MARTIRI PENTRU HRISTOS

O lista a martirilor crestin-ortodocsi din perioada comunista. Ierarhi, monahi, preoti, credinciosi.


Patriarhul României Nicodim Munteanu, fiu al unei familii de ţărani din Pipirigul NeamÅ£ului, a studiat la. Seminarul de la Socola, iar din 1890 a fost trimis de mitropolitul Iosif Naniescu la Academia lui Petru Movilă din Kiev. ÃŽn 1896 a devenit ieromonah la Mănăstirea NeamÅ£. între 1903 – 1909 a condus Seminarul de la GalaÅ£i, iar în 1909 a fost hirotonit arhiereu vicar pe lângă Mitropolia Moldovei. Ales episcop de HuÅŸi în 1912, s-a retras ca stareÅ£ la Mănăstirea NeamÅ£ în perioada 1924 1935. ÃŽn ianuarie 1935 a fost chemat la cârma Mitropoliei IaÅŸilor, iar la 30 iunie 1939 a devenit patriarhul României. Pentru că a refuzat să devină o simplă unealtă în mâna comuniÅŸtilor, a fost înlăturat din scaun ÅŸi a murit la scurtă vreme. ÃŽn după-amiaza zilei de 27 februarie 1948, clopotele anunÅ£au moartea patriarhului Nicodim Munteanu. Cinci zile, credincioÅŸii ÅŸi-au plecat genunchii în faÅ£a trupului neînsufleÅ£it al patriarhului, aÅŸezat în catedrala patriarhală. Mitropolitul Irineu Mihălcescu (Ioan, numele de botez), fiu de preot, a văzut lumina zilei în comuna Pătârlagele, Buzău, la 24 aprilie 1874. După ce a învăţat la ÅŸcoala din sat, ÅŸi-a continuat studiile gimnaziale la Buzău, de unde s-a transferat la Seminarul Teologic din acelaÅŸi oraÅŸ. Cursul superior îl urmează la Seminarul Central din BucureÅŸti, de unde trece la Facultatea de Teologie din BucureÅŸti. în 1899 îşi ia licenÅ£a în Teologie, având ca subiect al tezei “Sinodul III Ecumenic din Efes”. ÃŽn continuare, studiază la Facultăţile de Teologie ÅŸi Filosofie din Berlin ÅŸi Leipzig. ÃŽn 1903 îşi ia doctoratul în filosofie la Leipzig, summa cum laude, cu teza intitulată: “Darlegung und Kritik der Religionsphilosophie Sabatiers”. ÃŽntors în Å£ară, Ioan Mihălcescu este numit la 1 iunie 1904, profesor la Facultatea de Teologie din BucureÅŸti, pe seama catedrei de Teologie Fundamentală ÅŸi Dogmatică, al cărei titular e confirmat la 28 martie 1908. La Facultatea din BucureÅŸti a creat disciplina de Apologetică sau Teologie fundamentală, sistematizând un imens material, pe care ÅŸtiinÅ£a europeană i-l punea la dispoziÅ£ie. Nichifor Crainc îşi amintea de cursurile sale, considerate în comparaÅ£ie cu cele mai prestigioase ale Universităţii din BucureÅŸti, ca de adevărate sărbători ale vieÅ£ii intelectuale.1 ÃŽntre cele 510 titluri legate de numele profesorului Ioan Mihălcescu, inventariate de Emilian Vasilescu2, se numără ÅŸi importante traduceri, precum Epopeea lui GhilgameÅŸ, Legile lui Mânu sau Bagavad-Gita, făcute după versiuni germane ÅŸi franceze. ÃŽn anul 1923, în viaÅ£a profesorului Ioan Mihălcescu a intervenit un eveniment crucial: a fost hirotonit preot pe seama bisericii Amza. ÃŽntre 1926 -1928 a fost decan al Facultăţii de Teologie din CernăuÅ£i. După moartea soÅ£iei sale, Anastasia, Biserica a văzut imediat în el un viitor ierarh. în 1936 devine arhiereu vicar al Arhiepiscopiei BucureÅŸtilor, apoi locÅ£iitor de episcop al Râmnicului ÅŸi mai târziu, în 1939, locÅ£iitor al mitropolitului Olteniei, iar din decembrie 1939 mitropolit al Modovei. La 16 august 1947, mitropolitul Irineu Mihălcescu era forÅ£at să se retragă din scaun. A murit în împrejurări neelucidate, la 3 aprilie 1948. Emilian Dumitru Antal, arhiereu vicar al BucureÅŸtilor, locuitor de episcop la ArgeÅŸ, apoi locÅ£iitor de mitropolit la Suceava, s-a născut la 20 octombrie 1894 la TopliÅ£a, judeÅ£ul Harghita. A studiat Teologia la Sibiu ÅŸi filosofia la Universitatea din Budapesta. După 1948 a fost exilat la mănăstire; întâi la Mănăstirea NeamÅ£, după aceea la Cozia ÅŸi, în cele din urmă, la TopliÅ£a, unde a rămas ca stareÅ£, timp de 19 ani, până la moarte. Este îngropat la Mănăstirea TopliÅ£a. Nifon Grigore Criveanu, mitropolitul Olteniei, s-a născut la 20 februarie 1889, la Slătioara, judeÅ£ul RomanaÅ£i (Olt). A studiat la Seminarul Central ÅŸi la Facultatea de Teologie din BucureÅŸti,

Studii teologice, publicaţie a Facultăţii de Teologie din Bucureşti, anul VII, 1938 -1938, p. 12.

apoi la Facultăţile de Teologie din Montpellier ÅŸi Paris. Preot la biserica Lucaci din BucureÅŸti, apoi la Popa Soare, profesor ÅŸi director la Seminarul Nifon din BucureÅŸti, s-a călugărit la Cernica în 1927. Hirotonit în acelaÅŸi an arhiereu vicar al Episcopiei Râmnicului, la 19 octombrie 1933 a fost ales episcop la HuÅŸi, iar la 30 noiembrie 1939 a devenit mitropolitul Olteniei. A fost pensionat în 1945. Atanasie Alexandru Dincă, arhiereu vicar patriarhal, cu titlul Bârlădeanul, locÅ£iitor de episcop al Râmnicului din 1945, a fost scos din funcÅ£ie după 1948 ÅŸi obligat să intre în Mănăstirea NeamÅ£. Mitropolitul Basarabiei Efrem Enăchescu, născut la 21 mai 1893 la Zăvoieni, Vâlcea, a absolvit Seminarul Central din BucureÅŸti, după care a urmat cursurile Facultăţii de Teologie din BucureÅŸti ÅŸi cursuri de specializare la Montpellier, în FranÅ£a.. La 12 ianuarie 1944 a fost ales arhiepiscop al ChiÅŸinăului ÅŸi mitropolit al Basarabiei. După numai câteva luni a fost nevoit să se refugieze la BucureÅŸti. Potrivit volumului Mărturisitori de după gratii3, a murit în detenÅ£ie. Episcopul Eugeniu Laiu s-a născut la 20 iunie 1894 în localitatea Bărgăunani, judeÅ£ul NeamÅ£. A fost mitropolitul Bucovinei, cu sediul la CernăuÅ£i. Pentru acÅ£iuni duÅŸmănoase faţă de comunism, a fost arestat în 1949, potrivit informaÅ£iilor provenite de la protopopiatul Tg. NeamÅ£. A încetat din viaţă la 20 aprilie 1968. Relatarea lui N. Steinhardt despre episcopul Leu pe care 1-a întâlnit în închisoare “tare dărâmat, umblând în cârje, înÅ£olit în straie miÅ£oase de baciu la o stână de munte înalt”, interogat împreună cu doctorul Voiculescu, de gardieni, “batjocoriÅ£i ÅŸi beÅŸteliÅ£i, insultaÅ£i, înjuraÅ£i ÅŸi porcăiÅ£i”4, s-ar putea referi în realitate la episcopul Laiu, pentru că episcopul Leu a murit în martie 1949 ÅŸi nu a fost arestat. Mitropolitul TimiÅŸoarei Vasile Lăzărescu, s-a născut la 1 ianuarie 1894 în localitatea CorneÅŸti, judeÅ£ul TimiÅŸ. Ales episcop al CaransebeÅŸului, este hirotonit arhiereu în 1933 iar la 12 iunie 1940 este ales episcop al TimiÅŸoarei. în 1947 devine arhiepiscop al TimiÅŸoarei ÅŸi mitropolit al Banatului. A fost pus în retragere la 18 decembrie 1961, la cererea autorităţilor comuniste, stabilindu-i-se ca reÅŸedinţă Mănăstirea Cernica, unde a ÅŸi murit. La 1 martie 1949 s-a stins din viaţă, în reÅŸedinÅ£a episcopală de la HuÅŸi, în vârstă de 69 de ani, episcopul Grigore Leu. Fiu al unei vechi familii de preoÅ£i din părÅ£ile Covurluiului, născut la 2 mai 1881 în Å¢uÅ£cani, Vaslui, după ce a urmat cursurile Seminariilor din Roman ÅŸi IaÅŸi, a fost hirotonit preot pentru comuna Oancea, GalaÅ£i, urmând în paralel cursurile Facultăţii de Teologie din BucureÅŸti. între 1916 – 1918 a fost directorul Seminarului din Ismail, iar în 1924 a devenit vicar al Mitropoliei IaÅŸilor, fiind sfinÅ£it arhiereu în acelaÅŸi an. ÃŽn 1936 Grigore Leu este ales episcop al ArgeÅŸului, iar după patru ani, în 1940, este ales episcop de HuÅŸi, unde rămâne până la 5 februarie 1949. în urma noilor arondări eparhiale din 1949, Episcopia FluÅŸilor se împarte între Episcopiile de Roman ÅŸi GalaÅ£i, iar episcopul Grigore Leu este pus în retragere. Mitropolitul Nicolae Mladin s-a născut la 18 decembrie 1914, la Abrud. După ce a absolvit liceul la PetroÅŸani, a urmat Facultatea de Teologie la Oradea, ChiÅŸinău ÅŸi BucureÅŸti, luându-ÅŸi doctoratul în 1946, ÅŸi continuând cu cursuri de specializare la Viena. Tuns în monahism în 1947 ÅŸi hirotonit în 1949, a fost ales arhiepiscop al Sibiului ÅŸi mitropolit al Ardealului în 1967. Nevoit să se retragă din scaun în 1981 în împrejurări neclare, a murit în 1986 la Mănăstirea Sâmbăta de Sus. Episcopul Policarp MoruÅŸca (Pompei, numele de botez), s-a născut la 20 martie 1883 în localitatea Dealul Geoagiului, judeÅ£ul Alba. După ce a urmat cursurile gimnaziale la Alba Iulia ÅŸi Blaj, a absolvit Institutul Teologic din Sibiu. între 1908 – 1919a slujit ca paroh în Åžeica Mare, judeÅ£ul Sibiu. Tuns în monahism în 1925, a fost ales episcop misionar pentru românii din America la 24
3 Editat de Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului în 1995. 4 Jurnalul fericirii, Editura Dacia, Cluj, 1997, p. 59.

2

ianuarie 1935. ÃŽn 1948 a fost pensionat. A murit în 1958 ÅŸi este îngropat la Schitul Sf. Ioan Botezătorul din Alba Iulia. Veniamin Nistor (Virgil, numele de botez), episcop de CaransebeÅŸ, s-a născut la 10 februarie 1886 în localitatea Araci, judeÅ£ul Covasna, într-o familie de preot. A absolvit liceul la BraÅŸov ÅŸi Institutul Teologic la Sibiu, în 1909. A lucrat la Episcopia Clujului, apoi la Arhiepiscopia Sibiului. A fost tuns în monahism la CăldăruÅŸani ÅŸi hirotesit arhimandrit în 1940. La 8 iunie 1941 a devenit episcop al CaransebeÅŸului. ÃŽn februarie 1949 a fost pensionat. A murit la 5 februarie 1963 ÅŸi este îngropat la Mănăstirea Sfântul Ioan Botezătorul din Alba Iulia. Episcopul Cosma Petrovici, născut la Brăila în 11 ianuarie 1873, a studiat la Seminarul din GalaÅ£i începând cu anul 1892. Din 1892 a urmat cursul superior al Seminarului Veniamin din IaÅŸi. ÃŽn toamna anului 1896, după absolvirea seminarului, se căsătoreÅŸte ÅŸi pleacă la CernăuÅ£i pentru a.ÅŸi desăvârÅŸi studiile la Facultatea de Teologie de acolo. La 15 iunie 1897 se întoarce în Å£ară ÅŸi este hirotonit diacon pe seama bisericii din Pomăda, judeÅ£ul BotoÅŸani, dar este detaÅŸat la catedrala din Dorohoi. ÃŽn 1900 ÅŸi-a luat licenÅ£a în Teologie, iar la 15 august 1902 a fost hirotonit preot în Mănăstirea Văratec ÅŸi numit protoiereu la Dorohoi. în vara anului 1917 a rămas văduv cu opt copii. La 9 iulie 1923 a fost hirotonit arhiereu vicar al Mitropoliei Moldovei, cu titlul de Botoşăneanul. La 11 iunie 1924 a devenit episcop al Dunării de Jos, cu sediul la GalaÅ£i. La sfârÅŸitul lunii august 1947 a fost « pus în retragere » prin decretul 1836/10 septembrie 1947, iar în ziua de 16 decembrie 1948 ÅŸi-a dat obÅŸtescul sfârÅŸit. Arhiereul vicar Vasile Veniamin Pocitan, născut la 5 decembrie 1870 în comuna CiumaÅŸi, Buzău, locÅ£iitor de episcop la HuÅŸi, între 1932 – 1934 ÅŸi arhiereu vicar al BucureÅŸtilor între 1935 1948, a fost pensionat în 1948. Episcopul Nicolae Popovici de la Oradea s-a născut la 29 ianuarie 1903 la Biertan, judeÅ£ul Sibiu. A urmat cursurile gimnaziale la Dumbrăveni, ÅŸcoala normală la Sibiu, apoi liceul la BraÅŸov ÅŸi Academia Teologică la Sibiu, în 1934 ÅŸi-a luat doctoratul în Teologie la CernăuÅ£i, după care a făcut studii de specializare la Atena, Munchen, Tubingen, Leipzig ÅŸi Breslau. ÃŽntre 1932 -1936 a fost profesor de Dogmatică ÅŸi Apologetică la Academia « Andreiană » din Sibiu. La 28 aprilie 1936 a devenit episcop al Oradiei. Refugiat la BeiuÅŸ între 1940 – 1944, a fost pensionat la 5 octombrie 1950 ÅŸi trimis, cu domiciliu obligatoriu, la Mănăstirea Cheia. A murit la 20 octombrie 1960, la Biertan. Mitropolitul Visarion Puiu (Victor, numele de botez) s-a născut la PaÅŸcani, în 27 februarie 1879. După ce a studiat la Seminariile din Roman ÅŸi IaÅŸi, a urmat cursurile Facultăţii de Teologie din BucureÅŸti apoi ale Academiei duhovniceÅŸti din Kiev. La 22 decembrie 1905 a fost tuns în monahism la Roman, iar în ziua NaÅŸterii Domnului, în acelaÅŸi an, hirotonit diacon. Hirotonit preot în 1908, a devenit vicar al Eparhiei Dunării de Jos în 1909, apoi a fost director al Seminarului Sf. Andrei din GalaÅ£i, iar mai târziu director al Seminarului din ChiÅŸinău ÅŸi exarh al mănăstirilor din Basarabia. La 17 martie 1921 a fost ales episcop al ArgeÅŸului, în 1923 episcop al Hotinului cu sediul la BălÅ£i, iar la 17 octombrie 1935 a devenit mitropolit al Bucovinei. între 1942 – 1944 a fost mitropolit al Transnistriei ÅŸi de pe această poziÅ£ie s-a străduit cu stăruinţă să demonstreze că Transnistria aparÅ£ine pe bună dreptate românilor. La 23 august 1944 se afla în Zagreb, unde a participat la hirotonirea unui arhiereu pentru Biserica Ortodoxă Croată; a înÅ£eles imediat ce va urma în Å£ară ÅŸi s-a văzut nevoit să se refugieze în Apusul Europei. La 21 februarie 1946 “Tribunalul Poporului” din BucureÅŸti 1-a condamnat la moarte. Sub presiunea autorităţilor comuniste, Sfântul Sinod 1-a depus din treaptă la 28 februarie 1950. A fost reabilitat în septembrie 1990. ÃŽntre 1949 – 1958 a fost întâistătătorul Episcopiei Ortodoxe Române de la Paris, ataÅŸată Sinodului Bisericii Ruse din afara frontierelor, cu sediul la New York. A murit la 10 august 1964.

3

Teodor Trandafir ScorobeÅ£, născut la CârÅ£iÅŸoara, judeÅ£ul Sibiu, ales în 1946 arhiereu vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, cu titlul de Răşinăreanul, a fost închis de autorităţile maghiare la Cluj, Oradea ÅŸi Zambor, între 1916 -1918. în 1948 a fost scos la pensie forÅ£at. Tit Simedrea, mitropolit al Bucovinei, născut în comuna Naipu, Giurgiu, la 4 septembrie 1886, a studiat la Seminarul Nifon, la Facultatea de Teologie din BucureÅŸti ÅŸi la Facultatea de Drept din IaÅŸi, continuând cu cursuri de specializare la Monlpellier ÅŸi Paris. A slujit ca preot de mir în parohia Prunaru, Teleorman, apoi la BlejeÅŸti ÅŸi Movila PeriÅŸ, Ilfov. ÃŽntre 1923 – 1925 a fost director al Cancelariei Sfântului Sinod. Călugărit în 1924 la Mănăstirea Cernica, la 11 decembrie 1935 a devenit mitropolit al Bucovinei, eu reÅŸedinÅ£a la CernăuÅ£i. înÅ£elegând că va fi pus în disponibilitate din oficiu, s-a retras la 31 iunie 1945. I s-a fixat ca domiciliu schitul Darvari din BucureÅŸti. Pavel Åžerpe, arhiereu vicar al BucureÅŸtilor din iulie 1947, cu titlul de PloieÅŸteanul, a fost pus în disponibilitate după 1948, stabilindu-i-se ca loc de retragere Mănăstirea Curtea de ArgeÅŸ. Episcopul Lucian Triteanul, născut la 15 august 1872 la Războieni, judeÅ£ul Alba, a urmat liceul la Blaj ÅŸi Sibiu, apoi cursurile Institutului de Teologie din Sibiu ÅŸi ale Facultăţii de Filosofic din cadrul Universităţii din Budapesta. în 1923 a fost tuns în monahism, iar la 29 martie în acelaÅŸi an, ales episcop al Romanului. Prin decretul Nr. 1836 din 10 septembrie 1947, a fost pus în retragere.

4

PREOÅ¢I ÅžI DIACONI ARESTAÅ¢I ÃŽN PERIOADA 1945 -1989
Preotul Mihai Acatrinei, născut la Movileni, IaÅŸi, în 1910, slujitor la catedrala mitropolitană din IaÅŸi, a fost condamnat în 1947 pentru uneltire împotriva URSS ÅŸi atitudine antidemocratică. A trecut prin închisorile de la Aiud, Gherla ÅŸi Poarta Albă. Preotul Iosif Achirilei (†) din parohia Piatra Tăieturii a fost împuÅŸcat din ordinul Securităţii în 1948. Preotul Andrei Adam s-a născut la 21 august 1920, în localitatea ZerveÅŸti, judeÅ£ul CaraÅŸSeverin. După ce a absolvit Academia Teologică din CaransebeÅŸ în 1945, a intrat ca funcÅ£ionar la cancelaria Consiliului Eparhial din CaransebeÅŸ, unde a funcÅ£ionat până în 1948, când a fost arestat, pe data de 17 iunie, de către un grup de angajaÅ£i de la SiguranÅ£a Lugoj, grup ce îl avea în frunte pe chestorul instituÅ£iei, Kling Zoltan. La SiguranÅ£a din Lugoj i s-a cerut să dea o declaraÅ£ie în legătură cu activitatea sa legionară, dar a refuzat. ÃŽn toamna aceluiaÅŸi an a fost mutat la TimiÅŸoara ÅŸi de acolo la Aiud. ÃŽn ziua de 26 decembrie 1948 a fost transferat la lagărul de deÅ£inuÅ£i politici de la Ocnele Mari. Acolo, în camera 11, a fost dat pe mâna unei echipe de reeducare politică. Studentul Grigore Åžtefănescu, originar din Râmnicu Vâlcea, Ion Samson, fiul unui medic din Roman, Constantin Gemeniuc din Bucovina ÅŸi Liviu Vlădoianu din ConstanÅ£a, l-au supus la cazne pe care mintea omenească nu le poate concepe. La numeroasele bătăi pe care le-a primit acolo, a participat ÅŸi un oarecare Gheorghe ScorÅ£eanu. Din cauza bătăilor care continuau până ce îşi pierdea cunoÅŸtinÅ£a, părintele diacon Andrei Adam a înnebunit. Åži-a revenit abia în iulie 1951. ÃŽn 13 ianuarie 1953 a fost judecat de Tribunalul Militar TimiÅŸoara ÅŸi condamnat la ÅŸapte ani închisoare. După o perioadă de câteva săptămâni a fost trimis la Jilava, apoi la mina de plumb Cavnic. Eliberat în noiembrie 1953, este numit preot în Sălbăgel, protopopiatul Lugoj, în august 1958. Din octombrie 1963 se transferă în parohia BucoÅŸniÅ£a, protopopiatul CaransebeÅŸ, iar din 1972 revine în parohia natală, ZerveÅŸti, de unde se pensionează în 1994. Preotul Nicolae Adam (†) din Răcătău, Bacău, a murit în închisoare potrivit mărturiei părintelui Constantin Galeriu. Preotul Adamescu din Eparhia Dunării de Jos, a fost arestat în 1949; a trecut prin lagărul de la Peninsula. Preotul Dumitru AdămuÅ£ din Adjudeni, NeamÅ£, a fost condamnat pentru construcÅ£ia bisericii din parohia sa. Preotul Mircea Agapie din CârpeÅŸtii Mari, BeiuÅŸ, a fost condamnat prin sentinÅ£a nr. 308/27. 06. 1959 la cinci ani de închisoare corecÅ£ională ÅŸi cinci ani interdicÅ£ie corecÅ£ională ÅŸi confiscarea averii, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. A fost eliberat în 1964. Preotul Ion Ageu, născut la 13 martie 1917 la Buhani, judeÅ£ul Arad, preot ÅŸi profesor la Academia Teologică din Arad, a fost arestat în 1948 ÅŸi condamnat pentru uneltire de Tribunalul Militar BucureÅŸti. A fost închis la Jilava, Arad, TimiÅŸoara, Capu Midia ÅŸi eliberat în 1964. Preotul Gheorghe AiriniÅ£oaiei, paroh în localitatea Teioasa, BotoÅŸani, a fost arestat în iulie 1952 ÅŸi închis la Suceava. Eliberat din închisoare în 1954, este trimis cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan. Preotul Pantelimon Albeanu (†) din Gorj se afla în iarna anului 1953 în celularul închisorii din Craiova. A decedat la Periprava. Preotul Nicolae Albescu a fost reÅ£inut timp de un an la Securitatea din Iasi.

1

Preotul Romulus D. Albu, paroh la Pane, lângă Deva, a fost condamnat prin sentinÅ£a nr. 138/25. 05. 1960 a Tribunalului Militar BraÅŸov, la opt ani de închisoare, pentru “deÅ£inere de publicaÅ£ii interzise”. A fost eliberat în 1964. Preotul Vasile Albu, se afla la Peninsula în 1953. Preotul Andrei Aldea din localitatea Berivoi, BraÅŸov, născut la 9 martie 1914, a fost condamnat în 1959 la trei ani de închisoare pentru “favorizarea infractorului”. Preotul Marin Alecu, născut la 6 mai 1910 în localitatea IndependenÅ£a, CălăraÅŸi, era paroh în comuna Alexandru Odobescu când a fost arestat în 1952, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” ÅŸi condamnat la doi ani de închisoare. A fost închis la Slobozia, CălăraÅŸi, OneÅŸti, BorzeÅŸti, Poarta Albă, GaleÅŸ ÅŸi la Canal. Părintele Zamfir Alecu, născut în localitatea IndependenÅ£a, judeÅ£ul CălăraÅŸi, preot în CiocăneÅŸtiMărgineni, unde funcÅ£ionează ÅŸi în prezent, a fost condamnat în 1952 la trei ani de închisoare, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”, pedeapsă pe care a executat-o la Slobozia, CălăraÅŸi ÅŸi la Canal. Preotul Alexandru T. Alexandrescu, născut la 15 octombrie 1894, în comuna Bucu, IalomiÅ£a, paroh în localitatea CălăraÅŸi, a fost arestat prima oară în perioada 16. 08. 1952 – 14. 08. 1953. în 1959 este din nou arestat, prin sentinÅ£a nr. 79417/08. 1959 a Tribunalului Militar BucureÅŸti, la 16 ani de temniţă grea ÅŸi opt ani degradare civică, pentru “uneltire contra ordinii sociale”. A fost eliberat în 1964. Preotul Constantin Alexandrescu, născut la 26 iulie 1914 în Mihălceni, Vrancea, paroh în FocÅŸani, a fost condamnat de Tribunalul Militar ConstanÅ£a pentru “uneltire contra ordinii sociale” ÅŸi închis în perioada 1959 -1964. Preotul Ion D. Alexandrescu, născut la 12 septembrie 1887, în localitatea Chiajna, Chitila, paroh în RaÅŸi, Lehliu, a fost condamnat pentru instigare publică de Tribunalul Militar ConstanÅ£a, prin sentinÅ£a nr. 137/26. 02. 1951, la doi ani de închisoare. Preotul Nicolae Alexandrescu (†)din UrlaÅ£i, Prahova, a decedat la Aiud în 1951. Avea 51 de ani. Preotul Vasile Alexandrescu, născut la 11 august 1906 în comuna Greabănu, Buzău, paroh la Brăila, a fost condamnat la ÅŸapte luni de închisoare. Preotul Tănăsache Alexandrescu, născut la 2 septembrie 1910 în comuna NicoreÅŸti, GalaÅ£i, a fost arestat între anii 1952 – 1954 pentru activitate legionară. Părintele Anton D. Alexandru, născut la 4 octombrie 1915 în localitatea GropniÅ£a, judeÅ£ul IaÅŸi, a fost hirotonit preot la data de 6 august 1942, în actuala Republică Moldova. A fost arestat în iunie 1945 ÅŸi reÅ£inut timp de trei luni în lagărul de la Galata, IaÅŸi fără să fie judecat. ÃŽn 19 iulie 1952 a fost arestat ÅŸi condamnat la 60 de luni de închisoare, apoi trimis în colonia de muncă de la Bicaz, de unde a fost transferat după un an în colonia de muncă de la BorzeÅŸti. A fost eliberat în 1954. Potrivit adresei nr. 75.682/30. 11. 90 a Ministerului de Interne, motivul arestării 1-a constituit faptul că “în perioada 1940 – 1941 a fost ÅŸef sector legionar”. ÃŽn 24 septembrie 1959 a fost arestat din nou ÅŸi, după o anchetă care a durat opt luni, judecat ÅŸi condamnat de către Tribunalul Militar IaÅŸi la opt ani de închisoare corecÅ£ională ÅŸi confiscarea totală a averii. A trecut pe la Jilava ÅŸi Aiud. A fost eliberat în 1964, la 31 iulie. Printre preoÅ£ii închiÅŸi împreună cu el se numără: Nicolae Gheorghiu din Târgu NeamÅ£, Ioan Alexandru, Alecu Zamfir din CiocăneÅŸti, CălăraÅŸi, Mihai Acatrinei din Movileni, IaÅŸi, Dumitru Bejan din Hârlău, IaÅŸi, Gheorghe Tulească din Probota, BotoÅŸani, Iftimie Gheorghe din IaÅŸi, Vasile Lazăr, Gheorghe Popovici, Ioan Ionescu, Gheorghe Dimitriu, Ioan Tatulea, Mihai Viscu ÅŸi Aurei Teodorescu din IaÅŸi, Dumitru Zamisnicu din Popricani, IaÅŸi, diaconul Valeriu Anania, preoÅ£ii Dumitru Argint din BucureÅŸti, Dumitru Leon din Gogească, IaÅŸi ÅŸi diaconul Florin CaÅŸcaval din IaÅŸi. Preotul Ion Alexandru (†) din TâmboieÅŸti, Vrancea, arestat în 1949, se afla la 10 mai 1950 în celula 107 din închisoarea de la GalaÅ£i. A decedat la Aiud.
2

Preotul Mihai Alexandru, născut în 1906 în satul BudiÅŸteanu, Brăila, paroh în satul FiliuBudiÅŸteanu, a fost arestat ÅŸi condamnat la ÅŸase ani de închisoare în 1952 pentru faptul că a protestat, după ce satul său a fost arat iar biserica jefuită ÅŸi demolată. A murit în 1986. Preotul Mihai Alionte din Gruiu, Ilfov, născut la 26 septembrie 1921 în comuna Bărăganu, judeÅ£ul ConstanÅ£a, a fost arestat împreună cu ţăranii din sat ÅŸi condamnat la patru ani de închisoare, prin sentinÅ£a 373/10. 06. 1951 a Tribunalului Militar BucureÅŸti, deoarece s-au opus colectivizării. Preotul Pavel Alisie din Slimnic, Sibiu, a fost arestat între anii 1952 -1954. A decedat la 3 1 martie 1972. Preotul Cernat Emil AmbruÅŸ din Crivina de Jos, TimiÅŸ, semnatar al cererii “Mărturie de credinţă”, adresată în 1981 Patriarhului Iustin Moisescu, a fost anchetat ÅŸi persecutat de Securitate, apoi expulzat1. Bartolomeu Valeriu Anania, astăzi arhiepiscopul Vadului, Feleacului ÅŸi Clujului, conducător al grevei studenÅ£eÅŸti antirevizioniste ÅŸi anticomuniste din 1946 de la Cluj, inspector patriarhal, scriitor, a fost arestat de mai multe ori. în 1958 a fost condamnat de Tribunalul Militar PloieÅŸti la 25 de ani de muncă silnică pentru “uneltire contra ordinii sociale”. A fost eliberat în 1964, de la Aiud. ÃŽntre 1965 – 1976 a fost director al Episcopiei Ortodoxe Române din America ÅŸi Canada, iar între 1976 – 1982, directorul Institutului Biblic din BucureÅŸti. Din 1993 este arhiepiscop la Cluj. Preotul Gheorghe Iancu Anastase din Rucăr – ArgeÅŸ era cu domiciliu obligatoriu în 1952, când a decedat. Preotul Dumitru Anca din Cluj, condamnat în 1950, a trecut prin Gherla ÅŸi pe la minele de plumb de la Baia Sprie, unde se afla în 1953. Preotul Ilie M. Anca de la biserica Herăstrău, născut la 1 martie 1922 la Ulmeni, judeÅ£ul Teleorman, a fost arestat în perioada 11 ianuarie 1952 – 9 noiembrie 1955, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”; a trecut prin Rahova, Jilava, Baia Sprie ÅŸi Aiud. Preotul Nicolae Andreescu (†), paroh în Poienărei, Muscel ÅŸi în NucÅŸoara, protopopiatul Curtea de ArgeÅŸ, a fost arestat în 1958 pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” ÅŸi executat în 1959 la Jilava. Preotul Spiridon I. Andreescu, născut la 19 iulie 1902 în comuna Văleni, judeÅ£ul DâmboviÅ£a, a fost arestat ÅŸi condamnat de Tribunalul Militar BucureÅŸti, prin sentinÅ£a nr. 41/13. 07. 1961 la ÅŸase ani de închisoare ÅŸi confiscarea averii, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. A fost graÅ£iat în iunie 1962. Preotul Vasile Andreica (†)) din ViÅŸeul de Sus, arestat în 1949, a decedat în detenÅ£ie. Preotul Gheorghe Andronescu din Poieni, Muscel, paroh la NucÅŸoara, a fost deÅ£inut politic. Preotul Toma Andronescu, paroh în localitatea Colacu, judeÅ£ul Vrancea, a fost arestat în 16 ianuarie 1958. Preotul Cezar Gh. Andronic, născut la 20 iulie 1902 în comuna Călugăreni, judeÅ£ul NeamÅ£, paroh în Galu ÅŸi Vânători, judeÅ£ul NeamÅ£, apoi în Piatra NeamÅ£, a fost arestat în 1948 ÅŸi condamnat prin sentinÅ£a nr. 353/ 22. 3. 1949 a Tribunalului Militar IaÅŸi la 12 ani de muncă silnică ÅŸi zece ani degradare civică. A fost eliberat în 1955 de la Aiud, dar i s-a stabilit domiciliu obligatoriu în comuna Răchitoasa FeteÅŸti, judeÅ£ul ConstanÅ£a, până în aprilie 1956. Din 1957 până când s-a pensionat, în 1975, a fost paroh la Valea Viei, judeÅ£ul NeamÅ£. Preotul Ioan Andronic, născut la Viforeni în 2 septembrie 1914, a fost arestat în 1948 ÅŸi condamnat la cinci ani de închisoare, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. A fost închis la Zalău, Deva ÅŸi Alba Iulia. Preotul Diaconu Angelescu din Brăila, în 1952 se afla în închisoare la Aiud.
1

ÃŽn volumul Biserica întemniÅ£ată, România 1944 – 1989, publicat de Institutul pentru Studiul Totalitarismului, BucureÅŸti, 1998, apare “decedat în detenÅ£ie”(p. 52).

