Rolul noii Romanii in noua ordine mondiala


Rolul Noii Romanii i-a starnit pe diplomatii de la Bucuresti ai principalelor puteri europene intr-o dezbatere organizata de ZIUA si Universitatea Bucuresti. Ambasadorii Frantei, Germaniei si Marii Britanii la Bucuresti au raspuns la invitatia ZIUA si au apreciat recent anuntata politica a Romaniei fata de regiunea Marii Negre, in vederea asumarii unui rol mai crescut al tarii noastre in stabilizarea si democratizarea acestui spatiu. Cei trei reprezentanti ai principalelor puteri europene au participat pe 24 ianuarie 2005, ziua Unirii Principatelor Romane, la intalnirea pe tema „Rolul Romaniei in noua ordine mondiala“ cu studentii masterului de studii de securitate al Universitatii Bucuresti, intalnire organizata de ziarul ZIUA, Asociatia Civic Media, Centrul de Geopolitica si Antropologie Vizuala si Masterul de Studii de Securitate din cadrul Facultatii de Sociologie, Universitatea Bucuresti.

Amfiteatrul cel mai mare al Facultatii, cu circa 150 de locuri, a fost neincapator, participantii fiind nevoiti sa asiste si de pe culoar sau din picioare la dezbatere. Ambasadorii Frantei, Germaniei si Marii Britanii la Bucuresti au subliniat cu aceasta ocazie ca pentru perioada urmatoare prioritatea principala a Romaniei trebuie sa o reprezinte integrarea in Uniunea Europeana. ÃŽn cadrul intalnirii amintite ambasadorii le-au prezentat studentilor romani viziunea tarilor lor cu privire la rolul pe care Romania va trebui sa si-l asume in regiune, ca stat membru NATO, in cadrul regional al Uniunii Europene sau pe plan mondial.

Ambasadorul Marii Britanii la Bucuresti, ES Quinton Mark Quayle, a subliniat importanta primei vizite pe care presedintele Traian Basescu a efectuat-o in Occident, si anume la Londra, din perspectiva procesului de integrare europeana si euro-atlantica a Romaniei, dar si din perspectiva parteneriatului dintre Marea Britanie si Romania. Quinton Quayle a tinut sa precizeze cu aceasta ocazie ca in locul cuvantului „Axa“, pentru relatia Washington-Londra-Bucuresti este de preferat sa fie folosit termenul de parteneriat.

ÃŽn opinia ambasadorului Germaniei la Bucuresti, ES Wilfried Gruber, integrarea in UE trebuie sa ramana prioritatea fundamentala a Romaniei, cu toate ca presedintele Traian Basescu s-a exprimat la Chisinau cu privire la faptul ca si integrarea Moldovei in UE constituie de acum inainte o prioritate a Romaniei. Ambasadorul german a precizat ca Bucurestiul ar trebui sa acorde prioritate propriei integrari europene, abia apoi sa isi asume astfel de sarcini. Diplomatul german a subliniat ca tara sa doreste ca Romania sa devina un membru deplin al Uniunii Europene, sa se integreze cu succes si sa poata deveni parte la toate initiativele UE, inclusiv la zona Euro si la spatiul Schengen.

Foto: Ambasadorul Marii Britanii, Quinton Quayle; Ambasadorul Germaniei Wilfried Gruber; Insarcinatul cu afaceri al Ambasadei Frantei, Francois Delahousse

Franta a fost reprezentata de insarcinatul cu afaceri al Ambasadei la Bucuresti, Francois Delahousse. Stralucitul diplomat prezent, specialist pe acest spatiu si cu experienta de la Kiev, a tinut sa sublinieze in deschiderea cuvantului sau ca nu exista o opozitie intre cuplul Washington- Londra si Paris-Berlin. Reprezentantul francez s-a referit la afisul conferintei, in care pe o latura erau prezentati ambasadorii Marii Britanii si cel al Statelor Unite (care din pacate nu a putut onora intalnirea, fiind la Washington), iar pe de cealalta parte erau prezentati reprezentantii Germaniei si Frantei. Francois Delahousse a tinut sa precizeze ca nu poate fi vorba de o opozitie intre cele patru capitale amintite, mentionand cu acest prilej dezbaterea privind razboiul din Irak, in cadrul careia desi au fost exprimate pozitii divergente, totusi cei patru au continuat sa ramana parteneri. Este de remarcat interesul special al audientei pentru problematica Basarabiei, a Transnistriei, a spatiului Marii Negre.

La sfarsitul intalnirii, Editura ZIUA a lansat cartea ziaristului Victor Roncea „Romania in noua ordine mondiala“, cuprinzand o serie de articole pe temele de actualitate ale politicii externe romanesti, volum publicat cu sprijinul Ministerului francez de Externe si al Ambasadei Frantei la Bucuresti. Victor Roncea si-a dedicat volumul romanilor asupriti din jurul granitelor actuale, ca si Basarabiei si Bucovinei, tinuturile romanesti vitregite. La intalnirea cu ambasadorii au participat numerosi diplomati, istorici, analisti militari si specialisti in informatii. ën randurile ce urmeaza va prezentam, cu sprijinul RADOR, transcrierea integrala a discutiilor purtate in Amfiteatrul Facultatii de Sociologie din Bucuresti.

Catalin Zamfir, decanul Facultatii de Sociologie: Stimati oaspeti, dati-mi voie sa va urez bine ati venit in Facultatea noastra. Este o onoare de a avea asemenea oaspeti pentru a se intalni cu studentii facultatii noastre si, de asemenea, cu colegi din alte facultati, interesati in problematica generala, complexa, a situatiei internationale si a locului Romaniei in acest context. ÃŽl rog pe domnul profesor Sava sa coordoneze acest seminar.

Moderator: Buna ziua. Ne aflam astazi la una dintre intrunirile deja obisnuite in practica Facultatii de Sociologie a Universitatii din Bucuresti, ne aflam la una dintre intrunirile cu o mare miza internationala, pe care Universitatea noastra o organizeaza astazi, pentru ca avem alaturi de noi invitati din partea Ambasadei Marii Britanii – imi este greu sa stabilesc o ordine, dar cu voia domnilor ambasadori, o fac in ordinea in care am inteles ca au sosit in Romania. Este vorba de Excelenta Sa Ambasadorul Quayle din partea Marii Britanii, este vorba de prezenta alaturi de noi a Ambasadorului Germaniei, Excelenta Sa domnul Ambasador Gruber, este vorba de prezenta alaturi de noi a insarcinatului cu afaceri din partea ambasadei Frantei, domnul Delahousse. Multumesc pentru ca ati acceptat invitatia noastra.

Aceasta manifestare este organizata impreuna cu Grupul de Presa ZIUA, al carui director general, domnul Sorin Rosca Stanescu, a acceptat sa se alature universitatii, si, tot din partea Grupului de Presa ZIUA, Victor Roncea, este cel care, in calitatea lui de sef al Departamentului Politica Externa al ziarului, a avut ideea organizarii acestei intruniri. Universitatea nu face decat sa ofere cadrul pentru aceasta intrunire, pentru ca prin excelenta, Universitatea este chemata sa aduca in atentia opiniei publice, in atentia studentilor, a lumii academice acele teme de politica internationala care au o relevanta deosebita. Alaturi de decanul Facultatii de Sociologie este prezent si profesorul Ilie Badescu, presedintele Asociatiei Sociologilor Romani. Din punctul nostru de vedere, una dintre temele care credem ca in aceste zile, in aceasta perioada preocupa opinia publica de la noi este aceea legata de rolul Romaniei in noua ordine mondiala. Acesta este, de altfel, si titlul unei carti pe care Victor Roncea o va prezenta dumneavoastra la sfarsitul acestei intalniri. ëncat, avand in vedere disponibilitatea Universitatii, bunavointa de care Grupul de Presa ZIUA a dat dovada, si mai ales prezenta dumneavoastra atat de numeroasa astazi, mi-as permite sa afirm ca ne aflam in fata unei intalniri deosebite, atat prin prezenta Excelentelor lor alaturi de noi, cat si prin modul in care am organizat si in care dumneavoastra ati raspuns, mai ales, invitatiei noastre. Va multumesc.

