiorul NATO si alta este o Romanie care isi aduce contributia ei spunand: eu am o buna relatie cu Federatia Rusa, cu Ucraina, cu Georgia, cu Republica Moldova, pot fi un partener al lor in relatii bilaterale oricand, iar astea mareste contributia si valoarea de intrebuintare a Romaniei in interiorul structurilor euroatlantice, fie ca si Uniunea Europeana are nevoie de o Romanie cu bune relatii in Est si in Balcanii de Vest si NATO are nevoie de o Romanie cu bune relatii, cu capacitatea de a negocia si de a fi partener in Est sau in Balcanii de Vest. Sunt zone pe care noi le-am parasit, ne-am retras, si trebuie sa revenim prin diplomatia noastra, in primul rand in interesul nostru. Sunt contributii pozitive care dau greutate Romaniei, este un furnizor, daca vreti, de securitate si nu numai un consumator de securitate in interiorul structurilor euroatlantice. Asta intelegem noi ca poate fi o contributie care ne aseaza mai mult in postura de furnizori de securitate si de democratie in interiorul structurilor din care facem parte sau din care vom face parte. Acesta este si motivul pentru care se fac eforturi deosebite acum pentru reactivarea diplomatiei noastre si in Est si in Balcanii de Vest, dar si in statele arabe.

Moderator: Avem musafiri tocmai de la Marea Neagra careau venit special pentru aceasta intalnire daca vreti sa adresati o intrebare.

Ciprian Bordeiu: Ciprian Bordeiu ma numesc, de la Secretariatul retelei universitatilor de la Marea Neagra si am o intrebare pentru dumneavoastra: care considerati ca trebuie sa fie rolul universitatilor din Romania in promovarea intereselor nationale din zona Marii Negre?

Traian Basescu: Mi-ati pus o intrebare dificila, dar intotdeauna inteligenta in promovarea unor interese a avut un rol deosebit, inteligenta si cercetarea. Deci, invatamantul superior romanesc nu poate ramane in afara slujirii intereselor de politica externa ale Romaniei si, pentru ca suntem la Facultatea de Sociologie, va pot spune ca unul din elementele pe care oamenii politici le omit frecvent este cercetarea sociologica, pe care ei o inteleg de cele mai multe ori ca fiind cum arati prin sondaje; este departe de a fi aceasta o realitate. Decizia politica de multe ori trebuie fundamentata si pe cercetare sociologica, care vizeaza chiar societatea pe care ai pretentia ca o slujesti si, din acest punct de vedere, este clar sa va trebui sa strangem colaborarea institutiilor statului, a guvernului in mod deosebit cu sociologii din Romania extrem de importanti.

Moderator: Mai putem lua doua intrebari domnule presedinte?

Traian Basescu: Va rog.

Eugen Tomac: Eugen Tomac ma numesc, sunt masterand la Facultatea de Istorie si redactor la revista “Magazin Istoric”. Domnule presedinte ati mentionat ca de la Bucuresti vedeti relatia Bucuresti-Chisinau doua state diferite acelasi popor. As indrazni sa spun ca, la Chisinau, in momentul de fata se editeaza manuale de istorie a Republicii Moldova in care noi, Romania, suntem “agresori” si ca acest lucru distanteaza foarte mult acest proces al reintalnirii noastre. Dumneavoastra, ca presedinte al tuturor romanilor, ne-ati promis ca ne veti reda demnitatea de roman tuturor romanilor. In conditiile in care in Basarabia romanii sunt considerati de catre autoritati minoritati, iar romanii din Ucraina sunt in continuare profund discriminati, cum vedeti dumneavoastra rezolvarea acestor grave probleme legate de identitatea romanilor aflati in Basarabia? imi permit sa spun Basarabia si Bucovina pentru ca sunt student la istorie. Va multumesc foarte mult.

Traian Basescu: Daca veti urmari actiunile din ultima perioada, probabil ati vazut ca s-au facut niste schimbari majore la Institutul Cultural Roman, iar acest institut are ca obiectiv major refacerea legaturilor culturale ale romanilor de peste granite cu patria mama. Din acest punct de vedere, actiunea este si finantata si sustinuta politic si, cel putin la nivelul declaratiilor, sustinuta si de presedintele Voronin si de presedintele Iuscenko. Din punct de vedere al editarii de manuale imi este destul de greu sa comentez politica interna a unui stat vecin, dar eu sper ca doar aveti o informatie si nu o realitate, macar pentru anul viitor sa nu se mai tipareasca.

Eugen Tomac: Sunt tiparite deja, o parte.

Traian Basescu: Poate nu se mai distribuie. Sa vedem. Am spus “poate”.

Moderator: Inca o intrebare. Domnisoara.

Studenta: Vroiam sa va intreb daca studentii basarabeni mai pot spera intr-o reluare sau macar grabire a procesului de redobandire a cetateniei romane.

