Radio Romania Actualitati – Emisiunea: “Luminile noptii”: “ÃŽn testamentul sau, redactat la 1869, Emanuil Gojdu a lasat mostenire averea sa “acelei parti a natiunii romane din Ungaria si Transilvania care tine de legea rasariteana ortodoxa”. Averea urma sa fie administrata de o fundatie, care sa ii poarte numele, cu scopul de a se acorda burse acelor tineri romani distinsi prin buna purtare si prin talente, ai caror parinti nu sunt in stare cu averea lor sa aduca la indeplinire cresterea si cultivarea copiilor lor.”
RADIO ROMANIA ACTUALITATI (19 martie, ora 23:00) – Emisiunea: “Luminile noptii” – Realizator: Cristian Curte –
Realizator: Buna seara! Va spune Cristian Curte, de la microfon. Alaturi de mine este colegul meu Madalin Iacob. ÃŽmpreuna in seara aceasta va propunem o dezbatere pe tema Fundatiei Gojdu. Dar, pentru a afla ce inseamna de fapt Fundatia Gojdu si, mai ales, ce istorie sta in spatele ei, Madalin Iacob, te rog, fa-ne o scurta introducere.
Madalin Iacob: Emanuil Gojdu s-a nascut la 9 februarie 1802, dintr-o familie de aromani originara din Moscopol, stabiliti in Oradea. A urmat studii universitare juridice la Budapesta, Bratislava si Viena, dupa care s-a afirmat atat ca avocat, cat si ca om politic. Pe parcursul intregii cariere politice a fost un sustinator fervent al drepturilor romanilor din Transilvania si Ungaria. ÃŽn testamentul sau, redactat la 1869, Emanuil Gojdu a lasat mostenire averea sa “acelei parti a natiunii romane din Ungaria si Transilvania care tine de legea rasariteana ortodoxa”. Averea urma sa fie administrata de o fundatie, care sa ii poarte numele, cu scopul de a se acorda burse acelor tineri romani distinsi prin buna purtare si prin talente, ai caror parinti nu sunt in stare cu averea lor sa aduca la indeplinire cresterea si cultivarea copiilor lor. Fundatia Emanuil Gojdu a functionat efectiv intre 1870 si 1917, acordand peste 3.000 de burse. Printre bursieri s-au numarat Octavian Goga, V
ictor Babes, Traian Vuia. Pentru prima oara fundatia a fost condusa de mitropolitul Andrei ªaguna si s-a aflat sub patronajul Congresului National Bisericesc Ortodox. Dupa unirea de la 1 decembrie 1918, sediul Fundatiei Gojdu s-a mutat la Sibiu. Dupa primul razboi mondial, conform tratatului de la Trianon din 1920, 90% din patrimoniul fundatiei trebuia predat Romaniei. Însa, cum guvernul ungar nu a recunoscut Trianonul, nici patrimoniul Fundatiei Gojdu nu a ajuns la Sibiu. În 1937, guvernele de la Bucuresti si Budapesta incheie o conventie, ratificata de Budapesta de-abia in 1940, prin care Ungaria se obliga sa predea patrimoniul existent la Budapesta Fundatiei Gojdu de la Sibiu. Începerea celui de-al doilea razboi mondial a facut ca nici aceasta conventie sa nu fie aplicata. În 1953, intre guvernul Petru Groza si guvernul ungar se incheie o alta conventie, prin care se renunta reciproc la orice pretentii financiare, in urma careia imobilele din Budapesta aflate in patrimoni
ul Fundatiei Gojdu sunt nationalizate de statul ungar. ÃŽn 1990, toate aceste imobile intra in proprietatea Primariei sectorului 7 din Budapesta, iar in decembrie 2004 ele sunt vandute de catre primarie unei companii israeliene. ÃŽn octombrie 2005, cu ocazia sedintei comune dintre guvernul roman si cel ungar s-a hotarat infiintarea la Budapesta a unei noi fundatii publice Gojdu, cofinantate de cele doua state, avand ca scop cinstirea memoriei marelui mecena Emanuil Gojdu si sprijinirea dezvoltarii cooperarii intre Romania si Ungaria. Saptamana trecuta, Comisia juridica a Camerei Deputatilor a avizat ordonanta de urgenta pentru ratificarea acordului cu Ungaria din octombrie 2005, prin care este infiintata o noua fundatie Gojdu, cu un amendament, prin care se specifica: “Textul acordului nu aduce in nici un fel atingere existentei, functionarii si obiectivelor Fundatiei non-profit Gojdu cu sediul la Sibiu si nici drepturilor acesteia in calitate de continuatoare a Fundatiei Gojd
u create in baza testamentului lui Emanuil Gojdu asupra bunurilor mobile si imobile din Budapesta, care au apartinut inainte de nationalizare Fundatiei Gojdu”. De asemenea, textul acordului nu aduce atingere prevederilor acordului din 1937 intre Romania si Ungaria privind reglementarea definitiva a afacerilor interesand Fundatia Gojdu, semnat la Bucuresti la 27 octombrie 1937, care continua sa ramana in vigoare. Saptamana viitoare urmeaza ca ordonanta de urgenta sa fie discutata in plenul Camerei Deputatilor.
Realizator: O istorie care prevede probabil foarte multe lucruri pentru noi, romanii, de asemenea pentru guvernul ungar. Este greu de spus daca ele vor fi respectate sau nu. Am decis sa incepem emisiunea cu un istoric, sa vedem acum care este punctul de convergenta a opiniilor deputatilor nostri si in ce masura ei se apropie sau se delimiteaza de punctul de vedere al guvernului. Va propun o suita de interviuri luate imediat dupa incheierea sedintei din cadrul Comisiei juridice si incepem firesc cu ministrul afacerilor externe, domnul Mihai Razvan Ungureanu, opinie consemnata, asadar, joi, la Camera Deputatilor
Mihai Razvan Ungureanu: Amendamentul de astazi face referinta foarte clara la pozitia noastra politica. Tocmai pentru ca proiectul romano-ungar al fundatiei de care s-a facut vorbire astazi este un proiect care trebuie despartit, trebuie inteles ca fiind altceva decat obiectul de activitate al fundatiei omonime de la Sibiu. Fundatia omonima de la Sibiu are capacitate procesuala, fundatia omonima de la Sibiu este recunoscuta ca mostenitoare de drept a bunurilor Gojdu si poate aplica in justitie pentru obtinerea lor. Amendamentul de astazi, in speta declaratia interpretativa unilaterala pe care a propus-o si votat-o Comisia juridica, adauga claritate si spune foarte clar, in linia politica a Ministerului Afacerilor Externe si a Guvernului roman, ca existenta Fundatiei publice romano-ungare nu aduce atingere acordului din 1937, acord care ofera Romaniei restitutia pe care a asteptat-o dupa Trianon in ceea ce priveste bunurile Gojdu. Aceasta clarificare o consideram fireasca. ÃŽnt
r-adevar, putea sa fie o solutie pe care sa o gasim cu mai mult timp inainte. A venit acum, este foarte potrivita si cred eu oportuna. ªi partea maghiara, ca si noi suntem interesati in existenta acestei fundatii. ªi eu sunt convins ca in momentul in care cititi cu atentie statutul fundatiei veti vedea cat de europeana este si cat de deschisa spre absolut tot ceea ce poate sa insemne castig, constructie pozitiva a dialogului dintre Romania si Ungaria.