Dezbaterea se va derula prin prezentarea unor discursuri din partea invitatilor. Dupa ce vom prezenta fiecare invitat, discursul si punctul de vedere al Ambasadei si al statului respectiv, vom avea o sesiune de dezbateri. Invitati la dezbateri sunt in primul rand studentii nostri, masteranzii si studentii universitatii, urmand ca, in final, in masura in care presa va fi interesata, sa avem o parte de intrebari si raspunsuri, un fel de – hai sa o numim – conferinta de presa. ÃŽn practica Universitatii aceasta este modalitatea de derulare a unor astfel de intalniri: dupa ce am prezentat discursurile, urmeaza perioada de dezbateri, iar la sfarsit principalele concluzii. ÃŽncat, domnule ambasador Quayle, v-as ruga sa prezentati discursul dumneavoastra. Excelenta Sa Ambasadorul Marii Britanii la Bucuresti, Quinton Quayle

Quinton Quayle si cele trei intrebari ale Marii Britanii

Quinton Quayle: Buna ziua. As fi vrut sa vorbesc numai in limba romana, pentru ca vreau cu fiecare ocazie sa fac exercitii dar, din pacate, nu am pregatit un discurs in romana, si am inteles ca intelegeti toti bine limba engleza. As vrea sa vorbesc in limba engleza, daca se poate. Am incercat sa vorbesc in limba romana dar, imi cer scuze, am inca nevoie de multe exercitii pentru a ma exprima bine. Am venit aici din doua motive: in primul rand pentru ca este un subiect deosebit de interesant, in al doilea rand, pentru ca reprezentati un auditoriu interesant. Ultimul lucru pe care mi-l doresc este sa va plictisesc cu un discurs lung. Va asigur ca nu am de gand sa tin un discurs lung. Ceea ce am de gand sa fac este, de fapt, sa va propun trei intrebari care mi se par destul de actuale, intrebari pe care banuiesc ca si dumneavoastra v-ar „sta pe limba“, ca sa zic asa. Asa ca dati-mi voie sa aprofundez. Prima din cele trei intrebari pe care ma gandesc ca le-ati putea gasi interesante – pe care eu insumi le-am gasit interesante – este de ce domnul presedinte Basescu a ales tocmai Londra pentru prima sa vizita oficiala intr-o capitala vestica sau a Uniunii Europene? ÃŽntrebarea numarul doi este: care este treaba cu aceasta „axa“ Londra-Washington- Bucuresti? ÃŽntrebarea numarul trei este: de ce ma aflu eu aici? De ce este Marea Britanie interesata de Romania? Asadar, ma aflu, cat de cat, pe o pista buna? Sunt intrebari interesante, in general? (Aprobari din sala) Vreau sa ma asigur ca sunt pe calea cea buna. Bine.

De ce presedintele Basescu a ales Londra?

De ce merge presedintele Basescu la Londra? Dati-mi voie, inainte de toate, sa va spun ca eu, unul, sunt incantat ca se va duce sa se intalneasca luni cu Tony Blair la Londra, in prima sa vizita oficiala in afara tarilor din imediata vecinatate. Sunt multe de discutat, in primul rand, bineinteles, progresele in vederea aderarii la Uniunea Europeana, care sunt in cea mai mare parte obiectivul principal pe care il are de indeplinit acest guvern. Dupa cum stiti, Tony Blair a fost aici in mai 1999, cand a fost primul lider din Uniunea Europeana care a facut presiuni pentru deschiderea negocierilor. El si-a mentinut un interes personal apropiat pentru Romania. Acum negocierile s-au incheiat, ceea ce este un lucru foarte bun; raman insa foarte multe de facut. Marea Britanie isi doreste mult parteneriatul Romaniei – in fond, tocmai de aceea a trimis 20 de consilieri sa lucreze impreuna cu Guvernul roman.

Avem multe de discutat cu domnul presedinte Basescu; avem a dezvolta in continuare bunele relatii stabilite cu guvernul anterior – eventual, ne-am dori si oarecari reactii concrete care sa le confirme (rasete in sala). Sunt multe de discutat cu Romania, si nu in ultimul rand in legatura cu importanta pe care o acorda rolului sau in NATO si implicarii sale internationale – ma refer aici la teatre de operatiuni ca Irak, Afganistan, Bosnia sau Kosovo. Nu este deloc surprinzator ca presedintele Basescu merge la Londra, de vreme ce Marea Britanie face parte din fortele de mentinere a pacii in toate aceste regiuni.

Faimoasa chestiune a „Axei“

Sa trecem acum la faimoasa chestiune a „axei“. Personal, nu-mi place cuvantul „axa“, si cred ca mai potrivit ar fi termenul de „parteneriat“, care ilustreaza mult mai bine caracterul relatiilor noastre cu Romania si ale Romaniei cu Statele Unite, sau ale Marii Britanii cu Statele Unite. Mai prefer termenul „parteneriat“ si pentru ca nu descrie un tip de relatie exclusiva, sa zicem, a Romaniei cu Germania, cu Franta, cu comunitatea europeana asa cum este ea configurata la Bruxelles – acestea sunt toate foarte importante si nu ne dorim in nici un caz o relatie exclusiva care sa intre in contradictie cu relatiile bilaterale ale Romaniei. Eu vad aici un efort conjugat care sa sustina Romania in dorinta sa de a-si ocupa locul in UE. Unul dintre domeniile de cooperare cu Romania care ne preocupa cu deosebire este initiativa presedintelui in ceea ce priveste securitatea in zona Marii Negre. Marea Britanie, ca si alte tari de altfel, isi concentreaza interesul asupra acestei regiuni datorita efectelor resimtite in urma traficului de droguri si carne vie dinspre aceasta parte a lumii. Asadar, sigur ca pozitia Romaniei la granita estica a NATO si a UE este de mare importanta pentru noi.

Studentii si profesorii au incurajat diplomatii sa critice coruptia

Marea Britanie este, de asemenea, una din tarile cel mai puternic angajate intr-un alt proiect care figureaza in programul presedintelui, si anume, lupta impotriva coruptiei. Ei bine, au fost ambasadori din timpul mandatului anterior care, vorbind deschis despre aceste aspecte, au devenit foarte nepopulari in anumite cercuri. ÃŽn ceea ce priveste alti oameni insa, oameni ca dumneavoastra, studenti, profesori, acestia au incurajat ambasadorii, inclusiv pe mine, sa facem comentariile pe care leam facut – si imi pare bine ca am facut aceste comentarii, intrucat ele se confirma din reactiile percepute si din faptul ca problema se inscrie acum ca un punct esential din programul de guvernare – si inca, unul pe care il sprijinim cu toata puterea. De la un timp, imi tot pun o intrebare: cum se face ca o tara cum e Romania, cu 23 de milioane de locuitori, care va fi al saptelea membru al UE in ceea ce priveste populatia si, implicit, electoratul – cum poate aceasta tara sa primeasca cel mai mare pachet de asistenta, in valoare de 11 miliarde de euro, pentru intervalul 2007-2009, si cum poate ea fi considerata in acelasi timp, de catre Transparency International, ca ocupand locul al doilea in topul celor mai corupte tari europene? Asta e intrebarea pe care mi-o pun de ceva timp. Si cred ca presedintele Basescu a dat raspunsul, in decursul campaniei si in etalarea programului sau de guvernare: anume, ca Romania pur si simplu nu poate continua in conditiile in care coruptia se bucura de o toleranta ingrijoratoare.

„Noi vedem coruptia ca o exceptie, nu ca regula“

Desigur, coruptia exista in toate tarile lumii; exista si in Marea Britanie, unde avem un program activ de combatere a fenomenului. Problema coruptiei nu va fi niciodata rezolvata definitiv, aici lupta este permanenta. ÃŽncercam sa o reducem, sa-i descurajam pe oameni in acest sens. Suntem mandri de aparatul nostru judiciar, dar daca in interiorul aparatului judiciar ori administrativ este gasit cineva suspect de coruptie, acela este cercetat, arestat si pedepsit. Noi vedem coruptia ca o exceptie, nu ca regula. Ma tem ca in Romania, insa, exista momente cand coruptia face regula, sarind din matca exceptiei. Iar pana acum s-a facut prea putin pentru a trata aceasta situatie cum se cuvine. Am speranta si chiar convingerea ca lucrurile se vor schimba de acum, si spun aceasta incurajat de declaratiile presedintelui Basescu si ale premierului Tariceanu. Noi suntem gata sa ne indeplinim rolul de parteneri in acest demers.

De fapt contribuim, deja, cu doi experti britanici in probleme de coruptie: unul colaboreaza cu Politia Romana, celalalt cu Vama; amandoi provin de la unitati britanice anticoruptie si pot oferi o bogata expertiza bazata pe cazuistica inregistrata in Marea Britanie. Si suntem pregatiti sa imbogatim oferta de asistenta saptamana viitoare, cu ocazia vizitei presedintelui Basescu la Londra. Sunt perfect de acord cu dansul ca aceasta este o problema fundamentala, dar ea trebuie sa fie abordata de o maniera nepolitica, dupa cum insusi a afirmat: nu este vorba de o vendeta asupra PSD – ar fi o mare greseala. Trebuie sa fie o combatere generala a coruptiei, oriunde este detectata, pentru a da cu adevarat credit Romaniei in demersul de integrare in UE. Si, dupa parerea mea, punctul forte in acest sens este asigurarea unei independente autentice a institutiilor – Justitia si Politia -, ca ele sa poata opera fara imixtiuni si fara teama de represalii in cazul in care au in cercetare persoane cu relatii puternice. Acesta este lucrul care trebuie realizat.