3

Preotul Nicolae Angelescu din BucureÅŸti a fost reÅ£inut pentru cercetări în perioada august 1952 august 1953. Preotul Ilie Anghel, născut la 11 septembrie 1894 în ArceÅŸti, Olt, paroh în Cârlogani, a fost condamnat pentru uneltire în 1959, la patru ani detenÅ£ie. Preotul Nicolae Anghel din BalÅŸ, Olt, a fost arestat în 1959 ÅŸi condamnat la patru ani de închisoare. Eliberat de la Aiud, a decedat în 1962. Preotul Vasile Anghel a fost anchetat la Securitatea din Brăila, apoi condamnat administrativ la un an ÅŸi două luni de închisoare. A decedat în 1972. Preotul Gheorghe Anghelescu, născut la Calafat, Dolj, în 1 ianuarie 1911, a fost arestat în perioada iunie 1959 – februarie 1961. Diaconul Ion Anghelescu (1891-1984), profesor din Brăila, a fost condamnat administrativ la un an de închisoare. Preotul Mircea Antal din Breb, Sighet, a fost condamnat de Tribunalul Militar Cluj la un an detenÅ£ie, pentru “participare la organizaÅ£ie subversivă”. Preotul Valeriu Antal din TopliÅ£a, născut la 6 septembrie 1909, a fost arestat între anii 1949 1955 ÅŸi 1959 – 1964, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Ieromonahul Ilarion Antohi de la Mănăstirea Sihăstria a fost arestat în ziua de 15 mai 1948 pentru că deÅ£inea cărÅ£i cu “conÅ£inut subversiv”. Preotul Constantin Antonescu din Bucoveni-Buftea, Ilfov, a fost arestat ÅŸi trimis la Canal în perioada 16 august 1952 – 11 august 1953, pentru activitate în cadrul P.N.Å¢.-ului. Preotul Gherasie Antonescu din Gîngiova, Dolj, trecut prin BălÅ£ile Brăilei, a decedat după eliberare. Preotul Mihai Apostol a fost arestat în 1960 ÅŸi condamnat. Preotul Ioan Apostu (†), născut la Hârlău în 1921, a fost paroh în localitatea Deleni, laÅŸi. Condamnat în 1958 pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”, a decedat la Aiud. Preotul Ion D. Arbore (1889-1956) din comuna Dimăcheni-Dorohoi (azi Corlăteni, BotoÅŸani), a fost deÅ£inut politic între 1947 – 1948 la Dorohoi, Suceava, Jilava ÅŸi Gherla iar în perioada 1952 – 1953 la BotoÅŸani, Suceava ÅŸi Canal. Preotul Ardeu din satul Pricaz, Hunedoara, a fost închis la Securitatea din Deva. Părintele Ilarion Argatu, călugăr de la Mănăstirea CăldăruÅŸani, a trecut prin închisorile comuniste. Preotul Dumitru Argint, născut la 16 iunie 1907 în comuna ÅžiÅŸcani, Bârlad, preot la biserica VăcăreÅŸti din BucureÅŸti, a fost arestat în 1948 pentru multiplicare de publicaÅ£ii interzise ÅŸi condamnat de Tribunalul Militar BucureÅŸa, prin sentinÅ£a nr. 303/8. 03. 1949, la patru ani ÅŸi ÅŸase luni de închisoare, pedeapsă ce i-a fost suplimentată cu încă cinci ani, dar a fost eliberat în 1954. Preotul Haralambie Argintaru din parohia CloÅŸani, Baia de Aramă, judeÅ£ul MehedinÅ£i, a fost deÅ£inut în perioada iulie 1959 – aprilie 1960. Preotul Ion Arnăutu, născut în 1905 la Doanca, judeÅ£ul Olt, unde a devenit mai târziu paroh, a fost arestat în 1959 ÅŸi condamnat la trei ani de închisoare, apoi trimis la Poarta Albă.
4

Preotul Marin Arnăutu din RomanaÅ£i, a fost deÅ£inut în perioada 1958-1964. A decedat după eliberare. Ieromonahul Hrisostom Asavei de la Mănăstirea Durau, născut la Bistricioara, NeamÅ£, a făcut parte din “Gărzile Decebal” ÅŸi a fost arestat în 1949, cu lotul de la Schitul Durau. Preotul Anton Atnagea, născut în 1890 în ZorlenÅ£u Mare, CaraÅŸ-Severin, paroh în satul natal, a fost arestat în 1952 pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” ÅŸi închis la Gherla. Preotul Romul Avram din Satu Nou, Åžomcuta, a fost arestat în 1952. Preotul Cornel Avramescu din Uroi, Hunedoara, a trecut prin închisorile comuniste. Preotul Marcel Avramescu din BucureÅŸti a fost închis la Jilava. Preotul Hargea Bab din CheciÅŸ, Åžomcuta, a fost arestat în iulie 1952. Preotul Iosif Bab din Satu Mare, condamnat în 1950 la ÅŸapte ani ÅŸi jumătate de închisoare, a trecut prin temniÅ£ele de la Cluj, Gherla ÅŸi Aiud. Protopopul Baba de Alba Iulia, originar din BistriÅ£a-Năsăud, a fost închis la Alba Iulia ÅŸi Aiud. Preotul Constantin Babalâc, născut la 29 mai 1909 în Devesel, MehedinÅ£i, paroh în Jiana Veche, MehedinÅ£i, Cernaia ÅŸi Devesel, a fost închis prima dată în perioada 15 decembrie 1950 – 8 februarie 1953, apoi între 24 iunie 1959-6 mai 1964. Preotul Baciu din Mânerău. Hunedoara, a trecut prin temniÅ£ele comuniste. Preotul Constantin Badiu a fost închis între anii 1952-1956 si 1958-1962. Preotul Gavril Baicu din Săldăbagiu, a dispărut în 1952. Preotul Balaban din comuna Marga a fost deÅ£inut politic. Preotul Dimitrie Balaur s-a născut în 1903 la Rezeni, judeÅ£ul LăpuÅŸna, în Basarabia. A studiat la Seminarul din ChiÅŸinău ÅŸi la Facultatea de Teologie din BucureÅŸti, absolvită în 1928 cu magna cum laude. ÃŽn 1932 a absolvit ÅŸi Facultatea de Geografie. ÃŽntors acasă, a fost numit consilier cultural al Eparhiei Hotin – BălÅ£i. ÃŽn 1937 s-a căsătorit ÅŸi a fost hirotonit preot în noaptea de PaÅŸti a aceluiaÅŸi an. După ce, în ziua de 26 iunie 1940, U.R.S.S. a dat României ultimatum să evacueze Basarabia în 24 de ore, familia părintelui Balaur s-a refugiat la IaÅŸi, apoi la BucureÅŸti. O dată cu reluarea Basarabiei, familia preotului Balaur s-a întors acasă, în Basarabia pustiită de sovietici prin deportări ÅŸi crime. La 4 aprilie 1959, din biserica la care slujea în BucureÅŸti, unde s-au refugiat din nou, părintele Dimitrie Balaur a fost ridicat de Securitate. Procesul a avut loc la data de 4 septembrie, când părintele Dimitrie împlinea 56 de ani. A fost condamnat la 27 de ani de muncă silnică, pentru “activitate contra primului stat socialist din lume” ÅŸi pentru “activitate contra orânduirii de stat”. A fost închis la Jilava, Gherla ÅŸi Periprava până în 1964. ÃŽn timp ce părintele era închis, familia sa, soÅ£ia ÅŸi fiica, au îndurat numeroase greutăţi ÅŸi umilinÅ£e. După ce a ieÅŸit din închisoare, părintele Dimitrie Balaur a fost repartizai la o parohie dintrun cartier bucureÅŸtean. Preotul Mihai Balica de la biserica Bucur din BucureÅŸti, născut la 19 septembrie 1912, a fost paroh în localităţile Raiu, Jugani ÅŸi Murgeni. Condamnat prin sentinÅ£a nr. 342/1950 a Tribunalului Militar BucureÅŸti la 16 ani de închisoare pentru “uneltire contra ordinii sociale”, a fost închis până în 1964, la Aiud, Oradea, Râmnicu Sărat ÅŸi BotoÅŸani.
5

Părintele Petru Balint, paroh în localitatea TurcheÅŸ, BraÅŸov, a fost închis în temniÅ£ele comuniste. Preotul Ioan BancoÅŸ din UrmeniÅŸ, MaramureÅŸ, a fost deÅ£niut politic. Preotul Banu era închis în 1956 la Aiud. Preotul Gheorghe Baranoschi, născut la 16 octombrie 1911, paroh în SuhuleÅ£, IaÅŸi, a fost arestat în 1952 ÅŸi condamnat administrativ la doi ani de închisoare, pedeapsă pe care a executat-o în colonia GaleÅŸ, la Peninsula ÅŸi BorzeÅŸti. Preotul Constantin Barbălată a trecut pe la Baia Sprie în 1953. Preotul Antonie Barbăscumpă, născut la 6 august 1912, paroh în localitatea Sâmbăta, Bihor, a fost condamnat la cinci ani de închisoare, pentru deÅ£inere de armament, prin sentinÅ£a nr. 753/18. 01. 1960 a Tribunalului raionului Tudor Vladimirescu. Preotul Aurelian Bărbici, parohul bisericii Sf. Nicolae din Tg. Jiu, s-a aflat în detenÅ£ie între 1949 ÅŸi 1954. A decedat în 1959. Preotul Barbu din comuna Cârna, judeÅ£ul Dolj, a fost închis la VăcăreÅŸti. Preotul Alexandru Barbu, născut la 20 mai 1914 în comuna IoneÅŸti, paroh în FiÅŸcălia, Vâlcea, a fost închis între anii 1952 – 1954 ÅŸi 1958 – 1964. Preotul Pantelimon Barbu din Dolj a trecut prin temniÅ£ele comuniste. Preotul Lazăr Bardan, născut la 30 octombrie 1909, paroh la Hurezu, a fost închis între anii 1952 – 1954. Preotul Barnovescu din Bârlad a fost închis în temniÅ£ele comuniste. Preotul Eugen BaÅŸti din MediÅŸa, judeÅ£ul Satu Mare, a fost condamnat de Tribunalul Militar Cluj prin sentinÅ£a nr. 1535/29. 07. 1950, pentru “uneltire contra ordinii sociale”, la patru ani de închisoare. Preotul Ioan Batin (†) din Strei Sângeorgiu, judeÅ£ul Hunedoara, a decedat în închisoare la Gherla. Preotul Dumitru Bazilescu 2 (†) a murit în 1961, la Periprava. Arhimandritul Grigore BăbuÅŸ a fost arestat cu grupul “Rugul Aprins”. A trecut prin închisorile Uranus, Jilava, Salcia între 1959 – 1964, având o condamnare de 20 de ani. Preotul Ilie Băcioiu de la biserica Icoanei din BucureÅŸti, născut la 5 iulie 1909 în comuna Dragoslavele, a fost închis în perioada 20 iulie 1952 – 30 mai 1954. Preotul Mircea Bădescu din Slătioara, RomanaÅ£i, a trecut prin temniÅ£ele comuniste. Preotul Vasile Bădescu, născut la 12 octombrie 1911 în comuna Scurtu Mare, regiunea BucureÅŸti, a fost închis în perioada 18 iulie 1952 – 25 aprilie 1955.

2 ÃŽn volumul Biserica întemniÅ£ată, România 1944 – 1989 publicat de Institutul pentru Studiul Totalitarismului, BucureÅŸti 1998, apare ÅŸi Aurel Bazilescu, tot decedat la Periprava. Foarte probabil, este vorba despre aceeaÅŸi persoană.

6

Părintele iconom stavrofor Gheorghe I. Bădoiu, născut la 10 mai 1915 în comuna Cobia de Sus, regiunea PiteÅŸti, a fost arestat în 15 mai 1948. După trei luni la penitenciarul din TârgoviÅŸte, este transferat la Aiud unde e supus la diferite munci; între altele, a lucrat la tăiat lemne cu gaterul. în ajunul Crăciunului din 1948 a fost mutat la închisoarea din Ocnele Mari, unde a rămas timp de doi ani. Viaţă de închisoare, cu terci, turtoi, arpacaÅŸ, priciuri cu rogojini etc. ÃŽn camera 9 de la etaj, a fost închis cu încă 80 de deÅ£inuÅ£i, majoritatea preoÅ£i: Nelu Rădulescu, Titi Diaconescu, Marin Stăncescu, Vasile Ionescu, Dumitrache din judeÅ£ul Olt, Nicu Ivan din FocÅŸani, Tiberiu Åžuta, Panciovan etc. Printre deÅ£inuÅ£ii din camera 9 se afla ÅŸi generalul Mihail Gheorghe, unul dintre autorii actului de la 23 august. în camera 6 era închis Petre Å¢uÅ£ea. După doi ani de suferinţă petrecuÅ£i aici, a fost transferat în infernul de la Canal, la Capu Midia. Norme de muncă supraomeneÅŸti, oprirea hranei celor ce nu realizau norma… Aici, preoÅ£ii Păunescu ÅŸi Nicolae Ilie din Teleorman, precum ÅŸi preotul Vasile Ionescu din Olt, cu picioarele paralizate, erau totuÅŸi obligaÅ£i să muncească, dar, cum nu-ÅŸi mai simÅ£eau picioarele, erau transportaÅ£i în roabă. La Midia s-au mâncat broaÅŸte, ÅŸerpi, iarbă ÅŸi buruieni. Un deÅ£inut a prins o căţea pe care a tăiat-o ÅŸi a mâncat-o împreună cu prietenii săi. ÃŽn iadul acela a lucrat doi ani la cărat cu roaba, la spart piatră ÅŸi la încărcat vagoane, alături de Corneliu Coposu. La un moment dat, din neatenÅ£ie, ÅŸi-a întins rufele spălate pe iarbă, dincolo de linia până la care le era îngăduit deÅ£inuÅ£ilor să păşească, Iară să fie observat de soldatul care îi păzea. Mustrat de superiorul său, un sergent-major ungur, soldatul s-a aÅŸezat cu arma la ochi, pregătit să-1 ucidă pe acela care va ridica hainele; răsplata ar li fost zece zile de permisie ÅŸi o primă de cinci mii de lei, bani mulÅ£i la vremea aceea. Dar cu părintele Gheorghe I. Bădoiu s-a întâmplat o minune. Pur ÅŸi simplu a uitat să-ÅŸi ia hainele întinse la uscat. La sfârÅŸitul zilei, la plecare, i s-a cerut să-ÅŸi ridice hainele de acolo, dar la sugestia lui Corneliu Coposu, nu le-a luat, spunând că nu îi aparÅ£in ÅŸi că ale sale au rămas la barăci. Comandantul Sabo 1-a lovit cu pumnii în faţă ÅŸi, după ce a căzut, 1-a târât spre locul unde ar fi urmat să fie împuÅŸcat. Părintele s-a agăţat de un lemn; a fost bătut mult, dar 1a intervenÅ£ia ÅŸefului de detaÅŸament, în cele din urmă comandantul Sabo a renunÅ£at la intenÅ£ia sa. Altă dată, când detaÅŸamentul de muncă în care se afla nu ÅŸi-a mai putut îndeplini normele supraomeneÅŸti, conducerea lagărului a decis să aducă un alt detaÅŸament, al învăţătorului Ioil, care să demonstreze că norma se poate nu numai realiza, ci chiar depăşi. Numai că în timp ce călăul Borcea îi înjura pe cei din echipa părintelui, dând ca exemplu detaÅŸamentul lui Ioil, s-a auzit o bubuitură; când au coborât în Canal, unde era vechiul lor loc de muncă, ocupat acum de detaÅŸamentul lui Ioil, au găsit o grămadă uriaşă de pământ: vagoneÅ£ii ÅŸi oamenii erau îngropaÅ£i cu toÅ£ii. Patruzeci ÅŸi cinci de oameni au murit în acel accident. Până la 2 februarie 1953 când a fost eliberat, timp de patru ani ÅŸi nouă luni a rămas în închisoare fără să fie condamnat. După eliberare a dus-o uneori ÅŸi mai greu decât la închisoare. Urmărit ÅŸi persecutat până în decembrie ’89, i-a avut totuÅŸi pe enoriaÅŸi mereu de partea sa. “La sfârÅŸitul anului 1947 – îşi aminteÅŸte părintele – când a fost obligat să abdice Regele Mihai, mă găseam în vizită la un general din satul meu. Se numea Vasile Măinescu ÅŸi era comandant general al Cavaleriei din România (…). Cum stăm de vorbă, dânsul cu paharul în mână, s-a auzit prin radio vestea abdicării regelui. Generalul s-a aprins la faţă, i-au dat lacrimile, s-a ridicat în picioare ÅŸi a spus: Acum s-a zis cu Å£ara noastră. I-a căzut paharul din mână ÅŸi s-a spart. (…) A fost ÅŸi el curând arestat ÅŸi a murit la Jilava. ” Preotul Cornel Bălan din Apateu, Satu Mare, a fost arestat la 13 februarie 1952. Părintele Dumitru BălaÅŸa, născut la 1 august 1911 în comuna GuÅŸoeni, judeÅ£ul Vâlcea, este licenÅ£iat în teologie, cu calificativul magna cum laude. Preot ortodox ÅŸi cercetător istoric, a activat în cadrul AsociaÅ£iei SlaviÅŸtilor din România, a fost secretar al Institutului de Istorie NaÅ£ională, filiala Oltenia; a activat de asemenea ca redactor la revistele “Foi literare”, “Celula”, “Oltenia” ÅŸi “Mitropolia Banatului”. A fost căsătorit cu Ana Grecu, care a decedat în 1967, ÅŸi are două fete: Ileana ÅŸi Maneta. Prima oară a fost arestat în 1938 în gara BalÅŸ, deoarece avea asupra sa un pachet cu 1000 de copii xerox ale scrisorii lui Iuliu Maniu către patriarhul Miron, preÅŸedintele Consiliului de miniÅŸtri, cu prilejul instaurării dictaturii regale a lui Carol al II-lea. Pachetul era adresat avocatului Mihăilescu, ÅŸeful Partidului NaÅ£ional Ţărănesc din oraÅŸul BalÅŸ. A fost închis la Caracal ÅŸi apoi la Craiova, judecat ÅŸi condamnat la trei luni de închisoare. Eliberat, s-a întors acasă, dar a fost dat afară din preoÅ£ie. S-a
7

angajat ca zilier, pentru a-ÅŸi putea întreÅ£ine familia, dar a fost din nou arestat de către Armând Călinescu. închis la Vaslui ÅŸi apoi transferat în Lagărul de la Sadaclia în Basarabia, se afla într-un lot de 41 de preoÅ£i, dintre care 39 erau ortodocÅŸi ÅŸi doi uniÅ£i. După ce Corneliu Codreanu a fost ucis, cei 41 de preoÅ£i au fost eliberaÅ£i. Părintele Dumitru BălaÅŸa a lucrat pe la mai multe ferme, cu ziua, pentru a asigura familiei cele necesare traiului. ÃŽn 1940 a fost din nou arestat apoi reabilitat ÅŸi trimis pe front în U.R.S.S., unde a fost decorat cu ordinul Steaua României. După 23 august 1944, a fost arestat la Craiova din ordinul lui Vîşinski, care îşi avea sediul temporar în acest oraÅŸ. La intervenÅ£ia amicului său academician C.S. NicolaescuPlopÅŸor din Craiova, a fost eliberat. în anul 1945 s-a stabilit în comuna ÅžuteÅŸti, unde ÅŸi-a construit o casă, dar în 1959 a fost arestat din nou. A fost trimis în teribila închisoare de la PiteÅŸti. După ÅŸase luni de chinuri ÅŸi teroare, cu interogatorii noaptea, cu bătăi până la sânge etc, în Vinerea Mare din 1960 a fost condamnat, prin sentinÅ£a nr. 176/1960 a Tribunalului Militar Craiova, la ÅŸase ani de închisoare. Au fost aduÅŸi ca martori mincinoÅŸi în procesul său: Marin Oprea, zis Mărăcine, secretar P.C.R. din ÅžuteÅŸti, Dumitru PreduÅ£oiu, preÅŸedintele Consiliului Comunal ÅžuteÅŸti, Ilie TraÅŸcă, preÅŸedintele colhozului. Victor Buică, contabil, Vasilc Oprita, gardian, ÅŸi o femeie din satul Verdea. A executat pedeapsa Ia PiteÅŸti, Jilava, Aiud ÅŸi un an în Balta Brăilei, la Salcia. I s-a confiscat ÅŸi casa; soÅ£ia a fost evacuată, cu doi copii. A fost închis împreună cu preoÅ£ii Ilie Stan din GuÅŸeoaia, mort la Aiud, Petre Diaconescu din parohia Mitrolani, judeÅ£ul Vâlcea, Ion BălaÅŸa (tatăl pictorului Sabin BălaÅŸa), închis la Periprava fără să fie condamnat, Åžtefan BălaÅŸa ÅŸi Luca Popcscu d in Zlătărei, judeÅ£ul Vâlcea, condamnat în 1952. Eliberat în 1964, a lucrat ca redactor la revista “Mitropolia Olteniei”. ÃŽn 1983, Securitatea i-a confiscat toate cărÅ£ile, în urma unei percheziÅ£ii de patru ore. Părintele Dumitru BălaÅŸa a publicat, în ciuda repetatelor arestări ÅŸi a permanentei prigoane, peste o mie de articole ÅŸi numeroase cărÅ£i. Preotul Ion BălaÅŸa, născut la 26 mai 1908, la GuÅŸoeni, Vâlcea, paroh în Dobriceni, Olt, a fost închis iară condamnare, între anii 1959 – 1964, pentru uneltire. Părintele Åžtefan BălaÅŸa a fost hirotonit în 20 iulie 1932 pentru parohia Bărbuceni. Arestat de Securitatea din Drăgăşani în ziua de 16 septembrie 1959, ca urmare a unei înscenări, a fost imediat transferat la PiteÅŸti, unde a rămas zece luni, cât a durat ancheta. în timpul cercetărilor a fost bătut de doi anchetatori, amândoi cu numele Ispas. Acuzat la început de activitate legionară, a fost trecut ulterior în lotul contrarevoluÅ£ionarilor. Când cei doi martori mincinoÅŸi s-au încurcat în declaraÅ£iile pe care le făceau, părintele Åžtefan BălaÅŸa a ÅŸtiut să scoală în evidenţă contradicÅ£iile din aceste mărturii, dar în loc să fie în favoarea sa, această atitudine i-a sporit perioada de condamnare la cinci ani. De la PiteÅŸti a fost transferat la Jilava ÅŸi, după ÅŸase săptămâni, în Balta Brăilei, la Grădina, Strâmba, Salcia ÅŸi StoieneÅŸti. A fost închis împreună cu părintele Gheorghe Chiriac din BucureÅŸti ÅŸi cu părintele Ghiocel din judeÅ£ul DâmboviÅ£a. Preotul Matei Bălănoiu, paroh la Băile Govora, a fost deÅ£inut la Canalul Dunăre – Marea Neagră. Preotul Nicolae Bălănuţă, născut la 26 august 1911 în localitatea Străoanu de Sus, Vrancea, a studiat la Seminarul din GalaÅ£i ÅŸi la Facultatea de Teologie din CernăuÅ£i. A slujit în parohia PăuleÅŸti, Vrancea, ÅŸi la capela militară din FocÅŸani. A fost luat prizonier pe frontul de Est, iar între anii 1959 1962 a fost închis. Preotul Victor Bălăşescu, născut la 30 octombrie 1905 în Lăcusteni, Vâlcea, paroh la SineÅŸti, a fost închis pentru uneltire, între anii 1951 – 1961. Preotul Gheorghe BălătuÅŸ, Åžomcuta, a dispărut în ziua de 16 august 1952. Preotul Petre BălăuÅ£escu, născut la 14 iunie 1907 în localitatea IvăneÅŸti, Vaslui, paroh la Dumbrăveni ÅŸi CosteÅŸti, Vaslui, a fost arestat la 19 august 1959 ÅŸi condamnat pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”, la zece ani de închisoare, de către Tribunalul Militar IaÅŸi. A fost eliberat în 1964. Părintele Emil Băldescu, fiul preotului Ioan Băldescu, născut la Seaca, Teleorman, la 23 noiembrie 1912, a fost preot în parohia Sfântul Haralambie, protopopiatul Turnu Măgurele.
8

Condamnat administrativ la doi ani de închisoare, a fost trimis la Ghencea, apoi transferat la GaleÅŸ în 1952, din 17 noiembrie 1952 a lucrat la montarea de cale ferată în lagărul de exterminare Peninsula Valea Neagră – “lagărul de contrarevoluÅ£ionari nr. 1”. Pe data de 11 august 1953 a fost eliberat. La intervenÅ£ia patriarhului Justinian pe lângă GheorghiuDej, cu care era în bune relaÅ£ii, au fost eliberaÅ£i atunci câteva zeci de preoÅ£i. La întoarcerea acasă, enoriaÅŸii l-au primit cu multă dragoste. Abia atunci a aflat toate câte a îndurat între timp familia sa; între altele, fiul său fusese eliminat pe motiv că are un tată “bandit”. Astăzi, părintele Emil Băldescu locuieÅŸte în Turnu Măgurele. Părintele Ioan Băldescu (†) a absolvit Seminarul din BucureÅŸti în 1906, după care s-a căsătorit cu o fată din apropierea satului său natal, MihăieÅŸti. Urmărit ca instigator în miÅŸcările ţărăneÅŸti din 1907, a plecat în comuna Seaca, judeÅ£ul Teleorman. Acolo i s-au născut cei opt copii, între care ÅŸi Emil, care a devenit preot ÅŸi a fost, la rându-i, închis. ÃŽn iulie 1919 a fost numit protoiereu al judeÅ£ului Teleorman. ÃŽn 1928 s-a mutat la Turnu Măgurele, dar a păstrat la Seaca 5,25 hectare de pământ, pentru caic a fost acuzat mai târziu că este chiabur. La alegerile din 1933 a fost ales senator pe listele Partidului Liberal. La 15 august 1952, de Sfânta Măria, seara, a fost arestat de acasă. ÃŽn aceeaÅŸi noapte a fost ridicat ÅŸi fiul său, părintele Emil Băldescu. Au fost transportaÅ£i în lanÅ£uri la Ghencea. Acasă au rămas două femei, fără nici un ajutor. ÃŽn septembrie, părintele Ioan Băldescu, care suferea de inimă, boală ce s-a agravat, a fost internat la infirmeria lagărului. La 19 septembrie, un grup de 400 de oameni, între care ÅŸi cei doi preoÅ£i Băldescu, au fost trimiÅŸi la Canal. ÃŽn seara de marÅ£i, 23 septembrie, părintele Emil a vorbit pentru ultima oară cu tatăl său. A doua zi, pe când era dus la lucru în coloană, a întâlnit o altă coloană de deÅ£inuÅ£i, ce se întorceau de la lucru ÅŸi purtau cu ei un om mort; era tatăl său. Părintele Ioan Băldescu a murit împingând la o roabă grea; inima lui nu a mai rezistat. A doua zi, i s-a permis fiului să-ÅŸi vadă tatăl mort, la infirmerie; era în anteriul său preoÅ£esc, aruncat într-o cabină de W.C., încă nefolosită. Părintele Nichita Bălescu a fost arestat între 26 decembrie 1942 – 4 martie 1943 ÅŸi 14 octombrie 12 noiembrie 1944. A fost închis în lagărul de la Târgu Jiu, la Mănăstirea Tismana ÅŸi la FăgăraÅŸ. ÃŽntre 1957 – 1964 ÅŸi chiar mai târziu, a fost mereu convocat la Securitate ÅŸi anchetat. Preotul Pantelimon Băloiu, a fost arestat în perioada 1959 – 1963, fiind condamnat de Tribunalul Militar IaÅŸi prin sentinÅ£a nr. 122/1960. Preotul Nicolae Bănescu din localitatea Apa Sărată, ArgeÅŸ, a fost arestat în 1958 ÅŸi condamnat pentru omisiune de denunÅ£; era în legătură cu fraÅ£ii ArnăuÅ£oiu. Preotul Dobrin BănuÅ£ (1903-1990) de la biserica Sf. Filofteia din Brăila a fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică ÅŸi închis la GalaÅ£i ÅŸi Canal. A fost eliberat în 1964. Preotul Marin Bărăscu, născut la ScorniceÅŸti în 1915, paroh la Coteana, Olt, a fost condamnat politic. Părintele Pimen Bărbieru, stareÅ£ la schitul Cetăţuia, a fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică, prin sentinÅ£a nr. 478/11. 05. 1950. Avusese legături cu colonelul Arsenescu ÅŸi cu ceilalÅ£i din grupul lui ÅŸi-i adăpostise. A executat 14 ani ÅŸi nouă luni din pedeapsă. A trecut prin Jilava, Târgu Ocna, Baia Sprie ÅŸi Aiud. A murit la Mănăstirea Pasărea în 1982. Preotul Ioan BărdaÅŸ s-a născut în localitatea Inand, judeÅ£ul Bihor, la 26 decembrie 1913. A fost hirotonit în 1942, de către episcopul-martir Nicolae Popovici, pentru parohiile GroÅŸeni ÅŸi Sâc, plasa Beliu-Bihor, unde a slujit până în momentul arestării. A făcut parte din miÅŸcarea de rezistenţă “Horea, CloÅŸca ÅŸi CriÅŸan”, de pe valea CriÅŸului Alb, al cărei ÅŸef era inspectorul ÅŸcolar Ioan Blăgăilă. între anii 1951 – 1953 a făcut de asemenea parte din grupul de rezistenţă organizat în MunÅ£ii Codrului, sub comanda maiorului N. Dabija, care a fost prins ÅŸi executat la Sibiu în 1964. Condamnat la 20 de ani de muncă silnică, de către Tribunalul Militar TimiÅŸoara, prin sentinÅ£a nr. 66/7. 03. 1953, părintele Ioan BărdaÅŸ a fost închis 14 ani în penitenciarele Arad, TimiÅŸoara, Jilava, Lugoj, Capu Midia ÅŸi Aiud. S-a aflat în celulă împreună cu părintele Dumitru Stăniloae, cu preoÅ£ii Ilarion Felea, Bartolomeu Anania, D. Bejan, T. Gherasimescu, Marcu Vrânceanu, Gr. BăbuÅŸ, Daniil Tudor, Benedict GhiuÅŸ,
9

Traian Bogdan, Vasile Giurgiu etc. ÃŽn volumul Calvarul Aiudului3 părintele Ioan BărdaÅŸ îşi publică amintirile din perioada 1953 – 1964, în care a fost închis. Preotul Dumitru Bărnărescu din Tutova a fost arestat în 1945 ÅŸi trimis în lagărul de la Caracal. Preotul Pavel Bâlcă din Rugi, CaraÅŸ-Severin, a fost deÅ£inut politic. Preotul Dumitru Bârjoveanu, născut în 1906 la CorodeÅŸti, Vaslui, a fost condamnat în 1958 la 14 ani detenÅ£ie. A trecut pe la Aiud. Preotul Ioan Bârlănescu din Vădastra, Olt, s-a născut la 7 aprilie 1917 în localitatea BuciniÅŸu, Olt. Condamnat la ÅŸase ani de închisoare de Tribunalul Militar Craiova, este graÅ£iat în 1964. După eliberarea din închisoare, slujeÅŸte în parohiile: BislreÅ£u Nou, Dolj, NaidaÅŸ, BalinÅ£ ÅŸi MoÅŸniÅ£a Veche, în Arhiepiscopia TimiÅŸoarei. Preotul Victor Bârlănescu, născut la 14 mai 1915 la BuciniÅŸ, Olt, a fost arestat în 1950 ÅŸi condamnat la cinci ani detenÅ£ie, prin sentinÅ£a 864/ 1950 a Tribunalului Militar Craiova. A executat pedeapsa la Brăila. Preotul Dumitru Bârnovescu, născut la 10 octombrie 1906 în localitatea CordeÅŸti, Vaslui, paroh în bârlad, a fost arestat în perioada 10 august 1948 – 15 noiembrie 1956. în 1959 este arestat din nou ÅŸi condamnat pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”, prin sentinÅ£a nr. 61 13. 01. 1959 a Tribunalului Militar laÅŸi la 15 ani de muncă silnică. A fost eliberat în 1964. Preotul Gheorghe Bârsan, născut în 1922 la Chelina, MaramureÅŸ, paroh în Sighet, a fost arestat ÅŸi condamnat pentru uneltire. A trecut prin închisoarea de la Jilava. Preotul Zamfir Bârsan din Ocnele Mari a fost eliberat în 1953, împreună cu alÅ£i 50 de preoÅ£i.

3

În pregătire la Editura Episcopiei Ortodoxe din Oradea.

10

PREOÅ¢I ÅžI DIACONI ARESTAÅ¢I ÃŽN PERIOADA 1945 -1989

Preotul Ruse Becheanu, născut la 9 iunie 1915 în comuna Răsuceni, Teleorman, paroh la Åžerbeni, lângă Reghin, a fost închis în perioada 18 iulie 1952 – 3 august 1955. După eliberarea din închisoare, a funcÅ£ionat în parohiile Tunari ÅŸi SiliÅŸtea, judeÅ£ul Teleorman. Preotul Dimitrie Bejan, născut la 26 octombrie 1909 la Hârlău, hirotonit în 1938, după absolvirea Facultăţii de Teologie din laÅŸi, a fost prizonier în Rusia timp de ÅŸapte ani, unde a ajuns ca preot militar, la vârsta de numai 32 de ani. Condamnat de Tribunalul Militar BucureÅŸti la ÅŸapte ani de închisoare, prin sentinÅ£a nr. 77/1950, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”, a fost deÅ£inut la Jilava, Aiud ÅŸi Canal în perioada 1949 – 1956, după care i s-a stablit domiciliu obligatoriu în Bărăgan (1956 – 1958). ÃŽn 1959 este din nou condamnat pentru uneltire, prin sentinÅ£a 349/ 1959 a Tribunalului Militar ConstanÅ£a. Eliberat în 1964, a fost încadrat ca preot la parohia Ghindăoani, lângă Tg. NeamÅ£.ÃŽn 1970, datorită afluenÅ£ei tot mai mari de credincioÅŸi ce îl căutau peste tot, a fost judecat ÅŸi trimis cu domiciliu obligatoriu la casa părintească din Hârlău, unde a fost obligat să rămână până în decembrie ’89. A murit la 21 septembrie 1995. Preotul Grigore Bejan, născut în 1906, a fost închis în temniÅ£ele comuniste. Preotul Gheorghe Bejiru a fost arestat în 1952, împreună cu preoÅ£ii Tudose Gheorghe ÅŸi Marin Constantin. Preotul Gheorghe Beju (†) din localitatea Glodeanu, Buzău, a decedat în închisoare. Protopopul Ioan Beju s-a născut la 27 octombrie 1906 în comuna Apoldu de Jos, judeÅ£ul Sibiu. A studiat Teologia la CernăuÅ£i. La sfârÅŸitul celui de-al doilea război mondial, era încadrat de mai mulÅ£i ani ca profesor la catedra de religie ortodoxă de la Liceul Gh. Lazăr din Sibiu. A fost ÅŸi membru al P.N.Å¢. Ca bibliotecar al profesorilor, în iunie 1946 a ascuns o serie de cărÅ£i ce erau interzise în bibliotecă, potrivit unui ordin venit de la BucureÅŸti. Atunci a fost arestat prima dată, timp de două luni. La 15 septembrie a fost suspendat din învăţământ, iar la 28 februarie 1947, din nou arestat. închis la VăcăreÅŸti ÅŸi apoi la PiteÅŸti, a fost supus unui regim cumplit de înfometare. Eliberat la începutul lui septembrie 1947, este arestat a treia oară – în timp ce se alia cu familia în staÅ£iunea PăltiniÅŸ, în 16 august 1952 – ÅŸi trimis la Canal, dar în urma unui grav accident de muncă este spitalizai ÅŸi declarat inapt, apoi eliberat în octombrie 1953. Preotul Valeriu Beleuţă din Poiana Mărului, BraÅŸov, a fost arestat între anii 1948 – 1949 ÅŸi 1951 – 1952. Până în 1955 a avut domiciliu obligatoriu în Bărăgan. Preotul Traian Belu, născut la 10 octombrie 1908 la Brăila, paroh la CălineÅŸti, lângă Câmpina, a fost condamnat prima oară în 1941 la zece ani de muncă silnică ÅŸi închis la PloieÅŸti ÅŸi Aiud. Condamnat pentru activitate politică în închisoare la încă 25 de ani, pedeapsă redusă la doar ÅŸase ani în urma recursului, a fost eliberat în 1954 de la Ocnele Mari ÅŸi încadrat ca preot în parohiile Odobeasca, Negrenii de Sus, ButeÅŸti ÅŸi PredeÅŸti. Preotul Visarion Åžtefan Benea a fost arestat în 1955 ÅŸi închis, potrivit mărturiei părintelui Ion Movileanu, opt ani la FocÅŸani. 1 Preotul Emilian BenÅ£a s-a născut la data de 5 ianuarie 1910 în localitatea Bampotoc, judeÅ£ul Hunedoara. A fost arestat de două ori: în 1949 ÅŸi în 1958. Condamnat pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”, prin sentinÅ£a nr. 347/1959, a fost închis la Arad, TimiÅŸoara, Aiud, Gherla, Jilava ÅŸi în Balta Brăilei.

