Cotidianul ZIUA s-a raliat intiativei “Voci curate” lansata de catre organizatia Civic Media care a cerut CNSAS sa dea publicitatii dosarele jurnalistilor si formatorilor de opinie din mass media romaneasca. Conducerea ziarului ZIUA a decis ca fiecare redactor ori colaborator al cotidianului, inclusiv cei care conduc departamente, sa semneze, pana la 27 iulie 2006, o declaratie olografa prin care sa raspunda la urmatoarele intrebari:

1. Am colaborat / nu am colaborat sub orice forma cu Securitatea pana in 1989;

2. Am colaborat / nu am colaborat sub orice forma cu unul dintre serviciile secrete dupa 1989.

Trei jurnalisti au raspuns ca au avut legaturi cu Securitatea. Notoriu este cazul lui Sorin Rosca Stanescu despre care se stie inca din 1992, cand a recunoscut public, furnizand detalii, ca a colaborat cu Brigada anti-terorista a Securitatii. Ceilalti doi sunt Adrian Patrusca, redactorul-sef al cotidianului ZIUA, si redactorul Valentin Hossu Longin. Publicam integral declaratiile lor. Al patrulea, Dan Ciachir, aflat in concediu la momentul declansarii actiunii Civic Media, a marturisit la interogatoriile “Cotidianului” ca a avut in tinerete contacte sporadice cu “organele”.

Ziarul ZIUA anunta la data respectiva ca asteapta ca si alte institutii de presa sa ii urmeze exemplul. Degeaba. In ciuda sustinerii actiunii Civic Media atat de catre Federatia Internationala a Jurnalistilor(FIJ) cat si de catre organizatia mondiala Reporteri fara Frontiera (RSF), exemplul ZIUA a ramas singular in media centrale. La fel, in ceea ce priveste organismele societatii civile, in ciuda semnelor de putrefactie din interior. Redam mai jos cazurile ZIUA.

Angajamentul redactorului-sef

Am semnat un angajament cu Securitatea. In clasa a XII-a (implinisem 18 ani) secretara UTC a liceului mi-a prezentat un tip care s-a recomandat ca responsabil cultural si care s-a aratat interesat de trupa de rock pe care o injghebasem. Ar fi vrut sa ne ajute, zicea.

Cand am fost lasati intre patru ochi, insa, mi-a spus ca e ofiter de Securitate si mi-a cerut sa colaborez. Voia sa stie cam ce se discuta in scoala, daca se asculta “Europa libera”, daca sunt colegi care se intalnesc cu straini etc. Mi-a sugerat ca un eventual refuz de a semna mi-ar putea produce necazuri la examenul de la facultate de peste cateva luni. Mi-a fost frica si am cedat.

Acasa le-am spus parintilor totul. M-au incurajat, mi-au spus ca Securitatea n-are ce sa-mi faca, daca o sa refuz sa colaborez.

Ofiterul cu pricina m-a sunat in cateva randuri acasa si mi-a cerut sa ne intalnim. Am pretextat ca am de invatat. A incetat sa ma mai sune dupa ce tatal meu, care incepuse sa-i cunoasca vocea la telefon, m-a strigat suficient de tare ca sa se auda la capatul celalalt al firului: “Vezi ca te cauta securistul tau!”

Examenul de la facultate s-a desfasurat fara probleme. Am intrat. Am fost luat in armata, la Termen Redus. Dupa depunerea juramantului, m-a chemat la el CI-stul unitatii. Stiam ce urmeaza. “Ai mai colaborat cu noi”. Mi-am adunat toate fortele sa raspund: “Ba tocmai ca nu am colaborat”. Vorbele astea au fost ca o descatusare. Am mai balmajit niste cuvinte de refuz. M-a concediat nervos. Nu au urmat nici un fel de represalii. Nici in Armata, nici dupa aceea, in facultate sau la serviciu.