Marea Neagra si Marea Britanie

A treia intrebare pe care o puneam este: ce interes ar avea Marea Britanie pe langa Romania? Pai, as putea spune si eu, ca multi englezi care vau cunoscut, ca sunteti niste oameni fermecatori, cu o tara minunata, bla-bla-bla… (rasete in sala) dar ar fi un pic ipocrit din partea mea – nu pentru ca toate acestea n-ar fi adevarate! Dar principalul motiv este, in fond, acela ca Romania poate servi anumite interese ale Marii Britanii. Cand Romania va deveni membru UE, ea ar putea deveni o tara cu o economie puternica, o piata bine dezvoltata, iar noi vrem sa fim partasi la prosperitatea ei, care sa atraga investitiile unor companii bogate, sa putem face comert cu Romania. Acesta este unul din principalele motive. Un altul este aspectul la care m-am referit mai devreme – problemele pe care le creeaza zona Marii Negre nu numai Romaniei, ci si Marii Britanii. Pentru ca exista perspectiva reala a eliminarii problemelor din zona in urmatorii cativa ani, dar aceasta depinde in mare masura, cred, de succesul pe care il va avea Romania in atragerea de noi investitori straini.

Eu, unul, nu vad de ce investitiile straine nu ar putea creste cu mult peste nivelul actual. ÃŽn medie, investitiile straine in Romania s-au inscris intre 1 si 1,5 miliarde de dolari anual – cu exceptia anului trecut, cand au fost putin mai mari, datorita privatizarilor. Fata de un miliard de dolari anual, alte tari din liga aspirantilor UE, cum ar fi Cehia sau Polonia, se bucurau de circa 6 miliarde de dolari anual. Asta ne aduce la ceea ce spuneam mai devreme, despre cresterea transparentei si eficientei in serviciile publice, ca si in legislatie si justitie, cred ca sunt parghii esentiale in deschiderea cailor abundentei catre aceasta tara. Si eu, ca toti ceilalti, as vrea sa vad implinindu-se tot ce e mai bine pentru Romania. Iar Marea Britanie este dornica sa-si aduca contributia, in calitate de partener, la infaptuirea acestor deziderate. A fost o introducere foarte lunga la trei chestiuni, cel putin, care cred ca va framantau, oricum, si pe dumneavoastra. Va las sa hotarati daca doriti sa adresati intrebari acum sau la finalul discursurilor.

Moderator: E de preferat dupa discursuri, ca sa aflam si ce au de spus celelalte voci despre, eventual, aceleasi chestiuni.

Quinton Quayle: Multumesc foarte mult – va fi pentru mine un bun test de memorie, sa vad daca imi mai amintesc ce am spus… (rasete in sala). Multumesc.

Moderator: Multumim foarte mult. Am placerea sa il invit pe Excelenta Sa domnul Gruber sa ne vorbeasca despre relatiile romano-germane in perspectiva aderarii Romaniei la structurile europene, despre ceea ce dumneavoastra, domnule ambasador, si Guvernul dumneavoastra considera despre rolul Romaniei in aceasta regiune in interiorul Uniunii Europene si cum considerati ca se vor dezvolta relatiile noastre pe parcursul urmatorilor ani. Excelenta Sa, ambasadorul Germaniei la Bucuresti, domnul Wilfried Gruber:

Locul Romaniei fundamentat de Germania pe patru cercuri

Wilfried Gruber: Buna ziua. Ma bucur ca ma aflu astazi cu dumnevoastra. Pentru ca cei mai multi dintre organizatori sunt de la Facultatea de Sociologie si Institutul de Geopolitica, dati-mi voie sa imi ordonez geografic observatiile. As spune ca vad locul Romaniei fundamentat pe patru cercuri: primul cerc – si cred ca este normal sa fie subliniat si de noul presedinte si noua guvernare – este Uniunea Europeana. Presedintele Romaniei a fost la Chisinau si a declarat ca tara dumneavoastra va fi principalul protagonist al aderarii Moldovei la Uniunea Europeana. Eu as spune, totusi, ca prioritate are tara dumneavoastra pentru a deveni membru al Uniunii Europene si, mai ales, un membru de succes al Uniunii Europene (rumoare in sala). Consider ca aceasta dorinta reprezinta prioritatea dumneavoastra in politica externa in perioada urmatoare.

Dati-mi voie sa relev pozitia Germaniei potrivit careia tara dumneavoastra trebuie sa fie nu doar un membru de succes, dar si un membru cu drepturi depline al Uniunii Europene prin politicile si activitatile sale. De exemplu, suntem foarte doritori sa incheiati negocierile – desigur, in timp util – pentru a deveni membru al euro-zonei si al Spatiului Schengen. Dupa cum stiti, nu toti membrii Uniunii Europene participa la aceste politici UE. Cealalta observatie pe care as vrea sa o fac, in acest sens, este aceea ca sunt foarte bucuros ca primul-ministru roman efectueaza prima sa vizita de lucru in strainatate, la Budapesta. Suntem, de asemenea, avizati ca relatiile romano-ungare nu sunt dintre cele mai simple, sunt inca probleme istorice si probleme de alta natura, dar consider ca este crucial pentru tara dumneavoastra. La urma urmei, daca vorbim despre geopolitica, Ungaria este conexiunea dumneavoastra teritoriala cu Uniunea Europeana, asa ca crearea unor relatii bilaterale bune si depasirea unor inconveniente de ordin istoric este o prioritate inteligenta, cred eu, pentru politica dumneavoastra externa.

Vecinii din Balcanii de Vest si stabilitatea zonala

Cel de-al doilea cerc pe care vreau sa il prezint este format de vecinii dumneavoastra vestici. Balcanii de Vest au avut o mare influenta in Romania in ultima decada a secolului al XIX-lea. Ati fost afectati de instabilitatea creata de vecinii apropiati de la vest, si ar fi gresit sa sustinem ca situatia din Balcanii de Vest este de-acum stabilizata – si nu as mentiona decat ceea ce s-a intamplat in martie anul trecut in Kosovo. Nu este vorba numai de Kosovo, dar este vorba de viitorul Uniunii Serbia- Muntenegru, despre viitorul Bosniei – si ceea ce se intampla in imediata vecinatate a tarii dumnevoastra este, cu siguranta, foarte important pentru Romania. Sa ne amintim numai ce impact a avut distrugerea podurilor in Novisad, asupra transportului pe Dunare, foarte important pentru economia dumneavoastra. Sunt convins ca este o zona deosebit de importanta a politicii externe a tarii dumneavoastra sa contribuie la rezolvarea instabilitatii din tarile vecine de la vest care nu au depasito inca. Si, bineinteles, aveti importante atuuri pe care le puteti valorifica. La urma urmei, relatiile istorice ale Serbiei cu tara dumneavoastra au fost intotdeauna bune, si viceversa, si partea tarii dumneavoastra care se cheama Banat a fost, in timpi istorici, un spatiu larg economic si cultural. Asa ca puteti influenta vecinii dumneavoastra.

Vantul schimbarii se extinde spre Moldova

Al treilea cerc al actiunilor dumneavoastra, asa cum a fost spus deja, este vecinatatea estica a tarii dumneavoastra, Zona Marii Negre. Sunt dezvoltari foarte importante in vecinatatea estica a dumneavoastra. Împreuna cu Bulgaria veti adera impreuna la Uniunea Europeana si sunteti deja impreuna in Alianta Nord- Atlantica. Uniunea Europeana va incepe, in octombrie acest an, negocierile cu Turcia. Asa ca sunt perspective ca tarmul vestic si sudic al Marii Negre sa intre intr-o era complet noua si, de asemenea, in nordul si estul Marii Negre vantul schimbarii se extinde incepand cu Georgia, Ucraina si, sa speram, ca acesta va extinde si apropiatul dumneavoastra vecin, Moldova. Cred ca este un lucru inteligent ca Guvernul dumneavoastra sa vrea sa acorde o importanta deosebita vecinilor estici. Desigur, este o situatie delicata. De exemplu, cand aud expresia „doua tari, un singur popor“, imi suna foarte cunoscut, ca german, dar vreau sa va dau un sfat: actionati cu multa prudenta in aceasta zona. Dar cred ca prioritatea de baza pentru dumneavoastra n-ar trebui sa fie una de ordin national, ci de a insufla democratizarea si modernizarea in partea de est a tarii. Si, bineinteles, trebuie mentionat si celalalt element de conflict inghetat, Transnistria si alte conflicte inghetate din zona Marii Negre. Ar fi absolut normal daca o diplomatie romana activa ar contribui la depasirea acestor conflicte inghetate. Acum ajung la final.

