DORIN DOBRINCU

Dorin Dobrincu, un apropiat al lui Vladimir Tismăneanu, introdus la varful ambelor Comisii Tismaneanu si unul din cei trei co-editori ai Raportului aparut la Editura Humanitas, a fost numit in functia de director general al Arhivelor Naţionale la 12 iulie 2007, fără a susţine concurs. Directorul anterior, profesorul Corneliu Mihai Lungu, a fost silit sa-si depuna dosarul de pensionare pentru a i se face loc rapid lui Dobrincu. Impunerea lui Dobrincu se inscrie intr-o operatiune de ocupare a unor pozitii-cheie in sistem. Numirea lui Dobrincu s-a perfectat peste capul Ministrului de Interne, Cristian David, prin intermediul lui Marius Oprea, director la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si consilier pe probleme de securitate al premierului C.P. Tăriceanu, cu toate ca autoritatile statului i-au refuzat pretentia de a detine certificat ORNISS. Legaturile Oprea-Tismaneanu sunt foarte stranse si se manifesta prin impunerea gruparii lor in functii de conducere, prin trafic de influenta la nivel inalt, unul folosindu-se de numele Presedintelui Traian Basescu, respectiv cel de-al doilea de Primul Ministru C.P. Tariceanu.

De altfel, Dobrincu afirmă că nu-l interesează ierarhiile din MIRA, ca are susţinere de la Guvern si poate face ce doreşte pentru că el primeşte ordine mai presus de David, iar ministrul este un executant şi trebuie să se conformeze.

Acelasi Dobrincu s-a declarat un dusman personal al academicianului Alexandru Zub, provocand un scandal revoltator la Institutul “A.D. Xenopol” de la Iasi, unde se urmareste si eliminarea profesorului Al. Zub pentru ca institutul sa fi integrat in totalitate intr-o adevarata Retea oculta Iasi-Bucuresti.

La cinci luni de la instalare, directorul Dorin Dobrincu încă nu a prezentat un plan managerial concret. Se remarca doar prin declaraţii propagandistice, fără conţinut în realitate, transmise public prin intermediul subordonatilor si antenelor din presa ale Gruparii Tismaneanu-Oprea. Nu are o strategie coerentă de prelucrare a fondului CC al PCR de la Direcţia Arhivelor Naţionale Centrale sau a fondurilor PCR din ţară alta decat perierea lui si eliminarea tutoror dovezilor de colaborare stransa cu regimul comunist a gruparii clientelare a intelectualilor beneficiari ai gratiilor Partidului si Securitatii, aflati sub umbrela membrului CPEx al CC al PCR Gheorghe “Gogu” Radulescu. Spre exemplu, dosarul acestuia a disparut, recent, din Arhiva, ca si Dosarul lui Leonte Tismaneanu si al fiului acestuia, Vladimir Tismaneanu.

Dosarul Anei Blandiana si al sotului ei, Romulus Rusan, a fost periat, continutul lui dupa 1977 fiind facut pierdut. Exemplele pot continua si constituie un grav semnal de alarma privind aceasta avutie nationala pe care o constituie Arhivele tarii. Informatii ingrijoratoare ne-au parvenit privind intentia de a instraina o parte din documentele de patrimoniu national. originale si nu copii, unor Guverne straine, respectiv catre Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria si Ungaria.

Intr-o secretomanie totală faţă de corpul profesional al arhiviştilor, la ordinul lui, a fost redactat proiectul noii legi a arhivelor.