Realizator: Se pare ca argumentele ministrului Mihai Razvan Ungureanu au convins Comisia juridica, mai putin insa si pe ierarhii ardeleni prezenti la aceasta sedinta la invitatia Comisiei juridice. Am consemnat atunci opiniile lor. ÃŽncepem cu ÃŽPS Andrei Andreicut, arhiepiscop de Alba Iulia.
ÃŽPS Andrei Andreicut: ÃŽntrebarea la care greu se poate raspunde e urmatoarea: daca aceasta Fundatie mixta romano-maghiara intra in toate drepturile ei, va mai tine cineva seama de testamentul lui Gojdu si de acordul din 1937? Aceasta este intrebarea.
Reporter: ÃŽntrucatva credeti ca Biserica Ortodoxa Romana a fost lasata din nou la coada?
IPS Andrei Andreicut: Cel putin punctul ei de vedere a fost ascultat ni se parea noua cu atentie, dar cand s-a votat nu a fost luat in seama.
Realizator: ÃŽPS Andrei Andreicut, arhiepiscop de Alba Iulia. Urmeaza PS Sofronie Drincec, episcop de Gyula, episcopul romanilor ortodocsi din Ungaria.
Reporter: Preasfintia Voastra, sunteti multumit de acest amendament cu care ordonanta de urgenta pana la urma a trecut de Comisia juridica?
PS Sofronie Drincec: Dezamagit.
Reporter: De ce credeti ca Biserica Ortodoxa Romana nu va avea castig de cauza prin aceasta ordonanta de urgenta?
PS Sofronie Drincec: Nu este acesta ultimul cuvant. Ultimul cuvant apartine lui Dumnezeu. ÃŽntotdeauna.
Reporter: Care credeti ca este principala problema a unui astfel de amendament?
PS Sofronie Drincec: Modul in care a fost pregatit si felul in care s-a lucrat, ca de altfel toata problematica.
Reporter: Credeti ca, daca s-ar fi schimbat numele fundatiei si nu ar mai fi fost numele de Fundatia Gojdu, ar fi putut in continuare ordonanta de urgenta sa functioneze si sa produca beneficii atat pentru statul roman, cat si pentru Biserica Ortodoxa?
PS Sofronie Drincec: Cu certitudine, nu numai pentru statul roman si Biserica Ortodoxa Romana, pentru toti cei implicati si pentru reconcilierea istorica dintre Romania si Ungaria. Noi ne vom mentine in continuare pe pozitia pe care am fost si pana acum, vom ramane consecventi cu noi insine.
Realizator: Trebuie mentionat faptul ca amendamentul cu care ordonanta de urgenta care ratifica, de fapt, acordul romano-ungar de anul trecut si care infiinteaza, de fapt, o noua Fundatie Gojdu, publica de data aceasta, nu a fost singurul amendament din Comisia juridica. A fost insa amendamentul care a intrunit majoritatea voturilor. A existat insa si un amendament de respingere a ordonantei de urgenta, care a fost propus de catre doi deputati. Este vorba de domnul Petru Calian si de domnul Nicolae Popa, deputat din Partidul Conservator, un amendament care a cazut insa atunci cand a fost supus la vot. Am consemnat dupa sedinta opinia celui care l-a propus, domnul Nicolae Popa.
Nicolae Popa: Nu sunt convins ca Parlamentul Ungariei va reveni asupra ratificarii acestui acord. Deci, este o vointa unilaterala, mai ales ca sediul fundatiei este in Ungaria. Eu am convingerea ca lucrurile nu se vor rezolva si va ramane aceasta stare conflictuala, pentru ca s-a realizat astazi o stare conflictuala intre Biserica, intre noi, parlament, si intre Guvernul Romaniei, pentru ca aceasta Ordonanta 183/2005 nu a avut in vedere niste discutii prealabile cu reprezentantii inalti ai Bisericii Ortodoxe din Transilvania, pentru ca asta au reclamat ei tot timpul. De aceea eu am si facut invitatia ca ei sa participe si la lucrarile din comisie, sa participe si in plenul Camerei Deputatilor, sa vada si ei cat suntem noi de atasati de Biserica. Noi nu mai respectam acum parlamentul, nici valorile Bisericii Ortodoxe Romane. Asta suntem noi in momentul de fata. ªi de aceea avem si procentul atat de scazut in randul electoratului, de 8% in topul de incredere si Biserica are 87%
. Nici in 12-lea ceas nu ne-am trezit si nu ne-a venit mintea la cap.
Reporter: Dumneavoastra ati sustinut, de fapt, amendamentul de respingere.
Nicolae Popa: Eu am fost autorul si am sustinut acest amendament de respingere, acest act normativ, in ideea si cu rugamintea ca ulterior reprezentantii Bisericii si ai guvernului si ai Ministerului de Externe sa discute si sa realizeze un alt act normativ care sa satisfaca ambele parti, deci si parlamentul, si guvernul, si Biserica Ortodoxa. Acum, cativa din parlament suntem nemultumiti, printre care si eu, Biserica Ortodoxa este nemultumita, singurul multumit din toata ecuatia asta este guvernul. ªi este grav, pentru ca este o victorie nefericita.
Realizator: A fost domnul Nicolae Popa, deputat in Partidul Conservator, opinie consemnata la cald, imediat dupa incheierea lucrarilor Comisiei juridice de la Camera Deputatilor.
Realizator: Alaturi de noi acum, prin telefon, este presedintele aceste comisii, domnul Sergiu Andon, deputat in PC. Trebuie spus ca domnia sa a propus initial amendamentul cu care aceasta ordonanta de urgenta a reusit sa treaca de Comisia juridica. Este, sa-i spun asa, autorul moral al acestui amendament. Domnule Sergiu Andon, daca ne auziti, va spun buna seara.
Sergiu Andon: Da. Buna seara, tuturor.
Realizator: Amendamentul a fost, in cele din urma, preluat de Ministerul Afacerilor Externe si, cu acest amendament, ordonanta s-a intors la Comisia juridica, dumneavoastra, fireste, l-ati sustinut. De ati sustinut acest amendament si, implicit, ordonanta?
Sergiu Andon: Pentru ca rezolva problema, ceea ce nu se intelege, din pacate, si nu au inteles, in primul rand, o parte dintre colegii mei, iar molipsindu-se din informatiile dumnealor, nu au inteles, cu tot respectul si cu toata cinstirea o spun, nici inalti ierarhi prezenti. ªi anume, faptul ca respingerea ordonantei nu rezolva nimic.