Al patrulea cerc, global

Cel de-al patrulea cerc este cel global, cel al arenei mondiale largite. Bineinteles, Romania este o tara de marime mijlocie, nu puteti juca un rol global oriunde in lume. Dar cred ca Romania poate sa-si faca auzita vocea in ceea ce priveste probleme importante si am sa va dau doar doua exemple. Unul este conflictul din Orientul Apropiat, conflictul israelianopalestinian. Â¥ara dumneavoastra are prin traditie relatii bune – as putea spune chiar ca aveti relatii speciale – cu Israel, unde sunt multi cetateni evrei care au venit din tara dumneavoastra si aveti, de asemenea, muncitori romani care muncesc in Israel, si sa nu uitam ca, istoric vorbind, aveti relatii bune cu Israel. ÃŽn acelasi timp, relatiile cu tarile arabe se bazeaza pe o traditie istorica si puteti sa va faceti auzita vocea acolo. Bineinteles ca Romania nu va media conflictul dintre Israel si Palestina, dar cred ca puteti contribui pentru depasirea cu succes a situatiei tensionate din prezent in Orientul Apropiat si, de asemenea, puteti contribui la determinarea unei solutii care, inevitabil, va fi solutia a doua tari, doua state intr-o singura Palestina. Celalalt exemplu pentru Romania ca tara de proportii medii, cred ca puteti sa va faceti auzita cat mai bine vocea daca participati la solutiile institutiilor internationale. Sfatul meu precaut este sa actionati multilateral si sa contribuiti la eficientizarea institutiile internationale, actionand in SFSP, in politica de securitate a Uniunii Europene, si, de asemenea, cred ca este datoria dumneavoastra sa contribuiti la alte cadre internationale, in special in Organizatia Natiunilor Unite, unde timp de un an sunteti membru nepermanent al Consiliului de Securitate. De asemenea, cred ca este in interesul tarii dumneavoastra sa contribuiti la reformele din cadrul Natiunilor Unite si sa intariti eficienta acestui organism. Scuzati-ma ca am vorbit in limba engleza si ma bucur si sper ca vom avea discutii interesante.

Moderator: Multumesc, Excelenta. Aceasta perspectiva a celor patru cercuri ne aduce si pe noi, cum s-ar spune, intr-un al cincilea cerc. Am primit un mesaj de la domnul Sorin Rosca Stanescu care, in acest al cincilea cerc, sa spunem, va cuprinde speech-urile dumneavoastra si ceea ce se va dezbate astazi intr-un supliment special al ziarului ZIUA. Deci, cu alte cuvinte, audienta noastra va depasi sala si colegii care sunt astazi aici si va fi disponibila tuturor celor care sunt interesati de astfel de evenimente. Nu stiu daca trebuia sa astept al treilea vorbitor si dupa aceea sa anunt ca vor fi publicate aceste speech-uri, dar eu cred ca nu va fi o schimbare a ceea ce domnul Francois Delahousse, din partea Ambasadei Frantei, o sa ne spuna. Va rog, domnule Delahousse.

Franta: sa nu uitam ca si lumea si UE se schimba

Francois Delahousse: Buna ziua. Vreau sa ma scuz, in fata unui popor francofon, ca-mi voi trada propria limba si voi vorbi in engleza (rasete in sala), si asta nicidecum pentru ca mi-ar fi rusine – ganditi-va numai ca beneficiez de ce-a de-a doua limba oficiala a Jocurilor Olimpice! Asa ca am sa vorbesc in engleza si imi cer scuze dinainte pentru greselile pe care, eventual, le voi face in limba lui Shakespeare. Este o mare onoare pentru mine sa va vorbesc aici, in fata celor doi ambasadori – eu fiind doar insarcinat cu afaceri – asa ca discursul meu va fi scurt, caci ma tem ca nu voi avea de spus lucruri la fel de interesante. Am ascultat opiniile ambasadorilor englez si german cu privire la rolul pe care il are Romania de jucat in lume si interesele sale principale.

Ceea ce as putea adauga, dintr-un punct de vedere francez, este ca nu trebuie sa uitam ca lumea se schimba si Uniunea Europeana se schimba – si pe acest subiect am sa insist. Cei trei ambasadori prezenti aici trebuia sa fie insotiti si de cel american, si cand am vazut anuntul in ziarul ZIUA mi-am spus: poate nu este o coincidenta ca aveti ambasadorii american si britanic de o parte, si insarcinatul cu afaceri francez si ambasadorul german de cealalta parte, pentru ca gandindu-ne, poate, dintr-un punct de vedere provocator, putem sa ne opunem unii altora – si poate ca declaratia presedintelui Basescu cu privire la axa Londra-Washington- Bucuresti este in spatele acestui rationament. Trebuie sa va dezamagesc pentru ca sunt sigur ca nu este cazul aici de nici un fel de opozitie. Aveti astazi in fata dumneavoastra reprezentantii a trei tari care colaboreaza intre ele si sunt intr-o coordonare stransa cu Statele Unite ale Americii impotriva proliferarii de arme nucleare a Iranului.

Aveti in fata dumneavoastra – si as dori, bineinteles, sa fie aici si ambasadorul american – reprezentantii unor tari care coopereaza impreuna in Kosovo, in Bosnia si Afganistan, adica in locurile fierbinti. Desigur, exista si un diferend in ceea ce priveste Irakul, nu trebuie sa o ascundem; a fost un diferend destul de sensibil, as putea spune, care tine de o filosofie din spatele acestei chestiuni, si am avut vederi divergente in aceasta chestiune, este adevarat. Dar din punct de vedere al implicatiilor, suntem impreuna impotriva armelor irakiene – iar vizita presedintelui Bush la Bruxelles, in 22 februarie, va fi in cea mai mare parte consacrata cooperarii dintre Uniunea Europeana si Statele Unite ale Americii pe directia imbunatatirii situatiei din Irak. Va pot spune ca Franta, din acest punct de vedere, doreste si este pentru depasirea acestor divergente vechi si pentru construirea unui nou plan comun, pentru ca suntem tari care impart aceleasi valori si asta este cel mai important pentru noi. Deci, lumea se schimba si, de asemenea, Uniunea Europeana se schimba.

UE, actor principal pe scena lumii

Uniunea Europeana se schimba pentru ca doreste sa devina un actor principal pe scena politica globala. Este interesata in chestiuni economice, dupa cum stiti, si este indreptata catre inglobarea politicilor internationale, implementarea politicilor de securitate si politica europeana de aparare, care sunt, cel putin din perspectiva Parisului, cele mai importante probleme cu care se confrunta acum Uniunea Europeana. De ce sunt ele importante pentru noi? Pentru ca largirea, intrun fel, este deja in spatele nostru. De ce este largirea in spatele nostru? Pentru ca cele zece tari care au aderat la 1 mai la Uniunea Europeana si Romania si Bulgaria le vor insoti curand, iar pentru Franta aderarea Bulgariei si Romaniei la Uniunea Europeana reprezinta inchiderea unui singur ciclu al largirii, un ciclu al depasirii momentelor segrega- tioniste precum Zidul Berlinului, sau Cortina de Fier care a fost creata artificial acum 60 de ani pe continentul nostru. ÃŽn aderarea Romaniei la Uniunea Europeana noi vedem o consecinta logica a acestei politici, care a demarat in 1997 o data cu, la acea vreme, Consiliul European de la Luxemburg, si as vrea sa subliniez ca in 1997 tarile libere ale Europei – care sunt reprezentate astazi aici – au insistat pe langa cei 15 membri ai Uniunii Europene ca Romania sa poata fi parte a acestei largiri. Sigur ca nu ati fi putut reusi acest lucru la 1 mai pentru ca, este adevarat, erati in spatele celor zece state care au aderat atunci si acum Bulgaria este inca in urma. Dar trebuie sa fiti hotarati si pregatiti sa aderati la 1 ianuarie 2007, in cel mai rau caz la 1 ianuarie 2008, si apreciem foarte mult ca noul guvern a confirmat ca data de 1 ianuarie 2007 va fi prioritatea numarul unu in ceea ce priveste deopotriva politica externa si reformele interne. Ne bucura acest lucru.

Declaratiile presedintelui Basescu sunt binevenite la Paris

Romania se va alatura acestei Uniuni Europene in continua schimbare si ceea ce vedem noi, francezii, este aceea ca Romania va fi la randul ei, prin integrarea in Uniunea Europeana, un factor de schimbare al Uniunii, pentru ca centrul de gravitate al Uniunii Europene va fi schimbat o data cu integrarea Romaniei si Bulgariei si se va deplasa catre Europa de Sud-Est. Si acest lucru este deosebit de important pentru dumneavoastra. Este o ocazie pentru dumnevoastra, romanii, sa aduceti cu voi cand veti fi parte a Uniunii Europene propriile interese nationale, propriile surse de ingrijorare sau propriile surse de oportunitati. Este absolut legitim ca tarile nou integrate in Uniunea Europeana sa aduca propria viziune asupra lumii, propria viziune asupra evolutiei continentului european si este foarte clar ca Romania va aduce propria viziune a stabilitatii regionale. Asa ca, din acest punct de vedere, sunt binevenite la Paris, de asemenea, declaratiile presedintelui Basescu cu privire la importanta Marii Negre. Consideram ca Romania este o tara foarte importanta in regiune; este, la urma urmei, dupa cum a subliniat ambasadorul Marii Britanii, a doua tara ca marime din Europa Centrala, asa ca momentul integrarii Romaniei in Uniunea Europeana va fi unul important pentru Uniune.