Dupa amenintarile aduse personalului cu vechime in ANR, si-a creat o garda formata din tineri lipsiÅ£i de profesionalism si cu trecut dubios: Octavian Dascăl (pe numele sau adevarat Vitalie, a cochetat o perioada cu ideea de se inrola in serviciile secrete romanesti, insa in urma verificarilor candidatura i-a fost respinsa; in stare de ebrietate se lauda cu pregatirea sa militara si cursurile de parasutism facute in fosta URSS), basarabean de la Serviciul Arhive Contemporane, alcoolic, infiltrat si în anturajul lui Marian Munteanu ÅŸi a lui Mircea Druc; Alina Pavelescu, “istorică” în devenire, care nu are nimic în comun cu arhivistica, decât statul de plată la Arhive; un “consilier personal”, Muraru Dan Andrei, adus de la cancelaria primului ministru, detaÅŸat timp de un an de la Departamentul Anti-fraudă al Guvernului, în vârstă de 25 de ani, cu salariu de încadrare de 4300 lei, la care se adaugă sporurile de 15% spor de confidenÅ£ialitate, 10% spor condiÅ£ii vătămătoare (prin adresa de la guvern nr.5813/24.10.2007, iar de la SMRU la MIRA 161.045/26.10.2007) – în condiÅ£iile în care cel mai mare salariu de încadrare al unui consilier superior sau director este de 1742 lei. Un alt colaborator de incredere este Bodale Arcadie de la IaÅŸi, cel cu 20 de dosare împotriva MIRA, ANR, DirecÅ£ia JudeÅ£eană IaÅŸi a Arhivelor NaÅ£ionale. Åži-a adus ca secretara soÅ£ia unui ziarist de la “România liberă”.

Unul din obiectivele lui Dobrincu, atât cât va sta în funcţie, este de a schimba directorii din judeţele care fac obiectul interesului său pentru recompensarea colegilor şi amiciţiilor. Lista neagră a lui Dobrincu începe cu Iaşi, continuă cu Neamţ, Suceava, Bacău, Argeş, Mehedinţi, Bihor, Hunedoara, Satu Mare. Practica constă în a aţâţa salariaţii împotriva directorilor, în a promite unora funcţia sau în a promite crearea de funcţii de director adjunct pentru colaboratori. Secondat de Octavian Dascăl, face propuneri locţiitorilor la conducere, cum este cazul lui Cristian Aniţa de la Mehedinţi împotriva directorului Tudor Răţoi, fost director general adjunct al arhivelor sau a lui Pavăl de la Neamţ împotriva lui Constantin Păduraru, deşi intenţionează să-l aducă aici pe Liviu Brătescu, bun prieten de la Iaşi. Advaratul si singurul sau consilier este Octavian Dascal, care ii aduce la urechi toate barfele necesare, constituind prin reteaua sa de pahar un adevarat serviciu de informatii in beneficiul directorului adus de la Iasi.

Singurul criteriu de promovare este cel al retelei clientelare. Nu a scos la concurs nici o funcţie de conducere din Aparatul central al Arhivelor, pentru a se asigura de obedienţa ocupanţilor interimari ai posturilor. La Serviciul de Metodologie, Îndrumare şi Control a adus oameni lipsiţi de experienţă, cum e Veronica Ilie de la Dâmboviţa, sau a schimbat un interimat, al Georgetei Anghel cu altul , al lui Grigorescu. La Arhive Feudale a adus-o pe soţia lui Dascăl, Loredana, căreia i-a promis şefia serviciului iar ea anunţă cu surle şi trâmbiţe preluarea serviciului, la DJAN Gorj şi-a promovat un coleg, Bratu.

La Serviciul Arhive Contemporane l-a sprijinit pe Octavian Dascăl împotriva Cameliei Moraru, sefa Serviciului, pe care a silit-o la demisie (de altfel, la randul sau Camelia Moraru nu a fost in stare sa conduca Serviciul Arhive Contemporane, fiind de fapt un om de paie care a preluat fara sa cracneasca arhivele Partidului Comunist Roman, fara sa verifice ce a preluat – astfel ca nu se stie exact cat si ce a fost periat din dosarele comuniste in perioada in care acestea nu s-au aflat in custodia Arhivelor Nationale).

Inlocuirea Cameliei Moraru s-a facut pentru a putea instrumenta politic dosarele de cadre pentru ÅŸantaj, fără a se completa evidenÅ£ele utilizării lor, buletin de comandă sau fişă de control, registru de depozit, foaie de folosire – toate aceste actiuni constituind incalcari ale legislatiei in vigoare.