Realizator: De ce?
Sergiu Andon: Pentru ca acordul in sine nu rezolva nimic. Asta este o reminiscenta, nu rezolva in sens pozitiv, dar putea complica lucrurile.
Realizator: Acordul dintre Romania si Ungaria spuneti ca nu rezolva nimic?!
Sergiu Andon: Dati-mi voie! Exista impresia aceasta si exista de cand Biserica Ortodoxa, respectiv Fundatia Gojdu renascuta a pierdut demersurile juridice initiate in jurul anului 2000 in justitia din Ungaria. De atunci, s-a creat sau s-a renascut impresia asta ca totul depinde de state, de diplomatie si de acordurile dintre state. A existat acordul neindoielnic criticabil, am fost primul care, de altfel, am criticat acordul acesta din 2005 cu constituirea noii fundatii, si dupa ce-au aparut criticile la adresa lui s-a renascut, asa, o speranta absolut nemotivata, ca daca prin acordul international se clarifica lucrurile, atunci, gata, bunurile vin repede la Sibiu. Nu e deloc asa.
Realizator: De ce credeti ca nu ar putea veni?
Sergiu Andon: Nu, problema este ca prin acord sa nu cream o opreliste la ceea trebuie facut oricum, si anume demersuri la instantele judecatoresti din Ungaria. Indiferent daca exista sau nu acordul, calea, in spirit european, in conditiile existentei si a unei Curti Europene a Drepturilor Omului, calea este aceea a demersurilor la incapatanata justitie din statul ungar, dar demersuri care trebuie facute pana la capat si apoi continuate la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.
Realizator: Dar, domnule Sergiu Andon, in cazul in care, potrivit acestui acord, noi, partea romana, impreuna cu partea ungara, ne angajam sa cumparam propriu-zis o parte din fundatia, din patrimoniul curtilor Gojdu, nu recunoastem prin aceasta ca aceste curti nu mai sunt de fapt in posesia statului roman si nu mai trebuie retrocedate conform acordului din 1937 si, prin aceasta, recunoastem valabilitatea acordului din 1953? Juridic va intreb.
Sergiu Andon: ÃŽntr-un fel, da, cu corectura ca nu e vorba de a se afla in… ma rog, revendicarea statului roman, ci a Fundatiei Gojdu. Nu, nu a fost si nu sunt proprietati ale statului roman. Tocmai asta incercam…
Realizator: Bine, dar acordul din 1937 il am in fata! Prevede faptul ca vor fi retrocedate statului roman, urmand ca statul roman – se specifica in acord – sa-l puna la dispozitiunea organului reprezentand fundatiunea. Deci acordul din 1937 implica cele doua state, prin Carol al II-lea si prin regentul de atunci al regelui Ungariei!?
Sergiu Andon: Da. Dar se pune la dispozitiune cum? Ca si prin autoritatile statelor respective.
Realizator: Sigur ca da
Sergiu Andon: Cu alte cuvinte, sa nu creeze oprelisti. Pai, tocmai aceasta spuneam! ÃŽn sensul ca acordul, in forma lui initiala, crea acest risc. De aceea, amendamentul. De aceea, toata opozitia. ªi de aceea, si linia de rezerva a atitudinii noastre, in sensul ca, daca nu ar fi trecut amendamentul, solutia de rezerva era respingerea, dar respingerea era solutia de rezerva, nu solutia principala…
Realizator: ÃŽnca o intrebare va mai pun…
Sergiu Andon: …pentru ca solutia principala, a se salva acordul, fara a fi ratificat in forma lui eliptica, lacunara, initiala, care putea da nastere exact la interpretarile de care va temeati dumneavoastra punand intrebarea.
Realizator: ÃŽnca o intrebare va mai pun si cu asta inchei.
Sergiu Andon: Nu stiu daca s-a inteles. Noi, prin aceste amendamente, am vrut exact sa prevenim interpretari de felul: acordul din ’37 nu mai exista, bunurile se recunosc a avea soarta pe care o au de facto acum.
Realizator: Acum, aceasta specificare pe care ati prevazut-o in amendament obliga, este foarte clar, statul roman fata de Fundatia Gojdu, intr-un fel moral, daca nu juridic, dar nu obliga in nici un fel partea maghiara, pentru ca acordul intre Romania si Ungaria a fost semnat, iar acest amendament este unilateral?
Sergiu Andon: Am inteles. Situatia era urmatoarea: calea de revendicare este calea in fata… Indiferent daca exista sau nu acordul, era calea de revendicare in fata autoritatilor judiciare. ÃŽntai ungare si apoi europene. Se crease riscul ca prin acordul din octombrie 2005, cand se fac acele demersuri judiciare, justitia sa spuna: domnule X, insusi statul dumitale a semnat acest acord prin care recunoaste transferul. Or, prin interpretare, exact aceasta prevenim, in sensul ca in viitorul demers judiciar, daca scenariul va fi cel negativ si partea ungara nu va renegocia sau nu va accepta tacit interpretarea noastra, pentru ca exista si sansa asta, sa ia cunostinta cu ocazia schimbului instrumentelor de ratificare de pozitia noastra, s-o accepte tacit sau sa inceapa renegocieri care duca la acelasi rezultat dorit de noi. Asta am vrut sa facem
Fara aceste demersuri exista perspectiva ca in justitia ungara sa se spuna Fundatiei Gojdu revendicatoare ca, uite, insusi statul dumitale nu-ti mai recunoaste acest drept. Or, prin amendament, noi asta prevenim.
Realizator: Am inteles, domnule Sergiu Andon.
Sergiu Andon: A nu promova amendamentul si a distruge acordul inseamna a lasa aceeasi sansa periculoasa.
Realizator: De ce?
Sergiu Andon: Pentru ca acordul este ratificat de partea ungara si se duce si spune “uite, dumneata ai un acord, ca inca statul dumitale nu l-a ratificat este alta poveste”. Ratificarile dureaza uneori ani si ani, dar pana una-alta este semnat si parafat de stat.
Realizator: ªi trebuie sa-l respecti.
Sergiu Andon: Deci, o respingere a ratificarii era mai daunatoare Fundatiei, si aceasta imi pare rau ca nu s-a inteles nici de catre unii colegi, nici de catre reprezentantii indirecti ai Fundatiei si nu s-a inteles anume ca respigerea este mai daunatoare intereselor lor, pentru ca in justitie, acolo unde se va rezolva situatia si nu prin tratative diplomatice, deci in justitie li se va putea propune oricand acordul ca gata semnat. Este adevarat neratificat, dar semnat, pe cand asa se adauga semnaturii o interpretare. Acesta este un castig.
Realizator: Am inteles, domnule Sergiu Andon. Va multumesc mult pentru interventia dumneavoastra. Sa ascultam acum si parerea unui reprezentant al opozitiei din cadrul Comisiei juridice, este vorba de domnul George Baiesu, deputat din PSD. Domnule George Baiesu, daca ma auziti va spun buna seara.
