Presedintele Parlamentului Ungariei, socialista Szili Katalin, aflata in vizita oficiala in Romania pentru “a studia problema ceangailor”, a declarat ieri ca ii va multumi presedintelui Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, pentru ceea ce se face in domeniul educatiei ceangailor. “Vrem sa facem demersuri la Vatican pentru ca slujbele religioase (din judetul Bacau) sa fie in limba maghiara” a spus socialista din Parlamentul de la Budapesta, brusc preocupata de religie, careia i-a tinut isonul, ca un vasal supus, liberalul Bogdan Olteanu. Budapesta relanseaza diversiunea ceangailor cu sprijinul sefului Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu. Acesta da glas vocii sangelui, fiind nepotul Gisellei Vass, criminala bolsevica cu origine mixta.

Principalul obiectiv al presedintelui Parlamentului Ungariei, Katalin Szili, aflata intr-o vizita oficiala in Romania, este culegerea de informatii cu privire la comunitatea ceangailor, care traieste in Moldova, informeaza MTI, agentie de presa a Budapestei. MTI si alte foruri “academice” maghiare pretind ca in Moldova traiesc aproximativ 60.000 de ceangai, care vorbesc o limba ungara arhaica, fiind “singura comunitate etnica maghiara din afara arcului Carpatilor, iar stramosii acestora provin din Transilvania”. Ungurii se intrebuinteaza serios, in ultimii ani pentru a (re) inventa etnici unguri peste Carpati, iar vizitele oficialilor maghiari in Moldova s-au intetit. Nivelul de interes este aratat si de rangul personajelor care se tot preumbla pe ulitele satelor din judetul Bacau. Katalin Szili este Membra a Partidului Socialist Ungar din 1989; a intrat in Parlamentul maghiar in 1994. Intre 1998 si 2000 devine purtator de cuvant adjunct al PM. Din 2000 este vicepresedinte al Partidului Socialist Ungar si tot din acelasi an este purtator de cuvant al Parlamentului, realeasa in aceeasi functie in 2006. Beneficiaza de suportul emigratiei revizioniste maghiare din Statele Unite si a fost intens sustinuta de Tom Lantos, un personaj controversat, puternic implicat in combinatii maghiare pe sol romanesc.

Pentru maghiari, si Dumnezeu este bilingv

Agentiile de presa au transmis ca “maghiarii din Romania ar putea asculta slujbele religioase in limba materna daca Vaticanul va aproba demersurile pe care le vor face Parlamentele celor doua tari”. Anuntul a fost facut ieri, la Bacau, de Katalin Szili, presedintele Parlamentului Ungariei, si de Bogdan Olteanu, presedintele Camerei Deputatilor. S-a mai precizat ca “vizita delegatiei ungare la Bacau este parte a acordului de colaborare strategica intre Parlamentele celor doua tari”.

Mai pe intelesul publicului, desi ceangaii sunt o minoritatea religioasa, nu etnica, Bogdan Olteanu impreuna cu Katalin vor sa-i oblige sa asculte liturghia intr-o limba straina, maghiara, desi dupa cum arata foarte clar rezultatele tuturor cercetarilor academice “ceangaii nu sunt o ramura a populatiei maghiare, ei reflectand doar o specificitate culturala si religioasa. Ei se considera mai apropiati de romani decat de maghiari” (studiu CURS si Universitatea Bucuresti din 2002).

Colaborare si teapa strategica

Asa-zisa colaborare romano-maghiara este o veritabila teapa strategica trasa romanilor de conducerea corupta, sau doar imbecila a statului roman, cuprinsa ferm intre bratele paroase ale unor Kataline de pripas. Tema ceangailor, relansata de Katalin, este una mai veche a Budapestei care a continuat sa creasca in dimensiuni si sa capete accente din ce in ce mai ideologice, legate de proiectele maghiare de inventare a minoritatilor. Din 265.000 de catolici din Moldova, 95% se considera si se declara romani. Ei resping catalogarea ca minoritate etnica si atribuirea numelui impropriu de ceangai, afirmand ca sunt o parte a poporului roman, o comunitate de confesiune catolica din sanul acestuia.Practic, ceangaii nu vorbesc o limba care sa se numeasca “ceangaiasca”, consemna Igor Drag in 1998, dupa o documentare in Bacau: ”acestia folosesc un soi de idiom al limbii romane arhaice, impanata la zece cuvinte cu un termen din limba maghiara. Majoritatea turuie romaneste. Cititi si comparati: Sini ari noroc ari/ Puni kiatri si rasari/ Eu am pus si busuioc/ Si n-o rasarit giloc/ Bati-l puscia noroc! Oricine poate intelege aceste versuri, de jale romaneasca: Cine are noroc are/ Pune piatra si rasare/ Eu am pus si busuioc/ Si n-o rasarit deloc/ Bata-l pustiul noroc!”

ZIARUL РPublicat la: 2008-04-12 ̨n categoria Actualitate | Autor: George Roncea