Încalcă Legea Arhivelor Naţionale, art. 22, anexa nr. 6, fără nici o reţinere, dosarul Patriarhului e doar un exemplu, dănd vina pe utilizatorii informaţiilor iar pentru deţinătorii dosarelor consideră că ei nu au nici o responsabilitate.

ÃŽn luna august o echipă a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului a fotocopiat digital, fără consemnarea în evidenÅ£e, zeci de mii de file, provizii informaÅ£ionale pentru mai târziu; sala de studiu a fost deschisă numai pentru a răspunde solicitării lor. Dobrincu a făcut presiuni administrative sau persuasive asupra directorilor unor direcÅ£ii judeÅ£ene pentru a asigura fotocopierea en gros pentru echipe asemănătoare, ale aceluiaÅŸi institut, la ConstanÅ£a, – pentru dosarul de cadre al lui Traian Băsescu! -, spunându-i directorului Coman că de la el se aÅŸteaptă la colaborare, fiind de vârstă apropiată pentru a reacÅ£iona în sensul dorit, la IaÅŸi a cerut directorului să răspundă solicitărilor institutului chiar dacă aprobarea excede cadrului legal reglementat, la Buzău, la Cluj etc. Vezi în acelaÅŸi sens declaraÅ£iile sale oficiale din presă în legătură cu dosarul “distrus sau periat” al lui Ion Iliescu. ReacÅ£ia presei ÅŸi a unor directori l-a făcut pe Marius Oprea să renunÅ£e la desantul planificat la 1 septembrie, nepus în practică nici în prezent.

La sala de studiu aprobă documente care n-au termenul legal de consultabilitate conform legii în vigoare în acord, de altfel cu legislaţia arhivistică internaţională. Contrar oricăror practici şi reguli internaţionale, cu 0,1 leu sau cu 0,33 lei poţi fotocopia pergamente, documente vechi rarisime. Ovidiu Cristea, secretarul ştiinţific al Institutului “Nicolae Iorga”, în relatarea despre arhivele veneţiene spunea ce cost exorbitant a trebuit să plătească pentru câteva xerocopii de pe documente de secol XV sau XVI şi câte asigurări a trebuit să dea pentru folosirea acelor copii doar în ilustrarea studiilor pentru revista precizată, aceeaşi copie neputând s-o folosească ca anexă la teza de doctorat. Iar acum in arhive se xerocopiază sau fotocopiază pe nimic. Un alt apropiat al lui Dobrincu, Leonida Rados, xerocopiază mii, zeci de mii de file cu teze de licenţă din perioada interbelică.

L-a încurajat pe faţă şi cu dovezi scrise pe Bodale Arcadie împotriva directorului de la Iaşi. Un om turbulent din toate punctele de vedere, amendat contravenţional pentru tulburarea liniştii, comportament contra bunelor moravuri în stare de ebrietate, care terorizează vecinii pe scara blocului ş.a.m.d. Deşi individul are 20 de dosare împotriva instituţiei, 4 dosare au fost soluţionate în instanţă în defavoarea lui Bodale, iar Dobrincu e nevoit să semneze întâmpinările întocmite de consilierul juridic al instituţiei pentru instanţe (Tribunalul Iaşi, Curtea de apel Iaşi şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), totuşi îl promovează în comisia de redactare a proiectului legii a arhivelor, în comisia de organizare şi funcţionare a arhivelor, îl numeşte reprezentant al arhivelor la cercul profesional al arhiviştilor din Moldova, mesaje de instigare ale lui Dobrincu către Bodale împotriva directorului de la Iaşi, postate pe forum-ul arhiviştilor în văzul tuturor , fără nici o reţinere.

In accesele dublei sale personalitati, Dobrincu a pornit si la “epurarea” tablourilor din sediul central al Arhivelor Nationale – si-a renovat biroul directorial folosind in mod ilegal bugetul institutiei, iar cu acest prilej a dat ordin sa fie scos din biroul sau tabloul lui Bogdan Petriceicu Hasdeu zbierand isteric: “Ce-i cu barbosul asta aici? Eu sunt singurul barbos in institutia asta!”