Aceasta este istoria relatiei mele de sase-sapte luni cu Securitatea. Niciodata nu am dat nici un fel de informatii despre nimeni. Nici in scris, nici verbal. Nici inainte, nici dupa 1989. Ramane insa momentul de lasitate din liceu. (Adrian PATRUSCA)

Raspuns la operatiunea “Voci curate”: Am semnat HOREA

1. In perioada 1972-1990 am fost redactor principal la revista Romania pitoreasca, a Ministerului Turismului, care edita si trei publicatii in limbi straine (franceza, engleza si germana). De pe la sfarsitul deceniului 8, securistul care raspundea de redactia noastra ne cerea sa informam ce am discutat cu turistii straini, cum s-au simtit in Romania, ce legaturi au stabilit, ce au vizitat etc. Am dat asemenea “declaratii”, toate laudative, incepand de la mancaruri traditionale si vinuri de colectie si terminand cu frumusetea Litoralului si binemeritatele statiuni balneo-climaterice. De fapt, toate aceste opinii le publicam si in revistele pentru strainatate. De asemenea, am facut “rapoarte” dupa vizitele de documentare-schimb de experienta din Bulgaria, URSS si Polonia.

Imediat dupa cutremurul din 1977, m-a vizitat fostul meu coleg de clasa (de la Liceul IL Caragiale, din anii 1952-1956), pe atunci Nicolae Agatstein, acum inginer hidrotehnic emigrat in Canada, venit sa vada ce s-a intamplat cu rudele ramase in tara. Citise cateva reportaje ale mele despre Bulgaria (ele aveau sa devina o carte de calatorii – “Prin tara trandafirilor”), propunandu-mi sa-mi faca o invitatie in Canada, pentru acelasi scop, el putand sa ma tina si 3 luni, avand o situatie foarte buna la Montreal, sub numele Nicolas Adreescu. Bineinteles ca am acceptat, ramanand numai sa faca el toate diligentele, ca gazda. Cu toate ca mi-a trimis cele necesare unei asemenea deplasari, timp de 2 ani nu am primit pasaportul solicitat; in corespondenta cu el, ma scuzam in fel si chip, cum ca-i bolnav copilul, lucrez la definitivarea unui roman etc, etc, de asa maniera incat pierdusem speranta acestei calatorii – prima intr-o tara capitalista!

Pe la mijlocul lunii septembrie 1980, un tanar de la Pasapoarte imi spune ca a doua zi dimineata sunt asteptat de un colonel, in sediul principal din strada Iorga. M-am prezentat si acel sef mi-a pus pe birou pasaportul, spunandu-mi ca trebuie sa plec cat mai repede in Canada, la invitatia industriasului Nicolas Andreescu! Contrariat, mai ales ca fusesem servit si cu un pahar de whisky si un pachet de Kent, colonelul s-a… destainuit: “Peste vreo doua saptamani, tovarasul Nicolae Ceausescu va face o vizita oficiala in Canada. Asa cum se obisnuieste, ambasada noastra din Ottawa a organizat zilele trecute o inalnire cu personalitatile exilului romanesc, la care a fost invitat si fostul dvs. coleg. Acesta i-a spus ambasadorului toata tarasenia si el a raportat mai sus. De aceea, trebuie sa fiti acolo cand vine seful statului si sa cunoasteti cat mai multi romani!”

Asa am plecat. La Montreal fiind, aveam sa aflu ca vizita lui Ceausescu in Canada nu se mai face! Am stat in Canada aproape doua luni si jumatate, trecand apoi in SUA, doua saptamani, la alti fosti colegi si prieteni din tinerete. M-am intors in seara de 23 decembrie: ma asteptau la aeroport cei doi copii, sotia si… tanarul securist (venit sa se convinga ca m-am intors), care a si disparut, in timp ce-mi imbratisam familia… El avea sa reapara in ianuarie-februarie ’81, in redactie, solicitandu-mi sa-i dau amanunte despre romanii intalniti in acel voiaj; despre unii, mi-am dat seama, stia destul de multe. Ma sfatuia sa ma refer la fosti legionari si fosti (actuali) greco-catolici, stiind ca eu sunt unul dintre urmasii Cardinalului Iuliu Hossu. Am scris asemenea “informari” si le-am semnat HOREA! Ani de zile, dupa aceea, nu m-au mai contactat…

2. Dupa decembrie 1989, nu am colaborat, sub nici o forma, cu unul dintre serviciile secrete. (24 iulie 2006, Valentin HOSSU-LONGIN, senior editor ZIUA)