George Baiesu: Va aud, va spun si eu buna seara, dumneavoastra, celor care ne asculta. Vreau sa va felicit pentru initiativa de a aduce acest subiect intr-o dezbatere publica. Este putin cam tarziu; este mai bine mai tarziu decat niciodata. Vreau sa incep expunerea mea prin a va spune ca ceea ce ati consemnat dumneavoastra este doar un rezultat in urma revenirii acestui subiect la Comisia juridica.
Realizator: Sigur ca da. Initial, Comisia juridica a respins de fapt Ordonanta de urgenta in varianta pe care a propus-o Ministerul Afacerilor Externe, impreuna cu amendamentul, pentru ca amendamentul a fost si atunci pus pe tapet de catre presedintele Comisiei.
George Baiesu: Asa este si as vrea prin aceasta emisiune sa le spunem radioascultatorilor ca noi, practic, in urma cu 2 sau 3 saptamani am evitat ca aceasta Ordonanta de urgenta sa treaca de Camera Deputatilor prin procedura aprobarii tacite, pentru ca se ajunsese ca in ultima zi a termenului in care o Ordonanta de urgenta devine lege la Camera Deputatilor, pentru ca a existat aceasta dorinta din partea unor colegi. Nu as vrea sa politizam foarte mult acest subiect, dar nu se poate fara politica, pentru ca exista, din punctul nostru de vedere, si foarte multa demagogie in legatura cu acest subiect.
Realizator: Bun. Acum spuneti-mi cum vedeti dumneavoastra toata problema aceasta a Ordonantei de urgenta a Fundatiei, de fapt, romano-ungare care trece de Comisia juridica impreuna cu acest amendament. Rezolva amendamentul problema sau nu?
George Baiesu: Noi spunem ca acest amendament, de fapt aceasta interpretare care a fost data Ordonantei de catre Comisia juridica si pe care noi o propunem plenului, presupun ca in aceasta saptamana, este oricum mult mai mult decat se propusese initial, pentru ca, cel putin cu legea adoptata de sau cu aceasta lege de ratificare a acordului in forma pe care o avem noi, practic nu vom lasa partea maghiara sa creada ca noi am acceptat renuntarea la dreptul de proprietate pe care Fundatia Gojdu de la Sibiu il va putea urmari in continuare pe caile juridice.
Realizator: Domnule George Baiesu, observ ca sunteti, de fapt, la unison cu domnul Sergiu Andon. Sunteti decis, intr-un fel, indirect sa ajutati Fundatia privata Gojdu sa reintre in posesia mostenirii care este o mostenire fabuloasa, vorbim de cateva miliarde de dolari.
George Baiesu: Daca imi permiteti. ÃŽn cadrul ultimei sedinte de la Comisia juridica, cand acest subiect a fost pe ordinea de zi, inalti ierarhi care au prezenti si care si-au sustinut foarte puternic interesul au solicitat sprijin din partea Guvernului Romaniei. Vreau sa va spun ca, impreuna cu colegii mei, avem de gand sa urmarim foarte indeaproape indeplinirea promisiunii pe care Guvernul Romaniei a facut-o si vom cere la randul nostru ca Guvernul Romaniei sa puna la dispozitia Fundatiei de la Sibiu cei mai buni specialisti pe care ii are in domeniul juridic si in domeniul dreptului public international, astfel incat si in ceea ce priveste posibilitatea Fundatiei de la Sibiu de a intra in posesia patrimoniului pe care i l-a lasat prin testament marele mecena, sa devina o realitate.
Realizator: Domnule Baiesu, va multumesc foarte mult pentru interventia dumneavoastra.
George Baiesu: Si noi va multumim
Realizator: “Luminile noptii” – astazi despre Fundatia Gojdu, este vorba de o fundatie cu o avere fabuloasa, estimata de catre presa scrisa la cateva miliarde de dolari, o fundatie care era destinata romanilor ortodocsi din Transilvania si Ungaria pentru burse, este vorba de o avere consistenta in lichiditati. dar si de o avere imobiliara care este denumita “Curtile Gojdu”, curti care se afla actualmente in Budapesta si care au fost vandute de catre primaria de sector unui intreprinzator, unui holding. Aceste curti fac obiectul unui acord intre Guvernul Republicii Ungare si Guvernul Romaniei, un acord care infiinteaza o fundatie publica Gojdu. Aceasta fundatie publica ar urma sa sponsorizeze prin burse, sa infiinteze un institut de parteneriat, un muzeu Gojdu si de asemenea sa rascumpere o parte din aceste curti printr-o contributie atat a statului roman cat si a statului ungar si trebuie spus ca in felul acesta – se socoteste de catre reprezentantii bisericii – se va aduce u
n prejudiciu grav fundatiei Gojdu de la Sibiu, atat prin similitudinea de nume, cat si prin aceasta rascumparare. Ati ascultat parerea deputatilor din Comisia Juridica. Ascultam acum si viziunea unui deputat independent, este vorba de domnul Aurelian Pavelescu, cel care s-a zbatut, sa spun asa, ca aceasta ordonanta de urgenta sa nu treaca de Camera Deputatilor si ca atare acordul sa fie respins, adica sa nu fie ratificat de catre parlament.
Domnule Aurelian Pavelescu, daca ne ascultati, va spun buna seara.
Aurelian Pavelescu: Da. Buna seara.
Realizator: Domnule Aurelian Pavelescu, nu stiu daca i-ati ascultat pe domnul Sergiu Andon si pe domnul George Baiesu, ambii au spus ca de fapt neratificarea acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungare era mai rea decat aceasta ratificare cu amendamentul respectiv, cu amendamentul care previne, care prevede faptul ca intre fundatia publica si fundatia privata nu este nici o legatura si ca atare nu este nici o legatura intre actiunea statului roman si a statului ungar si mostenirea fabuloasa a lui Emanuil Gojdu.
Aurelian Pavelescu: Eu nu sunt de acord cu colegii mei de la Comisia juridica, am si afirmat aceasta pozitie chiar in Comisia juridica, cred ca ierarhii Bisericii Ortodoxe din Transilvania trebuie ascultati, respectati si ceea ce cer ei trebuie sa se si dea de catre Parlamentul Romaniei, si anume respingerea ratificarii si in mod direct denuntarea acordului.
Realizator: Domnule Aurelian Pavelescu, dar lamuriti-ma: nu am inteles daca acest acord nu va fi ratificat de Parlament nu sta in picioare argumentul cum ca oricum acordul este semnat si in cazul unui proces la Budapesta sau in oricare alta parte se va putea prevala partea ungara de acest acord?
Aurelian Pavelescu: Nu. Acordul daca nu se ratifica nu isi produce efecte juridice. Nu l-am ascultat pe domnul Andon nici pe colegul Baiesu, dar daca au spus ca acordul va ramane in picioare fara ratificare ii contrazic.