În calitatea oficială pe care o are, Dobrincu se pronunţă împotriva BOR, fiind neo-protestant. Vezi lucrarea executata impotriva Patiarhului Teoctist prin intermediul subalternilor lui Tismaneanu de la ziarului “Cotidianul”.

La Serviciul Management Resurse Umane, unde este de fapt strategia de personal a arhivelor păstrează ca ÅŸef de serviciu un pensionar de la fosta unitate 0215, pensionat în 1998, Niculae Pîrvu, cunoscut drept “tovarasu’ general”.

În septembrie 2007, Dobrincu a organizat concurs pentru un ocuparea unor posturi cu studii superioare. Pentru Iaşi ,unde acuză directorul de faptul ca nu există stabilitate a arhivistilor, care în fapt nu are nici un fel de competenţe în acest sens, angajările, transferurile, incetările de activitate se fac la Bucureşti; a angajat în urma concursului o persoană, iar după concurs a aprobat un schimb între acea persoană cu alta, astfel încât la Iaşi să nu mai meargă persoana care a ocupat postul la concurs. Noului angajat i-a aprobat o lună concediu fără plată ca acesta să-şi caute serviciu în Bucureşti. La Iaşi nu s-a mai dus nici un nou angajat.

E sunat frecvent de Relu Fenechiu, fiind cunoscut drept un element principal al Retelei Iasi.

Procurorul Marian Sîntion i-a comunicat că-i va trimite o adresă oficială o listă a celor 32 de chestori din MIRA pe care să-i verifice dacă au avut funcţii inainte de 1989 în dosarele de cadre ale PCR. Dobrincu i-a răspuns lui Sîntion să nu-i trimită adresă oficială ci doar o lista, că nici el nu-i suportă pe generalii de la MIRA şi că va face verificarea şi-i va oferi informaţiile prin intermediul unor ziare, ca sa iasa scandal. MIRA a trimis la Arhivele Naţionale o adresă pentru a şti dacă procurorul Sîntion i s-a adresat lui Dobrincu, iar acesta a sustinut că nu.

Împotriva abuzurilor sale, s-a constituit Sindicatul lucrătorilor din Arhivele Naţionale. Reacţia lui Dobrincu a fost de a organiza o şedinţă mamut cu toţi salariaţii îndemnandu-i să nu se asocieze în sindicat sub amenintarea cu repercusiuni negative.

A afirmat în repetate rânduri că ar trebui să plece din arhive cei care au peste 50 de ani, directorului de la IaÅŸi i-a spus că la vârsta ei (43 de ani), nu poate fi decât depăşită. A reusit sa faca sa plece din Arhivele Nationale specialisti ca prof. univ. dr. Marcel Ciuca, medievist de exceptie, autor a nenumarate volume si studii; doctor in istorie Natalia Tampa, specialist in istorie moderna; Rodica Musetoiu, arhivista careia i se datoreaza organizarea serviciului – care in lipsa oricaror dotari, de la birouri scaune, mese de lucru sau calculatoare a reusit sa indeplineasca activitatea de rezolvare a cererilor de la populatie pentru acte care sa dovedeasca existenta proprietatilor dinainte de 1947.

Teza sa de doctorat e doar o însăilare despre rezistenţa anticomunistă în munţi, deşi iniţial optase pentru ev mediu sub îndrumarea profesorului Ioan Caproşu. Deşi despre Caproşu se afirma ca a colaborat cu Securitatea înainte de 1989, aceasta nu-l împiedică pe Dobrincu să-i fie devotat şi supus magistrului. Nu se ştie în ce condiţii a rămas fără îndrumător la doctorat şi a trebuit să-l preia în faza de susţinere profesorul Ioan Ciupercă, căruia i-a dat de furcă cu teza, slaba si insuficient sintetizată.

