Cu masca/Fara masca
Deocamdata va prezentam doar cateva documente despre calitatea morala de a da verdicte a lui Ticu Dumitrescu, membru al Colegiului CNSAS si al Comisiei Tismaneanu I. Fara comentarii. Tot aici veti afla in curand cine l-a creat pe Mircea Dinescu – absoventul Academiei de Partid “Stefan Gheorghiu” – si ce ii leaga pe cei doi animatori anti-ortodocsi.
Ceausescu ii confera tovarasului Ticu Dumitrescu Ordinul Muncii clasa III
Ticu Dumitrescu – coloana a II paragraful 3
Expunerea de motive pentru decorare – colegii lui Ticu Dumitrescu
Ticu Dumitrescu dovedeste o “buna pregatire politica si ideologica†conform cu standardele PCR
Securitatea si “obiectivul†Ticu Dumitrescu
Un fost subaltern despre maistrul Ticu Dumitrescu p. 1, p. 2
Detinutul politic Ion Militaru despre Ticu Dumitrescu in inchisoare: “un tortionar”
SCINTEIA
ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN
Anul LVII Nr. 14119
Miercuri, 13 ianuarie 1988
CU ENERGIA MINTII SI A BRATELOR
In Vrancea, pe firul noilor microhidrocentrale
“Avem o forta de munca stabila; avem, mai cu seama un nucleu de comunisti care se bucura de stima, de ascultare, sint urmati in toate actiunile si sint oameni de actiune.” – Ticu Dumitrescu
In perioada premergatoare Conferintei Nationale a partidului, riul vrincean Putna si-a conectat puterea la energia nationala. A fost momentul in care primii kilowati de Vrancea, smulsi apelor si pulsati in sistem, au inaugurat un intreg program de valorificare a potentialului hidroenergetic. De altfel, ca potential hidroenergetic, judetul Vrancea se situeza intre primele trei judete ale tarii, urmand ca pina in anul 1990 si in continuare riurile sale si viitorul canal de irigatii Siret-Baragan (care este in executie) sa fie presarat cu hidrocentrale, astfel incit, adunate laolalta, fortele riurilor sa devina fluviu de energie.
Iata de ce conectarea la sistemul energetic national a primei hidrocentrale de mare putere de pe riul Putna reprezinta un inceput frumos, un imbold pentru eforturi viitoare, asa cum bine spunea tovarasul Stefan Frincu, directorul Intreprinderii de exploatare a retelelor si instalatiilor energetice si de distributie a energiei electrice si termice Focsani.
Cititi mai jos din marile realizari socialiste ale tovarasului Ticu Dumitrescu, membru de vaza al Colegiului CNSAS
Hidrocentrala de mica putere de la Gresu, avind o putere instalata de 26MW, constituie prima lucrare de acest gen la care sintem noi beneficiari – ne mai spunea tovarasul Francu. Incercari mai modeste au mai fost, dar hidrocentrala de la Gresu a fost gindita, proiectata si executata tinindu-se seama de potentialul puternic al riului Putna: vreau sa va spun ca la dimensiunea satelor din zona si dupa consumurile actuale de energie ce se inregistreaza, aceasta acopera intregul consum al localitatilor Lepsa, Gresu si al statiunii turistice Soveja, si tot ne mai ramin 0,5 MW pentru sistem. Iata de ce, in continuare, se fac eforturi pentru a avea cit mai repede alte asemenea izvoare de energie?
Astfel, avem lucrari avansate in Zabala (un afluent al Putnei), urmind ca in acest an sa produca energie: “Zabala IV A” cu o putere instalata de 0,60 MW, la care se vor adauga, in perioada urmatoare, inca doua hidrocentrale cu o capacitate insumind 1,6 MW, apoi vor urma altele si altele.
“Zabala IV A”, din zona comunei Paltin, unde in prezent se lucreaza efectiv (la baraj) e, in felul sau, un unicat in materie. E un tip de centrala inglobata la baza barajului. Constructia a fost preluata de noi: ne-a ambitionat reusita constructorilor de la Gresu.
Dar cine sint constructorii de la Gresu? Pentru a-i cunoaste am refacut invers drumul Putnei.
Limpezimea apei, sagetata din loc in loc de zborul pastravilor – locatari statornici ai Putnei – a fost, aici, la tunici, dintotdeauna, uvertura unui perpetuu poem acvatic; mai in aval, apa devine aer, abur rece, tisnind spre inalt, cintec de energii dezlantuite – cascada. Cascada Putnei, loc de legenda si de vis, de unde apa isi striga, de milenii, puterea.