1

În volumul Mărturisitori de după gratii apare cu o condamnare de cinci ani, decedat în 1959, după eliberare

1

Preotul loan BenÅ£ea, paroh în Ciucea, judeÅ£ul Cluj, a fost arestat pentru cercetări, în perioada august 1952 – septembrie 1953. Preotul Emanoil G. Berbescu, născut la 25 decembrie 1906 la RusăneÅŸti, RomanaÅ£i, a fost arestat la data de 8 februarie 1950 ÅŸi condamnat de Tribunalul din Craiova la un an ÅŸi ÅŸase luni de închisoare, prin sentinÅ£a nr. 864/ 1950, pentru omisiune de denunÅ£. Virgil Berbescu, preot din Dolj a trecut prin temniÅ£ele comuniste. Preotul Ioan Berca, născut la 19 septembrie 1902 în localitatea StroeÅŸti, judeÅ£ul Gorj, paroh la CalomfireÅŸti, judeÅ£ul Teleorman, a fost condamnat prin sentinÅ£a nr. 612/ 25. 09. 1952 a Tribunalul raionului Alexandria la opt luni de închisoare, pentru deÅ£inerea unui pistol. Preotul Ion Bergheanu (†) din Arad, duhovnic neînfricat la Aiud, a decedat în închisoare. Preotul Berogea din Arad se afla în 1945 în lagărul de la Caracal. Preotul Eugen Berza, născut în 1925, a fost arestat în 1948 ÅŸi condamnat la 20 de ani de închisoare pentru uneltire. A executat pedeapsa la Suceava, Jilava, Gherla, Baia Sprie, în colonia Salcia ÅŸi la Aiud. Preotul Ioan Besoiu, născut la 14 iunie 1911 la SebeÅŸ, paroh în oraÅŸul natal, a fost arestat în 1959. ÃŽn perioada 1960 – 1969 a lucrat ca muncitor în subteran, pe Valea Jiului. Părintele Gheorghe BeÅŸchea, fiu de ţăran din comuna Osmanu, Brăila, licenÅ£iat magnet cum laude al Facultăţii de Teologie BucureÅŸti, era paroh al comunei Mărăcineni din 1925, când a fost mobilizat în 1942 ca preot militar. Luat prizonier în luptele de la Cotul Donului, a trăit ÅŸase ani în lagărul 74 Oranki. La început, regimul era de lagăr obiÅŸnuit, până ce a apărut acolo Ana Pauker pentru a forma divizia de voluntari “Tudor Vladimirescu”. Pentru cei ce au refuzat să se înscrie,. între care s-a numărat ÅŸi părintele Gheorghe BeÅŸchea, au urmat încercări cumplite: zile ÅŸi nopÅ£i în carcere îngheÅ£ate, ameninţări etc. S-a întors în Å£ară în mai 1948. ÃŽn 1958 a fost arestat. Condamnat în 1959 la 15 ani de muncă silnică ÅŸi cinci ani de degradare civică pentru “crima de uneltire contra ordinii sociale”, a rămas în temniÅ£ele comuniste până în 1964. După doi ani de la ieÅŸirea din închisoare, a obÅ£inut un post de preot la biserica Sf. Sava din PloieÅŸti. Muncind la construirea unei noi biserici, alături de credincioÅŸii din parohie, a avut, din cauza efortului, un accident vascular cerebral. ÃŽn ultimii ani ai vieÅ£ii a fost Å£intuit la pat. Cu toate acestea, a fost supravegheat de Securitate până ce a murit, la 25 mai 1986. Preotul Petre BeÅŸliu, născut la 17 decembrie 1906 în localitatea Vânători, MehedinÅ£i, paroh în Bucura, a avut domiciliu obligatoriu în perioada 1951 – 1956, în satul VârÅ£al, judeÅ£ul Olt. Preotul Gheorghe BeÅŸtea, născut la 14 decembrie 1913 în Bleici, ArgeÅŸ, a slujit la Mănăstirea Văleni, ArgeÅŸ, ÅŸi la catedrala din ConstanÅ£a. A fost închis în perioada 1952 – 1954. După ce a ieÅŸit din închisoare, a lucrat ca muncitor la I.C.I.L. Arad, iar din 1968 a fost încadrat ca profesor la Seminarul Teologic din Curtea de ArgeÅŸ. între 1972 – 1974 a predat la Seminarul din CaransebeÅŸ. Protosinghelul Gherasim Bica, fost stareÅ£ al Mănăstirii Polovraci, a trecut prin închisorile comuniste. Diaconul Gheorghe Bida, născut la 28 iunie 1917, la CărpiniÅŸtea, Buzău, a fost arestat în 1952 pentru “uneltire contra clasei muncitoare” ÅŸi închis la Aiud, Jilava, Canal, BorzeÅŸti ÅŸi OneÅŸti. Preotul Pavel Bilcă, născut la 23 august 1911, a slujit la Arhiepiscopia TimiÅŸoarei. A fost condamnat pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” la nouă ani de închisoare, de Tribunalul Militar TimiÅŸoara. Eliberat din închisoare, a fost reîncadrat în parohia GoleÅ£, CaraÅŸ-Severin. Preotul Miron Bilica din PlopiÅŸ, Åžimleu, a fost arestat în 1953.

2

Preotul Dumitru Biolănescu, născut la CaravaneÅ£, regiunea BucureÅŸti, la 2 noiembrie 1899, paroh în Dobreni, Vidra, a fost închis în perioada iulie 1952 – iunie 1954. ÃŽn 1953 se alia în lagărul BorzeÅŸti-Oncsti. Diaconul Victor Biriu, născut la 31 octombrie 1909 în localitatea TileÅŸti-BălÅ£i din Basarabia, a fost arestat în perioada 1951 – 1955, fiind “bănuit legionar”. Părintele Arsenie Boca, născut la 29 septembrie 1910 la VaÅ£a de Sus, judeÅ£ul Hunedoara, călugăr la mănăstirile Sâmbăta de Sus ÅŸi Prislop, a fost arestat în 1952 ÅŸi închis nouă luni la Canal. Preotul Constantin Birzeianu, născut la 14 iulie 1914 la Albeni, Gorj, paroh în comuna Greci, MehedinÅ£i, a fost arestat în 1959 pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” ÅŸi închis timp de trei ani la Periprava. Preotul Alexandru BiÅ£an2 născut la Brădianu, Buzău, paroh în localitatea Mitropolia, judeÅ£ul Buzău, apoi preot militar în Crimeea, a fost arestat în 1952. ÃŽmpreună cu preotul Victor MuÅŸctescu din Luciu, Buzău ÅŸi deÅ£inut doi ani, iară judecată, la Canal. A decedat în 1979. Preotul Dimitrie Blidar, născut la 14 noiembrie 1907, în Jdioara, TimiÅŸ, a fost numit preot în localitatea natală, după absolvirea Academiei Teologice din CaransebeÅŸ, în 1932. Aici rămâne până la 12 iunie 1958, când este arestat, judecai de Tribunalul Militar TimiÅŸoara ÅŸi condamnat la nouă ani închisoare, prin sentinÅ£a nr. 168/1958, pedeapsă pe care o execută la Gherla. Din 1964 funcÅ£ionează ca paroh în CoÅŸava, protopopiatul Făget, după care se întoarce la Jdioara, de unde se pensionează în 1976. A decedat la 1 iulie 1992. Preotul Nicolae Bobină din Maglavit, Dolj, se afla în 1950 în penitenciar la Craiova, împreună cu Petrache Lupu. A fost condamnat pentru sabotaj, la trei ani de închisoare. Preotul Ioan Boboc din comuna Lopătari, judeÅ£ul Buzău, a fost arestat în 1952; ulterior a fost internat în spitalul psihiatric Săpoca. Preotul Nicolae Boboc, născut la 1905, a trecut prin temniÅ£ele comuniste. Preotul Victor Bobu din comuna Åžiret, se afla la Aiud în 1958. Preotul Victor Bobu din BălineÅŸti, Suceava, a fost condamnat la opt ani de închisoare coreclională. cu confiscarea averii ÅŸi degradare civică. A fost închis la Suceava, BotoÅŸani, Jilava ÅŸi Aiud ÅŸi graÅ£iat la 15 ianuarie 1963, după trei ani de închisoare. Părintele Arsenie Boca, născut la 29 septembrie 1910 la VaÅ£a de Sus , judeÅ£ul Hunedoara, călugăr la mănăstirile Sâmbăta de Sus ÅŸi Prislop, a fost arestat în 1952 ÅŸi închis nouă luni la Canal. Preotul Constantin Boca (+) a decedat la Aiud Preotul Vasile Boca (†) din Episcopia Bihorului, a decedat în închisoare, în 1954. Preotul Iachint Bocancea din Ghenetea, Bihor, a fost arestat în 1960 ÅŸi condamnat de Tribunalul Militar Oradea, prin sentinÅ£a nr. 19/ 1960 la cinci ani de închisoare corecÅ£ională, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Preotul Cornel Bodea din comuna Dezna, Arad, a fost închis la Aiud timp de ÅŸase luni, în 1949. Preotul Bodiangiu din comuna Brâncoveni, Olt, a fost arestat în vremea prigoanei comuniste. Preotul profesor Teodor Bodogae, născut la 10 martie 1 9 1 1 în Cetatea de Baltă, judeÅ£ul Alba, cu studii de teologie la Sibiu, CernăuÅ£i, Atena, Belgrad, Berlin ÅŸi Tubingen, a trecut prin închisorile comuniste.

ÃŽn volumul Biserica intemniÅ£ală, România 1944 – 1989 publicat de Institutul pentru Studiul Totalitarismului. BucureÅŸti 1998, apare BiÅ£ian.

2

3

Preotul Ioan Gh. Bogdan, născut la 1 august 1909 în localitatea Sărai, judeÅ£ul Tulcea, paroh la Calfa, HârÅŸova, a fost arestat în octombrie 1949 ÅŸi condamnat de Tribunalul Militar ConstanÅ£a la zece ani de închisoare ÅŸi trei ani degradare civică, prin sentinÅ£a nr. 22/18. 01. 1950 pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. In urma recursului, pedeapsa a fost redusă la ÅŸapte ani. Preotul Traian Bogdan, paroh în localitatea Gheghie (GhighiÅŸem), Bihor, a fost arestai în 1959 ÅŸi condamnat la 25 de ani de închisoare, prin sentinÅ£a nr. 243/195.9 a Tribunalului Militar BucureÅŸti. Preotul Constantin Bogdanei (+) din Satu Mare a murit în 1953 la Aiud. Avea 42 de ani. Arhimandritul Sofian Boghiu de la Mănăstirea Antim. BucureÅŸti, duhovnic ÅŸi pictor bisericesc cunoscut, născut la 7 octombrie 1912 în Basarabia, a fost condamnat prin sentinÅ£a nr. 125/58 a Tribunalului Militar BucureÅŸti la 16 ani de muncă silnică, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. A fost eliberat în iunie 1964, de la formaÅ£ia 0957 Ostrov . Preotul Pavel Bogoevici, născut la 1 iunie 1912 în localitatea Bănia, judeÅ£ul CaraÅŸ-Severin, paroh în aceeaÅŸi localitate, a fost arestat în 1950, condamnat la 12 ani de închisoare corecÅ£ională ÅŸi trimis la Aiud, Turda, Gherla ÅŸi la Canal. Preotul Constantin Bogza (†) din Bârlad a murit în vârstă de 49 de ani la Aiud, în 1962. Preotul Grigore Bogza3 din Copăceni, Cluj, a fost condamnat politic în 1952. ÃŽn ultima parte a vieÅ£ii a slujit în comuna Moldoveni, lângă Roman, unde este ÅŸi îngropat. Preotul Ioan Boian, născut la 17 ianuarie 1903 în MiroslăveÅŸti, IaÅŸi, a fost condamnat de Tribunalul Militar IaÅŸi la 12 ani de muncă silnică, prin sentinÅ£a nr. 707/ 27. 11. 1958, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. După ce a ieÅŸit din închisoare în 1964, a slujit în parohia Fântânele. Preotul Constantin Boiangiu, născut la 4 iulie 1906 în localitatea CăzăneÅŸti, paroh la Sălătrucel, Vâlcea, a fost închis între 1953-1957 la PiteÅŸti. Preotul Petre Boiangiu, din Mărgheni, Olt, născut la 6 decembrie 1912, a fost arestat în 1958 pentru uneltire ÅŸi condamnat la 23 de ani de muncă silnică ÅŸi confiscarea averii, prin sentinÅ£a nr. 2277/ 31. 08. 1959 a Tribunalului Militar Craiova. închis la PiteÅŸti, VăcăreÅŸti, Ocnele Mari, Jilava, Gherla ÅŸi Aiud, a fost eliberat în 1964. Preotul Nicolae Bojiu din Var, CaraÅŸ-Severin, a fost deÅ£inut politic. Preotul Nicolae A. Bola a fost închis în temniÅ£ele comuniste. Preotul Nicolae Boldeanu, născut la 6 decembrie 1911 în localitatea Milcovul, judeÅ£ul Vrancea, a fost condamnat pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” ÅŸi închis la GalaÅ£i. Preotul Boldur din Åžiria, Arad, a trecut prin temniÅ£ele comuniste. Preotul Petru Boldur4 s-a născut la 13 martie 1910 în localitatea BozeÅŸ, judeÅ£ul Hunedoara. A fost paroh în Totoi, BăcăinÅ£i ÅŸi Tărtăria. Arestat în 1948 pentru activitate legionară ÅŸi condamnat la 14 ani de închisoare, a executat pedeapsa la Aiud, Gherla ÅŸi la Canal. Preotul Gheorghe Boliboacă din comuna Gârbou, Sălaj, a fost condamnat în lotul Sumanele Negre. Preotul Filimon Bolocan a trecut prin temniÅ£ele comuniste.

3

ÃŽn volumul Biserica întcjmni(ată. România 1944 – 1989 publicat de Institutul pentru” Studiul Totalitarismului, BucureÅŸti 1998, apare ÅŸi Grigore Borzea din Copăceni; este, cu siguranţă, vorba despre aceeaÅŸi persoană. ÃŽn volumul Biserica întcjmni(ată. România 1944 – 1989 publicat de Institutul pentru” Studiul Totalitarismului, BucureÅŸti 1998, apare ÅŸi Grigore Borzea din Copăceni; este, cu siguranţă, vorba despre aceeaÅŸi persoană.
4

4

Preotul Gheorghe I. Bologa, născut la 16 aprilie 1904 în localitatea Tâmpa, MehedinÅ£i, paroh în Podu Grosului, Gighera ÅŸi Damian din Arhiepiscopia Craiovei, a fost închis în perioada decembrie 1952 – octombrie 1955. Preotul Petru Bontea din Istrău, Satu Mare, a fost arestat în august 1952 pentru instigare publică contrarevoluÅ£ionară ÅŸi eliberat în iulie 1954. Preotul Nicolae G. BordaÅŸiu de la biserica Sf. Silvestru, născut la 22 mai 1924 în Săbolciu, Bihor, a fost arestat la 18 iunie 1955 ÅŸi eliberat în 1964, de la Aiud. A mai trecut prin închisorile de la TimiÅŸoara, Jilava, Oradea ÅŸi ConstanÅ£a. Preotul Manolache BorÅŸ din FocÅŸani a fost închis în perioada mai 1948-decembrie 1952. Protopopul Pavel Borzea din FăgăraÅŸ a fost închis la Ocnele Mari. Preotul Valeriu BoÅŸtiog, născut la 2 martie 1922 în comuna Vidra, Vrancea, paroh la SpineÅŸti ÅŸi PăuleÅŸti, a fost condamnat pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” de către Tribunalul Militar ConstanÅ£a, prin sentinÅ£a 51/ 29. 01. 1959 la nouă ani de închisoare. A fost eliberat în 1964. Preotul Vasile Bota din PaÅŸcani a dispărut în 1952. Preotul Gheorghe Botic din Oradea a fost arestat în 16 august 1952. Preotul Adrian Botici din Hunedoara a fost închis la Aiud pentru activitatea sa politică. Preotul Teodor Botnar a trecut prin temniÅ£ele comuniste. Azi trăieÅŸte la Mănăstirea Cernica. Preotul Botos de la Biserica Albă din BucureÅŸti a fost arestat după 1957. Preotul Victor BoÅ£oman. născut la 26 septembrie 1912 în localitatea Fântâna, FăgăraÅŸ, paroh în Satu-Nou, BraÅŸov, a fost închis în perioada august 1948-mai 1954. Preotul Ilie Brad de la Gura Râului, Sibiu, a fost arestat ÅŸi torturat împreună cu ţăranii care s-au opus colectivizării. Părintele arhimandrit Roman Braga, născut la 2 aprilie 1922 în satul CondriÅ£a în Basarabia, preot în Scoreni, a fost arestat în 1948 ÅŸi condamnat de Tribunalul Militar BucureÅŸti. prin sentinÅ£a nr. 210/ 06. 12. 1949, la cinci ani de temniţă grea, pentru omisiune de denunÅ£. A trecut prin reeducarea de la PiteÅŸti. Redăm câteva frânturi din amintirile sale de la PiteÅŸti: “Umilirea era generală ÅŸi se căuta să te aducă în si tu aÅ£ia să nu mai gândeÅŸti, ci doar să execuÅ£i. Când vedeam mâncarea intram sub pat, cu corpul tot, ÅŸi afară ne rămânea doar capul, iar în faţă ni se aÅŸeza gamela. Noi stăm cu mâinile la spate ÅŸi trebuia să mâncăm numai cu gura. Iară să atingem cu mâna. ÃŽn acest timp, cei reeducaÅ£i se plimbau ÅŸi grohăiau ca porcii. La urmă, unul dintre reeducaÅ£i lua cârpa cu care se spăla tineta (hârdâul de necesităţi) ÅŸi ne ÅŸtergea pe la gură.” ÃŽn 1958 este condamnat din nou. ÃŽn lotul “Rugul Aprins”, la KS ani de muncă silnică ÅŸi zece ani degradare civică, prin sentinÅ£a nr. 125/8. 1 1. 1958 a Tribunalului Militar BucureÅŸti, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. A executat pedeapsa în Balta Brăilei, colonia Salcia. A fost eliberat în 1964. Astăzi trăieÅŸte în Statele Unite. Preotul NiÅ£a BraÅŸov (†), născut la 25 martie 1926. paroh în comuna Mesteacănu, a fost arestat ÅŸi condamnat prin sentinÅ£a nr. 210/ 16. 02. 1949, la ÅŸase ani de temniţă grea. A murit la Tg. Ocna, în 1950. Ieromonahul Teofil BraÅŸoveanu a fost închis la Jilava. Preotul Toma Brătescu (†) din Negreni-Glavacioc, Teleorman, arestat la 15 august 1952, a murit de inaniÅ£ie la Poarta Albă, în 25 martie 1953.
5

Preotul Constantin Bratoveanu, născut la 21 noiembrie 1908, paroh în localitatea Partizani, judeÅ£ul Tulcea, a fost închis între anii 1958 – 1961. Preotul Gherasim Bratoveanu, născut la 18 aprilie 1908, paroh în localitatea Pochidia, judeÅ£ul Vaslui, a fost închis în perioada februarie 1958 -februarie 1963. Preotul Bratu din Buzău a fost deÅ£inut la Canal. Preotul Constantin Bratu, născut la 15 martie 1915 în localitatea Izvoare Bahna, NeamÅ£, paroh în Cotu-VameÅŸ, Roman, a fost arestat în 1945 ÅŸi condamnat la trei ani de închisoare pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. A executat pedeapsa la BucureÅŸti ÅŸi IaÅŸi. Preotul Ilie Gheorghe Brătulescu, născut la 26 februarie 1910 la BălăneÅŸti, Buzău, paroh la Cozieni, a fost condamnat de Tribunalul Militar BucureÅŸti, prin sentinÅ£a nr. 394/ 1960, la opt ani de închisoare, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Hliberat în 1964, a fost reîncadrat în parohia ZoiÅ£a, comuna Ziduri, judelui Buzău. Preotul Valerie Brânzan, născut la 6 noiembrie 1900, paroh în localitatea CireÅŸii, lângă Turnu Severin, a avut domiciliu obligatoriu în CioroiaÅŸi, Dolj, în perioada 1951 – 1956. Preotul Liviu BrânzaÅŸ, născut la 16 decembrie 1930 în comuna Săniop, Bihor, a fost arestat în 1951 ÅŸi condamnat de Tribunalul Militar Cluj la 15 ani de închisoare pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. A trecut prin închisorile de la Oradea, Jilava, Cavnic, Gherla ÅŸi Aiud, de unde a fost eliberai în 1964. A murit la începutul lunii septembrie, 1998. Preotul Augustin BriÅŸcan din Prisaca, BeiuÅŸ, a fost arestat în 1953. Preotul Alexandru Brotea, născut în 1904 la Rupea, a urmat cursurile Liceului Mihai Viteazu din Alba Iulia ÅŸi Facultatea de Teologie din Sibiu. Paroh în comuna natală, a fost arestat în 1949 ÅŸi închis la Gherla, Jilava ÅŸi la Canal. După nouă ani de închisoare, a revenit în parohie. Părintele Petru Brudea din PetreÅŸti, Alba, s-a născut la 14 noiembrie 1913 în localitatea SoarÅŸ, FăgăraÅŸ. Arestat în 1948 pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” ÅŸi condamnat la trei ani de închisoare, a executat pedeapsa la Aiud si la Năvodari. Preotul Anatolie I. Brumă din BucureÅŸti, fost preot militar pe frontul din Rusia, paroh în localitatea Alexandru Odobescu, judeÅ£ul IalomiÅ£a, a fost deÅ£inut între 1958 ÅŸi 1964 la Jilava, Salcia, StoieneÅŸti, Gherla. După eliberare, a funcÅ£ionat ca preot în Grosu-SiliÅŸtea, lângă Alexandria ÅŸi în Vorâncău. Preotul Nicolae Bucea de la Bistra, judeÅ£ul Alba, a fost condamnat la zece ani de muncă silnică. Era la Peninsula în 1950. Preotul Casian Bucescu, paroh în localitatea GrămeÅŸti, a executat ÅŸase ani de închisoare la Aiud. Preotul Gheorghe Buciu, născut la 8 februarie 1913 în Flămânda, MehedinÅ£i, paroh în localitatea Å¢igănaÅŸ, a fost închis de două ori: între 1948 -1953 ÅŸi între 1959- 1962. Preotul Dionisie Bucur din Crihalma, judeÅ£ul BraÅŸov, a avut domiciliu forÅ£at timp de patru ani, împreună cu soÅ£ia sa, în satul Dănceni, Bârlad, pentru că fiul lor a fugit din Å£ară în 1953. Preotul Gheorghe Bucur din satul Curcani, judeÅ£ul Ilfov, a fost maltratat de comuniÅŸti; a murit în 1951. Preotul Aurel I. Buda, paroh în ÅžoimuÅŸ-Petreasa, Bihor, născut la 26 martie 1913 în comuna IoaniÅŸ, Bihor, a fost condamnat în 1952 la doi ani detenÅ£ie, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”.
6

Preotul Gheorghe Buda din BucureÅŸti, parohia OÅ£elari, născut la 28 iunie 1917 în localitatea CărpiniÅŸtea, judeÅ£ul Buzău, a fost arestat în 1952 pentru “uneltire împotriva clasei muncitoare”. A fost închis cinci ani la Canal, BorzeÅŸti, OneÅŸti, Aiud ÅŸi Jilava. Astăzi trăieÅŸte în BucureÅŸti. Preotul Constantin Budei (†) a decedat în temniţă la Gherla. Preotul Dumitru Bujor din Bacău era la Capu Midia prin 1951 – 1952. Preotul Ioan Buhaciu, născut la 7 ianuarie 1901 la Copălău, BotoÅŸani, paroh în IaÅŸi, a fost condamnat de Tribunalul Militar IaÅŸi la ÅŸase luni de închisoare prin sentinÅ£a nr. 237/ 1950, pentru “favorizarea infractorului”. Preotul Petru Bulea, născut la data de 29 ianuarie 1912 în localitatea Ferendia, TimiÅŸ, a studiat Teologia la Academia din CaransebeÅŸ ÅŸi la Blaj. A funcÅ£ionat ca preot între anii 1942 – 1948. în 1958 a fost arestat, judecat ÅŸi condamnat de Tribunalul Militar din TimiÅŸoara la ÅŸase ani de închisoare. în 1964 devine paroh în Gad, protopopiatul Deta, apoi în localitatea Ian, protopopiatul OraviÅ£a ÅŸi după aceea la Cerneteaz, protopopiatul TimiÅŸoara, unde rămâne până în 1933, când se pensionează. Preotul Åžtefan Bumbac din ConstanÅ£a, născut în 1908, deÅ£inut între 1948 – 1957, apoi cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan, la Măzăreni, a fost arestat din nou în 1958, împreună cu soÅ£ia ÅŸi copiii, ÅŸi eliberat în 1964. Preotul Ioan Bunaciu din BotoÅŸani a fost arestat în 15 august 1949. Părintele Ioan Bumedrea, paroh în Cheia, Bran, a fost arestat pentru uneltire ÅŸi condamnat la 25 de ani de închisoare, din care a executat cinci. Preotul Ion Bunca, născut la 16 septembrie 1906 în Lunca ArieÅŸului, Alba, lector universitar la Institutul Teologic din Cluj, apoi profesor la Seminarul Teologic din aceeaÅŸi localitate, a fost arestat în 1959 pentru întocmirea unei programe de predare a religiei în ÅŸcoli ÅŸi condamnat la cinci ani de închisoare corecÅ£ională. A executat pedeapsa la Gherla ÅŸi în Balta Brăilei. A murit în anul 1990. Preotul David Bunescu a fost deÅ£inut politic. Preot în localitatea Drăgănescu, Giurgiu, Savian Bunescu, născut la data de 3 februarie 1911 în StăneÅŸti, Craiova, a fost arestat în 1952 ÅŸi închis timp de doi ani în coloniile GaleÅŸ ÅŸi Valea Neagră, la OneÅŸti, BorzeÅŸti ÅŸi la Canal. Preotul Iosif-Coriolan Buracu, născut în 1888 la Prigor, CaraÅŸ-Severin, fost deputat naÅ£ional ţărănist, arestat în 1914 de unguri, a fost arestat de două ori ÅŸi de comuniÅŸti: în perioada 1948 – 1949 ÅŸi între 1952 – 1953. A decedat în 1964. Preotul Gheorghe Burcă, născut la 25 august 1906 la Cămincasca, Ilfov, a fost închis în perioada august 1952 – august 1953, pentru activitate în cadrul P.N.Å¢. Preotul Niţă Burcea, paroh la StăneÅŸti, Giurgiu, a fost închis între anii 1952-1954. Preotul Constantin Burduja, născut la 6 aprilie 1911, paroh la Delenii de Sus, Vaslui, a fost arestat în perioada 1949 – 1954. Preotul Ioan Cazan, născut la 28 iulie 1908 în comuna Moldoveni, Ilfov, paroh la GrădiÅŸtea, Ilfov, a fost arestat în 1952 ÅŸi condamnat prin sentinÅ£a 1251/31. 08. 1956 a Tribunalului Militar BucureÅŸti, pentru activitate contra clasei muncitoare. A fost eliberat în 1956. Preotul Vasile Cazan, născut în 1910, a fost închis doi ani la GalaÅ£i. A decedat în 1961 acasă, la Å¢ibăneÅŸti, Brăila. Preotul Ilic Călăuz din Cehul Silvaniei a fost închis în temniÅ£ele comuniste.
7

Ieromonahul Nestor Cădaru, născut la 2 august 1909 în comuna TârgÅŸor, Cluj, greco-calolic trecut la ortodoxie în 1948, stareÅ£ la Mănăstirea Moisei între anii 1957 – 1959, a fost închis în perioada 1959 – 1964, în urma unei condamnări la ÅŸase ani închisoare, a Tribunalului Militar Cluj. pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Preotul Lucian Călugăreanu din RomanaÅ£i a trecut prin închisorile comuniste. Preotul Ilie Călugăru (†) din Dolj a decedat în 1961 la Periprava. Preotul VereÅŸ Căpâlneanu (†) din Uioara, Alba, a fost ucis în 1946 de către secretarul P.C.R. din localitate, Gyula. Preotul Ilie Căpăţâneanu, născut la 25 iulie 1892, paroh în Spineni, Olt, ÅŸi Slatina, a fost închis la Canal. Preotul Coriolan Căpâlnă, născut la 31 mai 1919, în localitatea ÅžimiÅŸna, Sălaj, paroh în IlăşmaÅŸ ÅŸi Creaca, judeÅ£ul Sălaj, a fost condamnat de Tribunalul Militar Cluj, prin sentinÅ£a 508/ 19. 11. 1959 la ÅŸapte ani de închisoare ÅŸi patru ani interdicÅ£ie corecÅ£ională, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. După eliberare, în 1964, a slujit în parohiile Creaca, Zalău, CristolÅ£el ÅŸi Vezendiu, Satu Mare. Preotul CărmăniÅŸ (†), născut la 1 decembrie 1893, paroh în Fundata, BraÅŸov, a fost arestat în 1949 ÅŸi închis la BraÅŸov, apoi la Ocnele Mari, unde a murit în 10 martie 1952. Preotul Mihai Căşereanu de la biserica Sf. Ilie din Brăila a fost condamnat în 1961 împreună cu preotul Angliei Gomolea. Preotul Åžtefan Căteanu, paroh în Letea Nouă, judeÅ£ul Olt, a fost arestat de Securitate în martie 1958. Preotul Augustin Câmpeanu, născut la 3 februarie 1903 în localitatea Terpiu, Cluj, paroh la CrângaÅŸi I, BucureÅŸti, a fost condamnat pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”, de Tribunalul Militar Cluj, prin sentinÅ£a nr. 400/ 1959, la cinci ani de închisoare ÅŸi confiscarea averii. Preotul Vasile Câmpeanu din MireÅŸ, Cehul Silvaniei, a fost arestat în1952. Preotul profesor Spiridon Cândea de la Academia “Andreiană” din Sibiu, născut la 18 iulie 1902 în localitatea Bogata Olteană, BraÅŸov, a fost arestat din motive politice între anii 1967 – 1968. Preotul Lazăr Cârja, confesor al garnizoanei Târgu-MureÅŸ, a fost arestat ÅŸi condamnat la ÅŸase ani de închisoare pentru activitate anticomunistă, în 22 august 1959. A încetat din viaţă la 9 aprilie 1987, în comuna ArieÅŸeni, Alba, la vârsta de 90 de ani. Preotul Åžtefan Cârlan, născut la 27 decembrie 1913 în Gropeni, Brăila, a fost condamnat de Tribunalul Militar GalaÅ£i prin sentinÅ£a nr. 189/ 17. 12. 1948 la ÅŸapte ani de închisoare, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Impresiona prin blândeÅ£e, curăţenie sufletească ÅŸi seninătate. Preotul Radu Cârstea din localitatea Deagurile, ArgeÅŸ, a trecut prin temniÅ£ele comuniste5. Preotul Valerian Cârstean, născut la 13 septembrie 1905, a fost arestat în perioada iunie 1958 – august 1959. A murit la 2 martie 1964. Părintele Gheorghe Cârstoiu din Sălătruc, născut la Jiblea în 1911, a fost primul dintre cei ÅŸapte copii ai pădurarului cu acelaÅŸi nume ÅŸi ai Mariei. A urmat cursurile Facultăţii de Teologie din BucureÅŸti în vremea când decan era Irineu Mihălcescu. Absolventul Gheorghe Cârstoiu s-a căsătorit cu Elena Mănescu ÅŸi au avut patru copii. A fost hirotonit de episcopul Nicolae Duma pe seama parohiei ÅžerbăneÅŸti – PăţeÅŸti, unde a funcÅ£ionat între anii 1934 – 1940, când s-a transferat la Sălătruc. Pentru că a dat unor drumeÅ£i flămânzi o bucată de
5

Potrivit mărturiei preotului Emil Marinescu.

8

pâine, a fost arestat în 1949. AcuzaÅ£ia: “uneltire împotriva ordinii sociale”. A fost anchetat la RâmnicuVâlcea, PiteÅŸti ÅŸi Craiova ÅŸi bătut bestial. ÃŽn 1951 l-au lăsat acasă, dar anul următor l-au arestat din nou. Condamnat la muncă silnică, a fost trimis la Canal, apoi transferat Ia OneÅŸti – BorzeÅŸti, pe ÅŸantierul hidrocentralei. In 1954 i s-a fixat domiciliu obligatoriu la Dâgla, în Bărăgan, iar în 1958 a fost trimis din nou în lagăr la Periprava. Preotul Pompei Ceaca, născut în 1920, paroh la Ceaca, Sălaj6, a fost arestat în 1949 ÅŸi condamnat pentru uneltire, la patru ani de închisoare. Preotul Gheorghe Cedică, născut la 15 aprilie 1909 la Glăvile, Vâlcea, paroh la DumitreÅŸti, Olt, a fost arestat pentru uneltire în perioada 1952 – 1955. Preotul Lucian Celăreanu, născut la 5 martie 1906 la BalÅŸ, RomanaÅ£i, paroh la Osica de Sus, Olt, a fost arestat pentru uneltire în perioada 1959 -1964. Preotul Vasile Cenuşă din comuna Traian, judeÅ£ul Bacău, născut în 19 ianuarie 1901 în localitatea MoldoveneÅŸti, NeamÅ£, a fost arestat de trei ori: în 1948, între 1952-1955 ÅŸi în 1956. A trecut prin închisorile Bacău, Ghencea. GalaÅ£i, Coasta GaleÅŸ ÅŸi Peninsula. Preotul Octavian Ceparu, născut în 9 mai 1909 la Cepari, RomanaÅ£i, preot la Cârlogani, Olt, a fost arestat pentru uneltire, în perioada 1959 – 1964. Preotul Constantin Cercel, născut la 4 martie 1888 în comuna LudeÅŸti, DâmboviÅ£a, paroh în Pucioasa, TârgoviÅŸte, a fost arestat în perioada august 1952 – aprilie 1953, pentru activitate anticomunistă. Preotul Cernăianu din Târgu-Jiu se afla în închisoarea din Craiova în 1962. Preotul Cernei din Ineu, Arad, a fost închis în temniÅ£ele comuniste. Preotul Chehaiciuc, născut la 19 aprilie 1906, paroh la Grindeni, MureÅŸ, a fost arestat în 1948, pentru uneltire ÅŸi condamnat la ÅŸase ani detenÅ£ie. A trecut prin BraÅŸov, Ocnele Mari, Jilava ÅŸi Aiud. A trăit până în 1995. Preotul Vasile CheÅŸcu din Sibiu era închis la Aiud în 1957.Preotul Leonida Chiajacovschi, născut în 1913 în Basarabia, refugiat după cedarea Basarabiei, a fost arestat în 1952 ÅŸi condamnat la patru ani de închisoare. Preotul Nicolae Chiculiţă, născut la 12 iunie 1909 în localitatea CăneÅŸti, GalaÅ£i, paroh la VlădeÅŸti, GalaÅ£i, a fost închis în perioada 1952 – 1954. Preotul Aurel Chidandu din MizieÅŸti, BeiuÅŸ, a fost arestat în 1952. Preotul Sebastian Chilea, născut la 25 decembrie 1907 în GodineÅŸti, Gorj, paroh la Baia de Aramă, MehedinÅ£i ÅŸi la Craiova, profesor la seminariile teologice din Craiova ÅŸi BucureÅŸti, a fost arestat în 1959 pentru “uneltire contra ordinii sociale” . Părintele Ioan Chilim, paroh în GrozeÅŸti, MehedinÅ£i, s-a născut la 19 august 1913 în localitatea ButoieÅŸti, MehedinÅ£i. A fost condamnat în 1959 la cinci ani de închisoare. A executat pedeapsa la Periprava. Părintele Gheorghe Chiriac din BucureÅŸti, născut la 9 decembrie 1909 în localitatea Cârja, judeÅ£ul Bacău, doctor în teologie, cu studii în Germania, Grecia ÅŸi Anglia, a fost condamnat de Tribunalul Militar BucureÅŸti, prin sentinÅ£a 79/26. 01. 1959, la 15 ani de muncă silnică ÅŸi zece ani degradare civică, cu confiscarea averii, pentru “uneltire contra ordinii sociale”. A fost închis împreună cu părintele Åžtefan BălaÅŸa.