Profesional, ca istoric, toţi profesorii de istorie contemporană de la Universitatea „Al. I. Cuza” spun că e un istoric al cărui singur “merit” este că a făcut parte din Comisia Tismăneanu. Culmea, aici a fost numit la insistentele lui Tismaneanu chiar de profesorul Al. Zub, cel împotriva căruia s-a ridicat acum indroducandu-i si dosar în instanţă. Rafuiala declansata impotriva profesorului Al. Zub porneste de la declaratiile acestuia din mediul universitar ca nu a scris nici un rand la Raportul Tismaneanu, desi Comisia s-a folosit de numele lui in mod excesiv, pentru a se legitima stiintific insailarea de texte. Dovada este ca in Raportul Tismaneanu se evita indicarea autorilor fiecarui capitol, rezultand ca toti cei 30-40 de membri si experti ar fi semnatarii, ceea ce este imposibil. Rezultatul final al compilatiei l-a dezamagit intr-atat pe profesor incat acesta si-a exprimat in public, in cateva ocazii, regretele ca a fost folosit “in orb”. Parerea generala a sa si a colegilor istorici este ca “Raportul Final” ii va sta “ca o piatra de moara la gatul intregii sale cariere”.

***

DIN ARHIVELE CIVIC MEDIA:

Prima infractiune

Publicarea dosarului de cadre creat de comunisti inainte de 1989 al Prea Fericitului Parinte intru Adormire Patriarhul Teoctist s-a petrecut cu incalcarea tuturor legilor in vigoare care reglementeaza activitatea arhivistica. Astfel, Legea 16/ 1996 contine la Anexa 6 termenele dupa care pot fi date in cercetare documentele privind interesele nationale, drepturile si libertatile cetatenesti. Aici se arata ca: “dosarele personale se dau in cercetare dupa 75 de ani de la crearea lor”, iar “documentele privind viata privata a unei persoane dupa 40 de ani de la moartea persoanei”. Dorin Dobrincu, directorul Arhivelor Nationale a declarat la instalarea in postul de director de luna trecuta ca intentioneaza sa schimbe Legea 16/1996 – una din prevederile care ar urma sa fie eliminate in viziunea noului director fiind tocmai aceasta Anexa 6 care restrictioneaza termenele de cercetare. Directorul Arhivelor Nationale s-a facut ca uita faptul ca Legea 16/1996 este inca in vigoare, iar punerea in cercetare a dosarului de cadre a Patriarhului Teoctist este o incalcare flagranta a legii. Surse din cadrul AN ne-au informat ca Dorin Dobrincu a facut presiuni asupra mai multor directori ai directiilor judetene a AN pentru a scoate la lumina si alte dosare de cadre din arhivele fostelor comitetet judetene ale Partidului Comunist Roman.

A doua lege incalcata

Accesul cercetatorilor la documentele pastrate de Arhivele Nationale este reglementat si prin legea 544/2001 privind accesul la informatiile publice. Conform acestei legi fiecare institutie este obligata sa publice lista documentelor de interes public pe care le detine. Astfel, in lista documentelor de interes public afisata pe pagina electronica a Arhivelor Nationale ( www.arhivelenationale.ro ) la numarul 22 se precizeaza ca sunt de interes public “Unitatile arhivistice ale fondurilor si colectiilor date spre cercetare la sala de studiu”. Pe aceeasi pagina gasim si lista fondurilor si colectiilor dates spre cercetare la sala de studiu – unde, surpriza! nu se regaseste fondul CC al PCR Sectia cadre – adica fondul de unde a fost scos dosarul de cadre al Patriarhului Teoctist.
Problema esentiala nu este in publicarea dosarului de cadre al fostului Patriarh – ci modul in care s-a facut accesul la acest dosar. Pana in prezent nimeni nu a avut acces la Fondul CC al PCR Sectia cadre – mai putin Comisia Tismaneanu. De altfel directorul Dorin Dobrincu si-a motivat masura de a face public dosarul de cadre al Patriarhului Teoctist in baza Recomandarii (2000) 13 a Comitetului de Ministri al Statelor Membre ale Uniunii Europene care afirma ca orice document arhivistic care a fost odata accesibil cercetatorilor devine accesibil tuturor. Avand in vedere faptul ca dosarul de cadre al Patriarhului Teoctist a fost studiat de Comisia Tismaneanu, directorul AN Dorin Dobrincu a pus acest dosar la dispozitia ziarului “Cotidianul”. Ramane de vazut daca Dorin Dobrincu va face acelasi gest gratios si pentru alti cercetatori care vor solicita dosare din Fondul CC al PCR Sectia cadre – orice refuz insemnand ca de fapt actualul director al Arhivelor Nationale a actionat la comanda politica.