Realizator: Nu este vorba de a ramane in picioare, ci de a bloca un proces in eventualitatea in care fundatia de la Sibiu va incerca sa reintre in posesia averii lui Emanuil Gojdu?
Aurelian Pavelescu: Este o problema juridica subtila, pentru ca acest acord a fost astfel incheiat incat sa loveasca in mod indirect in fundatia de la Sibiu.
Realizator: Cum?
Aurelian Pavelescu: ÃŽntr-un mod indirect si zic eu fatal. Problema este foarte simpla: Romania nu a recunoscut niciodata si nici fundatia de la Sibiu ca bunurile fundatiei din Ungaria au intrat in proprietatea statului ungar.
Realizator: Prin conventia din 1953?
Aurelian Pavelescu: Prin conventia din 1953. Ceea ce sustine Ungaria 0 ca prin conventia din 1953 ar fi intrat in proprietatea statului ungar. Romania nu a recunoscut niciodata acest lucru sustinand ca acordul din 1937 este valid, iar prin acest acord statul ungar trebuie sa puna la dispozitia statului roman mostenirea Gojdu in scopul ca aceasta mostenire sa ajunga in mainile fundatiei. Ungaria, dupa ’53 a considerat inchis litigiul si denunta practic acordul din 1937.
Realizator: Acordul din 1953 a fost facut la presiunea Uniunii Sovietice, se poate ivoca acest lucru?
Aurelian Pavelescu: Se poate invoca si acest lucru, dar Acordul din 1953 nu vorbeste despre Fundatia Gojdu.
Realizator: Da. Dar este implicata cumva.
Aurelian Pavelescu: Nu, este vorba de renuntarea la datorii pe care le-ar avea un stat fata de celalalt stat.
Realizator: Partile renunta, citez articolul 2: “Partile renunta reciproc la intreprinderi, participatiuni, bunuri imobiliare, bunuri mobiliare aflatoare pana azi in proprietatea lor”.
Aurelian Pavelescu: Deci este vorba despre bunuri ale statelor. Nu este vorba despre bunuri private ale Fundatiei Gojdu. Bunurile private ale Fundatiei Gojdu fac obiectul Acordului din 1937. Cele doua state, inca o data, dupa al doilea razboi mondial si dupa conflictele care au avut locm au renuntat la datoriile reciproce dintre state, la bunurile lor, nu ale Fundatiei private Gojdu. Nici n-o puteau face.
Realizator: Acum, cu privire la Acordul din 1937, prevede implicarea statelor in problema aceasta privata sau nu?
Aurelian Pavelescu: Bineinteles ca da. Acordul din ’37 nu este decat o prelungire, sa spunem, o aplicare a Tratatului de la Trianon, prin care Ungaria era obligata sa cedeze, sa puna in mainile Fundatiei Gojdu intreaga avere a Fundatiei de pe teritoriul Ungariei. Ungaria a refuzat sa aplice Trianonul in acest punct si in 1920 si dupa 1937. Or, Romania, la acest moment, inclusiv Ministerul de Externe, accepta ideea, dar numai oficial, ca Acordul din ’37 ramane valid. Totusi, acest acord din 2005 da in mainile Ungariei, statului ungar, un instrument juridic fatal. Care este acest instrument juridic? Statul roman, acceptand cumpararea unor bunuri din imobilele Gojdu, recunoaste implicit ca acele bunuri au intrat in proprietatea statului ungar. Este vorba, inca o data, despre o manopera subtila, foarte periculoasa juridic, care desfiinteaza practic Acordul din 1937.
Realizator: Bun. Care este solutia?
Aurelian Pavelescu: De altfel, parlamentarii unguri in Parlamentul Ungariei in 2005, in luna noiembrie, au transat aceasta situatie si au spus exact ceea ce va spun eu acum: ca Acordul din ’37 prin cel din 2005 se desfiinteaza.
Realizator: Daca imi permiteti, as cita opinia lui Nemeth Zsolt, deputat FIDESZ, din sedinta Parlamentului Ungariei din 21 noiembrie 2005. El a spus: “Exista lucruri bune carora le acordam sprijinul. Fundatia publica Gojdu se numara printre acestea. Acordul dintre Ungaria si Romania asupra problemelor averii Gojdu pune punct discutiei prelungite de multi ani. Exemplul acestei probleme, dincolo de modul in care ne-a servit-o domnul secretar de stat, este ca Romania renunta la revendicarea bunurilor materiale, pe care a formulat-o in 1998, ba chiar si anterior, in legatura cu averea lui Gojdu. ªi acest lucru inseamna in acelasi timp ca partea romana accepta punctul de vedere al Ungariei, conform caruia, in 1953, Tratatul de drept material a rezolvat chestiunea averii lui Gojdu.
Aurelian Pavelescu: Aceasta este pozitia Ungariei la acest moment si este si concluzia mea…
Realizator: Ne vom putea prevala intr-un fel de amendamentul pe care Comisia Juridica l-a adus ordonantei de urgenta, pentru ca amendamentul prevede si el in mod foarte clar: textul acordului nu aduce nici un fel atingere existentei, functionarii si obiectivelor Fundatiei nonprofit Gojdu cu sediul la Sibiu si nici drepturilor acesteia in calitate de continuatoare a Fundatiei Gojdu, create in baza testamentului lui Emanuil Gojdu asupra bunurilor mobile si imobile din Budapesta care au apartinut inainte de nationalizare Fundatiei Gojdu.
Aurelian Pavelescu: Acest amendament nu are nici o valoare juridica. De ce? Pentru ca este vorba despre o declaratie interpretativa unilaterala. Doar Romania spune acest lucru. Se stie ca acordul din 2005 a fost ratificat deja de Parlamentul Ungariei, iar dupa aceasta ratificare Parlamentul Ungariei, de altfel, dupa scandalul de la Bucuresti din ultimele luni, politicienii unguri s-au si exprimat in acest sens ca acest amendament nu va fi recunoscut de Ungaria. Acest amendament, inca o data, este o declaratie unilaterala a Romaniei, neacceptata de partea ungara.