Traian Basescu: Am raspuns. V-am spus ca avem dificultati, o sa incercam sa-l rezolvam, este in atentia noastra pentru ca este in politica noastra sa facem cati mai multi cetateni romani nascuti in Moldova.

Moderator: Domnule profesor, ultima intrebare, va rog.

Dan Dungaciu: Intrebarea mea este punctuala, se refera la Republica Moldova, mai exact la Mitropolia Basarabiei, care este institutia cea mai romaneasca din Republica Moldova, este finantata de statul roman pana la urma si are un statul paradoxal. Ea a fost validata, legitimata printr-o decizie europeana la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, sustinuta de un avocat american care si-a oferit serviciile gratuit pentru asta, cetatean american si britanic, si institutia care a fost prima vizitata de ambasadoarea SUA in Republica Moldova, prima institutie la care s-a dus a fost Mitropolia Basarabiei si care, in conformitate cu un sondaj Gallup de la Chisinau este pe locul trei ca nivel de incredere in Republica Moldova cu 66%. Intrebarea mea este urmatoarea: s-a pus problema, s-a discutat ca, cu ocazia vizitei dumneavoastra la Chisinau, sa va intalniti cu un reprezentant al Mitropoliei Basarabiei, poate chiar cu mitropolitul Petru si, daca nu s-a intamplat asta, a fost un blocaj din partea institutiilor care fac politica externa la Bucuresti sau un blocaj din partea institutiilor de la Chisinau?

Traian Basescu: S-a intamplat la Bucuresti intalnirea, deci am avut intalnirea cu clerul ortodox roman din Moldova, dar la Bucuresti, nu la Chisinau, iar deplasarea mea la Chisinau, cele doua deplasari pe care le-am facut la Chisinau au fost intr-un program atat de strans din punct de vedere politic incat nu am avut timp decat de o singura intalnire cu societatea civila, cea care sustine romanismul in Republica Moldova. In acelasi timp, ce vreau sa intelegeti foarte bine: nu este obiectivul meu sa avem o politica agresiva in raport cu Moldova. Agresivitatea am vazut la ce a dus, la 7 ani de suspendare, practic, a relatiilor politice. Trebuie construita o relatie buna si de incredere cu Republica Moldova. Mi-ati atras atentia ca totusi acesta poate fi un canal si nu numai PRO TV si alte reviste romanesti. Va multumesc.

Student: Nu prea exista reviste romanesti.

Traian Basescu: De limba romana?

Student: Da. Nu exista nici un ziar la Chisinau, editat la Bucuresti care se…

Traian Basescu: Nu editat la Bucuresti, editat acolo in limba romana.

Student: Exista un singur ziar in limba romana sustinut de la Bucuresti…

Traian Basescu: Si vreo doua, trei reviste, da.

Student: Si vreo doua, trei reviste, in conditiile in care zilnic in limba rusa apar 215 pagini de publicatii in intreaga Republica Moldova. Credem ca trebuie sa fim mai prezenti acolo.

Traian Basescu: Deci incercam sa fim, fara sa bruscam lucrurile, pentru ca nu avem nici un interes sa ne trezim cu un refuz. Pentru ca presedintele Voronin acolo are o politica ce tine de ani buni. Un politician care a castigat de doua ori cu partidul lui alegerile in Republica Moldova este un politician care in primul rand a imprimat populatiei un anumit mod de a gandi si de a vedea lucrurile; ca proba a fost sustinut in continuare, iar de lucrurile acestea, cand nu se tine cont in relatiile bilaterale, nu faci decat sa pierzi tot. E o realitate, realitatea pe care o da votul, iar aceasta politica a fost votata in Moldova. Din acest motiv actiunea noastra de refacere a unei relatii stranse cu Moldova este o actiune migaloasa. Cei care au incercat sa bruscheze relatia nu au ajuns decat la ridicare de ziduri pe Prut si nu e interesul nostru. Sunt mult mai calm decat par.

Ioan Panzaru: A fost o intalnire intensa, bogata, pentru care ii multumim domnului presedinte. S-a evocat in acelasi timp trecutul recent al Universitatii, ultimii 13-14 ani, a fost evocat prezentul, care este orientat spre securitate si prosperitate, dar si viitorul. Foarte multe nadejdi ale studentilor se indreapta spre, domnule presedinte. As vrea sa inchei spunand ca securitatea costa, ea are un pret si va urez sa va dea Dumnezeu intelepciune ca sa platim pentru securitatea Romaniei un pret cat mai putin posibil.

Traian Basescu: Va multumesc mult, domnule rector. Va multumesc dumneavoastra, studentilor, pentru rabdarea de a sta cu un om politic mai bine de o ora si jumatate. Va asigur ca voi reveni cu placere la dumneavoastra. La revedere si succes in sesiune!

14 Iunie 2005

1 thought on “Basescu si studentii despre internationalizarea Marii Negre

  1. Pingback: Istoricul Asociatiei Civic Media | Civic Media

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.