Frauda de la Arhive

La 12 iulie 2007, Dorin Dobrincu a fost numit in functia de director general al Arhivelor Nationale, dupa ce, la 6 iulie 2007, au incetat raporturile de serviciu intre aceasta institutie si profesorul universitar dr. Corneliu Mihail Lungu, in conditiile in care acesta indeplinea varsta standard si stagiul minim de cotizare pentru pensionare. La data numirii, Dorin Dobrincu nu intrunea conditiile legale pentru exercitarea unei functii publice de conducere, astfel, in vederea incadrarii sale, s-a optat pentru varianta detasarii pe o perioada de un an din cadrul Institutului de Istorie “A.D. Xenopol” din Iasi la conducerea Arhivelor Nationale, cu statut de personal contractual. Fisa postului de director general al Arhivelor Nationale a fost modificata dupa profilul lui Dobrincu.
Domiciliat, in prezent, in Iasi, Dorin Dobrincu s-a nascut la 28 februarie 1972, la Darabani, judetul Botosani. A absolvit Facultatea de Istorie din cadrul Universitatii “Al. I. Cuza” din Iasi in anul 1995 si si-a dat doctoratul la aceeasi universitate in 2006, cu lucrarea “Rezistenta armata anti-comunista din Romania (1944-inceputul anilor 1960)”. Din 1995 pana in prezent, si-a desfasurat activitatea in cadrul Institutului de Istorie “A. D. Xenopol”, ca asistent cercetare stagiar, asistent cercetare, cercetator stiintific si cercetator principal gr. III. Din 2005, il regasim si ca profesor la Facultatea de Istorie din cadrul Universitatii “Al. I. Cuza” din Iasi. Pe plan profesional, l-au preocupat cateva teme de interes, intre care istoria politica si sociala a Romaniei contemporane, Holocaustul din Romania, perioada comunista si istoria crestinismului – relatiile stat-biserica, nationalismul religios, represiunea comunista asupra Bisericii. A publicat zeci de studii de specialitate si este coautor al cartii “Taranimea si puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii in Romania (1949-1962)”.

Pacalirea lui Basescu

Dorin Dobrincu a activat, in calitate de expert, in Comisia Prezidentiala pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania, condusa de Vladimir Tismaneanu, desfasurand o activitate controversata, pe de-o parte apreciata de presedintele Comisiei, pe de alta criticata de pr. prof. dr. Adrian Gabor. Dobrincu s-a numarat si el printre semnatarii scrisorii celor 50 de “intelectuali” impotriva suspendarii din functie de presedintelui Traian Basescu pentru a-l amagi pe presedintele tarii, la ordinul lui Tismaneanu, in marea operatiune de invaluire efectuata de grupul Tismaneanu in jurul presedintelui Traian Basescu.

Cu toate acestea, el este un fidel simpatizant al liberalilor, prin prisma apropierii sale de Marius Oprea, consilierul premierului Calin Popescu Tariceanu. Dovada s-a concretizat prin numirea sa la conducerea Arhivelor Nationale efectuata prin semnatura ministrului MIRA, Cristian David si a premierului Calin Popescu Tariceanu. Numirea unui “om de-al presedintelui” intr-o pozitie a PNL este cea mai clara proba ca intelectualii din jurul presedintelui – proveniti in mare masura din pepinierele de cadre ale Grupului pentru Dialog Social si Colegiului Noua Europa condus de Andrei Plesu – apartin unui grup de interese transpartinic care urmareste doar realizarea unor scopuri absconse in profitul acestei organizatii cu ramificatii multiple in toate structurile de stat.