Realizator: Dar asta obliga intr-un fel statul roman vizavi de Fundatia Gojdu in cazul unui proces care va avea insucces din cauza suprapunerii de denumire intre cele doua fundatii…
Aurelian Pavelescu: Haideti sa nu mai vorbim acum de statul roman, pentru ca este vorba despre niste responsabilitati pe care si le-a luat personal ministrul Ungureanu. Ministrul Ungureanu este un ministru care astazi este, maine nu mai este, guvernul, de asemenea, tratatele raman. Eu nu am nici o incredere in declaratiile si promisiunile ministrului Ungureanu, care in opinia mea a dat dovada de rea-credinta. ªi va spun si de ce. Spuneati mai devreme ca a oferit consultanta juridica ministrul Ungureanu si sprijin fundatiei de la Sibiu pentru a-si recupera mostenirea. Lucrurile sunt cu totul altfel. Potrivit Tratatului din ’37, guvernul trebuie sa ceara in mod direct mostenirea Gojdu de la guvernul ungar, pentru ca asa – si ati si citit din tratat – se spune in Tratatul din ’37: guvernul ungar cedeaza in mainile guvernului roman mostenirea Gojdu, ca, ulterior, guvernul roman sa cedeze aceasta mostenire fundatiei. Or, acum, ministrul de externe Ungureanu vine si spune: domnule,
eu, guvern, ies din scena si o sa dau niste bani la niste firme de avocatura si va descurcati voi pe undeva pe acolo prin procese. Prin aceasta declaratie ministrul Ungureanu incalca Acordul din 1937 si in mod implicit il neaga.
Realizator: Domnul ministru Ungureanu a specificat si faptul ca va asigura si suportul politic necesar pentru restituirea acesteia, nu doar cel juridic.
Aurelian Pavelescu: Ministrul Ungureanu nu a fost in stare sa asigure acest suport politic pana in acest moment. A trimis in parlament un acord dezavantajos pentru romani si pentru biserica, iar acum incercarile domniei sale sunt tardive si nejuridice. Eu nu am incredere nici in domnia sa, nici in fortele, sa spunem, diplomatice ale Romaniei, care de buni ani doar au facut concesii si cedari.
Realizator: ÃŽn concluzie, care este viziunea dvs? Ce ar trebui facut de acum incolo? Sustineti asadar respingerea Ordonantei de urgenta in sedinta Camerei Deputatilor de saptamana viitoare?
Aurelian Pavelescu: Evident ca acest lucru ingreuneaza foarte mult orice tentativa a Fundatiei de la Sibiu si a Bisericii Romane de a recupera mostenirea. Dar mai este o problema. Este problema denumirii fundatiei, este esentiala aceasta problema. Numele “Fundatia Gojdu” a fost dat chiar de Emanuil Gojdu prin testament. Aceasta denumire face parte din patrimoniul cultural al romanilor ortodocsi, al Romaniei, al BOR. Or, prin acest acord, se infiinteaza o fundatie romano-ungara de drept ungar si se uzurpa pur si simplu denumirea de “Fundatia Gojdu”. Este o problema de marca, care este romaneasca si apartine de testamentul lui Gojdu pe care Guvernul Romaniei a cedat-o fara nici un fel de logica, fara nici un fel de motivatie sau justificare, daca nu cumva tocmai in scopul distrugerii fundatiei romanesti de la Sibiu.
Realizator: Dar v-as contrazice, spunandu-va ca mai exista o Fundatie Gojdu, care functioneaza cu acelasi nume in Romania, la Oradea. Daca numele este problema, atunci inseamna ca toate fundatiile care exista cu numele Gojdu sunt o problema.
Aurelian Pavelescu: Este adevarat. Trebuie sa existe o singura Fundatie Gojdu, cea infiintata de Emanuil Gojdu, prin testament. Acea fundatie face parte din istoria Romaniei, face parte din cultura Romaniei si nu poate fi patata, nu poate fi uzurpata, nu poate deveni apanajul unor persoane care sa se foloseasca de aceasta denumire. Eu, de altfel, am rezervat la OSIM pentru Fundatia de la Sibiu si pentru BOR marca “Fundatia Gojdu” si am transmis ministrului de externe Ungureanu ca nu vor putea sa inregistreze fundatia la Budapesta dupa ce s-a facut aceasta rezervare la OSIM. L-am intrebat daca a studiat problema. A ridicat din umeri si a mers in continuare pe drumul lui.
Realizator: Va multumesc mult pentru interventia dvs.
Aurelian Pavelescu: Si eu va multumesc. ÃŽn final, eu cred ca ordonanta trebuie respinsa, iar, de altfel, Biserica s-a asezat clar pe aceasta pozitie si nu va renunta nici la denumire, nici la mostenirea Gojdu, chiar daca Guvernul si Parlamentul Romaniei vor face fronda impotriva Bisericii si impotriva romanilor ortodocsi din Transilvania si Ungaria.
Realizator: Va multumesc mult. O sa ascultam de altfel aceasta viziune a inaltilor prelati din Transilvania dupa aceasta interventie telefonica.
Vorbim despre mostenirea lui Emanuil Gojdu, o mostenire fabuloasa, care urma sa sustina, prin sponsorizari, prin intermediul unor burse, studiile romanilor ortodocsi din Transilvania si Ungaria, o fundatie care urma sa fie administrata de episcopii ortodocsi din Transilvania si Ungaria. Iata de ce parerea lor este atat de importanta. Acum alaturi de noi, prin telefon, este ÃŽPS Andrei Andreicut, arhiepiscop de Alba Iulia, care a participat de altfel la lucrarile Comisiei juridice. ÃŽPS, in cadrul Comisiei juridice, ati estimat reticente vizavi de acordul dintre Romania si Ungaria si vizavi de Fundatia publica romano-ungara Gojdu, chiar daca acestui acord si Ordonantei de urgenta i se aloca acel amendament sau nu. De ce?
IPS Andrei Andreicut: Mi-am exprimat rezerva atunci, ramanem inca cu ea in suflet. Ce se intampla? Am bagat de seama ca interlocutorii dvs de pana acum au puncte de vedere diferite. Noi am vrea ca testamentul lui Gojdu sa fie respectat si in spiritul lui si in litera lui, adica asa cum s-a gandit acest mare mecenat al romanilor, fundatia lui sa ofere posibilitatea copiilor saraci ortodocsi din Transilvania si Ungaria sa studieze. Este adevarat ca, momentan, ascultand toate comentariile, neavand datele juridice necesare, momentan nu ma pot pronunta 100%, insa cred ca toate aceste demersuri incurca rezolvarea intrarii in posesia mostenirii pe care a lasat-o Gojdu Bisericii sau mai bine zis tinerilor romani ortodocsi care doresc sa studieze.
Realizator: Ceea ce doream sa va intreb este daca veti face demersuri pentru a intra in posesia acestei averi, Fundatia privata Gojdu, vreau sa spun, va face demersuri pana la capat, daca este nevoie si la institutiile internationale?
IPS Andrei Andreicut: Da, va face demersuri pana la capat. Sigur ca noi nu vrem nicidecat sa incurcam problemele diplomatiei romanesti si ar fi exceptional daca s-ar intampla asa cum spunea domnul Ungureanu, ca va sprijini biserica sa intre in proprietatea mostenirii Gojdu. Numai ca noi suntem din ce in ce mai reticenti, gandindu-ne cum se incurca lucrurile.
Realizator: Am inteles, ÃŽnaltpreasfintia Voastra. Va multumesc mult de tot pentru interventie si pentru amabilitate.
ÃŽPS Andrei Andreicut: Si am vrea sa mai adaugam ceva, domnul Curte.