Romania priveste mai departe decat o simpla cooperare in regiune

Nu veti participa numai cu 22 de milioane de locuitori si piata economica, dar veti participa si cu istoria dumneavoastra si cu relatiile si sensibilitatile legate de evolutia regionala. Acest lucru este deosebit de important. Americanii si germanii au subliniat ca aceste tari sunt angajate deja in procesul de stabilizare si asociere, care speram ca va conduce catre integrarea lor in Uniunea Europeana, si la fel ca pentru vecinii dumneavoastra estici, dupa cum stiti, Uniunea Europeana are o noua notiune de „politica de vecinatate“ care va conduce in viitor la planuri de actiuni indreptate catre Moldova, catre Ucraina, si vor fi aplicate curand si in Georgia. Sigur, ce am inteles din vizita presedintelui Basescu la Chisinau vineri si la Kiev duminica este ca Romania priveste mai departe decat cooperarea cu aceste tari, sau aplicarea noilor politici. Am citit cuvantul „integrare“, am citit cuvantul „aderare“. Ei bine, acesta este un capitol inca deschis. Astazi, este adevarat, Uniunea Europeana nu este inca pregatita sa accepte ideea integrarii in randul membrilor sai acesti vecini estici ai Romaniei, dar cu siguranta ca aceasta va fi cartea pe care o va avea de jucat Romania cand va fi membra a Uniunii Europene si va participa la deciziile privind politica externa comuna. Veti avea propria influenta, veti participa cu schema proprie, cu demersurile si viziunile proprii si aceasta este foarte important. As vrea sa subliniez ca, in noul peisaj global cu care va confruntati, nici o alta tara nu poate face mai mult prin ea insasi.

Chiar si puterea SUA are nevoie de aliati

Chiar si marea putere a Statelor Unite are nevoie de aliati si presedintele Bush a confirmat aceasta. Cu siguranta ca Romania nu si-ar putea sustine interesele daca nu ar avea aliati sa o sprijine. Cred ca este o mare sansa pentru diplomatia romana ca, prin integrarea in Uniunea Europeana, sa aveti 24 de aliati si prieteni. Ea este deja in NATO, ce-i drept, dar UE este o organizatie mai cuprinzatoare, avand si o dimensiune politica si economica, cu programe de asistenta a tineretului, ca sa dam doar un exemplu concret – si asta va fi un beneficiu sigur pentru diplomatia romana in cercurile apropiate. Deci, aceasta este ceea ce ii pot dori mai mult Romaniei, sa indeplineasca programul de aderare la Uniunea Europeana de aici incolo si sunt increzator ca data aderarii, care va depinde in mare masura de reformele interne implementate, va fi deopotriva si un beneficiu pentru Uniunea Europeana in sensul protejarii interesului national in regiune si as putea spune chiar in lume. Multumesc foarte mult.

Moderator: Multumesc domnule Delahousse. Practica noastra este ca, dupa prezentarea unor puncte de vedere, sa urmeze dezbaterile. De pilda, unul dintre subiecte ar fi legat de misiunea, rolul nostru catre Europa de Est, la care toti trei vorbitorii au cazut de acord ca fiind important, insa chestiunea este, de pilda, ca Romania a avut intregul dispozitiv diplomatic, toate fortele noastre au fost antrenate catre vest pentru ca a trebuit sa intram in NATO, pentru ca trebuie sa intram in Uniunea Europeana, in timp ce presedintele nostru declara ca, de pilda, intregul efort trebuie orientat catre est – dar dispozitivul este pe partea cealalta. Chestiunea, insa, este cu cine vom face aceasta politica catre Europa de Est, pentru ca nu ma refer numai la ambasade, ambasadori ai nostri, la misiuni diplomatice, la initiative diplomatice; ma refer, de pilda, si la intreaga logistica pentru ducerea la indeplinire a unor astfel de misiuni, adica centre de cercetare in primul rand, ma refer la fundatii, ma refer la institute, publicatii care, intrun fel sau altul, sa ne arate ce este Europa de Est, ce sa intamplat acolo in ultimii 15 -20 de ani. Vreau sa va spun ca acest lucru deja il discutam aproape lunar la Centrul de Geopolitica al Universitatii, in cadrul Facultatii de Sociologie. Domnul profesor Ilie Badescu, inspiratorul acestui centru, organizeaza cel putin lunar o astfel de intalnire. Vreau sa va multumesc inca o data pentru discursurile dumneavoastra, pentru prezentarile facute si invit sala la dezbaterea acelor subiecte care ni se par, bineinteles, tuturor relevante. Dintre masteranzi, este masterul de studii de securitate, dintre studentii de la Sociologie, dintre invitatii nostri de astazi, va rog sa adresati intrebari. Avem o prima intrebare.

Razvan Orasanu, masterand: Ambasadorul Germaniei a spus ca este in interesul Romaniei sa participe la Initiativa Comuna de Securitate Europeana. De partea cealalta, avand in vedere nelamuririle cu privire la conflictul irakian, Marea Britanie este ea insasi putin sceptica cu privire la aceasta institutie. Pentru domnul ambasador Quayle: Credeti ca domnul prim-ministru Blair, la intalnirea pe care o va avea cu domnul presedinte Basescu, va recomanda Romaniei sa participe sau sa nu participe la aceasta initiativa comuna europeana, dat fiind scepticismul recunoscut al Marii Britanii vizand aceste institutii?

In Bosnia, „americanii au trecut pe fotoliile din spate“

Quinton Quayle: Da, este doar numele institutiei, ESDP (Initiativa Europeana pentru Aparare si Securitate). Am inteles intrebarea. Nu cred ca este vorba de vreun conflict, oricat v-ar surprinde ca spun asta, dar chiar nu este. Avem un exemplu practic in Bosnia, care este un exemplu foarte bun pentru ESDP. Activitatea ESDP a fost incununata de succes. Bosnia, care a fost un teatru de operatiuni al NATO, acum este primul exemplu al actiunilor ESDP. Asta este ca si cum, daca vreti, a fost preluata de ESDP, iar americanii au trecut pe fotoliile din spate. Este un foarte bun exemplu despre atributiile ESDP. Nu se pune, deci, problema de a inlocui NATO sau de a fi superior lui NATO. Lucreaza alaturi de NATO, in complementaritate cu NATO. Este vorba de europeni care lucreaza in colaborare. Alaturi de Marea Britanie, si Romania este participant la operatiunile din Bosnia, ca si Franta, Germania. Ca un comentariu general asupra discursurilor de astazi, as spune ca Europa Occidentala si Statele Unite au mult mai mult succes atunci cand opereaza impreuna decat atunci cand sunt divizate. ÃŽn problema irakiana, ne aflam unde ne aflam si s-a intamplat ce s-a intamplat. Nu avem decat sa mergem inainte si sa incercam sa facem tot ce se poate ca sa gasim solutiile cele mai bune pentru viitor – este dorinta generala, sa trecem peste ce a fost si sa mergem mai departe. Vizita in Europa a presedintelui Bush este un demers foarte important pentru acest proces. Va multumesc.

Moderator: Multumesc, domnule ambasador. Eu sunt convins ca vor mai fi discutii, dezbateri pe aceasta tema, daca Romania sa intre in caruta SUA sau sa ramana in caruta NATO sau sa se mute in cea europeana. Vor mai fi multe… Dar, urmatoarea intrebare… din Republica Moldova.

„Nu este in interesul nostru sa izolam Moldova“

Studenta: Catre cei trei ambasadori: Ce ar fi mai costisitor pentru Uniunea Europeana, sa integreze Republica Moldova sau sa o lase in actualul status qvo, izolata in sfera de influenta ruseasca?