6

Ar putea fi vorba de preotul greco-catolic Liviu Ciaca. A se vedea Martiri şi mărturisitori ai Bisericii din România Biserica greco-Catolică, autori Pr. Ioan Bota şi Cicerone loniţoiu, Patmos, 1998

9

Preotul Petru Chirică, paroh în Barnoschi, IaÅŸi, a fost condamnat pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Preotul Vasile Chirică din parohia Tălpălăi, NeamÅ£, a fost arestat în 1959 pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Preotul Sabin Chiricescu din TopeÅŸti, Gorj, a fost închis timp de trei ani în temniÅ£ele comuniste. Părintele Toma Chiricuţă de la biserica Zlătari din BucureÅŸti, născut la data de 6 iulie 1887 la Odaia-Bursucani, GalaÅ£i, cu studii de teologie la BucureÅŸti ÅŸi Leipzig, cadru universitar, predicator cunoscut, susÅ£inător ÅŸi promotor al apostolatului laic, în cadrul “Oastei Domnului”, a trecut prin închisorile de la Jilava ÅŸi Ocnele Mari. A murit la 17 noiembrie 1971 la BucureÅŸti. Preotul Ion Chirilă (+) din Crăsnăşeni, Vaslui, a murit de inaniÅ£ie la Poarta Albă în 1954. Preotul Gheorghe Chiriloiu din comuna Cetate a fost arestat la data de 15 august 1952. Preotul Alexandru ChiÅŸcăneanu din BrăiliÅ£a, s-a născut la 4 octombrie 1916 în Brăila. în anul 1952 a fost condamnat la un an ÅŸi jumătate de închisoare. A executai pedeapsa la GalaÅ£i. Preotul Iacob Chiticaru, protopop de Fălticeni, a fost închis timp de patru ani la Aiud. Părintele Vasile Chitu, născut la Ciorfângeni, ArgeÅŸ, în 29 martie 1923, a fost paroh în localitatea DrujeÅŸti, protopopiatul Curtea de ArgeÅŸ. Condamnat în 1950 pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”, a fost închis un an la BucureÅŸti, Jilava ÅŸi Aiud. Preotul Sterie ChiÅ£imia, născut la 24 iulie 1911 în comuna Balta Crainici, MehedinÅ£i, paroh la PloÅŸtina, MehedinÅ£i, a fost condamnat pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”, prin sentinÅ£a nr. 574/ 1953 a Tribunalului Militar BucureÅŸti, la patru ani de închisoare.

10

PREOÅ¢I ÅžI DIACONI ARESTAÅ¢I ÃŽN PERIOADA 1945 -1989
Preotul Gavril Ciceu din localitatea Suciu de Sus, MaramureÅŸ, a fost condamnat la patru ani de închisoare corecÅ£ională în 1954, pentru “uneltire împotriva statului”. Preotul Marin Cilă, născut în 1912, paroh în PloieÅŸti la biserica Buna Vestire, a fost condamnat la patru ani de închisoare, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Preotul Dumitru Cinciu (†) din Craiova a decedat la Periprava în 1961. Preotul Valerian Ciobanu de la Schitul Muntele Mic a fost arestat în ianuarie 1948, pentru sprijinul pe care 1-a acordat partizanilor din Semenic. Preotul profesor Gheorghe Dem. Ciocan de la biserica Sf. Nicolae, din BucureÅŸti, a fost închis în perioada iulie 1958 – februarie 1959 fără să fie judecat ÅŸi condamnat. Preotul Dumitru Ciocan (†) din Dolj a murit în detenÅ£ie la Periprava. Preotul Constantin Ciocău, născut la 13 ianuarie 1905 la Săcele -Novaci, Gorj, arestat la 1 ianuarie 1949, s-a aflat la Canal în perioada 15 iunie – 6 noiembrie 1949. Eliberat de la OneÅŸti la 25 aprilie 1954, a fost arestat din nou la 5 iulie 1959 ÅŸi eliberai la 5 iulie 1964 de la Periprava. Preotul Constantin Ciocârlan de la biserica Sf. Sava, laÅŸi, a trecut prin închisorile comuniste. Preotul Vasile Ciocârlan din Rediu, laÅŸi, a fost deÅ£inut politic. Preotul Constantin Ciocoiu, născut la 26 iulie 1906 la UdreÅŸti, Prahova, paroh în satul natal, a fost arestat de doua ori: prima dată în perioada 1952 – 1954, a doua oară, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”, între 27 noiembrie 1959-16 mai 1960. Preotul Nicolae Ciocoiu, paroh în localitatea Cordun, judeÅ£ul NeamÅ£, a fost arestat la 15 august 1949 ÅŸi condamnat de Tribunalul Militar IaÅŸi la opt luni de închisoare, pentru omisiune de denunÅ£. Preotul Iorgu Ciomag din Buzău a fost arestat în 1948. Preotul Vasile Ciomârtan, născut la 12 iunie 1908, paroh în localitatea IndependenÅ£a, judeÅ£ul ConstanÅ£a, a fost arestat în perioada 1956 -1961, pentru agitaÅ£ie publică. Preotul Alexandru I. Ciortan, paroh în RoÅŸiuÅ£a, Gorj, a fost deÅ£inut în perioadele 1952 – 1955 la Canal ÅŸi între 1959 – 1964 la Periprava. A decedat în 1978. Preotul Ioan Ciortea, născut la 19 octombrie 1907 la TeiuÅŸ, Alba, a fost condamnat, prin sentinÅ£a nr. 147/ 1949 a Tribunalului Militar Sibiu, la patru ani de închisoare, iar prin sentinÅ£a nr. 2285/ 15. 07. 1958 a Tribunalului Alba, la ÅŸase luni de închisoare. Preotul Constantin Ciortec, paroh în localitatea Tudor Vladimirescu, GalaÅ£i, s-a ascuns timp de trei ani, fiind căutat de Securitate. In 1955 s-a predat ÅŸi a fost reÅ£inut timp de ÅŸase zile doar, deoarece decretul 253/ iunie 1955 prevedea amnistierea celor fugiÅ£i. Preotul Iorgu Cioruţă, născut la 30 iunie 1909 în comuna V. Alecsandri, judeÅ£ul Tulcea, paroh la ÅžteianeÅŸtii de Jos, a fost condamnat prin sentinÅ£a 348/ 22. 12. 1962 a Tribunalului Militar BucureÅŸti, la doi ani de închisoare ÅŸi trei ani interdicÅ£ie corecÅ£ională, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”.
1

Preotul Ioan Ciosu din Bacău a fost deÅ£inut timp de ÅŸapte ani la Poarta Albă. Preotul Alexandru Circă (†) din Ocna-MureÅŸ a murit în 1953 la Aiud. în vârstă de 57 de ani. Preotul Luca Ciucă, născut la 10 mai 1912 în PetreÅŸti, DâmboviÅ£a, paroh la TomÅŸani ÅŸi CosteÅŸti Vale. DâmboviÅ£a, a fost condamnat la ÅŸapte ani de închisoare ÅŸi confiscarea averii, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”, prin sentinÅ£a nr. 303/ 28. 09. 1961 a Tribunalului Militar BucureÅŸti. Preotul D. Ciuciu, paroh la biserica Mântuleasa, Craiova, a fost deÅ£inut între 1959 – 1964 la Periprava. A decedat în 1982. Preotul Petru Ciuhandru din RoÅŸia, Bihor, a fost arestat în 1952. Preotul Pavel Ciucur s-a născut la 30 august 1918, într-un sat de lângă CaransebeÅŸ. După ce a absolvit patru ani de ÅŸcoală primară în satul natal, s-a prezentat la examen la Åžcoala normală din CaransebeÅŸ. ÃŽn anul 1938, pe când era în clasa a VIII-a, a fost eliminat, odată cu instalarea dictaturii lui Carol al II-lea. în 1939 a absolvit clasa a VIII-a la Åžcoala normală din TimiÅŸoara ÅŸi a luat examenul de capacitate. ÃŽnrolat în armată în decembrie 1940, a urmat la PiteÅŸti cursurile Åžcolii militare de ofiÅ£eri în rezervă. După 23 august 1944 a fost trimis pe front în Ungaria, de unde, fiind rănit, a ajuns în diferite spitale din Å£ară. Åži astăzi mai are o schijă de brand în piciorul stâng. ÃŽn anii 1945 – 1947, a urmat cursurile Academiei Teologice din CaransebeÅŸ. ÃŽn 1947 la Crăciun, a fost hirotonit preot la Episcopia din CaransebeÅŸ ÅŸi numit paroh la Plugova, în protopopiatul OrÅŸova. Aici a avut legături cu grupul de luptători anticomuniÅŸti din MunÅ£ii DomaÅŸnei, judeÅ£ul CaraÅŸ-Severin, care au fosl prinÅŸi ÅŸi condamnaÅ£i la moarte, în frunte cu Spiru Blănaru. Un alt luptător cu care părintele Pavel Ciucur a avut legături a fost Gheorghe Cristescu, prins ÅŸi el ÅŸi executat de Securitatea din TimiÅŸoara. ÃŽn dimineaÅ£a zilei de 6 octombrie 1948, preotul Pavel Ciucur a fost chemat la primărie în Plugova ÅŸi arestat de către maiorul Kling, un evreu, ÅŸi dus la Lugoj. De aici, a fost condus la Securitatea din TimiÅŸoara de către colonelul MoiÅŸ, unde a fost anchetat ÅŸi terorizat de către locotenenÅ£ii Schnellbak ÅŸi Bugarsky (sârb). într-o zi, anchetatorii au simulat că îl execută, spre a obÅ£ine declaraÅ£ia pe care o doreau. După ancheta care a durat două săptămâni, a fost trimis la închisoarea Popa Åžapcă. Aici a stat până la 10 martie 1949, când a avut loc procesul. A fost condamnat prin sentinÅ£a 346/ 1949 a Tribunalului Militar TimiÅŸoara, dosar 2501/ 1948. După proces a fost transferat în infernul de la Aiud, unde a îndurat frigul, foamea ÅŸi prigoana. O perioadă a lucrat în atelierul pentru produse din lemn al închisorii; orarul era de la ora 23 la 5 dimineaÅ£a. O dată, pentru o simplă privire aruncată în sus în timpul plimbării prin curtea închisorii, a fost închis la “neagra”, unde nici nu îşi mai aminteÅŸte cât l-au Å£inut flămând, în frig ÅŸi întuneric. După doi ani la Aiud, a fost trimis la Canal, la cărat de pământ cu roaba. Ultimele patru luni de închisoare le-a petrecut la Bicaz, unde a lucrat la calea ferată. La data de 7 noiembrie 1951 a fost eliberat. Acasă ÅŸi-a găsit soÅ£ia ÅŸi copilul, alături de care a continuat sa trăiască o viaţă grea. După câţiva ani i s-a îmbolnăvit soÅ£ia, care a suferit timp de treizeci ÅŸi cinci de ani. Părintele s-a îmbolnăvit ÅŸi el. La 1 noiembrie 1979 s-a pensionat. “Mă rog lui Dumnezeu să primească jertfa vieÅ£ii mele ÅŸi a soÅ£iei … ” -îşi încheie părintele Pavel Ciucur impresionanta mărturie, după o viaţă întreagă trăită în slujba Bisericii ÅŸi a neamului românesc. Preotul Dumitru Ciulei, născut la 19 iunie 1911 în localitatea Fântâna, BraÅŸov, paroh la HârÅŸeni ÅŸi Daia, BraÅŸov, a fost reÅ£inut pentru cercetări între anii 1954 – 1956. Preotul Victor Ciumăgeanu, născut la 22 martie 1903 la StăneÅŸti, Vâlcea, paroh la NegoieÅŸti, Dolj, a fost închis timp de patru ani ÅŸi zece luni, pentru atitudine anticomunistă. Preotul Alexandru Ciurea (†) a decedat în Aiud.

2

Preotul Grigore CîrÅ£ină (Cârţână), născut la 20 septembrie 1911 în CălimăneÅŸti, Vâlcea, paroh în Sălălrucel, a fost condamnat în 1952 la 15 ani de închisoare pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Eliberat în 1964, a slujit în parohia BerislăveÅŸti, de unde s-a transferat la Sălătrucel. Părintele Ilie Cleopa de la Mănăstirea Sihăstria, născut la 10 aprilie 1912 în comuna SuliÅ£a, judeÅ£ul BotoÅŸani, era închis la Aiud în 1948. Preotul Cintoc (†) din Sălaj a decedat în 1952 la Canal. Părintele Octavian Cocan, născut la 6 februarie 1912 în localitatea Sâmbăta de Sus, preot în FăgăraÅŸ, a fost arestat în 1952 pentru cercetări ÅŸi condamnat la 16 luni de închisoare, apoi trimis la Canal. Preotul Ioan Cocheci, născut la 16 ianuarie 1908 în comuna Budureasa, Gorj, paroh la Măineasa, Ilfov, a fost condamnat de Tribunalul Militar BucureÅŸti, prin sentinÅ£a nr. 547/ 19. 11. 1960, la cinci ani de închisoare, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Preotul Teodor Codilă (†) din Bihor a decedat în mină la Baia Sprie, într-un accident de muncă. Preotul Ion Codreanu din Voivozi, Bihor, a trecut prin închisorile comuniste. Preotul Haralambie Cojocaru, născut la 8 octombrie 1906 în comuna Titu, judeÅ£ul DâmboviÅ£a, paroh în BucureÅŸti, a fost arestat în 1962 ÅŸi condamnat de Tribunalul Militar BucureÅŸti la cinci luni de închisoare pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”.

Părintele Ioan F. Coliţă (†) preot în comuna Cetate, Dolj, a slujit 34 de ani în această parohie ÅŸi a avut nouă copii. DeÅŸi nu a făcut politică, a fost acuzat că este legionar de către un preot care potrivit mărturiei fiicei părintelui Colită, Cornelia – dorea să îi ia locul. ÃŽn 1952 a fost ridicat de Securitate ÅŸi eliberat în 1954, tară să fie judecat în toată această perioadă. La 15 iunie 1959 a fost arestat din nou, iar în 6 decembrie 1959 a decedat la Ostrov în raionul Macin, unde se afla la muncă. Tot acolo, la infirmeria FormaÅ£iei 0957 a murit ÅŸi părintele Ion Răducan. La 15 august 1952, când a fost arestat prima oară, părintele Ioan Colită era la pat, după o operaÅ£ie de ulcer. Colonelul Untaru, care 1-a ridicat, după ce a răvăşit toată casă. Iară să găsească ceva care l-ar fi putut acuza pe preot, cu un gest de mare cruzime, a lovit-o pe fiica părintelui, Cornelia, cu capul de pereÅ£i, pentru că a încercat să îl ajute pe bolnav să se ridice. Apoi 1-a îmbrâncit pe preot pe scări. Acesta a căzut ÅŸi s-a rostogolit pe cele 5 – 6 trepte ale casei, până în curte. L-au urcat într-un camion în care mai erau deja arestaÅ£i preoÅ£ii Gheorghc Chiriloiu din comuna Cetate ÅŸi Ion Tudor din satul Moreni. ÃŽn 1954 s-a întors foarte bolnav ÅŸi deprimat; stătea adesea la geam ÅŸi privea în gol, plângea Iară să spună nimic. Fiica părintelui a aliat ulterior cum a fost schingiuit: ars cu fierul roÅŸu în tălpi, atârnat cu capul în jos i s-au smuls dinÅ£ii … ÃŽn perioada cât a lipsit, familia, căreia i-au fost luate de către Primărie lucrurile din casă, până ÅŸi paturile ÅŸi alimentele, a ajuns să se hrănească cu spice rămase pe câmp, să doarmă pe scânduri. Femeile din sat îi mai ajutau cu alimente pe copii. ÃŽn a doua perioadă de detenÅ£ie, comuniÅŸtii I-au supus din nou chinurilor, cu bestialitate: bătut zilnic pentru că nu reuÅŸea să-ÅŸi facă norma, într-o zi a fost călcat în picioare de un caraliu, lovit cu cizmele în cap, aÅŸa încât, la scurtă vreme, a murit la infirmerie. Potrivit părintelui MiÅŸu Ionescu, ce se afla atunci închis împreună cu preotul Colită, ucigaÅŸul părintelui Ioan se numeÅŸte Keleman, fost chelner în Craiova. Domnul Petrică BrâncuÅŸ afirmă că preotul Ioan Colită a fost maltratat de locotenentul de Securitate Molnăr.

3

Părintele Gheorghe Coman, tatăl poetei Ana Blandiana, profesor la TimiÅŸoara ÅŸi Oradea, participant activ la luptele pentru eliberarea Transilvaniei, a fost condamnat în 1957 ÅŸi închis la Aiud. A decedat după eliberare, în condiÅ£ii tragice, la vârsta de 49 de ani. Preotul Nicolae Coman, născut în 15 aprilie 1912 la Grindeni, MureÅŸ, paroh în Pogăceanca ÅŸi Grindeni, a fost închis între anii 1948 – 1952. Preotul Pavel Coman, născut la 27 ianuarie 1907 în Zăpodeni, Vaslui, paroh la UnceÅŸti, ÅŸi RediuGalian, judeÅ£ul Vaslui, a fost condamnat la ÅŸase luni de închisoare, prin sentinÅ£a nr. 100/ 1950 a Tribunalului Militar IaÅŸi, pentru favorizarea infractorului. în perioada martie – iunie 1952 a fost arestat a doua oară. Preotul Gheorghe Comăneci, născut la 1 iulie 1905 în localitatea CaÅŸin, judeÅ£ul Bacău, paroh în Valea Sării, Hârja ÅŸi GrozeÅŸti, din Episcopia Romanului, a fost condamnat la trei ani de muncă silnică, în 1953 ÅŸi la zece ani de închisoare, în 1959, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Eliberat în 1964, a slujit în parohiile OpriÅŸeÅŸti, Bacău, CopăceÅŸti – Vrancea, CănieÅŸti, GalaÅ£i ÅŸi la Mănăstirea CaÅŸin. Preotul Gheorghe Comănici, din comuna NuntaÅŸi, judeÅ£ul ConstanÅ£a, a fost arestat pentru activitatea sa în cadrul grupului de rezistenţă anticomunistă Babadag. Preotul Ioan ComÅŸa, paroh în localitatea FăgăraÅŸ, judeÅ£ul GalaÅ£i, s-a născut la 30 iunie 1911 în FăgăraÅŸul Nou, GalaÅ£i. în 1948 a fost condamnat la 18 luni de închisoare pentru “uneltire contra ordinii sociale”. Preotul Constantin Conciţă, născut la 4 mai 1904 la Å¢epu, GalaÅ£i, a fost arestat în 1958, la vârsta de 54 de ani, ÅŸi condamnat de Tribunalul Militar GalaÅ£i la ÅŸapte ani de închisoare pentru “uneltire contra ordinii sociale”. Preotul profesor Constantin din Brăila a fost arestat în 1945 ÅŸi închis la Aiud. Impresiona prin înÅ£elepciunea, cultura ÅŸi sufletul sau ales. Preotul Gheorghe Constantin, născut la 15 noiembrie 1908 la Brădeanu, Buzău, a fost arestat vreme de un an, în 1948. Preotul Mihai Constantin, născut la 8 martie 1911 în localitatea MiclăuÅŸeni, Roman, paroh în BrătuleÅŸti, comuna Strunga, judeÅ£ul NeamÅ£, a fost arestat în 1950 pentru “uneltire contra ordinii sociale” ÅŸi închis cinci ani la Aiud. VăcăreÅŸti, Jilava ÅŸi laÅŸi. Preotul Nicolae Constantin (1895-1981) a fost condamnat la opt luni de închisoare. Preotul Andrei Constantinescu, născut la 26 noiembrie 1907 în localitatea Dridu, Ilfov, paroh la Dragalina, IalomiÅ£a, a fost condamnat prin sentinÅ£a nr. 630/ 16. 07. 1958 a Tribunalului Militar BucureÅŸti la zece ani de închisoare pentru “uneltire contra ordinii sociale”. Preotul Constantin Constantinescu din PloieÅŸti a fost închis în temniÅ£ele comuniste.

Preotul Gheorghe Constantinescu din Ciorfângeni, ArgeÅŸ, a fost închis la PiteÅŸti. Preotul Gheorghe Constantinescu din VlăsineÅŸti, BotoÅŸani, născut în 1901, a fost deÅ£inut doi ani la Canal, între 1952 – 1954. Preotul Ioan Constantinescu, născut la 16 septembrie 1915 la Mihălăşeni, BotoÅŸani, paroh la Stâncăşeni, VoineÅŸti ÅŸi Săcel II a fost condamnat la 20 de ani de muncă silnică prin sentinÅ£a nr. 118/20. 03. 1959 a Tribunalului Militar Cluj. închis la Aiud, Capu Midia, Ocnele Mari ÅŸi VăcăreÅŸti, a fost eliberat în 1964 ÅŸi reîncadrat preot la parohia BuneÅŸti, de unde s-a transferat în BuÅŸag, MaramureÅŸ.
4

Preotul Ioan Constantinescu (†) din Poienari, protopopiatul Curtea de ArgeÅŸ, a fost arestat în 1958 ÅŸi condamnat la ÅŸase ani de închisoare, apoi condamnat la moarte de către Tribunalul Militar al Regiunii a Ii-a ÅŸi executat la Jilava în 19 mai 1959. Preotul Radu Constantinescu din Avrig, Sibiu, a fost deÅ£inut în închisorile comuniste. Preotul Varlaam Aurel Constantinescu, născut la 23 iunie 1914 în localitatea Movila din Basarabia, paroh în Trestiana ÅŸi BroscăuÅ£i, BotoÅŸani, a fost condamnat de Tribunalul Militar IaÅŸi, prin sentinÅ£a nr. 72/ 1960, la ÅŸapte ani de închisoare, pentru uneltire. Preotul Florian CoraÅŸ, născut la Mocira în MaramureÅŸ, a fost condamnat la cinci ani de închisoare. Părintele Octavian Corbu. născut la 1 noiembrie 1906 în comuna PociovaliÅŸte, Bihor, preot în parohiile BagoÅŸul Nou, VariaÅŸ ÅŸi BoineÅŸti-OaÅŸ, a fost arestat în 1956 ÅŸi condamnat la trei ani de închisoare, cu suspendarea pedepsei, pentru omisiune de denunÅ£. Arhimandritul Nifon Nicolae Corduneanu, născut la 19 iulie 1916. secretar al Mănăstirii NeamÅ£, a fost arestat în 1959 ÅŸi condamnat la ÅŸase ani de închisoare, apoi întemniÅ£at la Bacău. Jilava ÅŸi Gherla. Preotul Gheorghe Corlăţeanu, născut la 20 ianuarie 1916 în Pristol, Dolj, paroh la IÅŸalniÅ£a, FiliaÅŸi ÅŸi Pristol, a fost arestat în perioada 24. 06. 1959 -1. 10. 1964. Preotul CormănuÅŸ (†) din Bran a decedat la Ocnele Mari, în 1952. Preotul Alexandru Corneanu, născut la 1 octombrie 1912 în comuna Mănăstireni, judeÅ£ul Suceava, paroh în IludeÅŸlii Mari ÅŸi Ungureni, BotoÅŸani, a executat o pedeapsă de 1 1 ani de închisoare la Aiud, Gherla ÅŸi la Canal. A fost condamnat prin sentinÅ£ele nr. 384/ 1951 ÅŸi 138/ 1958 ale Tribunalului Militar IaÅŸi, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Mitropolitul Nicolae Corneanu a fost reÅ£inut timp de patru luni la Securitatea din TimiÅŸoara ÅŸi anchetat din cauza legăturilor pe care le-a avut cu partizanii din munÅ£i. Preotul CorniÅ£eseu din comuna Caraula, Dolj, a fost închis în temniÅ£ele comuniste ÅŸi a murit la scurtă vreme după ieÅŸirea din închisoare, de unde s-a întors grav bolnav. Preotul Grigore Cosma din SăcăluÅŸeÅŸti, NeamÅ£, paroh în Vorniceni, BotoÅŸani ÅŸi profesor la Seminarul din Buzău, a trecut prin închisorile comuniste. Preotul Ioan Cosma, născut la 8 februarie 1901 la Vutcani, lângă HuÅŸi, paroh la Buciumeni, Bacău, a fost arestat în perioada octombrie 1959 martie 1960. Părintele Åžtefan Cosma, născut la 11 martie 1913, paroh în CoÅŸovăţ, MehedinÅ£i, a fost arestat în 1959 ÅŸi în 1961, condamnat pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” ÅŸi închis la Periprava. Preotul Ioan Cososchi din localitatea Focuri, IaÅŸi, a fost arestat în 1945 ÅŸi închis la Galata, IaÅŸi. Ieromonahul Atanasie Costache de la Schitul Bunea, Câmpina, a trecut prin închisorile comuniste. Preotul Ion Costache din Chitila, născut la 3 iulie 1905 în comuna Padina, Buzău, a fost condamnat, prin sentinÅ£a nr. 1073/47 a Tribunalului Militar BucureÅŸti, la zece ani de închisoare pentru tipărirea ÅŸi răspândirea de manifeste contra colectivizării. A trecut prin închisoarea din Lugoj. La 29 martie 1949 se afla la Jilava.

5

Preotul Nicolae Costache, născut în 1903 la VoiceÅŸti, Vâlcea, paroh în localitatea natală, a fost arestat în 1959 ÅŸi condamnat pentru uneltire, la cinci ani detenÅ£ie. A trecut prin închisorile de la PiteÅŸti, Periprava ÅŸi Aiud. Preotul Tudor Costache (†) din BoldeÅŸti, Prahova, a fost ucis în timpul anchetei la Securitatea din PloieÅŸti. Preotul Andrei Costea din ChiÅŸirid, Bihor, a fost arestat în 1948 ÅŸi condamnat de Tribunalul Militar ConstanÅ£a, prin sentinÅ£a nr. 129/ 1948, la patru ani de închisoare. Preotul Nicolae Costin din Jibou a fost arestat în 15 august 1952. Preotul Åžtefan CoÅŸaru din RuÅŸeÅ£u, Buzău, a fost condamnat la doi ani de închisoare. Preotul Åžtefan Coteanu (†), născut la 24 februarie 1912 în localitatea Babele, Giurgiu, paroh în Letca Nouă ÅŸi Tânganu, a fost arestat în 1958 ÅŸi condamnat prin sentinÅ£a 1366/8. 07. 1958 a Tribunalului Militar al Regiunii II BucureÅŸti. A decedai la Gherla în 9 aprilie 1959, din cauza torturilor ÅŸi a regimului de exterminare la care a fost supus. Preotul Gheorghe Cotenescu din SloieneÅŸti, a fost arestat pentru legăturile pe care Ie-a avut cu grupul Arsenescu, grup ce acÅ£iona în zona Câmpulung, Rucăr, Bran. ÃŽn 1956 părintele Cotenescu se afla la închisoarea din PiteÅŸti. Preotul Ioan CoÅ£ofan din CărpiniÅŸ, MaramureÅŸ, a fost arestat în 1952. Preotul Ioan Craia, născut la 18 ianuarie 1907 în localitatea Bănia, judeÅ£ul CaraÅŸ-Severin, licenÅ£iat al Facultăţii de Teologie din CernăuÅ£i, a funcÅ£ionat ca preot în parohia Jebel, TimiÅŸ, din 1934 până la 14 aprilie 1952, când a fost arestat, judecai ÅŸi condamnat la cinci ani de închisoare. După ce a fost eliberat, a funcÅ£ionat ca preot în parohiile Liebling, protopopiatul Deta, Lovrin, protopopiatul TimiÅŸoara ÅŸi mai apoi în parohia Bozovici, până în anul 1977 când s-a pensionat. A decedat la 26 decembrie 1978. Preotul Nicolae Crăcea, născut la 28 iunie 1914 în localitatea Băneasa, Teleorman, a fost arestat prima oară în 1941 ÅŸi condamnat la cinci ani de muncă silnică, pentru “manifestări interzise”. ÃŽntre 1941 – 1947 s-a aflat în exil, dar s-a întors în Å£ară ÅŸi la 14 mai 1948 a fost arestat. Eliberat în 1953 ÅŸi hirotonit preot în 1955, a fost din nou arestat în 1959 ÅŸi condamnat la 16 ani de închisoare, prin sentinÅ£a 60/25. 04. 1960 a Tribunalului Militar BucureÅŸti, pedeapsă redusă, în urma recursului, la cinci ani de muncă silnică ÅŸi trei ani degradare civică. A fost închis la Jilava, Ocnele Mari ÅŸi VăcăreÅŸti. Eliberai de la Aiud la 20 august 1964, a slujit în parohia CiocăneÅŸti, Ilfov, de unde s-a transferat la StoieneÅŸti, Prahova. Preotul Dumitru Crăciun din TimiÅŸeÅŸti, NeamÅ£, a fost închis în temniÅ£ele comuniste. Preotul CrânguÅŸi din Rotunda, Dolj, se afla în închisoarea de la Aiud în 1954. Părintele Creangă, fost stareÅ£ la Mănăstirea Sihăstria ÅŸi duhovnic la Mănăstirea Văratec, a trecut prin temniÅ£ele comuniste. Preotul Marin CreÅ£u (†) din comuna ZoiÅ£a a murit la Canal, potrivit A.F.D.P. 1 filiala Buzău. Preotul Dumitru Cristescu a fost închis în perioada august 1952 -august 1953. Preotul profesor Grigore Cristescu, născut la 24 aprilie 1895 la Craiova, profesor la Academia Teologică “Andreiană” din Sibiu ÅŸi la Facultatea de Teologie din BucureÅŸti, preot la biserica Antim, a fost deÅ£inut la Canal. Preotul Floricel Cristide, născut la 10 ianuarie 1916 la StrejeÅŸtii de Sus, Olt, paroh la LungeÅŸti StăneÅŸti, a fost condamnat în 1959 la cinci ani detenÅ£ie, pentru uneltire. A executat pedeapsa la Poarta Albă.
1

Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici

6

Preotul Constantin CriÅŸan, paroh în MoineÅŸti ÅŸi Sohodol, Bacău, a fost închis în perioada mai 1952 – mai 1954. Preotul Ion CriÅŸan, născut la 26 iulie 1919 la Pâncota, Arad, paroh în ArchiÅŸ, Arad, a fost condamnat la muncă silnică pe viaţă de Tribunalul Militar TimiÅŸoara ÅŸi închis în perioada 1958 – 1964. Preotul Constantin CronÅ£, protopop la GalaÅ£i, a fost închis în lagărul de la Caracal. Preotul Iuliu Cucu, născut la 9 aprilie 1904 în LeÅŸmir, Sălaj, paroh la Sighet, a fost arestat în 15 august 1952. Preotul Ivan Culighin de la Mănăstirea Antim a fost arestat în ianuarie 1947. Preotul Savin Cupcea din BerbeÅŸti, MaramureÅŸ, a fost arestat în 1952. Preotul Victor Cupcea, născut la 4 septembrie 1915, în CălineÅŸli, MaramureÅŸ, paroh la FereÅŸti, protopopiatul Sighet, a fost arestat în perioada 1950- 1953. Preotul Simion Curea născut în 1894 în Dolu, comuna Zimbor, judeÅ£ul Sălaj, paroh în Zimbor, apoi la biserica Sf. Nicolae din Cluj ÅŸi profesor la Academia Teologică din acelaÅŸi oraÅŸ, preot greco-catolic până în 1948 când a trecut la ortodoxie ÅŸi a devenit protopop al Clujului, a fost arestat la 15 august 1952 ÅŸi condamnat la cinci ani de închisoare. Eliberat la Crăciunul din anul 1954. a murit la 20 mai 1964. Preotul Dumitru Cursaru, născut la 21 noiembrie 1908 în comuna Drajna de Jos, judeÅ£ul Prahova, paroh la TârguÅŸoru Nou, Prahova, a fost închis între anii 1952- 1954. Părintele Macu Cuzmanovici din Moldova Nouă, judeÅ£ul CaraÅŸ-Severin, s-a născut la 20 aprilie 1914, în localitatea SicheviÅ£a, judeÅ£ul CaraÅŸ-Severin. LicenÅ£iat al Institutului Teologic din Sibiu, a fost hirotonit preot ÅŸi a funcÅ£ionat din anul 1941 în parohiile Moldova Nouă, DalboÅŸeÅ£ ÅŸi Bucova, până în 1959, când a fost arestat pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” ÅŸi condamnat la cinci ani de închisoare, prin sentinÅ£a 167/1960 a Tribunalului Militar TimiÅŸoara. După eliberare a funcÅ£ionat, începând cu data de 1 septembrie 1964, ca preot în parohiile Globurău ÅŸi ComloÅŸu Mare, până la 1 mai 1983, când s-a pensionai. A mai trăit până la 10 iunie 1989. Preotul Nicolae Dabelea, născut la 27 august 1907 în localitatea StăneÅŸti, Gorj, a fost arestat la 4 iulie 1959 pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Eliberat de la Periprava la 9 mai 1964, a slujit în parohia Cracu Muntelui, MehedinÅ£i, de unde s-a transferai la Vălari, apoi la StăneÅŸti, Gorj. Preotul Vasile Dabelea din localitatea Bota, Gorj, a fost închis în perioada iulie 1959 decembrie 1960. Preotul Gheorghe Daliescu, născut la 14 aprilie 1909 a fost închis în perioada august 1952 septembrie 1953. Din ianuarie 1959 a fost paroh în Tg. Jiu până la 1 decembrie 1980, când s-a pensionat. Protosinghelul Teodor Teofil Damian, născut la 17 februarie 1902 la RăduleÅŸti, Ilfov, preot la Mănăstirea Viforâta, DâmboviÅ£a, a fost condamnat prin sentinÅ£a 493/1959 a Tribunalului Militar BucureÅŸti la 15 ani de muncă silnică ÅŸi zece de degradare civică, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Diaconul Teodor DamÅŸa s-a născut la 25 decembrie 1919 în localitatea CotigleÅ£, judeÅ£ul Bihor. După terminarea studiilor, a funcÅ£ionat ca diacon la catedrala din Oradea ÅŸi ca profesor de religie la liceul Emanuil Gojdu din acelaÅŸi oraÅŸ. ÃŽn 1954 a fost arestat ÅŸi condamnat la zece ani pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. A trecut prin Gherla, Jilava ÅŸi Ostrov. Preotul Aurel Dan s-a născut în Cenadul Mic, Ungaria, la 7 septembrie 1900. După terminarea studiilor teologice a fost numit preot în parohia PustiniÅŸ, începând cu 8 decembrie 1925. La 1 octombrie 1951 s-a transferat în parohia Paniova, protopopiatul Lugoj, ÅŸi mai apoi la Sag. protopopiatul TimiÅŸoara, de unde a fost arestat în 1958. Condamnat la opt ani. prin sentinÅ£a nr. 719/1962 a Tribunalului Cluj, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”, a fost închis la Gherla. La 30 iulie 1964 a ieÅŸit din închisoare.

7

Reintegrat în cler, a fost numit paroh în localitatea CărpiniÅŸ, protopopiatul TimiÅŸoara, unde a funcÅ£ionat până la data de 1 ianuarie 1978, când s-a pensionat. A mai trăit până în ziua de Crăciun din anul 1987. Preotul Ioan Dan, născut în 1911 la BeiuÅŸ, Bihor, paroh în Bălar, a fost închis între 1953 ÅŸi 1954 la Salonta, Oradea, Jilava, Giurgiu, PloieÅŸti ÅŸi PiteÅŸti. A slujit, după eliberare, în Petid, Bihor. A murit în 1975. Preotul Moise Dancea din Sovrin, TimiÅŸ, a fost închis la Gherla. Ierodiaconul Cristofor Dancu de la Mănăstirea Cernica, a fost condamnat la moarte în 1959, pedeapsă comutată în muncă silnică pe viaţă. La Aiud era ÅŸef de club de reeducare. A fost eliberat în 1964. Preotul Alexandru DandeÅŸ din Basarabia a avut domiciliu obligatoriu în Bărăgan, în satul Olaru, în 1958. Preotul Dan Danielescu din Gârcina, IaÅŸi, a fost arestat între 1949 -1951, deoarece i s-a găsit o armă pe care o deÅ£inea fără autorizaÅ£ie. Preotul Cornel Dascălu din ArpaÅŸul de Jos, a fost, potrivit mărturiei părintelui Nichita Bălcscu, arestat între anii 1956 – 1964 pentru că a spovedit persoane căutate de Securitate. L-a ascuns pe Nichifor Crainic2. Despre preotul Cornel din satul Lepindea pe Târnava Mică, care l-a adăpostit pe Crainic, scrie ÅŸi Alexandru Cojan3 îşi aminteÅŸte de el ÅŸi părintele Victor Dâmboiu, care mărturiseÅŸte că preotul Cornel Dascălu a avut un comportament exemplar în închisoare. Preotul Nicolae Datcu din RăduleÅŸti, Ilfov, a fost închis în perioada iulie 1952-aprilie 1954. Preotul Ioan Datculescu, născut la 28 iulie 1909 în BlejeÅŸti, Ilfov, paroh în PlătăreÅŸti, Ilfov, a fost arestat de două ori; prima dată în perioada iulie 1952 – aprilie 1954, a doua oară în 1958, când a fost condamnat la 15 ani de detenÅ£ie grea, prin sentinÅ£a nr. 35/26. 02. 1959 a Tribunalului Militar BucureÅŸti, pentru activitate contrarevoluÅ£ionară. Preotul Nicolae Dăianu, profesor de teologie, a fost condamnat la 25 de ani de închisoare. Preotul Ion Dămăceanu din NegrileÅŸti, GalaÅ£i, născut la 9 februarie 1902 în localitatea Buciumeni, a fost arestat în 1954 ÅŸi condamnat prin sentinÅ£a 1372/54 a Tribunalului Militar BucureÅŸti la cinci ani de închisoare pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. A executat doi ani din această pedeapsă, la BucureÅŸti. Preotul Haralambie Dănescu (†), duhovnic al partizanilor din MunÅ£ii FăgăraÅŸ, a fost împuÅŸcat de Securitate în 1952. Preotul Dănilă din Chiojd, Prahova, a fost arestat în 1958 ÅŸi a închis la Jilava, Periprava ÅŸi Salcia. Preotul Dănilă din CurteÅŸti, BotoÅŸani, a trecut prin închisorile comuniste. Părintele Victor Dâmboiu s-a născut la 29 decembrie 1922 în satul RâuÅŸor, judeÅ£ul BraÅŸov, fiind al unsprezecelea copil al lui Samoilă ÅŸi al Rozaliei. Tatăl său a lacul parte dintre luptătorii “memorandiÅŸti” ÅŸi a fost judecat în procesul de la Târgu MureÅŸ; a fost coleg de cameră la Gimnaziul din BraÅŸov cu Åžt. O. Iosif. După patru ani la Åžcoala normală din FăgăraÅŸ, ÅŸi-a continuat studiile la Åžcoala normală “Andrei Åžaguna” din Sibiu, între anii 1938 – 1942.