Rosca Stanescu la ora confesiunilor

100% cu Robert Turcescu si Sorin Rosca Stanescu

S. R. Stanescu: Am colaborat cu Securitatea si imi pare rau

SRS: Am fost denuntat si santajat de Magureanu

Invitat la emisiunea “100%” realizata de Robert Turcescu la Realitatea TV, Sorin Rosca Stanescu, directorul ziarului Ziua, a vorbit despre modul cum s-a autopropus pentru colaborarea cu Securitatea, cine i-a scos la lumina pentru prima oara dosarul de colaborator al securitatii, cum a ajuns la constiinta ca a facut rau prin turnatoriile facute sau cum se turna prin presa inainte de ’89.

Inceputurile colaborarii cu Securitatea

“M-am autopropus pentru a colabora cu Securitatea prin 1973. La sfarsitul facultatii m-am imprietenit cu un tanar care era unul din liderii organizatiei palestiniene din Romania. De la acesta am aflat ca urma sa puna la cale intr-o alta tara un atentat terorist. Mi s-a parut ceva grav si m-am dus la redactorul sef al revistei Viata Studenteasca.

El m-a pus in contact cu un ofiter care raspundea de presa de la Casa Scanteii. M-am intalnit cu acela si i-am relatat despre ce era vorba. M-a rugat daca nu vreau sa-i povestesc acelasi lucru unui coleg de la brigada antiterorista. M-am intalnit cu ofiterul de la brigada antiterorista si asa mi s-a propus sa colaborez si pe viitor.

Am acceptat si am semnat un angajament avand doua nume conspirative. Am avut succesiv numele de cod H15 si Deleanu. Am primit si bani, dar ca decont pentru deplasarile facute”, si-a descris Sorin Rosca Stanescu inceputurile colaborarii sale cu Securitatea.

Directorul Ziua spune ca la inceput credea ca face un lucru bun si ca-si serveste tara. Abia ulterior, dupa ce a vazut colaborarea Securitatii cu cel mai temut terorist international, Carlos Sacalul, si-a dat seama ca a facut un lucru rau.

Densitatea de turnatori din presa era mare

SR Stanescu crede ca toti ziaristii care au iesit din tara inainte de ’89 au facut rapoarte care ajungeau in final la Securitate. Densitatea de turnatori din presa comunista a fost una foarte mare. E foarte posibil ca multi dintre cei care au turnat atunci sa fi fost reactivati dupa ’89. Stanescu aduce drept argument propriul sau caz.

Desi colaborarea sa incetase dupa ’86, au fost incercari de a-l reactiva, dar s-a renuntat in final, fiind considerat incontrolabil.

A fost denuntat si santajat de Magureanu

Sorin Rosca Stanescu recunoaste ca nu a avut puterea sa se autodenunte dupa ’90 ca fost colaborator al Securitatii, ci ca a fost denuntat de Virgil Magureanu. Acesta ar fi inceput sa-l santajeze cu scoaterea dosarului dupa ce SR Stanescu ajunsese in fruntea Asociatiei Ziaristilor din Romania, care l-a mandatat sa-i ceara demisia lui Magureanu.

La inceput a fost santajat prin intermediul unui fotoreporter, Agarici, si apoi in mod direct de Magureanu. Contactat de Realitatea TV, Virgil Magureanu a negat episodul relatat de Rosca Stanescu.

Tocmai fiindca el nu a avut curajul sa se autodenunte si a fost supus santajului, SR Stanescu le cere ziaristilor care au fost colaboratori ai Securitatii sa se autodenunte.

HotNews.ro, Ionut Baias, 19 iul 2006

Au recunoscut

SORIN ROSCA STANESCU – a colaborat cu Brigada anti-terorista a Securitatii

ADRIAN PATRUSCA – a semnat angajament cu Securitatea, dar nu a dat niciodata note informative

VALENTIN HOSSU LONGIN – nu a semnat angajament cu Securitatea dar a dat note informative sub pseudonim

Nu au raspuns dintre editorialisti urmatorii:

N. C. MUNTEANU

STELIAN TANASE

ADRIAN SEVERIN

Nota ACM: Dosarul este in curs de completare