Wilfried Gruber: Nu cred ca este o intrebare care mi se adreseaza numai mie, dar voi raspunde la intrebare. Sigur ca nu este in interesul nostru sa izolam Moldova, aveti dreptate, dar intrebarea este daca nu cumva Moldova se izoleaza singura, si cred ca aceasta intrebare priveste dezvoltarea interna a tarii dumneavoastra – daca am inteles bine, sunteti chiar din Moldova – si este o intrebare care se va pune la urmatoarele alegeri. Asa cum a spus si colegul meu francez, Uniunea Europeana dezvolta in intreaga Europa politici de vecinatate noi si am discutat deja si am facut oferte Moldovei, Ucrainei si Georgiei si bineinteles ca vrem sa angajam acesti vecini estici, dar intrebarea cruciala se leaga de problemele de dezvoltare interne ale Republicii Moldova si eu nu pot judeca in cat timp va deveni Moldova compatibila cu perspectivele europene. Dupa cum stiti, Uniunea Europeana a enuntat asa-numitele „Criterii Copenhaga“ si aceste criterii sunt valabile si pentru Moldova. Din punctul nostru de vedere, solutiile se afla la indemana Chisinaului.

Moderator: ÃŽntrebarea se adreseaza tuturor vorbitorilor.

ën Basarabia, tinerii privesc spre Vest si batranii spre Moscova

Quinton Quayle: Marturisesc ca am fost de doua ori in Moldova si consider ca este o tara minunata. Cred ca este, intr-adevar, un lucru important pentru Moldova sa nu inchida usa relatiilor cu Uniunea Europeana. Este important ca aceasta usa sa ramana deschisa, pentru ca ceea a demonstrat istoria ultimilor ani este poten- tialul pe care il are Uniunea Europeana in colaborarea cu lumea, incurajarea imensa indreptata catre procesul reformelor pe care le-am gasit aici, in Europa Centrala si de Est, le-am gasit in Romania. Ar fi fost Romania in pozitia in care se afla astazi daca ar fi inchis usa relatiilor cu Uniunea Europeana? Eu nu cred. Cred ca este un stimulent foarte important. Dupa modesta mea impresie, in Moldova exista la ora actuala doua curente de opinie: unul, purtat de oameni ca dumneavoastra, cei care va aflati aici, exponenti ai unei generatii mai tinere si care inclinati foarte mult in favoarea strangerii relatiilor cu Europa, dumneavoastra priviti catre Vest – in vreme ce generatia mai batrana a ramas cu privirile catre Moscova si catre tabieturile comuniste. Si asta cred ca naste adevarate tensiuni in tara, asa cum se intampla si in Ucraina. Nu stiu daca va fi si acolo o revolutie asemanatoare celei din Ucraina, dar ceea ce stiu este ca ar fi o mare greseala din partea Uniunii Europene sa-si inchida usile. Trebuie sa tinem deschise usile – acum, prin Romania, al carei presedinte a avut deja o initiativa pe care o salutam. Va multumesc.

Georgia a intrat in atentia UE datorita revolutiei

Francois Delahousse: Singurul lucru pe care il pot adauga la remarcile ambasadorului Gruber si ale ambasadorului Quayle este acela ca am auzit cuvantul „izolare“ in gura dumneavoastra ca si cum ar fi dorinta Uniunii Europene de a se intampla asa in ceea ce priveste Republica Moldova. Nu cred ca despre asta este vorba. Cred ca ambasadorul Gruber a subliniat foarte bine politica de vecinatate si cooperare a Uniunii Europene in est si nu izolarea. Sigur, aceasta politica nu se bazeaza pe perspectivele de aderare ale Moldovei, este adevarat. Fostul poresedinte al Comisiei Europene, Romano Prodi, a sustinut ca noua politica de vecinatate se va baza pe principiul „totul in comun, cu exceptia institutiilor“ ceea ce inseamna ca vom coopera cat de mult vom putea, in special in zona sociala si economica, dar tarile care beneficiaza de aceasta politica nu vor fi primite sa participe. S-ar mai putea adauga ca recentele initiative ale UE privind politica de vecinatate trebuie sa se afle in consonanta cu situatia actuala. Cred ca Uniunea Europeana este o structura evolutiva, iar politicile sale sunt, de asemenea, adaptate noilor situatii. În mod foarte clar, noua politica de vecinatate corespunde cu starea de lucruri din Europa Rasariteana a zilelor noastre; dar daca dezvoltari importante pot fi implementate in aceste tari, sunt convins ca capitalele europene se vor adapta si vor reactiona in consecinta. ¥in sa reamintesc, de exemplu, ca Georgia nu era vizata initial de noua politica de vecinatate a Uniunii Europene, nu este o tara inclusa intre tarile caucaziene. Totusi, datorita revolutiei care a avut loc in aceasta tara Georgia a fost ulterior inclusa pe lista. Aceasta demonstreaza capacitatea Uniunii Europene de adaptare la situatii noi, la eventuale schimbari survenite in interiorul vecinilor sai apropiati. De altfel, ambasadorul Gruber a subliniat ca viitorul european al Republicii Moldova sta in mainile Chisinaului. Uniunea Europeana se va putea adapta, se va putea gandi la aceasta, dar este sigur ca acum noua politica de vecinatate este tot ceea ce putem oferi Moldovei in contextul situatiei actuale. Multumesc.

Romania, posibil pod intre UE si Turcia

Nicu Tobosaru, Masteratul de Studii de Securitate: Domnul ambasador al Germaniei spunea de importanta relatiilor cu vecinii si amintind de Ungaria, se exprima ca despre un teritoriu de conexiune cu Uniunea Europeana. ÃŽntreb: are nevoie Uniunea Europeana si Romania de o interfata de genul „teritoriu de conexiune“ – si, in cazul nostru, de Ungaria? Wilfried Gruber: Nu sunt sigur ca am inteles foarte bine ideea din spatele intrebarii dumneavoastra. Eu doar ma refeream la repere geografice si nu cred ca tin partea Ungariei. Din intamplare am lucrat acolo inainte de a veni aici, dar eu doar comentam asupra uneia dintre primele mutari diplomatice ale noului guvern, iar comentariul meu a fost unul foarte pozitiv. Bineinteles, este evident ca relatiile dumneavoastra cu Ungaria nu sunt dintre cele mai simple, nu le pot ignora. Sfatul meu este sa lucrati in directia optimizarii lor, atata tot. Dar din moment ce dumneavoastra vorbiti despre punti – dupa cum stiti, una dintre cele mai mari dezbateri in opinia Uniunii Europene si a tarii mele este Turcia, negocierile cu Turcia, si ne gandim ca, iata, Romania ar putea sa joace un rol important, sa fie, geografic vorbind, „podul“ proxim intre vechea Uniune Europeana si Turcia.

„Trebuie sa fim inteligenti ca sa determinam o evolutie a Rusiei“

Studenta: Sunt studenta la Bucuresti si lucrez si pentru Agentia de presa Flux din Chisinau. As vrea sa va intreb cum vedeti viitorul Moldovei in conditiile in care exista in continuare trupe rusesti in Basarabia?

Wilfried Gruber: Daca am inteles bine intrebarea, este vorba de Transnistria. Eu nu am o reteta si cred ca nimeni nu are, dar ceea ce este foarte clar este ca nu numai in tara mea, dar avem de asemenea o politica europeana in sensul acesta si nu ne dorim o gaura neagra ramasa in granitele europene si, de exemplu, Uniunea Europeana l-a numit pe Javier Solana care trebuie sa determine un rol activ al Uniunii Europene in sensul cautarii unei solutii la aceasta problema. §i cealalta observatie pe care as vrea sa o fac este ca, de asemenea, este evident ca nu puteti gasi solutii de a iesi din problema transnistreana fara Federatia Rusa. Asa ca trebuie sa angajam si conducerea Rusiei in aceasta problema si trebuie sa fim inteligenti sa determinam o evolutie in pozitia Rusiei. Aceasta nu va fi usor; Rusia are reflexe, dar trebuie sa lucram la ele si cred ca singura sansa de succes este sa ne unim fortele. Apropo, aceasta este una dintre zonele unde, in ciuda diferendelor pe care le avem cu Statele Unite ale Americii si probabil cel putin in cateva zone vom continua sa avem diferente de opinie cu guvernul actual al Satelor Unite ale Americii, dar in ceea ce o priveste pe asta trebuie sa ne angajam impreuna – Uniunea Europeana si Statele Unite ale Americii – pentru a determina o evolutie in ceea ce priveste interesele Federatiei Ruse in Transnistria.

Moderator: Da, multumim. Va rugam.