Realizator: Da, spuneti.
ÃŽPS Andrei Andreicut: ÃŽn ultima vreme, Biserica Ortodoxa Romana constata, asa, cu durere, ca o seama de lucruri legate de patrimoniul ei se incurca. Probabil ca intr-o alta emisiune va fi vorba si de aceasta, pentru ca mostenirea Gojdu nu e singura noastra durere; este si aceasta neintelegere patrimoniala dintre ortodocsi si greco-catolici din Ardeal. Sigur ca noi dorim ca amandoua bisericile sa-si poata desfasura misiunea lor si sa aiba parte de ceea ce li se cuvine; insa, mai nou, printr-o sumedenie de procese, Biserica Ortodoxa Romana este frustrata de ceea ce i se cuvine.
Realizator: Am inteles. Sa speram ca emisiunile viitoare vor permite alocarea unui spatiu amplu si dezbaterii acestei probleme, care devine din ce in ce mai acuta, sunt convins ca atat pentru Biserica Ortodoxa, cat si pentru cea Greco-Catolica.
ÃŽPS Andrei Andreicut: Da.
Realizator: Va multumesc mult de tot, ÃŽnaltpreasfintia Voastra.
Andrei Andreicut: Cu drag. Sa dea Dumnezeu ca cei in masura sa gaseasca calea cea mai buna pentru ca testamentul lui Gojdu, pe care l-a lasat cu incredintarea ca se va face ceea ce trebuie cu banii lui, sa se poata rezolva, chiar asa cum a gandit Godju si cum el ne priveste de undeva din eternitate.
Realizator: Va multumesc. Trebuie spus si faptul ca exista o campanie, de data aceasta pe Internet, in care cei care doresc sa sprijine de fapt restituirea Fundatiei Gojdu pot sa semneze – s-au strans pana acum 1.364 de semnaturi, site-ul http://www.petitiononline.com/gojdu/ a fost lansat de cateva zile. Sunt curios daca romanii din Transilvania, romanii ortodocsi care ar putea beneficia de aceste burse sunt suficient de interesati pentru a sustine o astfel de initiativa online. Alaturi de noi este acum Preasfintitul Ioan Salajan, episcop de Covasna si Harghita. Daca ne auziti, va spunem “buna seara”.
PS Ioan Salajan: Buna seara si multumim de aceasta emisiune. Cred ca sunt foarte multi romani care o asculta si care…, in sfarsit, aceasta problema atat de delicata este pusa din ce in ce mai mult in fata opiniei publice.
Realizator: Preasfintia Voastra, dupa sedinta din comisia juridica, ati exprimat o opinie mai mult decat rezervata vizavi de Ordonanta de urgenta, cu acest amendament cu care a trecut de Comisia juridica. De ce sunteti nemultumit de acordul actual intre Romania si Ungaria si de Fundatia Publica romano-ungara Gojdu?
PS Ioan Salajan: Pentru ca amendamentul propus in comisie am putea spune ca este asemanator cu faptul acela sa iti pui umbrela dupa ce te-a plouat. De ce nu a aparut aceasta notificare expresa in acordul semnat de cei doi prim-ministri?
Realizator: Adica sa-i fi pus in fata Ungariei acest amendament, si anume ca acest acord nu atinge in nici un fel Fundatia Gojdu si nici bunurile lui Gojdu.
PS Ioan Salajan: Chiar daca au fost convorbiri bilaterale pana s-a ajuns la textul comun, totusi, actul a fost semnat la Bucuresti. Deci, nu am putea spune ca Guvernul Romaniei n-a avut timp, a fost in deplasare, in diferite conjuncturi si presiuni externe. Nu, actul a fost semnat la Bucuresti. Nici in urma cu 10 minute inainte de a-l semna, n-ar fi fost tarziu sa fi fost consultat unul din ierarhii transilvaneni inainte ca primul-ministru sa-si puna semnatura pe acest document.
Realizator: V-a intrebat cineva ceva?
PS Ioan Salajan: Absolut. Deci, nu am fost intrebat. De aceea eu spun si am spus si in contextul comisiei: “Pai, odata semnat acordul de cei doi prim-ministri, ratificat la Budapesta, acum, noi, aici, putem spune: ‘Pai, ia sa trecem aici ca vrem jumatate din Budapesta”. Si putem sa trecem acolo si asta credem noi. Nu se poate. ÃŽn relatiile diplomatice, in relatiile interstatale nu se judeca. Ce am spus am spus, ce s-a incheiat sub semnatura nu se mai poate adauga acum. Este foarte clar ce s-a facut cu acest amendament, va fi trimisa noua formula, probabil ca va trece, pentru ca aceasta este opinia majoritara a Parlamentului Romaniei, probabil ca va trece cu formula aceasta de amendament, dar partea maghiara se va uita la el si nu ii va da nici o importanta. Este totusi ceva-ceva, un semnal ca romanii s-au trezit, dar cand? Dupa ce au semnat.
Realizator: Dupa al 12-lea ceas.
PS Ioan Salajan: Efectele vor fi cat se poate de slabe ale acestui amendament. Totusi este ceva, este o trezire. Pacat ca domnul Sergiu Andon, care este un om de o luciditate in domeniul justitiei extraordinara…, daca si dansul, din Parlament de acolo, ar fi consultat sau domnul Pavelescu care s-a zbatut atat pentru problema aceasta fara nici un… Ce interes ar fi avut acesti oameni in chestiunea aceasta decat sa-si exprime demnitatea lor si cinstea lor de romani? ÃŽnsa, as spune ca aceasta problema Gojdu este – consider eu – este un examen, este un test pentru Parlamentul Romaniei.
Cat de serios se discuta si trec prin parlament probleme si legi fundamentale pentru tara. Nu ne mai miram ca o lege care a trecut prin parlament peste o luna de zile a fost cazul si dupa o saptamana de zile a trebuit sa fie retrasa sau amendata, data ordonanta de urgenta, pentru ca s-a vazut cand a iesit legea in strada nu a avut picioare de mers. De asemenea, as putea spune ca este un test pentru relatiile romano-maghiare cum vad maghiarii sa se inteleaga cu romanii, cum vad romanii sa se inteleaga cu maghiarii intr-o problema intr-adevar cu totul deosebita, pentru ca aceasta fundatie are niste conotatii spirituale deosebite, nu este vorba de frontiere sau alte treburi, niste probleme de spiritualitate. Si apoi as vrea, daca mai este timp sa comentez, as putea sa spun ca in momentul acesta cand am mers la Comisie era data de 15 martie. Aici, in zona Covasnei si Harghitei, erau tensiuni destul de mari. Ei, in acel moment nu era in Comisie nici un deputa
t maghiar. Deci, cine a respins acest punct de vedere al bisericii noastre nu putem sa dam vina pe deputatii maghiari ca au fost si atatia deputati maghiari si cu un vot doua a cazut respingerea aceasta. Nu. Au judecat-o partidele romanesti parlamentare cu exceptia a trei deputati, mi se pare doi de la PC si unu cred ca de la PRM. Deci iata ca nu exista nici din…, daca in Parlamentul Romaniei nu este sprijin pentru aceasta problema, asteptam ca Parlamentul Ungariei sa accepte amendamentul care a fost pus acolo. Nu se poate…
Realizator: Preasfintia voastra, va multumesc. Din pacate nu prea mai este timp. Am inteles. Vreau sa va mai pun o singura intrebare. Veti sustine aceasta doleanta de a intra in posesia averii Gojdu chiar daca Parlamentul Romaniei va ratifica acest acord?