2 3

Potrivit volumului Mărturisitori de după gratii, p.27 În prefaţa volumului Zile alhe, zile negre -memoriile lui Nichifor Crainic publicate de Casa editorială Gândirea. Bucureşti, 1991.

8

ÃŽn 1942 s-a înscris la Teologie, dar a fost luat în armată ÅŸi trimis pe front. în anul 1947 ÅŸi-a luat licenÅ£a în teologie ÅŸi cea de profesor de religie la Universitatea din Cluj. în toamna aceluiaÅŸi an a fost hirotonit preot pentru narohia Åžinca Nouă, judeÅ£ul FăgăraÅŸ. După ce a rostit câteva predici anticomuniste, a fost arestat în 1949 ÅŸi dus la Securitatea din FăgăraÅŸ, unde a fost bătut ÅŸi apoi eliberat, dar mereu Å£inut sub supraveghere. ÃŽn anul 1952 s-a transferat în parohia DrăguÅŸ devenită vacantă, pentru a putea ajuta partizanii din munÅ£i cu alimente ÅŸi informaÅ£ii. ÃŽn 1957 a fost arestat ÅŸi condamnat la zece ani de muncă silnică pentru “complicitate la crimă de uneltire”. A fost închis în perioada 8 aprilie 1957 – 3 august 1964, la Sibiu, Codlea, Jilava, GalaÅ£i (unde a fost complet izolat). Brăila ÅŸi în Balta Mare a Brăilei, la Salcia ÅŸi StoieneÅŸti. La eliberare, Arhiepiscopia Sibiului nu l-a mai angajat. A lucrat ca muncitor la o uzină din FăgăraÅŸ, dar după o vreme a fost concediat. Reangajat ca preot misionar, s-a văzut nevoit să lucreze pe la C.A.P.-uri pentru a câştiga banii necesari traiului. Părintele Victor Dâmboiu îşi aminteÅŸte de comportamentul exemplar din închisoare al unor preoÅ£i precum: Cornel Dascăl de la Sibiu, Ioan Fulea -ultima dată preot în Răşinari, părintele Sofian de la Mănăstirea Antim. precum ÅŸi părintele Benedict GhiuÅŸ, apoi părintele Tatu din SebeÅŸul de Sus, judeÅ£ul Sibiu. Părintele Victor Dâmboiu consideră că, după ce a ieÅŸit din închisoare, a fost tratat de conducerea Bisericii ca un trădător. După decembrie 1989 a cerut să fie reangajat ca preot, dar a fost refuzat de către Consiliul Hparhial Sibiu. Preotul Tiberiu Dârlea din GalÅŸa, Arad, a fost închis în perioada 1948- 1949. Preotul Constantin Dârzeianu din Bâltanele, MehedinÅ£i, a fost condamnat la trei ani de închisoare. Preotul Mihai Demetrică a fost arestat la Sagna, NeamÅ£, ÅŸi condamnat la cinci ani de închisoare. Părintele Tudor Demian s-a născut la 9 aprilie 1912 la Arad. A fost preot în Arad, Pecica ÅŸi Micălaca Veche. Arestat în 1949 pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”, a fost condamnat prin sentinÅ£a nr. 1650/1949 a Tribunalului TimiÅŸoara ÅŸi închis între 6 ianuarie 1949 – 28 octombrie 1949. în 1958 a fost din nou arestat ÅŸi condamnat prin sentinÅ£a nr. 347/1959 a Tribunalului Militar Cluj. A fost închis la Arad, TimiÅŸoara, Aiud, Ministerul de Interne. Jilava, Salcia, StoineÅŸti ÅŸi Strâmba. Preotul Constantin Diaconescu, născut la 2 decembrie 1903 în Åžuica, Olt, paroh în aceeaÅŸi localitate, a fost închis în perioada 1948 – 1954 pentru uneltire. Preotul Marin Diaconescu din parohia Cocu, Vedea, judeÅ£ul ArgeÅŸ, a fost condamnat de Tribunalul Militar Craiova, prin sentinÅ£a nr. 446/20. 10. 1958. la 20 de ani de muncă silnică, pentru “uneltire contra ordinii sociale”. Preotul Petre Diaconescu, născut la 26 mai 1909, în localitatea Nemoiu. Vâlcea, paroh la VlăngăreÅŸli, Olt ÅŸi Mitrolani, Vâlcea, a fost arestat în 1959 ÅŸi condamnat la cinci ani pentru uneltire. Preotul Cezar Diaconu din OÅŸeÅŸti, Vaslui, a fost deÅ£inut la Canal în perioada iulie 1952 – mai 1954 ÅŸi arestat din nou între 1961-1963. Preotul Constantin Diaconu născut la 14 noiembrie 1903 la Tg. Ocna. paroh în localitatea N. Bălcescu, IalomiÅ£a, a fost arestat în perioada 21 octombrie 1953 – 19 ianuarie 1954, pentru răspândire de publicaÅ£ii interzise. Preotul Constantin Diaconu, născut la GoleÅŸti, Topoloveni, judeÅ£ul ArgeÅŸ, paroh la GolăneÅŸti Deal, Teleorman, a fost condamnat prin sentinÅ£a 1464/1958 a Tribunalului Regiunii BucureÅŸti, pentru deÅ£inere de aur, la ÅŸase luni de închisoare.
9

Preotul Petre Diaconu, paroh la Bohotin, IaÅŸi, a fost condamnat la 12 ani de închisoare, prin sentinÅ£a nr. 593/1958 a Tribunalului Militar IaÅŸi, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Preotul TiÅ£u Diaconu născut în 1907, la GăleÅŸeÅŸti, ArgeÅŸ, paroh în satul natal, a fost deÅ£inui între 1952 – 1954 ÅŸi 1959 – 1962, pentru uneltire. Preotul Vasile Didoacă, născut în 1915 la Pietrari, DâmboviÅ£a, paroh în localitatea natală, a fost arestat în 1952 ÅŸi condamnat la ÅŸapte ani de închisoare, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. A fost deÅ£inut la Aiud. Preotul Dijmărescu din Schela, Gorj, era închis la Craiova în iarna lui 1953. Preotul Constantin Dilă (†) din Bărboi, MehedinÅ£i, a decedat la Periprava în 1961. Protopopul Dima din PetroÅŸani, Hunedoara, arestat în 1946 cu lotul minerilor din Ghelari Teliuc, se afla 1947 la VăcăreÅŸti. Arhimandritul Åžtefan Dima, născut la 20 septembrie 1907 în comuna Petana Slivna, GalaÅ£i, paroh în CălăraÅŸi, a fost condamnat prin sentinÅ£a 2597/1950 la cinci ani de temniţă grea, iar în 1957, din nou arestat ÅŸi condamnat la patru ani de închisoare. ÃŽntre 1962 – 1964 a avut domiciliu obligatoriu la PerieÅ£ii Noi în Bărăgan. Preotul Gheorghe Dimitriu, născut la 25 ianuarie 1914 la SineÅŸti, paroh la BrăieÅŸti, SineÅŸti ÅŸi Adăşeni, IaÅŸi, a fost arestat în perioada 1952 – 1954 ÅŸi 1957 – 1964. Condamnat prin sentinÅ£a nr. 416/1957 a Tribunalului Militar IaÅŸi, a executat pedeapsa la Suceava, Aiud ÅŸi Canal. Preotul Nicolae Dimitriu (Dumitru) din Miclesti, Vaslui, a fost arestat în 1952, iară condamnare. Operat la rinichi în timpul detenÅ£iei la Canal, a murit la o lună după eliberare. Preotul Ion Dincă, născut la 1 ianuarie 1911 în CordeÅŸti, Gorj, paroh la CălimăuÅ£ii de Jos în Basarabia ÅŸi în satul natal, a fost arestat ÅŸi condamnat prin sentinÅ£a 238/23. 04. 1959 a Tribunalului Militar Craiova, la zece ani de închisoare, pentru “agitaÅ£ie duÅŸmănoasă”. Preotul Nicolae Dinescu (Donescu) (†) din Åžuiei, ArgeÅŸ, partizan în grupul colonelului Arscncscu, a fost împuÅŸcat în 1952. Preotul Nicolae Dinescu din protopopiatul Buzău a fost închis în perioada 1951-1955. Părintele Nicolae Dinu, născut la 7 octombrie 1908 în VoineÅŸti, DâmboviÅ£a, paroh în satul natal, a fost arestat de două ori: prima dată în perioada 15 august 1952 – 3 septembrie 1953, a doua oară în decembrie 1958, când a fost condamnat la 18 ani de muncă silnică de Tribunalul Militar BucureÅŸti, prin sentinÅ£a nr. 907/8. 09. 1959. Ieromonahul Ion Nicodim Dinulescu, născut la 11 mai 1935 la Carpeni, lângă Curtea de ArgeÅŸ, intrat în mănăstire la 13 ani, vieÅ£uitor al Mănăstirii RâmeÅ£, al Schitului PeÅŸtera Ialomicioarei, apoi al Schitului Ciocanul – Muscel ÅŸi, în cele din urmă, al Schitului Slănic, Muscel, a fost arestat în perioada noiembrie 1955 – aprilie 1956 pentru exercitare abuzivă de funcÅ£iuni ÅŸi, a doua oară, pentru port ilegal de uniformă, între decembrie 1956 – august 1957. Preotul Gheorghc Diţă, născut la 15 noiembrie 1911 în comuna Deagurile, CosteÅŸti, judeÅ£ul ArgeÅŸ, slujitor la Mănăstirea BistriÅ£a, Vâlcea, apoi în parohiile BodeÅŸti ÅŸi DrăgăneÅŸti, Vâlcea, a fost arestat ÅŸi condamnat la 15 ani de muncă silnică, cinci ani degradare civică ÅŸi confiscarea averii, prin sentinÅ£a nr. 3/16. 01. 1960 a Tribunalului Militar BucureÅŸti, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. A fost eliberat în 1964. Preotul Gheorghe Doară, născut la 18 iunie 1896 în StroeÅŸti, a fost arestat în perioada 1959 1962 pentru uneltire.
10

PREOÅ¢I ÅžI DIACONI ARESTAÅ¢I ÃŽN PERIOADA 1945 -1989
Preotul Nicolae Dobrescu, născut la 26 octombrie 1905 în LupÅŸa, IalomiÅ£a, a fost condamnat prin sentinÅ£a nr. 9/7. 10. 1950 a Tribunalului Militar ConstanÅ£a la ÅŸapte ani de închisoare, pentru “complicitate la uneltire împotriva ordinii sociale”. între 1949-1960 s-a aflat la Aiud. A decedat în 1980 la TimiÅŸoara. Preotul Manolache Dobrinescu (Dobrescu) (1915-1988) arestat de două ori în timpul studiilor la CernăuÅ£i, a fost condamnat sub comuniÅŸti la zece ani de închisoare pentru opoziÅ£ie la colectivizare. Preotul Marin Dobrin, născut la 1 octombrie 1901 la Bărăştii de Vede, Olt, paroh la Prodani, Olt, a fost arestat în perioada 1959 – 1964, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Părintele Traian Teoctist Dobrin de la Mănăstirea Sihastru, născut la 4 aprilie 1923 în localitatea VoineÅŸti, Brăila, a fost arestat în 1960 ÅŸi condamnat prin sentinÅ£a nr. 230/60 a Tribunalului Militar ConstanÅ£a, la trei ani de închisoare, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Preotul Alexandru DobriÅŸan, născut la 17 aprilie 1906 în Amărăşti, paroh la GăneÅŸti Contea, judeÅ£ul Vâlcea, a fost arestat în perioada 1961 – 1964, pentru uneltire. Preotul Traian Dobromirescu (Dobrinescu) s-a născut la 31 august 1913, în localitatea Dubova, MehedinÅ£i. După absolvirea Academiei Teologice din CaransebeÅŸ, a devenit preot la CaransebeÅŸ în 1940, unde a rămas până la 4 septembrie 1958, când a fost arestat. Judecat de Tribunalul Militar din TimiÅŸoara, a fost condamnat prin sentinÅ£a nr. 463/1958 la opt ani de închisoare. După executarea pedepsei a funcÅ£ionat ca preot la parohia Cornutei, protopopiatul CaransebeÅŸ, pînă în 1985, când s-a pensionat. Părintele Mina Dobzeu – arhimandrit la Mănăstirea SfinÅ£ii Apostoli Petru ÅŸi Pavel din HuÅŸi, a intrat ca “frate” la Mănăstirea Hâncu din Basarabia, după ce a absolvit ÅŸapte clase, apoi s-a mutat la Mănăstirea CăldăruÅŸani, unde a învăţat arta sculpturii în lemn. După ocuparea Basarabiei, a urmat Åžcoala de cântăreÅ£i bisericeÅŸti la ConstanÅ£a. în 1948 a fost hirotonit diacon la Episcopia HuÅŸilor. în urma unui protest, scris de mână ÅŸi afiÅŸat în locuri publice, în ÅŸcoli, prăvălii, prin care chema credincioÅŸii să se opună măsurilor diavoleÅŸti luate împotriva Bisericii, a fost arestat ÅŸi condamnat la trei luni ÅŸi o zi de închisoare, dar a tăcut unsprezece luni, după care i s-a stabilit domiciliu forÅ£at la Mănăstirea BrădiceÅŸti. A înaintat ÅŸi un protest Departamentului Cultelor în care cerea să nu se desfiinÅ£eze mănăstirile. ÃŽntre timp urmase Seminarul Teologic de la Mănăstirea NeamÅ£ ÅŸi era în anul II la Facultatea de Teologie, când a fost din nou arestat, condamnat la ÅŸapte ani de închisoare ÅŸi închis la Jilava, Gherla ÅŸi în coloniile din Deltă. ÃŽn perioada 1988 – 1989 a fost iarăşi reÅ£inut la Securitate timp de opt luni pentru cercetări, din cauza unor memorii trimise lui CeauÅŸescu. Este preotul care 1-a botezat pe Nicolae Steinhardt, la 15 martie 1960, la Jilava în închisoare. Preotul Alexandru Doicescu, născut la 30 martie 1913 în comuna Poiana, Ilfov, a fost închis în perioada 1954 – 1955. Preotul Nicolae Doicescu din Chiojdeni, Râmnicu Sărat, a fost arestat în 1949 ÅŸi condamnat la zece ani de închisoare. A decedat după eliberare. Părintele Vartolomeu Dolhan, născut la Pârcovaci, preot la catedrala mitropolitană din IaÅŸi ÅŸi pictor bisericesc, a fost condamnat pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. A murit la Mănăstirea Văratec. Preotul Dolinescu (†) a decedat la Midia în 1952.
1

Ieromonahul Radu Rafail Dominte, stareÅ£ul Mănăstirii ST. Ioan cel Nou din Suceava, a fost închis în temniÅ£ele comuniste; a murit după eliberare. Preotul Iuliu Dorgo din BăiÅ£a, MureÅŸ, a fost închis în perioada 1952 – 1954. Preotul Alexandru DorobanÅ£u a văzut lumina zilei la 10 aprilie 1916. în satul Petnic din judeÅ£ul CaraÅŸ-Severin. în anul 1942 a absolvit Academia Teologică din CaransebeÅŸ, a fost hirotonit ÅŸi numit preot paroh de către regretatul episcop Veniamin Nistor, în comuna TopleÅ£, urnlând astfel tatălui său care în acel an s-a pensionat. ÃŽn 1948 a fost ridicat de către un agent de Securitate ÅŸi dus la Penitenciarul Lugoj. A fost judecat ÅŸi condamnat la opt luni de închisoare pentru “uneltire contra ordinii sociale”, de către Tribunalul Militar TimiÅŸoara. După 11 luni a fost eliberat din închisoare, dar Å£inut încă doi ani cu domociliu obligatoriu, la început acasă, apoi dus cu soÅ£ia ÅŸi copilul, care era elev, într-o comună lângă CălăraÅŸi. După cinci ani li s-a îngăduit să se întoarcă acasă, la TopleÅ£, unde a funcÅ£ionat din nou ca preot până în 1982, când s-a pensionat la cerere. A fost închis împreună cu preotul Coriolan Buracu ÅŸi cu părintele Pavel Ciucur. Astăzi, pentru toate câte a reuÅŸit să îndure, mulÅ£umeÅŸte atotputernicului Dumnezeu. Preotul Gheorghe DorobanÅ£u, născut în comuna Izvoare, Ilfov, paroh în localitatea Radovanu, Ilfov, a fost arestat în 1952 ÅŸi condamnat pentru sabotaj, prin sentinÅ£a 2989/1952 a Tribunalului Capitalei, la patru ani de închisoare. în 1953 a fost graÅ£iat. Preotul Petre DorobanÅ£u din Ciofliceni, Ilfov, a fost arestat în noiembrie 1964 ÅŸi condamnat prin sentinÅ£a 62/12. 02. 1965, pentru “uneltire contra ordinii sociale”, la un an de închisoare cu suspendarea pedepsei. Preotul Ion Dorn, paroh în localitatea MălăieÅŸti, judeÅ£ul Prahova, născut la 2 iunie 1906 în localitatea Brădeanu, Prahova, a fost condamnat la cinci ani de închisoare ÅŸi confiscarea totală a averii, prin sentinÅ£a 429/17. 05. 1958, pentru “uneltire contra ordinii sociale”. Preotul Iova Draghina din Mâtnicu Mare, protopopiatul CaransebeÅŸ, a fost condamnat pentru “propagandă politică ÅŸi răspândire de ÅŸtiri false”, la trei luni de închisoare, prin sentinÅ£a nr. 1502/18. 1 1 . 1947 a Tribunalului Militar TimiÅŸoara. Părintele Ilie Dragomirescu din parohia Schei, DâmboviÅ£a, s-a născut la 20 iulie 1910 în Glodeni, ArgeÅŸ. A fost hirotonit preot pentru parohia Schei din Câmpulung Muscel în anul 1936. La 22 iunie 1958 a fost arestat de la locuinÅ£a sa din Câmpulung, ArgeÅŸ ÅŸi dus la Securitatea din PiteÅŸti. A fost judecat cu uÅŸile închise ÅŸi a fost condamnat la moarte pentru favorizarea infractorului. Dus la Jilava, a fost pus imediat în lanÅ£uri ÅŸi Å£inut astfel timp de 11 luni, până la judecarea recursului. La recurs, pedeapsa i-a fost schimbată în 15 ani de muncă silnică ÅŸi confiscarea totală a averii. Fiica sa, studentă în anul III, a fost exmatriculată, iar soÅ£ia, pentru a putea găsi un loc de muncă s-a văzut nevoită să divorÅ£eze ÅŸi să-ÅŸi schimbe numele. ÃŽn perioada detenÅ£iei, părintele Ilie Dragomirescu s-a îmbolnăvii cu plămânii ÅŸi a făcut ciroză. Astfel bolnav, a fost mutat la Gherla, trimis într-o colonie de muncă pentru o vară întreagă ÅŸi apoi readus la Jilava. A fost eliberat în 1964. La data arestării era protopopul judeÅ£ului Muscel, ales de preoÅ£i. Părintele Puiu Gheorghe Dragomirescu (+), paroh în localitatea Lopătari, Buzău, a murit anchetat ÅŸi bătut, la nouă zile de la data arestării. în lista întocmită de AF.D.P., filiala Buzău, se spune că părintele Gheorghe Dragomirescu a fost, se pare, împuÅŸcat în cap ÅŸi îngropat undeva în câmp. aproape viu; certificatul de deces emis în 1961 a fost înmânat preotesei abia în 1963. Preotul Pompiliu Dragomirescu, născut la 5 iulie 1894 la BerevoieÅŸti, ArgeÅŸ, a fost condamnat la 15 ani de temniţă grea, opt ani degradare civică ÅŸi confiscarea averii, prin sentinÅ£a 106/27. 08. 1960, pentru “uneltire contra ordinii sociale”. A fost eliberat de la Aiud.

2

Preotul Teodor Dragomirescu, născut în 1895, paroh în (tura NiÅŸcovului (azi NiÅŸcov), Buzău, deÅ£inut între 1952 – 1954, Iară condamnare, la Canal ÅŸi BorzeÅŸli, a fost arestat din nou în 1959 ÅŸi condamnat la 18 ani de închisoare. A decedat în 1982. Preotul Valer Dragotă a avut domiciliu obligatoriu împreună cu părintele Nifon PetruÅŸ. Preotul Ion N. Drăgan născut la 28 august 1908, absolvent al Facultăţii de Teologie din CernăuÅ£i, paroh în Crucea de Piatră, Călugăreni, a fost deÅ£inut timp de ÅŸase luni la Securitate, fără a fi condamnat. Preotul Stelian Drăghicescu, născut la 22 iulie 1906 în Cotilia, Ilfov, paroh la Rovine, IalomiÅ£a, a fost închis în perioada 13 august 1959 – 5 august 1960. Preotul Gheorghe Drăgănescu, născut la 17 februarie 1905, la BodeÅŸli, Vâlcea, paroh în salul natal, a fost condamnat în 1952, pentru uneltire, la un an de închisoare. Preotul Florea Drăghici din localitatea Tudor Vladimirescu a fost deÅ£inut politic. Preotul Ion Drăgoi (†), paroh în localitatea NucÅŸoara, protopopiatul Curtea de ArgeÅŸ, născut la VâlsăneÅŸti, ArgeÅŸ, a fost arestat în 1950 ÅŸi condamnat la cinci ani de închisoare pentru ajutorul dat fugarilor din munÅ£i, închis din nou în 1958 ÅŸi condamnat la moarte prin sentinÅ£a 107/ 19. 05. 1959, a fost executat la Jilava în 18 iulie 1959. Iosif Drăgoi – preot din Globurău, CaraÅŸ-Severin, a fost deÅ£inut politic. Preotul Dumitru DrăguÅŸ născut la 27 martie 1903 în Cudalbi, GalaÅ£i, paroh la LuncaviÅ£a, GalaÅ£i, a fost închis în perioada august 1952 – iulie 1954, după care a avut domiciliu obligatoriu până în 1960 în localităţile Movila Gâldăului, IalomiÅ£a ÅŸi Răchitoasa. Părintele Ion DruÅ£u din DăeÅŸti, Vâlcea, născut la 15 octombrie 1905 în Stoina, Vâlcea, consilier la Episcopia ArgeÅŸului, a fost închis în perioada iulie 1951 – iunie 1954. l u a un preot cu o bogată pregătire teologică ÅŸi cu o Å£inută exemplară, după cum mărturiseÅŸte părintele Constantin Hodoroagă cu care a fost împreună închis la PiteÅŸti. Preotul Iancu Dubău, născut la 6 mai 1901 în localitatea CosmeÅŸti, GalaÅ£i, profesor la Seminarul din ChiÅŸinău, paroh la Movilenii de Sus ÅŸi l.ingoani. GalaÅ£i, a executat o condamnare de nouă ani de închisoare, în perioada 1952 – 1961 pentru “uneltire contra ordinii sociale”. Ieromonahul Petre Felix Dubneac de la Mănăstirea Antim, BucureÅŸti, născut la 29 iulie 1912 în Basarabia, a fost arestat în 1958, cu lotul “Rugul Aprins” ÅŸi condamnat prin sentinÅ£a 125/1958 a Tribunalului Militar BucureÅŸti la 16 ani de muncă silnică ÅŸi zece ani degradare civică, pentru “uneltire contra ordinii sociale”. ÃŽn prezent se află în S.U.A. Protopopul Ioan Duma s-a născut la Boian, în comitatul Târnava Mică, într-o familie de ţărani cu 14 copii. După terminarea ÅŸcolii primare în satul natal, studiază la gimnaziul greco-catolic din Blaj, între anii 1889 – 1903. între 1903 – 1909 urmează cursurile Seminarului “Andreian” din Sibiu. Fiind cel mai bun student al promoÅ£iei sale, este trimis la Facultatea de Teologie din BucureÅŸti, apoi la Facultatea de ÅžtiinÅ£e Naturale din Budapesta (1907 – 1911). A semnat cronici literare în publicaÅ£ii precum “Unirea” la Blaj, “Telegraful român” ÅŸi “Tribuna literară” la Sibiu, în “ViaÅ£a literară ÅŸi artistică” la BucureÅŸti etc. ÃŽn 1912 s-a căsătorit cu Elena Stanca, fiica protopopului Avram Stanca din PetroÅŸani, unde a devenit preot paroh alături de socrul său. La 16 iunie 1926 a fost ales protopop al Văii Jiului. ÃŽncepând cu 1945, a primit o serie de scrisori de ameninÅ£are, din cauza curajului cu care a slujit Biserica ÅŸi idealul naÅ£ional al românilor. ÃŽn octombrie 1945 a avut loc chiar un atentat: o bombă amplasată sub fereastra dormitorului său a explodat într-o noapte, devastând camera. Părintele a scăpat teafăr, ca prin minune. ÃŽn 1949, după slujba din Duminica Rusaliilor, protopopul Ioan Duma a fost ridicat de Securitate din altar, arestat Iară mandat, bătut ÅŸi chinuit timp de ÅŸase luni la Securitatea din PetroÅŸani.
3

Transferat la Deva ÅŸi apoi la Cluj, reÅ£inut Iară proces sau condamnare, a fost eliberat după un an ÅŸi jumătate la intervenÅ£ia cumnatului său, cir. Constantin Stanca, pe lângă ministrul de interne Teohari Georgescu. Slăbise în perioada detenÅ£iei 30 de kilograme, încât era de nerecunoscut. A slujit o vreme, după ieÅŸirea din închisoare, la biserica Sf. Gheorghe Vechi din BucureÅŸti. S-a săvârÅŸit din viaţă la 11 iulie 1957, doborât de o boală ce a fost urmare a suferinÅ£elor îndurate în detenÅ£ie. Preotul Zamfir Dumitrache, născut în 10 octombrie 1915 la SineÅŸti. Olt, paroh la GăgiuleÅŸli, Olt, a fost închis pentru uneltire între anii 1949 – 1953. Preotul Emilian DumitraÅŸcu, născut la 8 august 1919, în localitatea Scundu, paroh la Nemoi, Vâlcea, a fost arestat pentru uneltire în perioada 1959 – 1964. Preotul Leonida Dumitrăchescu, născut la 22 aprilie 1893 în Cuculeni, DâmboviÅ£a. paroh în BucureÅŸti, a fost închis pentru uneltire, în perioada 15 august 1952 – 16 august 1953. Preotul Constantin Dumitrescu, născut la 26 iulie 1905 în localitatea BăseÅŸti, MehedinÅ£i, paroh la Podul Vadului, Prahova, a fost arestai în 1953 pentru încercarea de a trece fraudulos frontiera în Iugoslavia. Condamnat prin sentinÅ£a 739/1954 a Tribunalului Militar BucureÅŸti, a fost eliberat după ÅŸase luni. în urma recursului. Ieromonahul Constantin Dumitrescu Manta de la Mănăstirea Antim, originar din Redea, ArgeÅŸ, a fost arestat prima oară în 1939. Arestat din nou în 1942 ÅŸi încă o dată în 1958, cu grupul “Rugul Aprins” de la Antim, a fost eliberat în 1964. Preotul Cristache Dumitrescu din NistoreÅŸli, Prahova, s-a născut la 1 ianuarie 1914 în localitatea FierbinÅ£i, Ilfov. Arestat în 1948 timp de două luni, a fost din nou arestat în octombrie 1961 ÅŸi condamnat prin sentinÅ£a 260/8. 09. 1962 la un an de închisoare, pentru “uneltire împotriva ordini sociale”. A trecut pe la VăcăreÅŸti. Jilava ÅŸi PloieÅŸti. Azi locuieÅŸte în oraÅŸul Breaza. Preotul Dumitru Dumitrescu din Uda, ArgeÅŸ, a fost închis în temniÅ£ele comuniste. Preotul Gheorghe Dumitrescu născut în 1905, paroh în Colmeana. ArgeÅŸ, arestai în 1953. după o perioadă de cinci ani în care s-a ascuns, a fost condamnat la zece ani de muncă silnică ÅŸi închis la PiteÅŸli, Jilava, Gherla, Aiud ÅŸi Ocnele Mari. Preotul Gheorghe N. Dumitreseu, născut la 30 ianuarie 1896 la Chiojdeni, Vrancea, paroh la BorduÅŸani, IalomiÅ£a, a fost arestat în perioada august 1952 – aprilie 1954. Preotul Ion C. Dumitrescu născut la 1907, paroh la Bobu. Olt, a fost arestat la Slatina ÅŸi maltratat pentru apartenenÅ£a la Partidul NaÅ£ional Ţărănesc ÅŸi pentru nepredarea cotelor la stat. Preotul Manole Dumitreseu (†) din Radna, Arad, a murit în închisoare. Preotul Marin N. Dumitrescu născut în 1909 la Smârdioasa, Teleorman, paroh în AdameÅŸti, Alexandria, apoi preot militar, a fost arestat în 1948 si în 1959. Azi trăieÅŸte în oraÅŸul Buftea. Preotul Petre O. Dumitrescu, născut la 8 septembrie 1907 în Poicnari, Ilfov, paroh la Ulmi, a fost arestat pentru sabotaj în perioada 26 noiembrie 1951 – 26 iunie 1953. Preotul Viorel Dumitrescu din ViÅŸag, TimiÅŸ, semnatar al cererii “Mărturie de credinţă”, a fost anchetat ÅŸi persecutat, apoi expulzat din Å£ară. Părintele Stelian N. Dumitriu s-a născut la 2 decembrie 1912 la Curtea de ArgeÅŸ. A fost orfan de război; tatăl său a căzut pe front la vârsta de 28 de ani, în luptele din MunÅ£ii Piatra Craiului, pentru apărarea pământului românesc ÅŸi a libertăţii neamului. ÃŽntre cinci ÅŸi 12 ani a crescut prin diferite orfelinate: Curtea de ArgeÅŸ, CălăraÅŸi, IaÅŸi. De la vârsta de 12 ani a urmat cursurile Seminarului Teologic din IaÅŸi, apoi cele ale Facultăţii de Teologie din CernăuÅ£i. A obÅ£inut licenÅ£a în 1937 ÅŸi a fost
4

hirotonit preot de către episcopul Armatei, Partenie Ciopron. ÃŽn 1942 a fost mobilizat ca preot militar, în cadrul Diviziei 14 Infanterie IaÅŸi. La 1 iunie 1958, când a fost arestat, era paroh în localitatea SineÅŸti, judeÅ£ul IaÅŸi. Se alia pe aria comunei, din însărcinarea celulei de partid, ca să dirijeze bunul mers al treieriÅŸului. A fost ridicat de doi ofiÅ£eri care l-au dus acasă ÅŸi, după o percheziÅ£ie severă, i-au spus că este arestat. în drum spre Securitatea IaÅŸi, cei doi l-au lăsat singur în maÅŸină, cu un pistol la dispoziÅ£ie, întinzându-i probabil o cursă. Părintele le-a răspuns că arma sa este Sfânta Cruce. Până la 21 februarie 1959 a fost anchetat permanent la Securitatea IaÅŸi. Redăm în continuare relatarea părintelui despre una din cele mai crude torturi la care a fost supus în timpul anchetei de la Securitate: într-o celulă de la subsol, complet dezbrăcat, a fost întins cu faÅ£a în sus ÅŸi legat cu cătuÅŸe la mâini ÅŸi la picioare, pe un pat de fier. O noapte întreagă, din timp în timp, un individ cu o vergea îl împungea ÅŸi zgâria pe tot corpul. DimineaÅ£a un militar 1-a lovit peste tălpile picioarelor cu un baston de cauciuc, aÅŸa încât, atunci când i s-a ordonat să se ridice în picioare, s-a prăbuÅŸit pe jos. După ce 1-a mai lovit ÅŸi cu cizma în stomac, militarul a ieÅŸit râzând în hohote. Pentru că a declarat greva foamei în urma tratamentului bestial la care a fost supus, l-au forÅ£at cu brutalitate să mănânce, zdrobindu-i fălcile. Prin sentinÅ£a nr. 98/1959 a Tribunalului Militar IaÅŸi a fost condamnat la zece ani de închisoare. Părintele consideră că a fost condamnat din ordinul ocupanÅ£ilor, deoarece a luptat pentru reîntregirea ţării ÅŸi apărarea poporului român. Divizia sa a trecut prima Prutul ÅŸi a cucerit Odesa. A fost trimis într-o colonie de exterminare din Delta Dunării. Timp de cinci ani a dormit prin saivane de oi, corturi sau bacuri pe Dunăre ÅŸi a muncit, în regim de exterminare, la defrişări, îndiguiri, stuf etc. Fratele său, avocatul Pavel Dumitriu, aducând probe în favoarea apărării, a fost ÅŸi el arestat ÅŸi condamnat la cinci ani de închisoare. Acest proces a produs consternare în cadrul opiniei publice ieÅŸene. La 11 mai 1963 Tribunalul Superior al R.P.R., Colegiul Militar BucureÅŸti, care a reexaminat dosarul din proprie iniÅ£iativă, a constatat completa nevinovăţie a celor condamnaÅ£i ÅŸi a dispus punerea în libertate ÅŸi repunerea în toate drepturile, prin decizia 75. A fost eliberat în ziua de 12 mai 1963. Plata pentru cei patru ani de muncă a fost: o jumătate de pâine, o bucată de slănină râncedă ÅŸi 82 de lei, pentru deplasare până la IaÅŸi. Mitropolia Moldovei a refuzat însă reîncadrarea sa la parohia SineÅŸti ÅŸi a dispus transferarea în parohia Valea Danului, judeÅ£ul ArgeÅŸ, conform adeverinÅ£ei 903 din 1993, eliberată de Mitropolia Moldovei ÅŸi Bucovinei. Părintele Stelian N. Dumitriu s-a pensionat la cerere, în 1 octombrie 1989. Adăugăm în continuare fragmente din Decizia nr. 75 din 11 mai 1963, a Tribunalului Suprem al R.P.R., Colegiul Militar: Asupra recursului în supraveghere, din actele dosarului se constată următoarele: Prin sentinÅ£a nr. 98 din 21 februarie 1959 Tribunalul Militar IaÅŸi a condamnat pe inculpatul Dimtriu Stelian la zece ani închisoare corecÅ£ională ÅŸi confiscarea averii pentru infracÅ£iunea de uneltire contra ordinii sociale prevăzută de art, 209 pct. 2 Ut. a cod penal ÅŸi pe Dumitriu Pavel la 6 ani închisoare corecÅ£ională, 4 ani interdicÅ£ie corecÅ£ională ÅŸi confiscarea averii pentru favorizare la infracÅ£iunea de uneltire contra ordinii sociale prevăzută de art. 284 pct. 1 ÅŸi 3 alin. ultim combinat cu art. 209 pct. 2 lit.. a cod penal. Recursurile declarate de inculpaÅ£i au fost respinse prin decizia nr. 1019 din 18 aprilie 1958 a Tribunalului Militar al regiunii aII-a militară. In sarcina inculpatului Dumitriu Stelian s-a reÅ£inui că în repetate rânduri a întreprins acÅ£iuni de agitaÅ£ie duÅŸmănoasă cu scopul de a împiedica socializarea agriculturii în comuna SineÅŸti, regiunea laÅŸi, unde îndeplinea funcÅ£ia de preot. Astfel s-a reÅ£inut că a îndemnat pe ţărani să nu se înscrie în G.A.C., a afirmat faţă de mai multe persoane că ţăranii ar fi forÅ£aÅ£i să se înscrie în G.A.C., a încercat să se sustragă de la acÅ£iunile organizate pe plan local pentru lămurirea ţăranilor de a intra în formele socialiste de muncă, iar când participa la astfel de acÅ£iuni o făcea numai cu scopul de a-ÅŸi ascunde activitatea duÅŸmănoasă. S-a mai reÅ£inut că inculpatul “căuta” să aducă injurii la adresa organelor de partid ÅŸi de stat, lansând totodată zvonuri tendenÅ£ioase în legătură cu socializarea agriculturii. (…) Examinând actele dosarului referitor la inculpatul Dumitriu Stelian, rezultă următoarele:
5