Prof. Gheorghe Iscru: Sunt profesor de istorie. Am citit o mare parte din cartea domnului Roncea, pe care o apreciez, si as vrea sa fac doar o remarca. Pe mine m-a atras aici titlul conferintei „Rolul Romaniei in noua ordine mondiala“. ÃŽn epoca moderna in care inca suntem, Romania a incercat sa urce in modernitatea aceasta treptele spre desavarsirea unitatii politice. Pentru mine, ca istoric, natiunile sunt principalele elemente ale istoriei, iar statele nationale sunt expresia lor. Daca atunci, la 24 ianuarie 1859, Romania urca pe scara aceasta a implinirii, din 1940 i s-a pus in fata scara de coborare. A coborat in continuu de atunci, fiind invitata catre noua ordine mondiala. Comunistii nu spuneau „noua ordine mondiala“, spuneau „noua ordine economica“, se fereau chiar sa zica „si politica“. Erau mai modesti. Acum se vorbeste direct de „noua ordine mondiala“. Republica Moldova, „o mostenire trista a unui trecut trist“ Moderator: ÃŽntrebarea urmatoare? Radu Dogaru: Sunt student la Universitatea Transilvania din Brasov. Ce parere au ambasadorii prezenti aici de o eventuala unire a Romaniei cu Republica Moldova? Francois Delahousse: Cred ca pot asocia intrebarile dumneavoastra cu o observatie anterioara. Lucrurile ar fi mult mai simple in Europa daca am avea state nationale. Dar nu avem state nationale, avem tari multietnice – iar Moldova nu este o tara romaneasca propriuzisa. Sigur, este produsul istoriei, produsul politicii dusa de Stalin, daca e sa vorbim drept. Este o situatie trista, o mostenire trista a unui trecut trist, dar asta este situatia actuala si trebuie sa-i facem fata. Nu ne putem face ca lucrurile nu stau asa si trebuie sa le luam ca atare. De asemenea, stim foarte bine ca conflictul transnistrean a inceput tocmai din cauza acestei unicitati non-nationale a Republicii Sovietice Moldova. ÃŽn alte conditii, situatia ar fi putut fi cu totul alta, probabil mai buna. Dar asa stau lucrurile, si trebuie sa facem fata acestei situatii asa cum se prezinta ea la ora actuala. A doua observatie a mea, ca sa raspund la intrebarea dumneavoastra, este aceea ca nu ar trebui sa uitam ca conceptul de „stat national“ este foarte dragut – introdus o data cu revolutia franceza, banuiesc – dar a condus la razboaie sangeroase, razboaie care au costat imens Europa. As putea spune ca primul Razboi Mondial poate fi calificat drept suicid european, daca e sa privim influenta europeana in intreaga lume inainte si dupa primul Razboi Mondial. As vrea sa subliniez, in lumina celor spuse, ca nu ar trebui sa uitam niciodata ca constructia europeana a fost posibila pentru ca Franta si Germania au decis sa nu mai faca razboaie una impotriva celeilalte niciodata. Constructia Europei a fost fundamentata pe acest important element si tot ceea ce se intampla de atunci incoace este numai dezvoltare a acestei idei initiale ca Europa ar trebui sa cunoasca in sfarsit pacea, stabilitatea, democratia si, de asemenea, progresul social, prosperitatea – care nu pot fi gasite decat pe timp de pace. Deci, consider ca astazi, conceptul de stat national este un concept de care suntem inca foarte atasati, dar trebuie sa intelegem ca un singur stat national nu mai poate face nimic de unul singur, ci este vorba de cooperare regionala, unul dintre aspectele cele mai importante ale diplomatiei moderne. Cred ca orice om cu o gandire onesta va recunoaste ca, chiar daca sunteti in mod special atasati de tara dumneavoastra, daca va iubiti foarte mult tara dumneavoastra, ar trebui sa doriti ca ea sa fie parte a marelui ansamblu al cadrului regional, pentru ca asta permite tarii dumneavoastra sa se dezvolte cu adevarat economic, sa fie prospera si sa aiba viziuni importante si capacitatea de influenta in probleme de interes mondial. Izolarea nu face bine nici unui stat national astazi.

„Pozitia Frantei fata de minoritatile nationale se bazeaza pe istoria tarii“

Student Masterand Institutul de Geopolitica: Mi s-a parut extrem de interesant comentariul domnului Delahousse si cred ca merita o discutie in sine, mult mai larga. Dar ma tem daca nu cumva tara domniei sale ar trebui sa renunte la conceptul de stat national si sa recunoasca si minoritatile etnice?

Francois Delahousse: O intrebare foarte interesanta. Multumesc foarte mult. Cred ca pozitia Frantei fata de minoritatile nationale se bazeaza pe istoria tarii, pe fundamentele sale filosofice. E cert ca Franta, de la revolutia franceza incoace, se bazeaza pe argumentul unitatii republicii, in vreme ce monarhia franceza, dupa cum va amintiti, se intemeia pe un rege care aduna sub domnia sa diverse teritorii in care se vorbeau diverse limbi, iar liantul era preceptul conform caruia regele era unsul lui Dumnezeu si, deci, era suveranul tuturor acestor provincii – si aveam parlamente regionale la vremea aceea. Deci, revolutia franceza a eliminat acest lucru si a decis ca e timpul pentru unicitate, ceea ce a reprezentat aspecte deosebit de bune, nu uitati asta. As vrea sa amintesc, in acest sens, ca evreii francezi au avut un statut foarte prost inainte de revolutia franceza care, pentru ca a fost fondata pe egalitatea individuala si nu pe apartenenta la o minoritate etnica, la o regiune anume sau religie anume, pentru ca a fost fondata integral pe acceptarea individuala, a permis ca statutul evreilor din Franta la sfarsitul secolului al XVIII-lea sa se incadreze in cea mai liberala republica in Europa, dupa cea din Regatul Unit al Marii Britanii. Deci, in timpul secolului al XIXlea, Franta si-a fondat convingerile pe o abordare specifica fata de statul national, si chiar a incercat sa isi exporte aceste convingeri cu forta armelor – si asta a fost in special mostenirea lui Napoleon. Ce intelegem de aici? ÃŽntelegem ca rezultatul a fost aparitia statelor nationale pe intinsul Europei, de exemplu Italia – miscarea Risorgimento, concept care l-a inspirat si pe Napoleon al III-lea, si cred ca tot aici si-a avut originea si conceptul de stat national. Ceea ce trebuie sa intelegem este ca, mai devreme sau mai tarziu, aceste natiuni s-au ciocnit intre ele, astfel ajungandu-se la primul Razboi Mondial si apoi la cel de-al doilea, care a fost un subprodus al celui dintai – ambele fiind, initial, razboaie europene. Franta trebuie sa ia acestea in considerare si din aceasta cauza, dupa cum am subliniat, am decis impreuna cu prietenii nostri sa construim o Uniune Europeana in care astfel de lucruri sa nu se mai intample niciodata.

„Înca nu am semnat Conventia de la Strasbourg“

Asadar, tinand cont de structura interna a Frantei, am decis sa facem demersuri catre descentralizare, pentru ca descentralizarea este un raspuns la aceste preocupari, la ideea ca ar trebui sa conciliem starile de conflict ale statului national si faptul ca nu toate deciziile trebuie luate la Paris. ÃŽn Franta, este adevarat, nu consideram ca avem nationalitati de sinesta tatoare, nu consideram ca avem un popor corsican in interiorul natiunii franceze. Exista poporul francez, natiunea franceza, iar daca sunt oameni veniti din Corsica, cu limba lor specifica – in ultimii 30 de ani Franta a inregistrat oarecari progrese in sensul adoptarii invatamantului in limba corsa, ori basca. Acesta este rezultatul istoriei si al filosofiei culturale. Dar lucrurile, pe de alta parte, se misca; este adevarat ca nu ne considera m inca o tara multietnica. De asemenea, este adevarat ca inca nu am semnat Conventia de la Strasbourg, pentru ca noi consideram ca Franta are o singura limba oficiala care este franceza si nu vad ca pozitia noastra sa se schimbe foarte curand. ÃŽn ce priveste aceasta problema, nu avem aceeasi politica ca unii dintre prietenii nostri din interiorul Uniunii Europene, diversitatea Uniunii Europene si faptul ca avem sisteme diferite care coexista in interiorul Uniunii Europene fara probleme, si de faptul ca nu avem aceeasi abordare fata de minoritatile etnice, asa cum are Spania sau poate Ungaria, sau cum va avea, in curand, Romania. Cred ca este, mai degraba, o sansa decat ceva negativ.

Quinton Quayle: Propun sa luam mai multe intrebari deodata. As vrea sa ascult comentariile, concentrat.

Moderator: Ideea este sa avem intrebari mai scurte, cu adrese precise, fara comentarii si care sa vizeze si o tinta precisa, unul dintre invitatii nostri. Am aici, pe mijloc, pe domnisoara…

Alina Ilie, studenta la Universitatea Spiru Haret: ÃŽntrebarea mea se adreseaza domnului ambasador al Marii Britanii si se refera la noua ordine mondiala. Care este aceasta in conceptia Uniunii Europene si care sunt interesele statelor membre in ceea ce priveste rolul Romaniei in noua ordine mondiala? Aceasta noua ordine mondiala nu presupune oare dobandirea suprematiei pe noua scena internationala? Totusi, rolul Romaniei este determinat numai de pozitia strategica pe care o are tara noastra?

