“Obiectivul nostru este sa refacem unitatea nationala a romanilor, acesta trebuie sa fie scopul nostru. Daca autoritatile noastre nu se intereseaza – si sunt convins ca nu se intereseaza – in ceea ce priveste redobandirea cetateniei romane, ceea ce se intampla este rusinos si dureros pentru noi, romanii”, a afirmat academicianul Florin Constantiniu in cadrul conferintei “Basarabia 88/66” organizata de Asociatia Civic Media impreuna cu Centrul de Geopolitica al Universitatii din Bucuresti. Manifestarea a fost realizata la Facultatea de Sociologie a Universitatii din Bucuresti cu prilejul implinirii, pe 27 martie, a 88 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania si, tot anul acesta, a 66 de ani de la ocuparea provinciei romanesti de catre trupele Armatei Rosii ale URSS. Conferinta a cuprins urmatoarele teme: Republica Moldova azi intre Est si Vest; Relatiile Romaniei cu Republica Moldova in spatiul euro-atlantic si perspective de integrare in Uniunea Europeana; Mitropolia Basarabiei – de la victoria CEDO la realitatea din teren; chestiunea redobandirii cetateniei romane; securitatea frontierelor NATO si UE si provocarile Transnistriei. Dezbaterea directa a acestor teme cu studentii bucuresteni s-a lasat nu de putine ori cu scantei verbale intre acestia si reprezentantii autoritatilor prezente in sala. De altfel, Parlamentul, Guvernul, Presedintia ca si autoritatile din tara au ignorat complet aniversarea Unirii.

La conferinta au participat reprezentanti ai mediului academic, invitat special prof. univ. dr. Florin Constantiniu, iar din partea Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Romane PS Episcop Sebastian Ilfoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor si consilierul patriarhal Florin Serbanescu. Din partea Ministerului Afacerilor Externe a fost prezenta in sala o delegatie numeroasa formata din secretarul de stat pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni Mihai Gheorghiu, directorul general al Directiei Europa Largita, Razvan Rusu; specialistul MAE in probleme juridice internationale Bogdan Aurescu; directorul Directiei Generale Consulare Cristian Gaginski; seful Oficiului de Cooperare cu Republica Moldova, Dan Iancu, si directorul general pentru Afaceri Politice Ovidiu Dranga. Conferinta a fost moderata de prof. Nicu Sava din partea Centrului de Geopolitica al Universitatii din Bucuresti.

Din pacate, desi au primit invitatii din timp, iar prezenta lor era necesara pentru lamurirea chestiunilor legate de redobandirea cetateniei romane si securizarea frontierei de est, reprezentantii Ministerului de Justitie si cei ai Ministerului Administratiei si Internelor nu au fost prezenti la conferinta. Este de mentionat ca Republica Moldova este considerata o prioritate a actualei Presedintii a Romaniei si ca acesta problematica in conexie cu aderarea tarii la UE a fost abordata in dezbatere publica pentru prima data in ultimii 16 ani.

Mitropolia Basarabiei, o problema nerezolvata

Foto: Academicianul Florin Constantiniu si PS Episcop Sebastian Ilfoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor

Inalt Prea Sfintitul Sebastian Ilfoveanul, episcopul vicar al Bucurestilor, a prezentat audientei situatia prezenta a Mitropoliei Basarabiei care este formata acum din 8 protopopiate, 79 de parohii inregistrate si 6 parohii in curs de inregistrare, la care se adauga 8 manastiri. IPS Sebastian Ilfoveanul si-a exprimat regretul fata de atitudinea Patriarhiei Moscovei care nu recunoaste Mitropolia Basarabiei, afirmand ca “imperialismul acesta politic si social a contagiat din pacate si viata ecleziastica. Suntem intr-un dialog cu Moscova, am avut intalniri, vom avea si anul acesta si probabil si la anul si la multi ani, cautand o solutie rezonabila, astfel incat aceasta chestiune sa nu ajunga – Doamne fereste! – la o schisma intre Moscova si Bucuresti. Speram ca printr-un dialog cinstit si cu frica lui Dumnezeu vom gasi o solutie”.