Acesta a negat în toate declaraÅ£iile date la anchetă ÅŸi în instanţă, că ar fi săvârÅŸit faptele imputate, susÅ£inând că a participat la o serie de acÅ£iuni social-culturale organizate pe plan local ÅŸi în special la acÅ£iunile privind socializarea agriculturii. Vinovăţia inculpatului a fost reÅ£inută pe baza depoziÅ£iilor făcute de martorii Ilica Ion, MoroÅŸanu Teodor ÅŸi Andriescu Gheorghe. Analizând depoziÅ£iile acestor martori, rezultă în primul rând că numai Ilica Ioan a relatat că inculpatul s-ar fi manifestat duÅŸmănos în legătură cu socializarea agriculturii. în prima sa declaraÅ£ie dată la anchetă, acesta a susÅ£inut că inculpatul a afirmat faţă de mai multe persoane -fără a indica însă numele acestora – că ţăranii sînt forÅ£aÅ£i să se înscrie în întovărăşire ÅŸi că ar fi îndemnat pe ţărani să nu se înscrie informele socialiste de muncă. (…) In raport cu conÅ£inutul declaraÅ£iilor făcute de acest martor reiese că părerea inculpatului cu privire la ritmul de socializare a agriculturii, chiar dacă ar fi fost realmente exprimată, faţă deforma concretă de exteriorizare nu poate fi considerată ca o activitate de uneltire prin agitaÅ£ie, în sensul art. 209 pct. 2 Ut. a cod penal, iar în ce priveÅŸte susÅ£inerea că inculpatul ar fi îndemnat pe ţărani să nu se înscrie în întovărăşire, aceasta nu se sprijină pe o constatare propriu-zisă ci pe impresii personale ale martorului deduse din anumite situaÅ£ii ÅŸi atitudini manifestate de alte persoane. (…) Martorul Andriescu Gheorghe a susÅ£inut într-o primă declaraÅ£ie că inculpatul s-ar fi exprimat faţă de el, care este ÅŸi deputat comunal, cu expresia de “satana”. In cursul desfăşurării procesului ÅŸi acest martor a explicat în ce împrejurări s-a exprimat inculpatul în modul arătat ÅŸi anume cu ocazia unei sărbători religioase când vizitând casele cetăţenilor potrivit ritualului, a fost invitat să intre ÅŸi la bufetul din comună unde martorul era gestionar, însă inculpatul a refuzat afirmând că acolo ar fi “satana”. Martorul a precizat că expresia folosită de inculpat nu avea nici un substrat politic. (…) In consecinţă, recursul în supraveghere este întemeiat urmând a fi admis, a se casa hotărârile atacate ÅŸi a se pronunÅ£a achitarea inculpaÅ£ilor. PENTRU ACESTE MOTIVE, TRIBUNALUL, IN NUMELE POPORULUI, DECIDE Admite recursul în supraveghere declarai de Procurorul General al R.P.R. împotriva sentinÅ£ei nr. 98 din 21 februarie 1959 a Tribunalului militar IaÅŸi ÅŸi a deciziei nr. 1019 din 18 aprilie 1959 a Tribunalului militar al regiunii a Il’-a militară privitoare la inculpaÅ£ii DUMITRIU STELIAN ÅŸi DUMITRIU PA VEL. Casează menÅ£ionatele hotărâri ÅŸi achită de orice penalităţi pe inculpatul Dumitriu Stelian în baza dispoziÅ£iunilor art. 4 partea 1-a pct. 1 cod procedură penală, iar pe inculpatul Dumitriu Pavel în baza dispoziÅ£iunilor ati. 4 partea I-a pct. 4 cod procedură penală. Dispune punerea în libertate a inculpatului Dumitriu Stelian. PronunÅ£ată în ÅŸedinţă publică, azi 11 mai 1963. Părintele Mihai Dumitru, fost deÅ£inut politic, veteran de război, s-a născut la Curtea de ArgeÅŸ în 18 aprilie 1923. La 1 mai 1947 a fost hirotonit diacon pe seama catedralei episcopale din Curtea de ArgeÅŸ. Arestat la data de 27 martie 1948 pentru că era membru al Partidului NaÅ£ional Ţărănesc, a fost închis la PiteÅŸti, Aiud ÅŸi la Ocnele Mari. Eliberat la 15 mai 1952, a slujut în localitatea BrăteÅŸti, comuna AlbeÅŸti, judeÅ£ul ArgeÅŸ. începând cu anul 1953. ÃŽn prezent este pensionar. Preotul Ilie DuÅ£eanu, născut la 4 aprilie 1910 în localitatea Drăghici, ArgeÅŸ, paroh la Pocnari, ArgeÅŸ, a fost condamnat la 18 ani de muncă silnică, ÅŸapte ani degradare civică ÅŸi confiscarea averii pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”, prin sentinÅ£a 180/21. 03. 1959 a Tribunalului Militar Craiova. în 1964 a fost eliberat. Diaconul ÅŸi profesorul Gheorghc Eftimie din IaÅŸi era în închisoarea de la Suceava în 1948. Diaconul Ion Elinescu din laÅŸi se afla în 1953 la Baia Sprie. Preotul Nicolae Ember din MădăraÅŸ, Harghita, a fost arestat la 20 august 1952.

6

Preotul Marin Enculescu, născut la 4 noiembrie 1913 la Cerat, Dolj, paroh în satul natal, a fost condamnat la zece ani detenÅ£ie, prin sentinÅ£a 586/1958 a Tribunalului Militar Craiova. Preotul Marin Ene, paroh în Olteni, Teleorman, a fost arestat între anii 1952- 1954. Preotul Mihai Enescu (†) din Valea-Romanescilor, Muscel, închis pentru legături cu partizanii din munÅ£i, a decedat în 1959 la Aiud. Preotul Grigore Epaminonda din parohia Dunărea, judeÅ£ul ConstanÅ£a, a fost închis în perioada ianuarie 1958 – februarie 1961. Preotul Hariton EÅŸan, născut în 1910, paroh la Sâmbăta de Jos, BraÅŸov, a fost arestat în 1952 pentru cercetări. Condamnat administrativ la un an de închisoare, a fost trimis la Canal. Preotul Ioan EvuÅ£iu din Oradea a fost reÅ£inut timp de o lună, dar eliberat din lipsă de probe. Ieromonahul Alexandru Adrian FăgeÅ£eanu, născut la 16 noiembrie 1912 în comuna Deleni de lângă CernăuÅ£i, preot la Mănăstirea CăldăruÅŸani, a fost închis prima oară în perioada 1950 – 1956, iar în 1958 condamnat a doua oară, prin sentinÅ£a 125/1958 a Tribunalului Militar BucureÅŸti, la 20 de ani de muncă silnică ÅŸi zece degradare civică. După eliberarea din închisoare, în 1964, a slujit la Turda ÅŸi în parohia Piatra Fântânii, BistriÅ£a, iar din 1970 s-a retras la Mănăstirea Cheia, judeÅ£ul Prahova. în prezent se află la Mănăstirea Antim. Preotul Ioan Făculete, născut la 22 februarie 1911 în comuna Văleni, Muscel, paroh la Vălenii de Sus, ArgeÅŸ, a fost închis în perioada 1952 – 1954. Părintele prof dr. Ilarion V. Felea (†) a fost paroh în Arad ÅŸi rector al Academiei Teologice din aceeaÅŸi localitate. S-a născut la 27 martie 1903 în localitatea Valea Bradului, judeÅ£ul Hunedoara. A fost arestat de trei ori pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”, în 1945, 1949 ÅŸi 1958. Condamnat prin sentinÅ£ele 1650/1949 (Dosar 1461) a Tribunalului TimiÅŸoara ÅŸi 347/1959 (Dosar 205) a Tribunalului Militar Cluj, a fost închis la Caracal, Arad, BucureÅŸti, Gherla ÅŸi Aiud. A decedat în lagăr. Preotul Bucur Ferăstrău din Vidra, Vrancea, a fost arestat în noaptea de 19/20 septembrie 1958 ÅŸi închis într-un lagăr de lângă ConstanÅ£a. A fost eliberat în 1964. Preotul Ion FeÅ£eanu, paroh în Poienari, ArgeÅŸ, a fost arestat în perioada octombrie 1959 iunie 1960. Preotul Nicolae FierbinÅ£eanu, născut la 20 mai 1923 în localitatea FierbinÅ£i, DâmboviÅ£a, a fost arestat în perioada 1961 – 1964, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Preotul Honoriu Filimon, născut în 1906 la BlăgeÅŸti, Buzău, absolvent al Facultăţii de Teologie din ChiÅŸinău, paroh în FocÅŸani, protopop, redactor al revistei “Oastea creÅŸtină” între 1938 ÅŸi 1944, a fost arestat în august 1949 ÅŸi condamnat prin sentinÅ£a 1095/1950 a Tribunalului Militar GalaÅ£i, la ÅŸapte ani de muncă silnică. A trecut pe la Canal ÅŸi prin închisoarea de la Gherla. Eliberat în 1956, a slujit la Movilita, Vrancea. A decedat în 1982. Ieromonahul Tache Teodosie Filimon, născut la 7 iunie 1907 în comuna Matca, GalaÅ£i, stareÅ£ul Schitului Brazi, de lângă Panciu, Vrancea, după ce i-a ajutat pe luptătorii din munÅ£i, ÅŸtiindu-se urmărit de Securitate, s-a mutat în tabăra luptătorilor. Arestat în 1955 ÅŸi condamnat la opt ani de închisoare de către Tribunalul Militar GalaÅ£i, a executat pedeapsa la Aiud (ÅŸase ani) ÅŸi la Gherla (doi ani). Oficia zilnic în temniţă Sfânta Liturghie. Preotul Filip Nicolae (†) din comuna BrăteÅŸti, judeÅ£ul IaÅŸi, fondator al organizaÅ£iei anticomuniste « Frontul Patriei », a fost ucis în timpul anchetei la Securitatea din Bacău, în 1952. Preotul Gheorghe Filip s-a născut în localitatea CristineÅŸti, BotoÅŸani, la 7 iunie 1914. A funcÅ£ionat ca paroh în comuna BăluÅŸeni, BotoÅŸani, până în 1948, când a fost arestat pentru uneltire
7

împotriva ordinii sociale ÅŸi condamnat prin sentinÅ£a nr. 430/1949 a Tribunalului Militar IaÅŸi, la cinci ani ÅŸi două luni de închisoare. A executat pedeapsa la BotoÅŸani, GalaÅ£i, Peninsula ÅŸi Aiud. ÃŽn 1959 a fost din nou arestat ÅŸi condamnat la patru ani de închisoare, prin sentinÅ£a nr. 209/1960 a Tribunalului Militar BucureÅŸti, apoi închis la Suceava, BucureÅŸti, Jilava, Salcia ÅŸi Canal. Preotul Nicanor Filip din întorsura Buzăului era la închisoarea din BraÅŸov în primăvara anului 1949 ÅŸi la Midia în 1951. Preotul Alexandru FilipaÅŸcu (Filipescu) (†), profesor de Istorie bisericească universală la Academia Teologică Ortodoxă din Cluj-Napoca, născut la 20 aprilie 1902, în comuna Petrova, MaramureÅŸ, a fost arestat în 1952 ÅŸi dus la Canal. A murit după patru luni, la 20 decembrie 1952. Preotul Aurel FleÅŸariu (Flescher) din CriÅ£, BraÅŸov, născut la 3 martie 1914 în Saschiz, TimiÅŸ, a fost arestat în 1950 ÅŸi reÅ£inut timp de patru ani iară a fi judecat. A lucrat în Colonia ViiÅŸoara. Preotul Pantelimon Flocosu, născut la 13 octombrie 1901 în Pojogeni, Gorj, paroh la SăuleÅŸti, Gorj, a fost condamnat de Tribunalul Militar Craiova la cinci ani de închisoare, pentru agitaÅ£ie publică. A executat pedeapsa în perioada 24 aprilie 1957 – 10 mai 1962. Preotul Călin Florea, născut în 18 iulie 1901 la ConstantineÅŸti, Olt, paroh la Suica, ArgeÅŸ, a fost condamnat în 1952 la un an detenÅ£ie, prin sentinÅ£a nr. 217/1952 a Tribunalului Militar Craiova ÅŸi închis la Craiova, PiteÅŸti, VăcăreÅŸti ÅŸi Canal. Arhimandritul Dumitru Dosoftei Florea, născut la 4 decembrie 1910 în comuna GiuleÅŸti, Vâlcea, stareÅ£ la Mănăstirile Cozia ÅŸi Ostrov, judeÅ£ul Vâlcea, a fost condamnat de Tribunalul Militar BucureÅŸti pentru tăinuire de persoane la nouă ani detenÅ£ie, în 1958. A executat ÅŸase ani din pedeapsă, până în 1964. Preotul Gheorghe Florea din localitatea Precista, GalaÅ£i, s-a născut la Tg. Bujor la 17 mai 1907. în 1959 a fost arestat ÅŸi condamnat prin sentinÅ£a 124/59 a Tribunalului Militar ConstanÅ£a, la cinci ani de temniţă grea, pentru “activitate contra clasei muncitoare”. A executat pedeapsa la ConstanÅ£a. Preotul Ghiţă Florea din comuna TerpeziÅ£a, Dolj, a fost arestat între 1944-1945 ÅŸi 1959-1964. ÃŽn 1961 era la Periprava. Preotul Ilie Florea născut la 24 martie 1912 în Coteana, Prahova, paroh în localităţile Valea Anei ÅŸi Starchiojd, Prahova, a fost închis trei ani la Canal. Preotul Ion Florea din BucureÅŸti, arestat în 1957, se afla în 1958 la Gherla. Preotul Ion Florea din Ghelari, Hunedoara, a fost arestat împreună cu minerii greviÅŸti ÅŸi alÅ£i preoÅ£i; în 1947 se afla la VăcăreÅŸti. Preotul Ionel Florea, născut la 26 august în Pianul de Jos, Alba, paroh la VinÅ£ul de Jos, a fost arestat de trei ori: în perioada 1941 – 1947, între 1952 -1954 ÅŸi în 1959, când a fost condamnat de către Tribunalul Militar Sibiu la ÅŸapte ani de închisoare, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Preotul Matei Florea, născut la 14 februarie 1899 în localitatea IaÅŸi, judeÅ£ul BraÅŸov, paroh în aceeaÅŸi localitate, a fost condamnat în 1952, pentru uneltire, la un an de închisoare ÅŸi trimis la Canal. Preotul Paul Florea, născut la 26 iunie 1909 în Poiana Teiului, NeamÅ£, paroh la TrifăneÅŸti în Basarabia, în BucureÅŸti ÅŸi la Negrenii de Sus, Teleorman, a fost arestat în 1953 ÅŸi condamnat de Tribunalul Militar BucureÅŸti pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” la 25 de ani de temniţă grea. Eliberat de la Gherla în 1963, a avut timp de trei ani domiciliu obligatoriu în comuna LăţeÅŸti, IalomiÅ£a. Preotul Ilie Florescu, paroh în Ciurari, DâmboviÅ£a, a fost închis în perioada 15 august 1952 – 4 septembrie 1953.

8

Preotul Åžtefan Florescu, născut la 31 august 1903 la MogoÅŸeÅŸti, Olt, paroh la Jitaru, Olt, a fost închis între 1951 – 1952 ÅŸi 1959 – 1964 pentru uneltire. Preotul Teodor Florescu, născut în anul 1917 în localitatea ObârÅŸia, Vâlcea, unde a devenit paroh mai târziu, a fost arestat în 1949 ÅŸi condamnat la trei luni de închisoare pentru sabotaj economic, pedeapsă pe care a executat-o la la Caracal. Preotul Virgil Florescu din ObârÅŸia, Vâlcea, născut în 1907, a fost condamnat în 1951, pentru sabotaj economic, la doi ani detenÅ£ie, apoi închis la Craiova ÅŸi Brăila.

9

PREOÅ¢I ÅžI DIACONI ARESTAÅ¢I ÃŽN PERIOADA 1945 -1989
Preotul Ion FlueraÅŸ, născut la 15 mai 1907 în Ilovăţ, MehedinÅ£i, paroh în Pantelimon, a fost închis în perioada 2 mai 1952 – 30 aprilie 1956. Părintele Petre I. Focşăneanu (†), născut la 18 aprilie 1914 în comuna Podul Turcului, Tecuci, a fost hirotonit preot în comuna natală, după ce a absolvit Seminarul din Roman. Când a terminat Facultatea de Teologie din BucureÅŸti, a fost numit preot la biserica Sf. Gheorghe Nou din PloieÅŸti. ÃŽn 1948 este arestat pe motiv că ar fi fost legionar. Eliberat în 1949, este trimis preot în comuna NistoreÅŸti, judeÅ£ul Vrancea. Arestat din nou ÅŸi condamnat pentru ajutorul pe care 1-a dat luptătorilor anticomuniÅŸti din MunÅ£ii Vrancei, a murit la Gherla, în 1953, din pricina bătăilor ÅŸi a schingiuirilor la care a fost supus în izolarea închisorii, unde fusese trimis pentru că a oficiat slujba învierii în acel an. Decesul a fost înregistrat la primăria Gherla, sub nr. 86/ 18 iunie 1953. Preotul Mircea Fodorean din Alba Iulia a fost deÅ£inut politic. Preotul Constantin Foica a fost închis la Canal. Preotul Leonte Frangu, născut în 1919, paroh la biserica Sf. Pantelimon din PloieÅŸti, a fost deÅ£inut politic. Preotul Ion FraÅ£ilă din Brăila, născut la 18 octombrie 1909 în localitatea Viziru, Brăila, a fost arestat în 1958 ÅŸi condamnat pentru “activitate legionară”, prin sentinÅ£a 1313/61 a Tribunalului Militar ConstanÅ£a. A executat pedeapsa la Canal. Preotul Åžtefan Florescu, născut la 31 august 1903 la MogoÅŸeÅŸti, Olt, paroh la Jitaru, Olt, a fost închis între 1951 – 1952 ÅŸi 1959 – 1964 pentru uneltire. Preotul Teodor Florescu, născut în anul 1917 în localitatea ObârÅŸia, Vâlcea, unde a devenit paroh mai târziu, a fost arestat în 1949 ÅŸi condamnat la trei luni de închisoare pentru sabotaj economic, pedeapsă pe care a executat-o la la Caracal. Preotul Virgil Florescu din ObârÅŸia, Vâlcea, născut în 1907, a fost condamnat în 1951, pentru sabotaj economic, la doi ani detenÅ£ie, apoi închis la Craiova ÅŸi Brăila. Preotul Ion FlueraÅŸ, născut la 15 mai 1907 în Ilovăţ, MehedinÅ£i, paroh în Pantelimon, a fost închis în perioada 2 mai 1952 – 30 aprilie 1956. Părintele Petre I. Focşăneanu (†), născut la 18 aprilie 1914 în comuna Podul Turcului, Tecuci, a fost hirotonit preot în comuna natală, după ce a absolvit Seminarul din Roman. Când a terminat Facultatea de Teologie din BucureÅŸti, a fost numit preot la biserica Sf. Gheorghe Nou din PloieÅŸti. ÃŽn 1948 este arestat pe motiv că ar fi fost legionar. Eliberat în 1949, este trimis preot în comuna NistoreÅŸti, judeÅ£ul Vrancea. Arestat din nou ÅŸi condamnat pentru ajutorul pe care 1-a dat luptătorilor anticomuniÅŸti din MunÅ£ii Vrancei, a murit la Gherla, în 1953, din pricina bătăilor ÅŸi a schingiuirilor la care a fost supus în izolarea închisorii, unde fusese trimis pentru că a oficiat slujba învierii în acel an. Decesul a fost înregistrat la primăria Gherla, sub nr. 86/ 18 iunie 1953. Preotul Mircea Fodorean din Alba Iulia a fost deÅ£inut politic. Preotul Constantin Foica a fost închis la Canal. Preotul Leonte Frangu, născut în 1919, paroh la biserica Sf. Pantelimon din PloieÅŸti, a fost deÅ£inut politic.

1

Preotul Ion FraÅ£ilă din Brăila, născut la 18 octombrie 1909 în localitatea Viziru, Brăila, a fost arestat în 1958 ÅŸi condamnat pentru “activitate legionară”, prin sentinÅ£a 1313/61 a Tribunalului Militar ConstanÅ£a. A executat pedeapsa la Canal. Preotul Leonida Gavrilescu din Fălticeni era închis la Valea Neagră după 17 noiembrie 1952. Preotul Traian Găină, din localitatea GogoÅŸari, Giurgiu, a fost condamnat în 1950. Părintele Filaret Gămălău, bucovinean, s-a născut în comuna Crucea, judeÅ£ul Suceava. La 21 de ani, în 1941, a fost încorporat ÅŸi trimis pe front, în Rusia, unde a rămas până în decembrie 1943. La 20 ianuarie 1944 a fost hirotonit diacon la laÅŸi, iar la 5 martie 1944, preot. Trimis la Schitul Rarău, a găzduit câţiva nemÅ£i, pe care i-a cunoscut pe front. Unul dintre ei, Johan Mairlingen, a rămas la schit ÅŸi a învăţat româneÅŸte. Descoperit de preotul inspector Rafael Dominte, care 1-a turnat la Emil BotnăraÅŸ, neamÅ£ul a fost arestat, împreună cu părintele Filaret. Au fost duÅŸi la Suceava ÅŸi de acolo la BucureÅŸti, la Malmaison. După o lună, părintele a fost eliberat, la intervenÅ£ia unei apropiate a lui BotnăraÅŸ. Văzând suferinÅ£ele oamenilor închiÅŸi pe nedrept ÅŸi tot răul din Å£ară, părintele a hotărât să facă ceva. ÃŽmpreună cu doctorul Gheorghe Vasilache, au fondat organizaÅ£ia de luptă împotriva comuniÅŸtilor, « Gărzile Decebal », Iară nici o legătură însă cu Garda de Fier; părintele Filaret Gămălău nu a fost legionar. OrganizaÅ£ia a ajuns să numere trei sute de oameni, în patru judeÅ£e. Trădat de pictorul de biserici Irimescu, părintele Filaret a fost arestat la 5 septembrie 1949, dus la Piatra NeamÅ£ ÅŸi bătut cumplit, apoi trimis la Câmpulung Moldovenesc, la Vatra Dornei ÅŸi la Suceava, unde a fost anchetat de un evreu pe nume Popic ÅŸi de un lipovean ce se numea Măriei. Procesul a avut loc la Suceava ÅŸi au fost judecaÅ£i 84 de oameni din organizaÅ£ie. Părintele Filaret a fost condamnat la moarte, la 1 septembrie 1950. La insistenÅ£ele procurorului PuiÅŸor din IaÅŸi, părintele a făcut recurs ÅŸi pedeapsa a fost comutată la 25 de ani de muncă silnică. Mutat la Jilava, apoi la Aiud în Zarcă, a fost scos, după o vreme, la muncă în fabrică. Foamete, bătăi… Părintele mărturiseÅŸte că ÅŸi-a pus în gând într-o zi să se sinucidă, după vreo zece ani de detenÅ£ie, dar noaptea Hristos i-a apărut în vis ÅŸi 1-a întrebat: « Ce vrei să faci? UiÅ£i că ai fost slujitor la altarul Meu? » După aceea a mai rămas încă cinci ani în închisoare, dar nu i-a mai simÅ£it la fel de grei ca înainte. După ce a fost eliberat, în 1964, a lucrat într-o mină. A cerut ÅŸi o parohie la mitropolitul Moldovei Justin Moisescu, dar acesta i-a răspuns: « Nu te-am pus eu să faci politică. Du-te de aici! » Cum fusese coleg de Seminar cu Teoctist ArăpaÅŸ, actualul patriarh, pe atunci episcop la Arad, acesta 1-a primit în eparhia sa, în comunele Baia ÅŸi Slatina. De acolo s-a transferat în Secuime, paroh în satele Moşâni ÅŸi Veta. A rămas acolo mai bine de 22 de ani, până în 1994, deÅŸi s-a pensionat din 1992. Părintele are trei fii ÅŸi s-a întors în satul natal Crucea, în Bucovina, împreună cu unul dintre ei. Preotul Aurel Gâlcă, născut în 23 iulie 1902 la Câmpulung Muscel, paroh la ViÅŸoi, ArgeÅŸ, a fost arestat de două ori: între 18 noiembrie 1950 – 9 martie 1953 ÅŸi între 17 octombrie 1959 – 9 mai 1960. Preotul Constantin Geană din Bala, MehedinÅ£i, a fost arestat de comuniÅŸti. Părintele Spirache N. Geană s-a născut la 24 septembrie 1909 în satul CurtiÅŸoara, comuna Teslui, judeÅ£ul Olt. A absolvit clasele primare în satul natal, liceul la Slatina ÅŸi Facultatea de Teologie la ChiÅŸinău în 1934. ÃŽn luna decembrie a aceluiaÅŸi an, a fost hirotonit preot pe seama parohiei Teslui, devenită CherleÅŸti, unde a slujit până în aprilie 1995 când a ieÅŸit la pensie. Perioada aceasta a fost întreruptă de cei patru ani ÅŸi jumătate de închisoare, între mai 1948 – decembrie 1952. La ChiÅŸinău, studenÅ£ii teologi erau bine organizaÅ£i în lupta împotriva comunismului. Sprijin le era ziarul Neamul românesc editat de N. Iorga. După absolvire, deoarece a refuzat să se înscrie în vreun partid, Consiliul Eparhial format din liberali ÅŸi ţărăniÅŸti s-a opus numirii sale. După trei amânări, episcopul Nichita Duma 1-a numit împotriva hotărârii Consiliului Eparhial. A fost arestat la asasinarea lui I.C. Duca ÅŸi a lui Armând Călinescu, când a fost propus pentru împuÅŸcare ÅŸi scăpat ca prin minune. A fost arestat din nou în 15 mai 1948 ÅŸi dus la penitenciarul din Slatina, unde a rămas închis, tară să fie anchetat, până în luna septembrie. De acolo l-au mutat, cu un lot de 18 persoane, la Ocnele Mari ÅŸi apoi la Aiud. Nici unul din lotul celor 18 nu a fost condamnat sau măcar anchetat pânâ în momentul în care au fost duÅŸi la Aiud.
2

Părintele Spirache Geană a fost închis împreună cu preoÅ£ii Vasile Ionescu din Văleni, Olt ÅŸi Marin Stăncescu din Tâmpeni, Olt. A rămas la Aiud, unde a lucrat în fabrică, până în 1950, când a fost transferat la Ocnele Mari ÅŸi apoi la Canal, la Capu Midia. Aici erau cazaÅ£i într-o baracă 130 de persoane, majoritatea preoÅ£i. Aici se afla ÅŸi Corneliu Coposu ÅŸi prinÅ£ul Ghica. Hrana la Canal era insuficientă; în câteva zile au dispărut toÅ£i câinii ÅŸi toate pisicile de pe lângă baracă. Se mâncau până ÅŸi ÅŸerpi prinÅŸi pe marginea ghiolului. Pe unde lucrau deÅ£inuÅ£ii nu mai rămânea nici un fir de iarbă sau vreo buruiană; toate erau mâncate. Lucrând ca dulgher al ÅŸantierului, părintele avea posibilitatea să îi ajute pe deÅ£inuÅ£ii care spărgeau piatră la calea ferată, făcându-le tălpigi de scândură care să le protejeze picioarele. A fost însă pârât ÅŸi pedepsit, nemaiavând o vreme dreptul la felul doi de mâncare. Pus în libertate la sfârÅŸitul anului 1952, a ajuns acasă la 1 ianuarie 1953, unde i s-a stabilit domiciliu obligatoriu. Copiii i-au fost daÅ£i afară din ÅŸcoală. Era mereu anchetat, uneori împreună cu soÅ£ia sa, de către un ofiÅ£er de la Securitate. La Aiud aveau acces în primele luni la slujbele religioase din capela închisorii, care a fost mai târziu însă demolată. Astăzi părintele aduce laudă lui Dumnezeu care 1-a scăpat din toate necazurile ÅŸi mulÅ£umire credincioÅŸilor ce au fost mereu alături de el ÅŸi l-au ajutat. Preotul Constantin Caliopie Georgescu născut în CireaÅŸov, Olt, tuns în monahism la Mănăstirea Frăsinei, licenÅ£iat în teologie, stareÅ£ la Lainici, arhimandrit, exarh al mănăstirilor din Oltenia, a fost anchetat, cu călugării de la Lainici, în 1983, de Securitatea din Tg. Jiu. A decedat în 1983. Preotul Constantin A. Georgescu, născut la 27 februarie 1906 în comuna Pucioasa, DâmboviÅ£a, paroh la Plopeni, Prahova, a fost arestat în perioada februarie 1953 – iunie 1954. Preotul colonel Gheorghe Georgescu din FăgeÅ£elu, Olt, confesorul garnizoanei BucureÅŸti, a fost acuzat de complot împreună cu alte 11 persoane -între care preoÅ£ii Emil Marinescu ÅŸi fratele acestuia, Anghel Marinescu, Gheorghe NeamÅ£u ÅŸi Grigore Păcioianu – ÅŸi condamnat, în 1959, la patru ani de închisoare. Părintele Grigore Georgescu, născut la 15 ianuarie 1910 la Brăila, preot în localităţile Nedelcu ÅŸi Cherciu, judeÅ£ul Brăila, a fost arestat în 1949 ÅŸi condamnat prin sentinÅ£a 3454/49 a Tribunalului Militar GalaÅ£i, la trei ani de închisoare pentru “instigare publică”. A fost închis la Penitenciarul GaleÅŸ. Preotul Ion Georgescu, născut la 25 martie 1894 la PăuÅŸeÅŸti-Otăsău, Vâlcea, paroh la ÅžerbăneÅŸtiTctoiu, a fost arestat în perioada 1958 – 1964 pentru uneltire. Preotul Nicolae Georgescu (†) de la Curtea Veche, BucureÅŸti, fost director al Seminarului Teologic din EdineÅ£i, Basarabia, arestat în 1945, a murit la Jilava în 1958. Preotul Roman Georgescu, născut la 17 martie 1924 la Pucheni-MoÅŸneni, Prahova, a fost condamnat prin sentinÅ£a 42/7. 05. 1958 a Tribunalului Militar BucureÅŸti, la ÅŸase ani de temniţă grea, trei ani degradare civică si confiscarea averii. Preotul Toma Georgescu (†) din TârgoviÅŸte, arestat în 1952, a murit la Canal, în acelaÅŸi an. Preotul Vasile Georgescu, născut la 15 aprilie 1905 în comuna ÅžtefăneÅŸti, Vâlcea, paroh în comuna natală, a fost închis pentru agitaÅ£ie publică, în perioada august 1952 – august 1955. Preotul Ioan Gheorghe, născut la 9 decembrie 1911 în CălăraÅŸi, paroh în localitatea Vasile Roaită, IalomiÅ£a, a fost arestat prima oară în perioada decembrie 1952 – iulie 1955, iar în 1959 arestat din nou ÅŸi condamnat prin sentinÅ£a 794/7. 08. 1959 a Tribunalului Militar BucureÅŸti, la zece ani de muncă silnică. în 1960 a fost eliberat. Preotul Nicolae Gheorghe, născut la 7 februarie 1906 în FurculeÅŸti, Teleorman, paroh la ViiÅŸoara, Teleorman, a fost condamnat la ÅŸase ani de închisoare, patru ani de interdicÅ£ie corecÅ£ională
3

ÅŸi confiscarea averii, prin sentinÅ£a 133/14. 12. 1956 a Tribunalului Militar BucureÅŸti, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale prin agitaÅ£ie”. Preot în Oltina, CălăraÅŸi, Vasile Gheorghe a fost închis în 1949 la Gherla, Aiud ÅŸi la Canal, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Părintele Vasile Gheorghe, paroh în Băbeni, judeÅ£ul Buzău, s-a născut la 27 aprilie 1913 la Drogu, judeÅ£ul Brăila. în 1949 este arestat pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” ÅŸi condamnat la un an de închisoare, pedeapsă pe care a executat-o la GalaÅ£i. Arhimandritul Chesarie Gheorghescu, stareÅ£ul Mănăstirii Curtea de ArgeÅŸ, născut în 1929 la OseÅŸti, Vaslui, călugărit la Cozia, absolvent al Seminarului de la Mănăstirea NeamÅ£ ÅŸi al Academiei Teologice din Moscova -Zagorsk, a fost arestat în 1960 la BucureÅŸti ÅŸi închis la Uranus, Jilava, Dej ÅŸi Gherla. ÃŽn 1964 a fost eliberat. Preotul Nicolae Gheorghiu, născut la 26 iulie 1923, paroh în localitatea Brusturi, judeÅ£ul NeamÅ£, a fost condamnat în 1957 la opt ani de închisoare, pedeapsă executată la Bacău, Jilava ÅŸi Gherla. Preotul Nicolae Gheorghiu, născut la 5 septembrie 1911 la Câineni, Vâlcea, paroh la RisipiÅ£iLăcusteni, Vâlcea, închis în perioada 1959 – 1966, a fost condamnat prin sentinÅ£a nr. 18/22. 04. 1961 a Tribunalului Militar BucureÅŸti. Preotul Toma Gherasimescu, paroh în Roman ÅŸi apoi la BucureÅŸti, profesor la CernăuÅ£i, a fost arestat în perioada 1959 – 1964. ÃŽn 1952 se afla la Aiud. Preotul Vasile Ghergheasa (Gheorghiasa), născut la 8 decembrie 1911 la BroÅŸteni. NeamÅ£, arestat în 1949, cu ocazia miÅŸcărilor de pe Valea Ozanei ÅŸi a BistriÅ£ei, a fost condamnat de Tribunalul Militar IaÅŸi, prin sentinÅ£a 166/18. 02. 1950, la cinci ani de închisoare, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. ÃŽn 1951 se afla la Canal, în Brigada 13. Preotul Ioan Ghidea (Ghindea) (†) din DrăguÅŸ, a decedat în anul 1952, din cauza bătăilor pe care le-a primit la Securitate – potrivit mărturiei părintelui Nichita Bălescu. Preotul Alexandru Ghindă, născut în 1900 la Ohaba-MuÅŸeteÅŸti, Gorj, paroh la ColibaÅŸi, Bobu, Gorj, a avut mai multe condamnări între 1949 ÅŸi 1953. fiind deÅ£inut la Târgu Jiu, Craiova, CaransebeÅŸ, VăcăreÅŸti. A decedat în 1980. Preotul Aurel Ghiocel, născut la 19 iulie 1907 în comuna BeleÅ£i, ArgeÅŸ, paroh la NegreÅŸti, ArgeÅŸ, a fost arestat în perioada septembrie 1959 -februarie 1960. A fost bătut în închisoare aÅŸa încât nu mai putea nici să lină lingura în mână. Ar putea fi vorba de acelaÅŸi preot Ghiocel, închis împreună cu părintele Åžtefan BălaÅŸa, arestat pentru că a făcut în secret slujba de înmormântare a judecătorului care 1-a condamnat pe Ion Mihalache. Preotul Emil Ghiţă d i n Cărăşeu, Satu-Mare, a fost arestat în 1952. Părintele Benedict GhiuÅŸ, născut la 21 octombrie 1904 la DomneÅŸti, Vrancea, preot cu doctoralul în teologie la Strasbourg, cadru universitar, a refuzat în trei rânduri sfinÅ£irea ca episcop. A fost arestat în 1958 ÅŸi condamnat in lotul “Rugului Aprins”, prin sentinÅ£a nr. 125/1958 a Tribunalului Militar BucureÅŸti, la 15 ani de închisoare. DeÅ£inut la Aiud ÅŸi Salcia, a fost eliberat în 1964. A decedat la Mănăstirea Cernica. Preotul Gheorghe Giurău, născul la 1 aprilie 1918 în localitatea Brusturi. Bihor, paroh la ComăneÅŸli ÅŸi CluÅŸlaz, Bihor, a fost închis în perioadanoiembrie 1949 – ianuarie 1954. Preotul Gheorghe Giurgiu, născut la 4 iunie 1908 în comuna Lunca, judeÅ£ul Cluj, paroh la Kirău ÅŸi CălăraÅŸi, judeÅ£ul Cluj, a fost închis în perioada 1952- 1954.