De altfel, in ultimii cinci ani, Dobrincu si Oprea au participat la o serie de manifestari – colocvii, simpozioane – cu teme precum “Disident in perioada comunismului tarziu”, “Gulag”, “Holocaust in constiinta romaneasca”. Unele dintre acestea au avut ca organizator sau partener chiar Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, ori Institutul Roman de Istorie Recenta, unde activeaza Marius Oprea. La asemenea manifestari au participat deseori si persoane cunoscute ca opozanti ai directorului general al Arhivelor Nationale – “reformatorii” Stejarel Olaru, Dennis Deletant, Marius Diaconescu.

Racolari pentru fonduri

Apartenenta cuplului Dorin si Ligia Dobrincu la Cultul Evanghelic (Neoprotestant), de altfel legal recunoscut de Statul Roman, are ecouri negative in opinia publica din mediul universitar iesean.
Controversata este si persoana Ligiei Dobrincu. Sotia lui Dorin Dobrincu a activat pana in 2006 ca profesor de istorie la Colegiul iesean “Richard Wurmbrand”, din cadrul fundatiei cu acelasi nume, cunoscut si sub denumirea Filocalia – Centrul de |ntalnire si Studii Crestine, al carei presedinte este Pavel Romaniuc. S-a stabilit ca membrii acestei fundatii actioneaza in vederea racolarii de tineri, iar scopul ei consta in obtinerea de fonduri pentru finantarea Cultului Evanghelic. Fundatia “Richard Wurmbrand” coodoneaza la nivel local toate gruparile de cult evanghelic, grupari semnalate cu actiuni de prozelitism.
Conform revistei “Confesionala”, editata si distribuita de Alin Cristea din Oradea, Dorin Dobrincu apartine grupului de intelectuali evanghelici “Agora Christi”, care-si declara ca preocupare evolutia din spatiul public al Romaniei europene si reflectia critica din perspectiva teologica asupra agorei.

Patricidul lui Dobrincu

Si in cadrul Institutului “A. D. Xenopol”, Dorin Dobrincu a traversat situatii conflictuale cu mai multe persoane, inclusiv cu directorul institutului, Alexandru Zub. |n 2001, Dobrincu a descoperit in arhiva SRI un document care facea referire la trecutul legionar al PF Teoctist, Patriarhul BOR (trecut la cele vesnice). Respectivul document a fost folosit de mai multi jurnalisti din presa locala si centrala (intre care Adrian Cioflanca, apropiat al lui Dorin Dobrincu) pentru ponegrirea imaginii Patriarhului BOR, situatie care a degenerat intr-un conflict intre Dobrincu si Zub care se disputa azi la Tribunal. De mentionat ca Zub este cel care l-a creat pe Dobrincu, precum si pe Mihai Razvan Ungureanu si alte persoane din acest calapod.
Dupa 1990, reprezentantii Bisericii Catolice si ai Bisericii Evanghelice au solicitat in mod repetat Arhivelor Nationale retrocedarea documentelor preluate abuziv in perioada regimului comunist de la parohiile de rit catolic si evanghelic. Foarte multi considera ca apartenenta confesionala si rolul activ al lui Dobrincu in promovarea cultului evanghelic ar putea implica subiectivitate din partea acestuia in solutionarea acestei situatii in defavoarea Arhivelor Nationale (conform art. 19 din Legea 16/1996 a Arhivelor Nationale, documentele apartinand Fondului Arhivistic National – categorie in care se inscriu si documentele confiscate de la cele doua biserici – odata intrate in depozitele Arhivelor Nationale nu mai pot fi scoase de sub administrarea institutiei, retrocedarea lor fiind astfel ilegala).

Materiale de mai sus au parvenit pe adresa Civic Media si sunt coroborate cu informatii provenite din mai multe surse.