PS Ioan Salajan: Nu avem ce face, pentru ca…
Realizator: …deci veti merge pana la instantele internationale daca va fi nevoie.
PS Ioan Salajan: Da. Nu ne lasa acest testament, pentru ca testamentul este ultima lege pe care un om si-o da inainte de a se stinge in viata. Deci Gojdu nu mai poate sa-si rectifice testamentul, ramane asa.
Realizator: Va multumesc mult pentru interventie. Din pacate mai avem foarte putin timp. Alaturi de noi este domnul Radu Preda, teolog de la Universitatea Babes Bolyai, de la Facultatea de Teologie Ortodoxa de acolo, specializat in relatia biserica-stat. ÃŽmi pare rau ca ne-am aglomerat asa, catre finalul emisiunii noastre. Domnule Radu Preda, daca ne auziti, va spunem buna seara.
Radu Preda: Va aud. Buna seara.
Realizator: ÃŽn finalul discutiei noastre, care s-a prelungit destul de mult, o concluzie din partea unui specialist in problema biserica-stat…
Radu Preda: O concluzie foarte pe scurt ar fi aceea ca acest moment tensionat diplomatico-bisericesc ne arata prezenta in spatiul public la nivel decizional mai cu seama a bisericii noastre, a bisericii noastre majoritare, ortodoxe, nu mai este…, incepand cu acest moment mai cu seama in mod foarte vizibil, de la sine inteleasa. Cu alte cuvinte, noi platim intr-un fel neglijenta, noi, biserica, platim neglijenta de a nu fi format la vreme o clasa sa o numim decizionala de laici care sa fie prezenti in parlament sau in guvern si de aceea practic testamentul lui Gojdu eu nu cred ca acuza mai mult Ministerul Afacerilor Externe care oricum este habauc si numai numele nu si-l merita, dar mai cu seama cred ca este o acuzatie indirecta peste decenii la adresa ierarhiei noastre, care nu a stiut sa-si pregateasca terenul. Si acum plateste pentru acest lucru. Faptul ca, cum spunea Preasfintitul Ioan, parlamentari ai unor partide parlamentare, unele cu traditie istorica, refuza sa se
ralieze pozitiei bisericii este un semnal evident ca noi am pierdut vremea, ca nu am stiut sa ne formam o prezenta coerenta la nivelul unor structuri ale statului, unde sa ne impunem punctul de vedere, nu dictatorial, ci spre binele comun.
Realizator: Domnule Radu Preda, va multumesc mult. O concluzie scurta si la obiect. Punctul il pune presa scrisa, cea care de fapt a purtat batalia in cadrul conflictului mediatic declansat de catre averea Gojdu. ÃŽl am alaturi de mine, in direct, pe domnul Victor Roncea, jurnalist de la “Ziua”. ÃŽi spunem buna seara.
Victor Roncea: Va salut si va felicit pentru emisiune.
Realizator: As dori sa va intreb spre finalul discutiei, nu mai avem decat doua, trei minute la dispozitie, daca dvs considerati oportuna atasarea acelui amendament de ordonanta de urgenta sau nu?
Victor Roncea: Este o prostie, vreau sa va spun. L-am ascultat pe domnul Andon. Dansul se afla intr-o grava eroare, intr-o eroare totala as putea spune. Atat timp cat inclusiv Ministerul Afacerilor Externe de la Budapesta a respins ideea unui astfel de document, cu un nou amendament, din moment de parlamentul de la Budapesta deja a ratificat varianta ungara si aceasta dovedeste de altfel ca intreg acordul este de inspiratie maghiara si a fost inghitit ca atare de partea romana. Ministerul de Externe de la Bucuresti si Guvernul Romaniei, asa zis al Romaniei, nu au dreptul sa-si aroge acest nume. Puteau sa aleaga, dupa cum a spus un inalt ierarh, numele de Petöfi Sandor, in paranteza fie spus un antiroman, dar nu au dreptul…
Realizator: Sa-si aleaga acest nume pentru ce? Pentru fundatia romano-ungara.
Victor Roncea: Exact. Numele Fundatiei Gojdu apartine de drept Bisericii Ortodoxe Romane si beneficiarilor testamentului Gojdu, tinerii ortodocsi din Ungaria si Transilvania. Un grup de parlamentari, acest grup din Comisia juridica, nu poate nici juridic, nici mai ales intelectual si moral sa dea lectii tuturor celor 15 inalti ierarhi transilvaneni, responsabili de Fundatia Gojdu, care au cerut Parlamentului Romaniei sa fie in deplinatea responsabilitatii lui si sa respinga acest acord. Parlamentul roman insa, as putea sa-l citez pe IPS Anania, sufera de lipsa de patriotism si demnitate nationala. Aceasta este problema Romaniei si acest statut, cred, predispune foarte usor la tradare. Suntem in fata unui act de hotie si de tradare nationala.
Realizator: Domnule Victor Roncea, va multumesc. A fost opinia…
Victor Roncea: ÃŽn incheiere as vrea sa imi exprim convingerea ca acest acord care sfideaza memoria lui Gojdu nu se va realiza. Daca parlamentarii vor fi pacaliti sau santajati, cum aud ca se intampla la ora aceasta, pentru a ratifica acest acord, eu sunt convins ca Traian Basescu, presedintele tuturor romanilor, nu va aproba un act impotriva Bisericii Nationale si a credinciosilor ei. Va multumesc.
Realizator: Va multumesc, domnule Victor Roncea. Aceasta a fost parerea presei, ati ascultat si parerea Bisericii, de asemenea viziunea deputatilor, care si ea este impartita. Ramane de vazut ce se va intampla in Camera Deputatilor si apoi la Senat, daca va fi ratificat acordul dintre Romania si Ungaria sau nu. Este drept insa ca Biserica Ortodoxa doreste ca acesta sa nu fie ratificat si se afirma de asemenea de catre ierarhii ortodocsi ca se va face un apel la instantele internationale pentru a intra in posesia Fundatiei Gojdu, fundatie care va fi destinata burselor romanilor ortodocsi din Transilvania si Ungaria. Nu este asadar vorba de o fundatie care va putea fi folosita de catre Biserica in mod direct. Noi va vom tine la curent cu evolutia intregului “dosar Gojdu”.
RADOR