4

Preotul Ion Giurgiu, paroh în Moeciu ÅŸi Bran, BraÅŸov, a fost arestat ÅŸi condamnat la cinci ani de închisoare; a executat pedeapsa la Oradea ÅŸi Năvodari. Preotul Vasile Giurgiu, paroh în localitatea MizieÅŸ, Bihor, a fost arestat în 1957 ÅŸi condamnat de Tribunalul Militar Oradea la 15 ani de muncă silnică, prin sentinÅ£a 262/1957. La eliberare, în 1964, a fost reîncadrat în parohia Pietroasa. Preotul Ioan Glăjar, născul în 1929 în Ucea de Jos, BraÅŸov, lector la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu, a fost arestat în 29 iunie 1948 ÅŸi deÅ£inut un an ÅŸi trei luni la BraÅŸov. Preotul Pavel Glăvan, născut la 2 mai 1909 în localitatea Vălcani, TimiÅŸ, a funcÅ£ionat ca preot în parohiile Vălcani, SecaÅŸ ÅŸi Murani. din 1935. după Absolvirea Academiei Teologice din Arad, până în 1949, când a fost arestat ÅŸi condamnat la zece ani de închisoare, pe care i-a efectuat în Delta Dunării, în colonia Periprava. ÃŽn 1968 revine ca preol în parohia Murani, protopopifeu.il TimiÅŸoara, de unde se pensionează în 1976. A decedat la 30 aprilie 1992. Preotul Aurel Gliga, paroh în Turda, a fost închis în perioada februarie – noiembrie 1952. Preotul Vasile Glodeanu din ChidriÅŸ, Covasna, a fost arestat în mai multe rânduri. Preotul Nicolae Goanţă (†) din Basarabia a fost împuÅŸcat de către ruÅŸi, în Craiova, la vârsta de 36 de ani. Preotul Petre Godescu, paroh în Bascov, ArgeÅŸ, a fost arestat în 12 aprilie 1955. Preotul Vasile I. Gogulescu din AluniÅŸ, Olt, a trecut prin temniÅ£ele comuniste. Preotul Gheorghe Goia din parohia Vad, Oradea, a dispărut la 15 august 1952. Preotul Anghel Gomolea, născut în 1912 în localitatea Mihail Kogălniceanu, Brăila, a fost arestat în 1961 ÅŸi condamnat la cinei ani de închisoare. A decedai în 1987. Preotul Dumitru GoraÅŸ, născut la 16 august 1907 în comuna Dimăcheni, BotoÅŸani, paroh la VăşcăuÅ£i, Suceava, a fost arestat în perioada 1948 – 1952. ÃŽn 1958 a fost din nou arestat ÅŸi condamnat la ÅŸapte ani de închisoare, de Tribunalul Militar IaÅŸi. Eliberat în 1964, a avut domiciliu obligatoriu până în 1967. Preotul Ioan Gorgoi, paroh la Priboienii de Sus, Muscel, a fost arestat în 1948. Preotul Dimitrie Gornic, născut la Iernata, Arad, în 5 decembrie 1914, paroh la Buteni Iernata, Arad, a fost arestat în 1958 ÅŸi condamnat la 18 ani de închisoare, prin sentinÅ£a nr. 347/14. 03. 1959 a Tribunalului din Cluj. A executat pedeapsa la Gherla ÅŸi Aiud. Preotul Constantin Grancea, născut la 4 martie 1909 în comuna Falciu, IaÅŸi, paroh la ÅžiÅŸcani, Duda ÅŸi Dobrina, Vaslui, a fost arestat în perioada 8 mai 1958 – 3 septembrie 1951. După eliberare a slujit în parohiile BrădeÅŸti, Bârlad, Perieni, Bereasca-Vaslui, PogoneÅŸti-HuÅŸi, Zorleni, Vaslui, 23 August, BucureÅŸti. Ieromonahul Xenofont Grapă, născut în 1933 la Pietroasele, Buzău, a fost arestat împreună cu preotul Ioan Petrinca. Preotul Enache Graur, născut la 21 martie 1909 în localitatea Străoane, Vrancea, paroh în localităţile PăuneÅŸti ÅŸi FocÅŸani, a fost condamnat prin sentinÅ£a nr. 663/1950 a Tribunalului Militar GalaÅ£i la 18 ani de muncă silnică. Eliberat în 1964, a slujit în parohiile BilieÅŸti, Vrancea ÅŸi Săpunari. Preotul Ion Graure, născut la 8 mai 1922 în comuna Brazi, judeÅ£ul Prahova, a fost închis în perioada februarie 1951 – august 1954.
5

Preotul Nicolae Grebenea din Bacău, a fost închis la Aiud ÅŸi Baia Sprie, de unde a fost trimis, în lanÅ£uri, la mina de la Cavnic. A ieÅŸit din închisoare la 28 iulie 1964, după 18 ani petrecuÅ£i în temniÅ£ele comuniste. Astăzi trăieÅŸte la Piatra NeamÅ£. Preotul Minai Grecu dn Deda a fost închis la Gherla. Preotul Romul Grecu, născut la 16 octombrie 1913 în localitatea Răhău, Alba, unde mai târziu devine paroh, a fost condamnat în 1960 pentru “uneltire contra ordinii sociale” la patru ani de închisoare, de Tribunalul BraÅŸov, prin sentinÅ£a nr. 139/26. 05. 1960. A fost deÅ£inut la Aiud. Preotul Iancu GrigoraÅŸ din BorÅŸa, IaÅŸi, a trecut prin închisorile comuniste, potrivit mărturiei părintelui Alexandru D. Anton. Preotul Gheorghe GrigoraÅŸ, născut la 22 mai 1914, în OnceÅŸti, Bacău, paroh la VultureÅŸti ÅŸi ScăriÅŸoara, Bacău, a fost condamnat prin sentinÅ£a 121/15. 02. 1950 a Tribunalului Militar GalaÅ£i la doi ani de închisoare pentru omisiune de denunÅ£. Preotul Eugen Grigore (Grigoriu) din Cârligi, NeamÅ£, a fost condamnat la 12 ani de închisoare. Preotul Ilie Grigore, născut la 13 martie 1916 în RoeÅŸti, Vâlcea, a fost închis în perioada 1959 1960, pentru uneltire. Preotul Ioan Grigorescu, născut la 12 ianuarie 1904 la Câmpulung Mrscel, paroh în BucureÅŸti, a fost condamnat de Tribunalul raionului Muscel la doi ani de închisoare, prin sentinÅ£a 69211. 05. 1959, pentru deÅ£inere de aur. Preotul Sergiu Groapă, paroh în Gornea, CaraÅŸ-Severin, a fost deÅ£inut politic. Preotul Dumitru GropÅŸilă, născut la 7 septembrie 1924 în comuna Gălăteni, Ilfov, paroh la Åžericu, Ilfov, a fost închis în perioada 26 august 1954 – 19 octombrie 1955 fară să fie judecat. Preotul Ioan Grosu, paroh în localitatea Donie, protopopiatul FocÅŸani, a fost deÅ£inut la Capu Midia. Preotul Åžtefan Grosu, născut la 7 ianuarie 1919 în Bucovina, paroh la Codreni, judeÅ£ul BotoÅŸani, a fost închis în perioada martie 1948 – noiembrie 1949. Preotul Alexandru Gruia, născut la 14 iulie 1910 în localitatea Ciuta, judeÅ£ul CaraÅŸ-Severin, a intrat în cler după ce a absolvit Academia Teologică, fiind numit preot în parohia Herneacova, TimiÅŸ, la 1 decembrie 1935. Aici a funcÅ£ionat până la data de 29 septembrie 1959, când a fost arestat ÅŸi judecat de Tribunalul Militar TimiÅŸoara, care 1-a condamnat pentru “uneltire contra ordinii sociale” prin sentinÅ£a nr. 150/1960 la cinci ani de închisoare. A fost închis la Aiud. ÃŽn 1964 a fost reîncadrat în parohia Sântandrei, protopopiatul TimiÅŸoara, unde a funcÅ£ionat până la pensionare, în 1983. A decedat la 7 octombrie 1986. Preotul Gureanu din Brădiceni, Gorj, a fost arestat după 1956. Preotul Gheorghe GuÅ£escu (†) din Lugoj sau CaransebeÅŸ, deÅ£inut la Aiud încă din timpul lui Antonescu, a decedat în iarna anului 1953 la Peninsula. Ieromonahul Nicolae Emilian Gâţu (GuÅ£u) de la Mănăstirea Polovragi a fost arestat la 3 martie 1950 pentru că 1-a ascuns pe colonelul Iulian Popovici. Preotul Ioan GuÅ£u, paroh în localitatea Odaia Manolache, judeÅ£ul GalaÅ£i, a fost condamnat de Tribunalul Militar GalaÅ£i la trei ani ÅŸi ÅŸase luni închisoare, pentru agitaÅ£ie contra ordinii sociale. Preotul Petre Hagiu (+), protopop la Cetatea Albă, apoi paroh în BucureÅŸti, la biserica Popa Soare, arestat în 1949, a murit în 1961 la BotoÅŸani, cu o lună înainte de eliberare.
6

Preotul Gheorghe Harghel de la biserica Sf. Dumitru, ChiÅŸinău, protopop în Transnistria, a fost condamnat la 25 de ani detenÅ£ie. Preotul Hartan din Bacău a fost condamnat în 1956 la zece ani de închisoare. Preotul Constantin Hâncu s-a născut în Verejeni, Orhci, la 21 mai 1912. în 1959 era paroh în comuna Progresu, CălăraÅŸi, când a fost arestat ÅŸi condamnat pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”, prin sentinÅ£a 166/8. 09. 1959 a Tribunalului Militar BucureÅŸti, la 12 ani detenÅ£ie grea. Preotul Vasile Hâncu, născut la 8 iunie 1916 în localitatea Tanacu, Vaslui, paroh în NegreÅŸti, Asău, Tansa, Poenari ÅŸi TodireÅŸti, judeÅ£ul IaÅŸi, a fost arestat în 1958 pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” ÅŸi condamnat prin sentinÅ£a nr. 1283/1958. A executat ÅŸase ani de închisoare la Aiud. Preotul Ion Hartan, născut la 4 mai 1911, paroh la ClimeÅŸti, NeamÅ£, a fost condamnat de Tribunalul Militar IaÅŸi la zece ani de închisoare pentru “uneltire contra ordinii sociale”. Preotul lustinian Ion Herescu de la Mănăstirea Recea, Târgu MureÅŸ, se numără printre preoÅ£ii despre care părintele Ion Movileanu mărturiseÅŸte că au fost închiÅŸi sau au avut domiciliu obligatoriu în anii prigoanei comuniste. Preotul Alecu Hilohi, născut la 21 noiembrie 1910, paroh în localitatea Traianu, Tulcea, a fost condamnat la doi ani de închisoare. Ieromonahul Justinian Hilohie de la Mănăstirea Recea, MureÅŸ, a fost condamnat la cinci ani de închisoare. Părintele Constantin Hodoroagă, născut în 7 august 1919, în localitatea Milcoiu, judeÅ£ul Vâlcea, a fost paroh în localitatea Sălătruc, protopopiatul Curtea de ArgeÅŸ. A absolvit Åžcoala primară la Sălătruc, Seminarul Teologic la Curtea de ArgeÅŸ, iar Facultatea de Teologie la BucureÅŸti. In anul 1942 a obÅ£inut licenÅ£a, s-a căsătorit ÅŸi a fost hirotonit diacon, iar în anul următor, preot. Din 1946 s-a transferat în parohia Sălătruc, unde a slujit până în 1991, când s-a pensionat. Pentru că a socotit că este de datoria unui preot să lupte împotriva ateismului ÅŸi pentru dreptate, s-a implicat în alegerile din 1946. A luat parte la constituirea unui grup de rezistenţă condus de profesorul Dumitru Apostol din PiteÅŸti. La 28 august 1948 a fost arestat ÅŸi dus la Securitatea din PiteÅŸti. Părintele Constantin Ilodoroagă consideră că nu mai este cazul să descrie cum a decurs ancheta, deoarece metodele sunt prea cunoscute din câte s-au scris deja. După zece zile de anchetă a fost trimis la Penitenciarul PiteÅŸti, iar la 3 februarie, transferat la închisoarea din Craiova. Condamnat în 1949 la ÅŸase ani de închisoare prin sentinÅ£a nr. 321 pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”, a rămas la Craiova până în decembrie 1949, când a fost mutat, în urma unei greve, la Aiud. După un drum chinuitor de trei zile, a ajuns în faÅ£a unei porÅ£i pe care scria: Cei ce intraÅ£i aici, renunÅ£aÅ£i la orice speranţă; era poarta închisorii din Aiud. După ce a fost supus regimului de exterminare de la Aiud, în 1954 1-au mutat la mina de plumb din Valea Nistrului. Mureau uneori câte 15 deÅ£inuÅ£i pe noapte, care pentru Iov. Dulgherii – directorul M.A.I. – reprezentau “buruienile rupte din lanul de Hori ÅŸi puse la uscat, pentru a fi arse”. La PiteÅŸti, părintele Constantin Hodoroagă a fost închis împreună cu preoÅ£ii Ion DruÅ£u, din DăeÅŸti, Vâlcea, consilier la Episcopia ArgeÅŸului ÅŸi Nicolae Popescu din localitatea Câinei, judeÅ£ul Vâlcea. La 27 decembrie 1947, într-o cameră de pedeapsă erau închiÅŸi 94 de “bandiÅ£i”, înfometaÅ£i ÅŸi însetaÅ£i; li se spunea mereu că “bandiÅ£ii care au vrut să distrugă republica” trebuie să moară. Erau acolo închiÅŸi ÅŸi cei trei preoÅ£i de la ArgeÅŸ: Constantin Hodoroagă, Ion DruÅ£u ÅŸi Nicolae Popescu. La propunerea părintelui Nicolae Popescu, cei trei au tăcut legământ că, de îi va ajuta Dumnezeu ÅŸi vor ieÅŸi de acolo, vor construi o biserică. După ce a ajuns la greutatea de 35 de kilograme, după ce a avut cavernă la plămânul stâng ÅŸi din dreptul i s-au scos patru sute de grame de puroi, după ce a fost închis de mai multe ori în carceră ÅŸi tară nici o vină aruncat la “neagra” sau dus la Zarea, după ce la mina de plumb de la Valea
7

Nistrului s-a îmbolnăvit de icter infecÅ£ios, pe data de 4 septembrie 1954, părintele Constantin Hodoroagă a fost pus în libertate. Acasă a găsit totul în paragină, soÅ£ia bolnavă, tatăl arestat de mai multe ori pentru sabotaj, socrii ce au fost nevoiÅ£i să vândă totul pentru a supravieÅ£ui, copiii huiduiÅ£i că tatăl lor a fost în puÅŸcărie etc. Cu multă răbdare a reuÅŸit să depăşească toate greutăţile, iar în 1974 a început lucrul la biserica pe care făgăduise în închisoare să o construiască. La 22 mai 1977, biserica din Sălătrucu de Jos a fost sfinÅ£ită de către P.S. Gherasim. Preotul Ioan Hornea, născut la 15 decembrie 1929 în comuna Åžeitin, Arad, paroh la Vânători, Arad, a fost arestat în 1948, în 1953 ÅŸi în 1954. A fost închis la Arad, TimiÅŸoara, Sibiu, BraÅŸov, BucureÅŸti ÅŸi CaransebeÅŸ. Ieromonahul Evghenie Hulea, stareÅ£ul de la Schitul MuÅŸinoaiele, a fost arestat în toamna anului 1949 pentru ajutorul pe care 1-a dat luptătorilor din munÅ£i. Preotul Ioan Hurmuz, paroh în localitatea RoÅŸcani, a executat ÅŸase luni de închisoare în timpul regimului comunist. Preotul Ioan HuÅŸtin1, născut la 6 februarie 1904 la OnceÅŸti, Vaslui, paroh la Cotroceni în BucureÅŸti, a fost condamnat la moarte, prin sentinÅ£a 106/15. 05. 1959 a Tribunalului Militar BucureÅŸti, pentru “insurecÅ£ie armată”, pedeapsă comutată în muncă silnică pe viaţă. Preotul Tănasc Iacob, născut la 28 mai 1916 în comuna Breaza, Buzău, paroh la Maxenu ÅŸi Valea PuÅ£ului, judeÅ£ul Buzău, a fost condamnat în 1949 de Tribunalui Militar GalaÅ£i la 20 de ani de închisoare, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Lliberat în 1964, a slujit în parohiile PuieÅŸtii de Sus ÅŸi VerneÅŸti, Buzău. Preotul Petru Iana din Curtea, judeÅ£ul TimiÅŸ, s-a născut la 1 octombrie 1903 în localitatea Var, judeÅ£ul CaraÅŸ-Severin. ObÅ£inând absolutoriul teologic, a fost hirotonit preot pentru parohia Curtea, protopopiatul Făget, judeÅ£ul TimiÅŸ, unde a funcÅ£ionat de la 1 ianuarie 1927 până în 8 septembrie 1950 când a fost arestat. Condamnat pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” la nouă ani de închisoare, de Tribunalul TimiÅŸoara, prin sentinÅ£a nr. 559/1951, a executat pedeapsa în întregime. A fost eliberat din închisoare la 5 septembrie 1959, dar i s-a stabilit domiciliu forÅ£at în localitatea ViiÅŸoara din fostul raion Slobozia, unde a funcÅ£ionat ca preot. Reîntors în eparhia din care a plecat, a fost numit preot la Sălbăgel, protopopiatul Lugoj, apoi în parohia Gavojdia, din acelaÅŸi protopopiat. A trăit până la 9 februarie 1993. Preotul Andrei Iancu, paroh în Războieni, ConstanÅ£a, a fost condamnat prin sentinÅ£a 22/18. 01. 1950 a Tribunalului Militar ConstanÅ£a, la zece ani de închisoare ÅŸi trei de interdicÅ£ie corecÅ£ională pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Preotul Axente Iepure, născut la 14 octombrie 1906 în Sălicea, Cluj, paroh la Cacova-Ierii ÅŸi PloscoÅŸ, Cluj, a fost închis în perioada 16 august 1952 – 30 ianuarie 1954. Preotul Hariton IeÅŸan, preot din Sâmbăta de Sus, a trecut prin temniÅ£ele comuniste, potrivit mărturiei părintelui Nichita Bălescu. Un fiu al părintelui Hariton IeÅŸan trăieÅŸte în oraÅŸul Victoria. Preotul Ioan Iftemie, născut la 22 iunie 1909 la Tecuci, paroh la Giurgioana – Zeletin, a fost condamnat de Tribunalul Militar GalaÅ£i, în 1948, la ÅŸase ani de închisoare pentru găzduire de infractor. GraÅ£iat în 1953, a fost arestat din nou în perioada iunie 1959 – iulie 1960. Diaconul Gheorghe Iftimie din IaÅŸi, a fost arestat pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” ÅŸi condamnat prin sentinÅ£a ni”. 70/1949. A executat pedeapsa la închisoarea din Suceava. Preotul Iliescu din comuna Strâmba, judeÅ£ul BistriÅ£a-Năsăud, a fost deÅ£inut în Balta Brăilei.

1

In « Mărturisitori de după gratii », apare Huştea (Huştu).

8

Preotul Adrian Iliescu, născut la 27 iulie 1909 în comuna PăuÅŸeÅŸti -MăglaÅŸi, judeÅ£ul Vâlcea, a urmat cursurile Seminarului Teologic din localitatea Ismail. A funcÅ£ionat ca preot paroh în localitatea Vlăduceni ÅŸi un an ca preot misionar în Transnistria. ÃŽn 1946 a fost închis opt luni fără a fi judecat. Arestat din nou în 1959, a fost judecat ÅŸi condamnat prin sentinÅ£a nr. 71/26. 02. 1960 a Tribunalului Militar Craiova la cinci ani de închisoare, apoi trimis la PiteÅŸti, Gherla, Aiud ÅŸi Sighet. La PiteÅŸti a fost victimă a reeducării, schingiuit, umilit prin metode bestiale. După ieÅŸirea din închisoare în 1964, a ajuns cu greu preot în Eparhia Ilfov. A murit în 1988, la 79 de ani. Preotul Dumitru Iliescu-Palanca (†), născut la 27 octombrie 1903 în comuna Nemoiu – Palanca, judeÅ£ul Vâlcea, preot la biserica Stavropoleos din BucureÅŸti, condamnat în 1948 de Tribunalul Militar BucureÅŸti la 25 de ani de muncă silnică pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”, închis la Jilava, Gherla ÅŸi Lugoj, a murit la Salcia, în 16 martie 1963 ÅŸi a fost aruncat într-o groapă din cimitirul satului Agaua, judeÅ£ul Brăila. Preotul Gheorghe Iliescu, paroh la Răsucenii de Sus, Teleorman, a fost deÅ£inut la Cernavodă ÅŸi Bicaz în perioada iulie 1950 – august 1951. După eliberare, i s-a stabilit domiciliu obligatoriu până în 1954. Preotul Leonida Iliescu, născut la 20 aprilie 1899 în comuna Cornurile, judeÅ£ul Prahova, paroh la PetreÅŸti, IalomiÅ£a, a fost arestat în perioada iulie 1952 – iunie 1954. Arestat din nou în 1958, a fost eliberat după patru ani, în 1962. Preotul Victor Iliescu, născut la 28 septembrie 1901 în localitatea Cornurile, Prahova, paroh în PloieÅŸti, la biserica Sfânta Treime, a fost arestat în perioada august 1953 – septembrie 1954. Preotul Ion IIieÅŸu (†) din Teregova, CaraÅŸ-Severin, a murit în închisoare. Preotul Ioan Ilinescu, paroh la Nicolina, judeÅ£ul IaÅŸi, a fost arestat pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” ÅŸi închis la Suceava. Preotul Ilie Ilisei. paroh în localitatea Cornu Luncii, a trecut prin temniÅ£ele comuniste. Preotul Ilie Imbrescu (†), născut la 26 aprilie 1909 în localitatea DalboÅŸet, CaraÅŸ-Severin, paroh la Balcic ÅŸi în BucureÅŸti, a fost arestat în martie 1948 ÅŸi condamnat prin sentinÅ£a 1025/1. 07. 1948 la zece ani de temniţă grea ÅŸi la 15 de muncă silnică. A murit la 19 noiembrie 1949, în închisoare la Aiud. Preotul Constantin Inescu din Drobeta Turnu Severin a fost condamnat la cinci ani ÅŸi ÅŸase luni de închisoare. Preotul Călin Ioachim din SebeÅŸul de Jos, Sibiu, a fost arestat ÅŸi condamnat pentru că a spovedit persoane căutate de Securitate. Preotul Ioanete (†) din PoÅŸaga, judeÅ£ul Alba, a fost omorât în casa parohială, între partizanii asediaÅ£i de Securitate. Preotul Gheorghe IoaniÅ£escu, născut la 20 mai 1900, a fost arestat în 1949 ÅŸi condamnat de Tribunalul Militar Craiova la 14 ani de închisoare, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Preotul Sinesie Ioja (†) din RamÅŸa, Arad, a decedat în închisoare la Târgu Ocna. Preotul Ion IonaÅŸcu, născut la 24 ianuarie 1908 în comuna HârÅŸova, ConstanÅ£a, paroh la Islaz, Ilfov, a fost condamnat prin sentinÅ£a 1150/7. 09. 1955 a Tribunalului Militar BucureÅŸti la cinci ani de temniţă grea ÅŸi confiscarea averii pentru “activitate contra clasei muncitoare”. Preotul Ionescu din ScorniceÅŸti a fost arestat în 1948 pentru activitate anticomunistă. In 1952 se afla la Aiud.
9

Preotul Alexandru Ionescu din FeteÅŸti, IalomiÅ£a, fost secretar al Mitropoliei din Craiova, era închis, în 1959, la BotoÅŸani. Preotul Cele Ionescu, născut în 1910, paroh în BuciniÅŸu, Olt, a fost arestat în 1957 ÅŸi condamnat la trei ani de închisoare. A executat pedeapsa la Brăila. Preotul Constantin Ionescu, născut la 7 mai 1906 în Malovăţ, MehedinÅ£i, paroh în comuna natală, a fost condamnat la 12 ani de închisoare, prin sentinÅ£a 309/1952 a Tribunalului Militar BucureÅŸti, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. GraÅ£iat în 1956, a slujit la parohia Adormirea Maicii Domnului din Turnu Severin. Preotul Dumitru Ionescu din BucureÅŸti a fost închis la Gherla. Părintele Florian Ionescu din Bărăştii-de-Vale, Olt, a aflat la data de 8 iunie 1948, de la primarul comunei, Ion Firicel, că urmează să fie arestat pentru activitatea sa anticomunistă., Prin urmare, s-a ascuns în casa socrului său, în comuna OleÅŸti, de unde a fost arestat la 23 martie 1950, de către sergentul-major Ionescu, de la Spineni, judeÅ£ul Olt. Dus la Securitatea Slatina, a fost anchetat de locotenentul Vîlciu Vespasian. La 4 aprilie 1950, comandantul Securităţii judeÅ£ului Olt, maiorul ChicoÅŸ Mihail, 1-a bătut pe părintele Florian cu pumnii peste cap până a căzut, după care a continuat să-1 lovească în stomac cu cizmele. De atunci a suferit continuu mari dureri de stomac ÅŸi ficat, iar la ieÅŸirea din temniţă, la spitalul Fundeni i s-a pus diagnosticul: ciroză hepatică atrofică ÅŸi ulcer. Transferat la PiteÅŸti, a fost în continuare maltratat de căpitanul Iordache, acesta bătându-1 cu un baston de cauciuc peste cap, mâini, picioare, spate ÅŸi luxându-i maxilarul. Anchetat de locotenentul major Dumitrescu Nicolae ÅŸi bătu! bestial ÅŸi la Ministerul de Interne, scuipat în faţă de un alt anchetator, înfometat etc, a fost, în sfârÅŸit, judecat de Tribunalul Militar BucureÅŸti. PreÅŸedintele completului de judecată era un colonel pe nume Mihăilescu. La a treia îniaÅ£iÅŸare a fost achitat. Dar în loc să fie eliberat, a început o nouă anchetă, alte bătăi ÅŸi înjurături, din partea locotenentului-major Dumilrescu. Judecat din nou, cu un alt preÅŸedinte al completului de judecată, pe nume Manea, a fost condamnat lai 5 ani de muncă silnică ÅŸi trimis la Aiud, în iunie 1952. A fost eliberat abia în august 1964. A revenit în comuna OteÅŸti, judeÅ£ul Olt, ca preot paroh. TRIBUNALUL MILITAR BUCUREÅžTI SECÅ¢IA A II-A DOSAR nr. 1362/1950 SentinÅ£a nr. 1044/26. 04. 1950 (extras) Cu unanimitate de voturi făcând aplicarea art. 209 p. 111 – a c. pe. comb. cu art. 463, 304, cjm ÅŸi art. 25 pct. 6 c. penal condamnă pe Ionescu Florian, fiul lui Nicolae ÅŸi Åžtefania, fost preot, la 15 (cincisprezece) ani muncă silnică, 5 (cinci) ani degradare civică ÅŸi confiscarea averii pentru crimă de uneltire contra ordinii sociale. Îîl obligă să plătească 5.000 (cinci mii) de lei cheltuieli de judecată. Făcând aplicarea art. 4 c. pr. pen. cu unanimitate de voturi îl achită de orice penalitate pe IONESCU FLORIAN pentru crimă de înaltă trădare. Ise socoteÅŸte detenÅ£ia preventivă de la data de 23. 03. 1950. Prin decizia nr. 2847/ 07. 08. 1951 a CurÅ£ii Militare de casare ÅŸi justiÅ£ie, s-a respins recursul inculpatului. Prin Decretul nr. 411/24. 03. 1964, numitul IONESCU FLORIAN a fost graÅ£iat de restul pedepsei ce mai avea de executat.Prezentul extras a fost eliberat, în baza cererii a cererii nr. 231/1983 pt. conformitate ss/ indescifmbil

Preotul Gheorghe Ionescu, născut la 26 decembrie 1904 la AluniÅŸ, Olt, paroh în localitatea UrÅŸi, Olt, a fost închis între anii 1952 – 1954 pentru uneltire. Preotul Gheorghe Ionescu, unul dintre conducătorii miÅŸcării de rezistenţă din MunÅ£ii Banatului, născut la 30 august 1899 în Veredin, CaraÅŸ-Severin, a fost arestat în 1952 ÅŸi condamnat la 25 de ani de muncă silnică.
10

Preotul Ioan Ionescu, paroh în localitatea CriÅŸan, Tulcea, a fost condamnat prin sentinÅ£a 34/1952 a Tribunalului Militar GalaÅ£i la opt ani de închisoare ÅŸi cinci de interdicÅ£ie corectională pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. A fost graÅ£iat în 1959. Preotul Ion Ionescu, paroh la biserica Sfânta Treime din IaÅŸi, a fost deÅ£inut, fără proces, în 1952, ÅŸi supus unui tratament extrem de dur. A murit curând după ieÅŸirea din închisoare. Preotul Iorgu Ionescu, născuUa 12 martie 1906 în comuna Singureni, Teleorman, paroh la Crevenicu, Teleorman, a fost arestat prima oară în perioada iulie 1952 – aprilie 1954. Fiind condamnat din nou în 1958, prin sentinÅ£a 867/12. 09. 1958 a Tribunalului Militar BucureÅŸti, la zece ani de închisoare ÅŸi confiscarea averii pentru omisiune de denunÅ£, Procuratura Generală a făcut recurs, în urma căruia pedeapsa a fost mărită la 15 ani de închisoare. In 1964 a ieÅŸit din închisoare. Preotul Marin Ionescu, paroh în localităţile PăuÅŸa, Sălaj, ÅŸi PuieÅŸtii de Jos, Buzău, a fost condamant în 1949 pentru “favorizarea infractorului” la un an de închisoare, de Tribunalul GalaÅ£i, iar în 1961 la doi ani de închisoare corectională, prin sentinÅ£a nr. 330/1961 a Tribunalului raionului Săveni, regiunea Suceava. Preotul Marin Ionescu, născut la 10 august 1891 în comuna Deagu, preot profesor universitar din BucureÅŸti, paroh la biserica Cuibul cu Barză, a fost arestat în perioada 9. 03. 1951 – 30. 03. 1954, pentru activitatea sa publicistică dinainte de 1944. Preotul Matache Ionescu, născut la 13 iunie 1916 în comuna Pădu. ari, ArgeÅŸ, a fost condamnat în 1957 de Tribunalul Militar BucureÅŸti la zece ani de închisoare pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. A fost graÅ£iat în 1964. Preotul Mihail Ionescu, născut în localitatea Teiu în 1901, paroh la GăeÅŸti, DâmboviÅ£a, a fost condamnat pentru uneltire, la un an de închisoare; a executat pedeapsa la Canal. Preotul Traian Ionescu, paroh în localitatea Cuib, Prahova, a fost deÅ£inut la Canal. Preotul Valerian Ionescu, născut la 19 august 1911 în Mănăstireni, Vâlcea, paroh în satul natal, a fost condamnat pentru uneltire, prin sentinÅ£a 402/1959 la patru ani de închisoare. Preotul Vasile Ionescu din Văleni, judeÅ£ul Olt, a trecut prin temniÅ£ele comuniste2. Preotul Dumitru Ioniţă, paroh în Valea Babei, Vrancea, a fost condamnat în 1948. Preotul Ioan Iordache de la biserica Sf. Nicolae din Bacău, doctor în teologie, a fost arestat în 1947 pentru refuzul de a predica împotriva lui Maniu. A murit la scurt timp după eliberare. Preotul Ion Iordăchescu, născut la 5 iulie 1907 în comuna Vâlcele, ArgeÅŸ, paroh la Spineni, Vâlcea, apoi la Găvanu, ArgeÅŸ, transferat la PiteÅŸti, a fost condamnat pentru uneltire, la cinci ani de închisoare, din decembrie 1959, de Tribunalul Militar BucureÅŸti. Preotul Mihail Iordănescu, născut la 5 noiembrie 1904 la CiocăneÅŸti, IalomiÅ£a, paroh la Smârdan, IalomiÅ£a, a fost condamnat prin sentinÅ£a 38/7. 01. 1952 a Tribunalului IalomiÅ£a la patru luni de închisoare pentru sabotaj. Preotul Nicolae Iordănescu, născut la 6 ianuarie 1888 în Pătroaia, DâmboviÅ£a, paroh în BucureÅŸti, a fost condamnat prin sentinÅ£a 49/12. 02. 1962 a Tribunalului Militar BucureÅŸti la trei ani de închisoare pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”.

2

Potrivit mărturiei preoţilor Mihai Dumitru şi Spirache Geană, cu care a fost împreună închis

11

Preotul Andrei Iorga (Iorgu), din BorduÅŸani, IalomiÅ£a, a fost închis în 1949, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale.” Preotul Gheorghe Iorga, născut la 3 octombrie 1904 în comuna Ratezu, Gorj, paroh la Ohaba, Gorj, a fost arestat ÅŸi condamnat prin sentinÅ£a 2999/1950 a Tribunalului Craiova la un an de închisoare pentru favorizarea infractorului. ÃŽn 1954 a fost arestat din nou ÅŸi condamnat prin sentinÅ£a 1649/1954 a Tribunalului Militar BucureÅŸti la patru ani de închisoare pentru omisiune de denunÅ£.