Eugen Tomac, masterand la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucuresti: As avea o intrebare. ´arile dumneavoastra si Uniunea Europeana au monitorizat atent si au recomandat Romaniei sa acorde cat mai multe drepturi minoritatilor nationale din Romania. Romania, in momentul de fata, pregateste un proiect de lege pentru sprijinul romanilor aflati in componenta unor state vecine Romaniei – Ungaria, Bulgaria, si in Balcani in special. Care va fi pozitia statelor dumneavoastra sau – l-as ruga pe domnul ambasador al Germaniei sa ne raspunda – vizavi de un asemenea proiect, pentru ca minoritatile romanesti din statele pe care le-am enumerat si la care ne referim nu prea au nici cele mai elementare drepturi.

Moderator: A doua intrebare, si mai avem aici inca una.

Nicolae Gabriel, masterand: As dori sa pun o intrebare referitor la identitatea europeana. Care este raportul dintre identitatile tarilor pe care ambasadorii le reprezinta si aceasta identitate europeana? Si daca acestia sunt pregatiti ca identitatea tarii pe care o reprezinta sa fie absorbita intro identitate europeana?

Moderator: Domnul Roncea?

George Roncea, ziarist: Am o intrebare foarte scurta si precisa: la Istanbul a avut loc, in 1999, o rezolutie a OSCE cu privire la retragerea de pe teritoriul suveran al Republicii Moldova a armatelor rusesti. Pana acum nu s-a intamplat, desi termenul e depasit de mult. ÃŽntrebarea este: care mai este rostul si rolul OSCE in raport cu bunavointa Rusiei fata de orice fel de rezolutie? (Aplauze in sala)

Moderator: Mai avem o intrebare…

Studenta: Care este pozitia Marii Britanii fata de intentiile exprimate de presedintele George Bush in discursul de investitura privind intentia de a impune democratia si libertatea in lume, chiar utilizand forta armata; si, ca un caz particular, pozitia internationala privind Iranul.

Fondul schimbarii complete a structurilor de aparare si securitate romanesti

Quinton Quayle: Cred ca este suficient. Sunt intrebari interesante. Tot ce pot spune este ca noi, toti trei, ne-am dori sa ne continuam slujbele… (rasete in sala) Cum sa spun, noi am fost acreditati aici, in Romania, sa intretinem relatiile Germaniei, relatiile Marii Britanii, ale Frantei cu Romania. Ei bine, cand incepem sa vorbim despre tari ca Moldova, Iran etc., este putin dificil pentru noi, pentru ca avem ambasade acolo si orice observatie controversata va conduce la reactii si ambasadorul de acolo se poate plange ca nu e treaba mea sa vorbesc despre Moldova sau Iran. Asa ca orice vom spune va rog sa tratati ca pe un comentariu personal pentru ca nu avem responsabilitati oficiale sa tratam subiectele acestor tari. Dar voi alege primul punct, cel legat de rolul Romaniei in noua ordine mondiala. Cred ca am vorbit in observatiile facute despre rolul Romaniei in cadrul NATO, si cred ca mi-am bazat comentariile pe fondul schimbarii complete a structurilor de aparare si securitate romanesti de pana acum. Romania nu mai este de acum responsabila de propria aparare, ci, in calitate de aliat NATO, imparte responsabilitatile in sensul in care agresiunea fata de un aliat echivaleaza cu agresiunea fata de Alianta insasi. De cealalta parte a acestui aspect, este adevarat ca Romania are acum responsabilitati dincolo de granitele sale – Romania a facut deja asta, spre onoarea sa, in diverse locuri fierbinti din lume – cateva au fost mentionate chiar astazi.

Ceea ce incerc sa spun, insa, este ca Alianta se bazeaza pe capacitatile specifice ale diversilor aliati, in functie de zona geo-politica pe care o monitorizeaza. Este adevarat ca Statele Unite au cel mai mare potential militar, insa pozitia Romaniei la Marea Neagra, de exemplu, creeaza un avantaj specific. ÃŽn ceea ce priveste Iranul, iar as prefera sa derulez repede- inainte; n-as vrea sa intru in meci cu presedintele Bush, pentru ca as putea pierde, sunt ceva mai scund decat el. Oricum, dupa cum cred ca a mentionat si colegul meu din Franta, Iranul poate fi un exemplu foarte bun pentru modul in care Uniunea Europeana incearca – in vreme ce Statele Unite sunt undeva pe fotoliile din spate – sa faca un oarecare progres in ceea ce priveste investigarea unor eventuale pregatiri nucleare. Reprezentantii Frantei, Germaniei si Marii Britanii au ajuns la o intelegere care speram ca va avea ca rezultat un progres demn de atentie. E bine sa nu ne punem problema ce se va intampla daca esueaza, ci sa speram ca va fi o reusita in directia pe care ne-o dorim. Am sa trec acum microfonul celorlalti colegi, pentru intrebarile mai dificile.

Transnistria, o agenda neterminata

Wilfried Gruber: ëncerc sa ordonez intrebarile si comentariile. ÃŽn primul rand, in privinta drepturilor minoritatilor, drepturile romanilor din afara granitelor tarii, sunteti cu siguranta la curent cu cele doua conceptii privind drepturile minoritatilor in Europa. Colegul meu francez deja a expus faptul ca traditia franceza a fost aceea ca minorita- tile au drepturi individuale. Alte tari care isi pun speranta in obtinerea unor drepturi colective ale minoritatilor, ale comunitatilor – si Ungaria este un exemplu pentru acest concept. Noi, germanii, abordam o cale de mijloc a conceptului de drepturi colective. Cred ca, istoric vorbind, traditional, conceptia dumneavoastra s-a apropiat de cea a francezilor, adica drepturi individuale. Acum, daca trebuie sa decideti ce fel de lege trebuie sa promulgati, eu nu pot decat sa va sfatuiesc sa vorbiti cu vecinii dumneavoastra daca vreti sa promovati drepturile romanilor in Ungaria, discutati cu vecinii dumneavoastra, invatati din greselile facute de maghiari in legislatia lor. ÃŽn ce priveste intrebarea referitoare la identitatea nationala in raport cu identitatea europeana, cred ca raspunsul este foarte simplu. Noi, germanii, de exemplu, avem o experienta istorica; fiecare german este in primul rand definit prin localizare – de exemplu in cazul meu, sunt in primul rand din Baden- Wurtenberg si in al doilea rand sunt din Germania, si cu Bavaria e la fel, etc. Dar am o a treia identitate: sunt european, si cred ca asta este reprezentativ pentru viitorul tuturor viitorilor cetateni din Uniunea Europeana. Va veti pastra identitatea de romani, probabil ca mai aveti inca una, aceea ca proveniti din Brasov si mai este inca o identitate, aceea de european. ÃŽn ceea ce priveste Transnistria, nu pot sa nu va dau dreptate si sa fiu de acord ca este vorba de o agenda neterminata si, asa cum am spus, avem mult de lucru aici, dar avem de ales intre a provoca retragerea cu forta sau a incerca sa-i convingem pe rusi. Si, asa cum am spus, ca sa avem succes trebuie sa lucram impreuna si trebuie sa continuam. ÃŽn ceea ce priveste noua ordine mondiala, expusa in comentariul introductiv, raman la pozitia exprimata la inceput. ÃŽn fine, in ceea ce priveste exportul de democratie, cred ca asta este valoarea comuna in Uniunea Europeana si sigur in intreaga comunitate atlantica pastram valoarea drepturilor omului, a drepturilor civile, a democratiei si bineinteles ca dorim sa exportam aceste drepturi, dar intrebarea este cum? Bineinteles, asupra acestui aspect vom discuta si vom fi in masura sa aflam. Multumesc foarte mult.

Moderator: Vreau sa supun atentiei dumneavoastra tipul acestei mese rotunde, tipul acestei dezbateri, care a fost inspirat de Grupul de Presa ZIUA, de Victor Roncea, seful Departamentului de Politica Externa, prin publicarea unei carti care are exact acest nume, „Romania in noua ordine mondiala“. As ruga asistenta, pe dumneavoastra, domnilor ambasadori, pe dumneavoastra, domnilor profesori si colegi, sa ne intalnim imediat dupa ce vom incheia aceasta reuniune in holul facultatii pentru a discuta cu Victor Roncea, pentru a primi si cateva autografe de la autor. Editura care a publicat cartea are aici reprezentanti care pun la dispozitia dumneavoastra aceasta lucrare. Multumind Excelentelor Dumneavoastra, cu speranta ca ambasadorul american urmeaza sa raspunda acestei invitatii, cu multumiri adresate domnului decan Catalin Zamfir, domnului profesor Ilie Badescu, dumneavoastra, domnilor profesori si celorlalti colegi si studenti, declar aceasta intrunire, aceasta dezbatere publica inchisa. Va multumim foarte mult si va asteptam la urmatoarea dezbatere.

1 thought on “Rolul noii Romanii in noua ordine mondiala

  1. Pingback: Istoricul Asociatiei Civic Media | Civic Media

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.