Trebuia s-o asculte cineva! Forta asta, rostita de milenii, trebuia, intr-o buna zi, inteleasa.
Si iata ca, in amonte de cascada – cascada ramine asa cum e, neatinsa – o cascada noua, mai inalta si mai puternica, si-a facut aparitia, corectind geografia locului: hidrocentrala. Este o lucrare in masura sa impresioneze. Fiindca a fost construita cu seriozitate, constituind un examen inedit pentru cei care au materializat-o.
Muncitorii.condusi de maistrul Nicolae Voicu, seful punctului de lucru, reprezinta un fel de echipa de soc in cadrul brigazii noastre – ne “pregatise” inginerul Constantin Dumitrescu, seful brigazii-antrepriza de constructii, montaj si reparatii Focsani, apartinind antreprizei de profil din cadrul trustului generl de antrepriza Brasov. Avem doua astfel de echipe in cadrul brigazii: cea condusa de comunistul Voicu si o alta, condusa de comunistul Nicolae Bunghez. E o veche disputa pentru intiietate intre aceste doua formatii. Nici una nu se lasa mai prejos, amindoua preiau lucrarile de mai mare dificultate: si unii si altii le predau in avans beneficiarilor. Bunghez a lucrat pe Valea Narujei si a Rutnei, si-a incheiat cu doua luni mai devreme sarcinile pe 1987.
– Si Voicu?
– A incheiat constructia hidrocentralei cu o luna si jumatate mai devreme.
– Sinteti un fel de deschizatori de drumuri!
– In general, drumurile sint…munca noastra. Noi avem la activ reteaua de drumuri forestiere din zona – circa 800 km. de drumuri.
– Alte lucrari?
– Corectii de torenti si lucrari de combaterea coroziunii solului: stiti, Vrancea are o retea hidrografica care ridica multe probleme. Am “corectat” cam 2500 km de ape…
– Pe care, acum, le puneti sa dea energie!
– Am mai construit pentru energetica: C.E.T. Focsani este tot opera baietilor lui Voicu.
– Cu asemenea opere si cu asemenea oameni nu e de mirare ca de 12 ani sunteti primii in intrecere in cadrul trustului!
– De fapt, oamenii sint totul. Avem o forta de munca stabila; avem, mai cu seama un nucleu de comunisti care se bucura de stima, de ascultare, sint urmati in toate actiunile si sint oameni de actiune. Acum, sigur, mai e si un secret… stiut de toata lumea: constructorii nostri sint oameni ai satelor din zona.
Barajul hidrocentralei, construit din beton ciclopan, a “inghitit” bolovanii de pe albia riului. Economie de agregate de balastiera – 70 la suta. A iesit la fel de rezistent ca stinca in care este incastrat. Si suplu. Si elegant. Are si “sertare” pentru pastravi: este stiut ca acest print argintiu al apelor de munte migreaza spre obirsia apei in perioada depunerii icrelor si constructorii au gasit solutia de a nu-i impiedica drumul firesc.
Admiram constructia zvelta a barajului – 8,5 m. inaltime la deversor, 16 m la aripi, 45 m deschiderea, 19,5 m latimea fundatiei.
Sint cifre care demonstreaza, o data in plus, ca lucrarea a fost destul de serioasa. Carnetelul de reporter a mai retinut: debitul apei: 3,2 mc pe secunda, conducta de fuga: 1000 ml, cu doua caderi: 27 m diferenta caderii de la baraj la turbina (dublul cascadei Putna); doua turbine (facute sa functioneze nu numai in perioada de v=rf de sarcina, ci non-stop!); un lac de acumulare de 3000 m lungime si 30-35 m latime…
Cifre. Volume. Fapt implinit. Hidrocentrala. Si, inglobat in ea, efortul acestor 18 oameni.
– A fost o lucrare grea?
– Sa va spun ca a fost usoara? A fost grea…
Anica FLORESCU
Dan DRAGULESCU
CURENTUL:”Brokerii” alegerii viitorului Patriarh sunt foste slugi ale PCR
Pingback: Eroul anticomunist Gheorghe Jijie a plecat la Ceruri, dupa camaradul sau Constantin Iulian. IN MEMORIAM | Victor Roncea Blog
Pingback: Gheorghe Jijie, Prezent! 3 ani de la plecarea în Legiunea cerească | Buciumul – Publicaţie de informaţie şi atitudine naţionalistă
Pingback: Gheorghe Jijie, Prezent! 9 ani de la plecarea în veşnicie - MAGAZIN CRITIC