Mitropolia Basarabiei a luat fiinta in 1992 in urma cererii adresate de romanii din stanga Prutului de revenire sub aripa Bisericii Ortodoxe Romane. In anul 1992 un grup de tineri romani au adus de la Chisinau la Bucuresti o cruce care a fost instalata in Piata Universitatii – eveniment care a marcat cererea basarabenilor de a reveni la Biserica Ortodoxa Romana. V. Ceremus, organizatorul “Drumului Crucii” din 1992, prezent la conferinta Basarabia 88/66 a afirmat “Crucea instalata in Piata Universitatii reprezinta simbolul libertatii poporului roman – aceasta actiune a dus la infiintarea Mitropoliei Basarabiei, singura institutie a neamului romanesc care a devenit functionala in Republica Moldova. In ceea ce priveste chestiunea redobandirii cetateniei romane, nu pot sa spun ca este o rusine ca statul roman nu ne acorda acest drept al nostru, al romanilor din Basarabia si Bucovina”.

Cetatenia cu dus si-ntors

Chestiunea redobandirii cetateniei romane de catre basarabeni si bucovineni a constituit tema centrala a conferintei de luni. Astfel, Ghenadie Brega, reprezentantul ONG Hyde Park din Chisinau a lansat o petitie pentru reluarea procesului de redobandire a cetateniei romane, proces blocat din anul 2002. In petitia amintita se arata ca: “In 20 ianuarie 2005 autoritatile romane au ratificat Conventia Europeana a Consiliului Europei privind Cetatenia (intrata in vigoare in 01 mai 2005). Prevederile tratatului mentionat mai sus sunt incalcate in mod flagrant odata cu respingerea de catre premierul Tariceanu a initiativei de imbunatatire a procesului de acordare a cetateniei pentru romanii din Basarabia si Bucovina de Nord. Necesitatea imbunatatirii procesului de acordare a cetateniei pentru romanii din teritoriile cedate in 1940, in urma pactului Ribbentrop-Molotov, survine din urmatoarele argumente:

Dupa adoptarea Legii cetateniei romane nr. 21 din 1 martie 1991 pana in prezent, doar 2,2% dintre romanii din Basarabia si Bucovina de Nord au reusit sa redobandeasca cetatenia romana. In perioada 2002 – 2005 s-au acordat 1650 de titluri de cetatenie (in medie cate 400 dosare/an). Pentru procesarea celor cca 28.500 dosare care au ramas nesolutionate pana in prezent va fi nevoie de cel putin 70 de ani.

In prezent, cetatenii care au dreptul legal de a redobandi cetatenia romana sunt pusi in situatia de a astepta 2-3 ani (termen care include si perioada de “programare”) pana sunt invitati sa depuna dosarul la Consulatul din Chisinau sau 4 ani de sedere legala in Romania pentru cei care depun actele la Biroul pentru Cetatenie din cadrul Ministerului Justitiei de la Bucuresti.

In comparatie cu recomandarile Conventiei Europene privind cetatenia ale Consiliului Europei, legislatia romaneasca in materie de redobandire a cetateniei este mult prea greoaie, fiind inaccesibila majoritatii cetatenilor. Actele, taxele care trebuie achitate pentru perfectarea acestora, precum si nenumaratele drumuri la Bucuresti (o masinarie birocratica pusa in aplicare prea des) constituie doar cateva conditii descurajante pentru acestia”.

Reactia diplomatica

Reprezentantii MAE prezenti in sala au declinat sa raspunda problemelor ridicate de redobandirea cetateniei romane – acest proces gasindu-se in prezent in sarcina Ministerului de Justitie – institutie care a declinat participarea la aceasta conferinta. Totusi, Cristian Gaginski, directorul Directiei Consulare, a subliniat faptul ca Ministerul Afacerilor Externe de la Bucuresti pregateste un program flexibil de vize pentru cetatenii Republicii Moldova. Astfel, pentru basarabenii care studiaza la universitatile din Romania vor fi acordate vize cu intrari multiple pe o durata lunga de pana la un an.

Pe de alta parte in chestiunea depunerii cererilor pentru redobandirea cetateniei romane la Consulatul Romaniei de la Chisinau, avocatul Bleahu a afirmat ca in acest proces exista fapte de coruptie. Cristian Gaginski a replicat ca orice dovezi clare in acest sens vor duce la masuri administrative pentru remedierea situatiei.

Mihai Gheorghiu, secretarul de stat MAE pentru Relatii cu Romanii de Pretutindeni, a remarcat in cursul conferintei faptul ca “ne aflam pe un trend ascendent in relatiile cu Republica Moldova in prezent” si a enumerat actiunile DRRP in ceea ce priveste sprijinirea proiectelor culturale, mass-media si pntru pastrarea identitatii desfasurate in Republica Moldova.

29 martie 2006