12

PREOÅ¢I ÅžI DIACONI ARESTAÅ¢I ÃŽN PERIOADA 1945 -1989
Ieromonahul Iosafat de la Schitul Pahomie a fost arestat ÅŸi torturat. Părintele Ioan Iovan, duhovnicul Mănăstirii VladimireÅŸti, a fost arestat ÅŸi condamnat la închisoare pe viaţă, pentru îndrăzneala cu care 1-a mărturisit pe Hristos. Nu puÅ£ine sunt amintirile celor care l-au întâlnit în închisoare, despre purtarea sa exemplară. Azi trăieÅŸte la Mănăstirea Recea, judeÅ£ul MureÅŸ. Preotul Haralambie Irimescu din GhizdăveÅŸti, Dolj, a fost condamnat pentru uneltire, la nouă ani de închisoare. Preotul Emil Irini din RebriÅŸoara, BistriÅ£a-Năsăud, a fost închis la Aiud. Preotul Ioan Isac (†) din ZlaÅŸti, Hunedoara, arestat în 1958, a murit la Gherla în 1963. Preotul Nicolae Isbăşoiu, născut la 25 decembrie 1951, în AlbeÅŸti, ArgeÅŸ, paroh la GoleÅŸti, ArgeÅŸ, a fost condamnat prin sentinÅ£a 190/8. 04. 1960 a Tribunalului Militar Craiova la trei ani de închisoare ÅŸi confiscarea averii pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Arhimandritul Gherasim Iscu (+), stareÅ£ul Mănăstirii Tismana, Gorj, născut la 25 decembrie 1951, a făcut parte din grupul de rezistenţă Oltenia, condus de generalul Ion CarlaonÅ£. La Tismana era centrul grupului. ArestaÅ£i, membrii grupului au fost anchetaÅ£i la Securitatea Craiova de către colonelul Vasilescu ÅŸi căpitanul Oancă. Martirul Gherasim Iscu a suportat toate chinurile născocite de minÅ£ile bolnave ale călăilor săi, fară să recunoască ceva sau să denunÅ£e pe cineva. La fel ca ceilalÅ£i membri ai grupului, părintele Gherasim Iscu a fost condamnat la 5 ani de închisoare. De la Craiova l-au mutat la Aiud, unde i s-au luat hainele monahale ÅŸi a rămas doar în cămaşă, bolnav de plămâni. S-a stins în primăvara anului 1950, ca mărturisitor al Bisericii. Părintele Constantin Hodoroagă, de la care avem toate datele privitoare la arhimandritul Gherasim Iscu, îşi mai aminteÅŸte că stareÅ£ul de la Tismana îi uimea prin Å£inuta sa pe toÅ£i cu care a fost împreună închis. Preotul Gheorghe Ispas din Daia Română, Alba, a fost persecutat ÅŸi închis în 1950, fiind acuzat că este chiabur. A trecut pe la Gherla. Preotul Leon Istrate, născut la 17 iulie 1904 în comuna Valea Rea, Vaslui, paroh în Toporăşti, VoineÅŸti, TupilaÅ£i, MolăieÅŸti, Lunca Banului ÅŸi OÅ£etoaia, toate din Eparhia Romanului ÅŸi HuÅŸilor, a fost condamnat la opt ani de închisoare, prin sentinÅ£a 300/1960 a Tribunalului Militar IaÅŸi, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. A fost eliberat în 1964. Preotul Teodor Istrate, fiul lui Mihai ÅŸi al Radei, născut la 25 mai 1914 în comuna Floru, judeÅ£ul Olt, paroh la DobroteÅŸti, Dolj, a fost arestat în perioada martie 1961 – aprilie 1962, pentru că i-a îndemnat pe ţărani să nu se înscrie în G.A.C.-uri. Părintele Voicu-HoraÅ£iu Iuga a fost paroh în localităţile Pecica, MiniÅŸu de Sus ÅŸi Petru Groza. Arestat în 1971 pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”, a fost închis la Oradea, Aiud ÅŸi VăcăreÅŸti. Preotul Ilie Iurăceanu, născut în Corni la 20 iunie 1929, a fost paroh în localitatea natală ÅŸi la BotoÅŸani. Arestat în 1952 pentru atitudine contra regimului, a fost închis la Canal. Preotul Nicolae Ivan din FocÅŸani era în 1945 deÅ£inut în lagărul de la Caracal Preotul Constantin Ivănescu din Buzău a fost condamnat între anii 1951 – 1953.

1

Preotul Gheorghe Ivănescu din Cotiglet, Bihor, a fost arestat în 1960 ÅŸi condamnat de Tribunalul Militar TimiÅŸoara la opt ani de închisoare corecÅ£ională. Preotul Jacotă din Suceava era în lagărul de la Caracal în 1945. Preotul Gheorghe Jealna din parohia Berechiu, Bihor, era arestat în mai 1953. Preotul Vasile Jigău din BuhuÅŸi, născut la 13 decembrie 1904, preot la ScorÅ£eni, a fost arestat în mai 1947. Preotul Dumitru Jijăescu, născut la 17 februarie 1908 în Poboru, Olt, condamnat la ÅŸase ani în 1952, a fost deÅ£inut la PiteÅŸti ÅŸi Canal. Eliberat în 1953, împreună cu 50 de preoÅ£i din Eparhia Râmnicului ÅŸi ArgeÅŸului, dar arestat din nou în 1958, a fost condamnat la 15 ani de muncă silnică, prin sentinÅ£a 626/13. 12. 1958 a Tribunalului Militar Craiova. închis la PiteÅŸti, Ocnele Mari, GalaÅ£i, Salcia, Grădina ÅŸi Periprava, a ieÅŸit din închisoare în 1964. Preotul Jilavu din comuna Crucea, NeamÅ£, a fost închis în temniÅ£ele comuniste. Preotul Nicolae Jolonovschi, născut la 23 iunie 1911 în Badracii Vechi, Basarabia, paroh în Darabani ÅŸi Atachi din Eparhia Hotinului, apoi în Ciclova Română, în Episcopia CaransebeÅŸului, a fost deportat cu întreaga familie în perioada iunie 1951 – octombrie 1955. Preotul Ioan Juncu, născut la 30 aprilie 1913, paroh în Văleni, Roman, a fost închis între 1948-1956 pentru uneltire. Arestat din nou în perioada 1959 – 1960, a executat pedeapsa la Suceava, Aiud, Canal, Baia Sprie ÅŸi Gherla. Preotul Jura din JieÅ£, Hunedoara, a fost deÅ£inut politic. Preotul Ladunga din comuna BârseÅŸti, judeÅ£ul Vrancea, a fost închis în temniÅ£ele comuniste. Neculai G. Lascăr din Asău, Bacău, născut în 1901, deÅ£inut între 1952 – 1954, a trecut pe la Canal. Preotul Toma D. Lascăr, născut în ComăneÅŸti, Bacău, la 2 februarie 1910, paroh la Râpile ÅŸi Larga, judeÅ£ul Bacău, a fost închis în perioada 1952 -1954. Preotul Ioan Lascu din Bran a fost închis în temniÅ£ele comuniste. Preotul Dumitru Laslău, născut la 9 mai 1910 în Ormindea, judeÅ£ul Hunedoara, paroh la ChiÅŸcădaga, Hunedoara, a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”, prin sentinÅ£a 184/ 30. 08. 1964 a Tribunalului Militar TimiÅŸoara. Preotul Aurel Lazarov (†) din localitatea Dulgheru, ConstanÅ£a, paroh în HârÅŸova, arestat pentru că a activat în cadrul grupului anticomunist Babadag ÅŸi închis la Cavnic, apoi la Baia Sprie în 1953, a decedat la Aiud în 1960. Preotul Vasile Lazăr, născut la 26 martie 1927 la GrozeÅŸti, IaÅŸi, paroh la Bârnova ÅŸi în IaÅŸi, a fost condamnat la ÅŸapte ani de închisoare, prin sentinÅ£a 272/13. 05. 1960 a Tribunalului Militar IaÅŸi, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Eliberat în 1964, a slujit în parohiile OpriÅŸeni ÅŸi Holboca, IaÅŸi. Preotul Florian Lazia din NimăieÅŸti, Bihor, a fost arestat în 1955 pentru “favorizarea infractorului”. Preotul Iliuţă LăcătuÅŸu din BuiceÅŸti, MehedinÅ£i, a trecut prin închisorile comuniste. Preotul Constantin LăcrinÅ£eanu, născut la 20 decembrie 1910, paroh la GvardiniÅ£a ÅŸi Desa, Dolj, a fost închis în perioada 1959 – 1964.

2

Preotul Åžtefan LăpuÅŸneanu, paroh în UrlaÅ£i, Prahova, a fost arestat în perioada august 1952 septembrie 1953. Ieromonahul Emilian Lăstun de la Mănăstirea Dintr-un Lemn, născut la 18 august 1987 la PopeÅŸti, Vâlcea, a fost închis pentru uneltire între anii 1952- 1954. Preotul Aurel Lăzărescu (†) din PleÅŸoi, Dolj, arestat ÅŸi condamnat în mai multe rânduri – ultima oară în 1952 – pentru refuzul de a ceda statului pământul personal ÅŸi al parohiei, torturat la Securitatea din Craiova, a murit ÅŸi a fost aruncat, probabil, într-o groapă comună din cimitirul Sineasca, Craiova. Preotul Gherasie Lăzărescu din Brăila a fost condamnat la doi ani de închisoare. A decedat după eliberare. Preotul Åžtefan Lefter a fost condamnat de două ori: prima dată la trei, apoi la cinci ani de închisoare. Preotul Mihai Leicu din Sibiu a fost deÅ£inut politic. Preotul Constantin Lembrău, născut la 13 noiembrie 1914 în localitatea IndependenÅ£a, judeÅ£ul ConstanÅ£a, paroh la Adamclisi, a fost arestat de două ori: în perioada iulie 1952 – aprilie 1954 ÅŸi între decembrie 1958 -februarie 1961. Preotul Dumitru Leon, născut la 5 mai 1913 în Slobozia, paroh la MirceÅŸti ÅŸi Cogeasca, IaÅŸi, apoi la Å¢ibăneÅŸti, BotoÅŸani, a fost arestat în perioada 1952 – 1954 pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Preotul Iacob Leonid din Caracal s-a aflat între 1949 – 1954 la Craiova, în detenÅ£ie. A murit în 1956. Preotul Alicsandru Gh. Leu, născut în mai 1920 în localitatea Silistraru, Brăila, a slujit în parohiile Sarinasuf, Tulcea, TufeÅŸti – Brăila, Osmanu (Unirea), Brăila, DumitreÅŸti, judeÅ£ul Vrancea, Surdila GăiÅŸeanca, judeÅ£ul Brăila ÅŸi la Episcopia Buzăului. Pe când se afla la Osmanu, a fost arestat timp de aproape cinci luni la Securitate, pentru cercetări. Publicăm textul adresei nr. 3019/ 1993 a Parchetului General, SecÅ£ia Parchetelor Militare: Domnului Leu G. Alexandru – BucureÅŸti, str. C. F. Robescu, ap. 18, sector 3 La cererea dvs., vă comunicăm că din dosarul penal nr. 516 rezultă că în perioada 22 august 1952 – 12 ianuarie 1953 aÅ£i fost cercetat în stare de arest de organele fostei securităţi a regiunii GalaÅ£i, pentru manifestări contra regimului democrat popular. Cauza a fost clasată din lipsă de probe. Vă trimitem cliÅŸeul pozelor ce vi s-au făcut la arestare. PROCUROR MILITAR ÅžEF ss. Indescifrabil. Părintele Alicsandru Leu a murit la 16 iunie 1995. Preotul Vasile Leu din comuna Oancea, GalaÅ£i, preot la IaÅŸi, după aceea confesor la Spitalul Colentina din BucureÅŸti, caterisit în 1950 deoarece a fugit din Å£ară în ’48, a fost arestat de K.G.B. ÅŸi dus la Moscova în 1952, apoi transferat în Å£ară ÅŸi condamnat la moarte prin sentinÅ£a 2417/20. 11. 1954 a Tribunalului Militar BucureÅŸti, pedeapsă comutată în muncă silnică pe viaţă. în 1964 a fost eliberat de la Aiud. Preotul Nicolae Levu, născut la 25 martie 1905 în localitatea GopeÅŸ din Macedonia, paroh în Paicu ÅŸi Pietrele, Ilfov, ÅŸi în NucÅŸoara, Prahova, a fost condamnat prin sentinÅ£a 863/12. 07. 1949 a Tribunalului Militar BucureÅŸti ÅŸi deÅ£inut la Jilava între 1948 ÅŸi 1950. Arestat din nou ÅŸi condamnat la zece ani de închisoare, prin sentinÅ£a 731/3. 08. 1958 a aceluiaÅŸi tribunal, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”, a fost închis la Aiud, apoi la Canal până în 1964. A decedat la BucureÅŸti în 28 februarie 1986.
3

Ieromonahul Lică Varlam a fost închis la Târgu Ocna. Părintele Virgil Limberea, născut la 21 august 1920 în PiteÅŸti, ArgeÅŸ, a fost preot în parohia Cepari, protopopiatul Curtea de ArgeÅŸ. Condamnat în 1948 la ÅŸase ani de închisoare, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”, a trecut prin închisorile Jilava, Gherla ÅŸi VăcăreÅŸti. Preotul Valeriu Literat, născut la 5 aprilie 1885 la Luta, lângă FăgăraÅŸ, a fost preot în comuna natală după ce a absolvit Facultatea de Teologie din Sibiu ÅŸi Filologia la Cluj. în perioada 1951 – 1953 s-a aflat în temniÅ£ele comuniste. Preotul Gheorghe LiÅ£iu, născut la 16 februarie 1919 în localitatea Roit, Bihor, paroh la AradÅžaga ÅŸi profesor la Academia Teologică din Arad, a fost închis pentru uneltire în perioada 1960 – 1964. Preotul Boris Lizo, născut în Basarabia, paroh în localitatea Coarnele Caprei, IaÅŸi, a trecut prin închisorile comuniste. Părintele Nicolae Lîlă s-a născut la 11 ianuarie 1924 în localitatea TâmboeÅŸti, judeÅ£ul Vrancea, unde mai târziu a slujit ca preot. După ce a obÅ£inut licenÅ£a în teologie ÅŸi s-a căsătorit, a fost hirotonit preot la 21 noiembrie 1946 pe seama parohiei Mircea Vodă, judeÅ£ul Brăila. în aprilie 1948 s-a transferat în localitatea natală, de unde a fost arestat în februarie 1950. Dus la Râmnicul Sărat în beciurile Securităţi spre a fi cercetat, a fost anchetat de ofiÅ£erii Lungu ÅŸi Lupu, care l-au supus la chinuri grozave. ÃŽn octombrie 1950 a fost transferat la Penitenciarul GalaÅ£i ÅŸi judecat de Tribunalul Militar din acelaÅŸi oraÅŸ. Pedeapsa iniÅ£ială de ÅŸase ani, dată prin sentinÅ£a 1396/1950 pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”, i-a fost redusă la cinci ani. ÃŽnchisoarea din GalaÅ£i avea un regim de exterminare: iarna, într-o celulă cu geamurile deschise, iară nimic pe jos, câte două persoane, vara, zece – cincisprezece deÅ£inuÅ£i într-o celulă. în primăvara lui ’52 a fost scos la munci ÅŸi mutat în lagărul de la Poarta Albă. Aici a lucrat la încărcatul vagoanelor; cum normele erau aproape imposibil de îndeplinit, adesea deÅ£inuÅ£ii care nu le realizau nu primeau mâncarea, drept pedeapsă. De acolo a fost mutat în lagărul de la Peninsula, la spart piatră pentru calea ferată. La Peninsula s-au constituit două brigăzi formate numai din preoÅ£i, care erau supuse unui regim ÅŸi mai sever decât ceilalÅ£i deÅ£inuÅ£i politici. Ziua munceau, noaptea erau treziÅ£i ÅŸi bătuÅ£i de către un brigadier. ÃŽnainte de a fi pus în libertate, la 31 ianuarie 1955, a lucrat o vreme ÅŸi pe un ÅŸantier din ConstanÅ£a, la cioplit piatră. De la 1 Decembrie 1976, părintele Nicolae Lîlă este pensionar. Arhimandritul Nicolae Narcis Luchian de la catedrala mitropolitană din IaÅŸi, născut la 6 octombrie 1903 la Târgu Frumos, a fost reÅ£inut pentru cercetări în perioada 1948 – 1950, iară să fie judecat. Preotul Victor Lungănoiu, născut la 13 februarie 1911 în comuna Alunu, Vâlcea, paroh la Oata, Craiova, a fost internat în diferite colonii de muncă în perioada 1950 – 1964. Preotul Constantin Lungeanu de la biserica Buna Vestire din IaÅŸi, a fost arestat în 1947 împreună cu toată familia. Preotul Gheorghe Lungeanu din VlaÅŸca a trecut prin închisorile comuniste. Preotul Ioan Lungcanu, născut la 24 iunie 1908 în Bascov, ArgeÅŸ, paroh în Pietrele, Ilfov, a fost arestat în mai 1948 ÅŸi condamnat pentru activitate contra clasei muncitoare la opt ani de temniţă grea, prin sentinÅ£a 197/7. 03. 1950 a Tribunalului Militar BucureÅŸti, pedeapsă prelungită în 1956 cu încă un an, la care s-a mai adăugat un an de domiciliu obligatoriu în Bărăgan ÅŸi încă patru de închisoare. Preotul Gheorghe Lungu din Segarcea, Teleorman, a fost condamnat la opt ani detenÅ£ie ÅŸi închis la Midia.
4

Preotul Gheorghe N. Lungu din comuna Gruiu, judeÅ£ul Ilfov, născut la 26 februarie 1926, a fost arestat în 1951 ÅŸi închis trei luni la Jilava pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Preotul Ion Lunguleasa din Vlădaia, MehedinÅ£i, a fost arestat în 1959 ÅŸi condamnat la nouă ani de temniţă grea. ÃŽn 1959 era închis la Gherla iar în 1960 se afla în lagărul de muncă de la Salcia. A fost eliberat în 1964. Protopopul Ioan LupaÅŸ, profesor de istorie la Universitatea din Cluj, academician, deputat în Parlamentul României Mari, a fost închis de două ori de unguri, în 1907 ÅŸi în 1916. Arestat din nou în 1948, a fost închis la Aiud ÅŸi Gherla. Ieromonahul Ioan Lupei, născut la 1 ianuarie 1928 în comuna Agârbiciu, judeÅ£ul Sibiu, slujitor la Mănăstirea HodoÅŸ-Bodrog, Arad, a fost arestat în 1959 ÅŸi condamnat de Tribunalul Militar TimiÅŸoara pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” la ÅŸapte ani de închisoare. A executat pedeapsa la TimiÅŸoara, Arad, Gherla, Periprava, Grind ÅŸi Tulcea. Eliberat în 1964, a slujit în parohiile MădrigeÅŸti, Bodrogu Vechi ÅŸi Bruznic. Preotul Ion Lupescu din ViiÅŸoara, judeÅ£ul Bacău, era arestat în 1959. Preotul Ioan Lupinea, născut la 7 iulie 1907 la Gruni, CaraÅŸ-SeverinT paroh în satul natal, a fost arestat în 1948 ÅŸi închis trei ani la Aiud, după care a avut încă cinci ani domiciliu forÅ£at. Preotul Ioan LupÅŸa (†), născut la 17 aprilie 1896 la RuncuÅŸoru, MehedinÅ£i, condamnat prin SentinÅ£a 115/1950 a Tribunalului Militar Sibiu, a fost executat la 24 mai 1951. Preotul Constantin Lupu, născut la 8 noiembrie 1906, paroh în BrăteÅŸti ÅŸi Răcăceni, Bacău, apoi în localităţile Brustur, NeamÅ£ ÅŸi Prisaca, IaÅŸi, a fost condamnat la ÅŸase ani de închisoare în 1959 pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Preotul Vasile Lupu, născut la 27 martie 1911, paroh în FereÅŸti, Vaslui, a fost închis în temniÅ£ele comuniste în perioada iulie 1952 – aprilie 1954. Preotul Macedoneanu (+) a murit la Tg. Ocna în 1952 sau 1953. Diaconul Aurel Macovei a fost arestat în 1959 ÅŸi condamnat la patru ani de închisoare. A tr Gherla. Protopopul Magheru (†) din Arad a fost împuÅŸcat în 1945, după ce revenise din lagărul de la Caracal. Preotul Lazăr MagheÅ£ din Glimboca, judeÅ£ul CaraÅŸ-Severin, s-a născut în localitatea ZorlenÅ£u Mare la 23 noiembrie 1924. După terminarea Institutului Teologic din Sibiu a funcÅ£ionat ca preot în parohiile Zorlencior, Glimboca ÅŸi Văliug din judeÅ£ul CaraÅŸ-Severin, până în 1959 când a fost arestat ÅŸi condamnat la 15 ani de închisoare. La 1 august 1964 a fost eliberat din Penitenciarul Ostrov. Reîncadrat în cler, a devenit paroh în localităţile DezeÅŸti, Cuptoare – Secu, ZorlenÅ£u Mare ÅŸi IablaniÅ£a; la 1 iulie 1986 s-a pensionat. Preotul Emil Man din AlmaÅŸu Mare, Bihor, a dispărut la 15 august m1952. Preotul Ene Manea, paroh în HârÅŸova, judeÅ£ul ConstanÅ£a, a fost arestat timp de nouă luni în 1950. Preotul Marin Manole din Lehliu a fost arestat de Securitate în 1950. Preotul Nicolae Manoliu, născut la 27 iulie 1898 în localitatea Adam, judeÅ£ul Vaslui, paroh în BucureÅŸti, a fost condamnat pentru “omisiune de denunÅ£” la doi ani de închisoare prin sentinÅ£a 131/25. 02. 1952.
5

Preotul Dumitru Manta, născut la 30 ianuarie 1903 în localitatea Deleni, Vaslui, slujitor la Mănăstirea CaÅŸin din BucureÅŸti, a fost condamnat prin sentinÅ£a 166/8. 09. 1959 a Tribunalului Militar BucureÅŸti, la 20 de ani de muncă silnică ÅŸi zece ani degradare civică, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Preotul Ion Manu, născut la 9 iulie 1904 în localitatea Pucheni, MoÅŸneni, Prahova, paroh la biserica Sf. Vasile din PloieÅŸti, apoi la CălineÅŸti, lângă Câmpina, a fost închis în temniÅ£ele comuniste în perioada 15 august 1952-12 septembrie 1953. Preotul Marcău (†) din Tg. Jiu a decedat în detenÅ£ie. Preotul Dumitru Diomid Marciuc, născut la 18 decembrie 1912 în BelceÅŸti, IaÅŸi, a fost închis în perioada septembrie 1959 – iulie 1964. Preotul Ioasaf Marcoci, paroh în comuna Deda, BistriÅ£a, a fost arestat împreună cu părintele Filaret Gămălău ÅŸi condamnat pentru ajutorul dat luptătorilor din munÅ£i. Preotul Åžtefan Marcu din NistoreÅŸti, Vrancea, a fost arestat după ce zeci de sate din Vrancea sau răsculat împotriva colectivizării – acÅ£iune soldată cu mii de arestări, sute de morÅ£i ÅŸi cu pustiirea multor schituri ÅŸi mănăstiri. în închisoarea de la Aiud a refuzat “reeducarea”. Avea o conduită exemplară; era modest ÅŸi cultivat. Preotul Toma Marcu1, paroh în Buftea, Ilfov, ÅŸi la AtârnaÅ£i, Teleorman, condamnat la doi ani de închisoare, a executat pedeapsa, între 1952-1954, la Poarta Albă. Preotul Constantin Marin a fost arestat în 1952 împreună cu preoÅ£ii Tudose Grigore din Tecuci ÅŸi Bejiru Gheorghe. Preotul Ivan Marin, paroh în localitatea Puntea-Greci, judeÅ£ul DâmboviÅ£a, a fost închis în perioada 16 august 1952 – 15 august 1953. Preotul Tudor Marin, născut la 17 iulie 1911 în MihăileÅŸti, Ilfov, paroh la Hobaia, Giurgiu, a fost arestat în 1952 ÅŸi închis patru ani la Jilava pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Preotul Alexandru Marinescu, născut la 23 martie 1901 în comuna CreÅ£eni, Vâlcea, paroh în MologeÅŸti, a fost arestat ÅŸi condamnat la cinci ani de închisoare pentru uneltire, prin sentinÅ£a 645/5. 09. 1959 a Tribunalului Militar BucureÅŸti. A executat pedeapsa în perioada 1959 – 1964. Părintele Anghel N. Marinescu, paroh la SâmbureÅŸti, Olt, s-a născut la 13 februarie 1913 în comuna Dobroteasa, Olt ÅŸi a fost hirotonit pentru parohia StoileÅŸti – PopeÅŸti, ArgeÅŸ. Condamnat pentru uneltire în 1959 la un an ÅŸi ÅŸase luni detenÅ£ie, a fost închis la PiteÅŸti. Preotul Constantin Marinescu din Măldăieni, Teleorman, a fost arestat în 1956. Preotul Dumitru Marinescu, născut la 8 iunie 1908 în localitatea Vata, Olt, paroh în TătuleÅŸtii de Jos, Olt, a fost schingiuit la Securitatea PiteÅŸti în 1958, apoi condamnat la zece ani de temniţă grea. A trecut pe la Jilava ÅŸi Gherla. Preotul Dumitru Gh. Marinescu, născut la 20 ianuarie 1907 în localitatea Colanu, judeÅ£ul DâmboviÅ£a, paroh în comuna natală, a fost condamnat prin sentinÅ£a 907/8. 09. 1959 a Tribunalului Militar BucureÅŸti la 18 ani de muncă silnică, ÅŸapte ani degradare civică ÅŸi confiscarea averii, pentru “crimă de uneltire împotriva ordinii sociale”. în 1964 a fost eliberat de la Aiud. Părintele Emil Marinescu, născut la 13 ianuarie 1919, în localitatea Dobroteasa, regiunea PiteÅŸti, hirotonit la 25 martie 1943, a fost arestat în 1959 pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”, anchetat ÅŸi
ÃŽn volumul Biserica întemniÅ£ată, România 1944 – 1989, publicat de Institutul pentru Studiul Totalitarismului, BucureÅŸti 1998, apare ÅŸi Marcu Toma, născut la 13 iunie 1912 în comuna Puntea Greci, DâmboviÅ£a, paroh în CreÅ£uleÅŸti, Fălcoianu, DâmboviÅ£a, închis în aceeaÅŸi perioadă la Poarta Albă. A putea fi vorba de aceeaÅŸi persoană.
1

6

bătut la Securitatea din PiteÅŸti.A fost închis împreună cu preoÅ£ii Anghel Marinescu, Grigore Păcioianu din FăgeÅ£el, Olt ÅŸi Radu Cârstea din localitatea Deagurile, ArgeÅŸ. In prezent este pensionar. Preotul Florea Marinescu din Colelia, IalomiÅ£a, a fost deÅ£inut politic. Preotul Ion Marinescu de la Biserica Sfânta Treime din BucureÅŸti a trecut pe la Peninsula. Preotul Nicolae Marinescu din RoÅŸiori de Vede, Teleorman, născut în 1900 la CiolăneÅŸti, paroh în Saelele, protopopiatul Turnu Măgurele, a fost arestat la 15 august 1952 ÅŸi deÅ£inut la Poarta Albă până în 1953. A decedat în 1971. Preotul Nicolae Marinescu, născut în 1 noiembrie 1933 la Malaia, Vâlcea, paroh în localitatea RacoviÅ£a, Vâlcea, a fost arestat între anii 1959 -1964. Preotul Nicolae Marinescu, născut la 7 decembrie 1902 în VulcăneÅŸti, Prahova, licenÅ£iat în teologie în 1928, a fost hirotonit diacon la Mănăstirea Zamfira, judeÅ£ul Prahova, apoi preot la 20 decembrie 1928 pentru parohia FilipeÅŸti-Târg, Prahova. Arestat prima dată în 1941 pentru că a participat la rebeliunea legionară, a fost din nou arestat în 1960 pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” ÅŸi condamnat prin sentinÅ£a 401/25. 08. 1960 a Tribunalului Militar BucureÅŸti la opt ani de închisoare. Preotul Nicolae S. Marinescu, născut la 17 aprilie 1907 în localitatea AriceÅŸtii Rahtivani, Prahova, a luat atitudine în 1947 – 1948 împotriva demolării Mănăstirii Mărgineni, fapt pentru care a fost arestat în 1958 ÅŸi condamnat prin sentinÅ£a 520/19. 05. 1959 a Tribunalului Militar BucureÅŸti la nouă ani de închisoare, cinci ani interdicÅ£ie corecÅ£ională ÅŸi confiscarea averii. DeÅ£inut la Jilava, Vadu Oii, Gherla ÅŸi Aiud, a fost eliberat în 1964. Preotul Vergil Marinescu. născut la 17 februarie 1904 în GrădiÅŸtea, Vâlcea, paroh la Tereuja, SineÅŸti, Vâlcea, a fost condamnat în 1959 la cinci ani de închisoare. Preotul Marioara (†), paroh în judeÅ£ul Ilfov, a fost ucis în lagărul de la Poarta Albă, în martie 1952, de către sergentul major Medelnicescu din Craiova. Preotul Gheorghe Mateescu, născut la 20 iunie 1919 în localitatea Gornet-Cricov, judeÅ£ul Prahova, paroh la TărculeÅŸti, a fost condamnat în 1960 la 15 ani detenÅ£ie, prin sentinÅ£a Tribunalului Militar BucureÅŸti 3/16. 01. 1960. Eliberat în 1964, astăzi trăieÅŸte în comuna Izvoare, Prahova. Preotul Teodor I. Mateescu, născut la 22 septembrie 1885 în Cornăţel, DâmboviÅ£a, paroh la Titu-Nou, DâmboviÅ£a, a fost arestat în perioada 16. 08. 1952 – 25. 04. 1953, pentru activitate în cadrul P.N.L. Preotul Pandele Mateescu (1898-1963) din Brăila a fost condamnat la un an si nouă luni de închisoare. Preotul Alexandru Matei din parohia Filiu-BudiÅŸteanu, Brăila, a fost arestat pentru protestele sale privitoare la desfiinÅ£area satului în care era paroh ÅŸi la demolarea bisericii în 1952. Preotul Ion Matei, născut în Rotunda, RomanaÅ£i, a fost condamnat la cinci ani de închisoare de Tribunalul Craiova. în 1955, când a fost eliberat, se afla la Valea Neagră. Preotul Gheorghe Maxim din parohia Glodeanu, Buzău, a fost deportat în 1949. Preotul Ion Mazilescu din RomanaÅ£i, a decedat în domiciliu obligatoriu. Preotul Mazilu (†) din Sărata, Buzău, a murit la Canal. Preotul Alexandru Mazilu, născut la 13 decembrie 1909 în comuna Asău, judeÅ£ul Bacău, decedat la 5 octombrie 1978, a fost arestat în 1944 ÅŸi dus la penitenciarul din Târgu Ocna, de unde a fost transferat la Bacău, fără să fie judecat. La sfârÅŸitul anului 1945 a fost eliberat. în 1948 a fost din nou
7

arestat pentru câteva luni ÅŸi trimis la Canal, tot fără să fie judecat. Supus regimului de exterminare, înfometat, bătut, înjurat, s-a întors acasă cu o boală foarte grea, din cauza căreia a decedat, după mai mulÅ£i ani de suferinţă. Preotul Alexandru Mazilu, născut la 15 august 1902 în LăpuÅŸata, Vâlcea, paroh la biserica “Buna Vestire” din Râmnicu Vâlcea, a fost arestat în 1959 ÅŸi condamnat la doi ani detenÅ£ie. Preotul Ioan Mazilu, născut la 27 februarie 1902 în comuna Ciulnila, judeÅ£ul ArgeÅŸ, paroh la Gorganu de Jos, ArgeÅŸ, a fost arestat la 22 octombrie 1952 ÅŸi închis la Penitenciarul OneÅŸti. Condamnat la doi ani de închisoare pentru favorizarea infractorului, a fost eliberat după ÅŸapte luni, fiind achitat în urma recursului. Preotul Lazăr Măciueă din OcoliÅŸu Mare, Hunedoara, născut la 22 aprilie 1913, a fost arestat ÅŸi condamnat prin sentinÅ£a 128/1960 a Tribunalului Militar BraÅŸov, la opt ani de închisoare pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Eliberat în 1964, a fost reîncadrat în parohia OcoliÅŸu Mare. Diaconul Mălinescu, născut în Basarabia, slujitor la biserica Sf. Nicolae din IaÅŸi, a fost condamnat pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” în 1959 ÅŸi închis la Jilava, VăcăreÅŸti ÅŸi BotoÅŸani. Preotul Miron Mănescu din Văliug, CaraÅŸ-Severin, a trecut prin închisorile comuniste. Preotul Nicolae Mănescu (†) din Câmpulung Muscel, originar din NucÅŸoara, a fost condamnat prin sentinÅ£a 174/21. 09. 1959, pentru tăinuirea luptătorilor din munÅ£i, A decedat în închisoarea din BotoÅŸani la 13 iulie 1961. Preotul Pavel Mărăcine, paroh la biserica Sfântul Vasile din BucureÅŸti, a fost condamnat în 1949 la ÅŸapte ani de închisoare; a trecut pe la Aiud. Preotul Virgil Mărăşescu (†) din judeÅ£ul MehedinÅ£i a decedat la Periprava în 1961. Părintele Åžtefan C. Mărgăritescu, născut în 1913 la Amărăşti, paroh la Glăvile, Vâlcea, a fost închis de mai multe ori: în octombrie – noiembrie 1944 la Băile OlăneÅŸti; între 17 iulie 1952 – 17 noiembrie 1954 la Canal; între 15 octombrie 1959 – 1964 la Aiud. A slujit, după eliberare, în localitatea Frunzaru, Olt. Preotul Ioan Medeleanu, din Răchita, judeÅ£ul TimiÅŸ, s-a născut la 19 martie 1900 în localitatea Curtea, judeÅ£ul TimiÅŸ. După absolvirea Academiei Teologice din CaransebeÅŸ în 1923, a fost hirotonit diacon la Episcopia din CaransebeÅŸ, iar în 1925, preot pentru parohia Răchita, protopopiatul Făget, de unde a fost arestat în 1952 ÅŸi condamnat de Tribunalul TimiÅŸoara la doi ani de închisoare pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. După eliberare, a revenit ca preot în parohia Răchita, unde a funcÅ£ionat între anii 1954 – 1978. A decedat la 3 martie 1981. Preotul Gheorghe Melincescu, paroh la ProviÅ£a de Sus, Prahova, a fost condamnat prin sentinÅ£a 264/30. 03. 1949 a Judecătoriei Câmpina la opt luni de închisoare pentru deÅ£inere ilegală de armă. Preotul Gurie Melnic din Iteu, Bihor, a fost arestat în 1957 ÅŸi condamnat de Tribunalul Militar Oradea, prin sentinÅ£a 64/1957, la ÅŸase ani de închisoare pentru “agitaÅ£ie publică ÅŸi deÅ£inere de publicaÅ£ii interzise”. Preotul Aurel MeseÅŸan, născut la 31 martie 1908 în Hădăreni, MureÅŸ, paroh la Cicău, Alba, ÅŸi în Rădeni, a fost condamnat de Tribunalul Militar Cluj, prin sentinÅ£a 962/1949, la trei ani de închisoare, pentru uneltire. După eliberare a slujit în parohia Podeni, judeÅ£ul Cluj. Preotul Ilie Miclode din BeiuÅŸ, Bihor, era deÅ£inut în 1945 în lagărul de la Caracal Preotul Efrem MicloÅŸanu, născut la 28 ianuarie 1916 în comuna Malu cu Flori, ArgeÅŸ, paroh la CoteneÅŸti, ArgeÅŸ, a fost condamnat pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” la ÅŸapte ani de închisoare, cinci ani interdicÅ£ie corecÅ£ională ÅŸi confiscarea averii, prin sentinÅ£a 240/26. 05. 1960 a
8

Tribunalului Militar Craiova. Eliberat în 1964 de la Aiud, a revenit la parohie, de unde s-a pensionat în noiembrie 1989. Preotul Ion Micu din Leleasca, Olt, a fost deÅ£inut politic. Preotul Leontin Micu din Cehal, Satu Mare, a dispărut la 16 august 1952. Preotul Mihai (Mihău), paroh în localitatea Apele Vii, judeÅ£ul Dolj, s-a sinucis în 1953 la Grindu, din cauza chinurilor la care a fost supus în lagărul de muncă forÅ£ată. Preotul Ion Mihai, născut la 5 octombrie 1912 la SlăveÅŸti, Vâlcea, paroh la Zgubea, Vâlcea, condamnat prin sentinÅ£a 16/1961 a Tribunalului Militar BucureÅŸti pentru “crima de uneltire”, la 16 ani de muncă silnică, a fost arestat de două ori: între 1954 – 1955 ÅŸi între 1960 – 1964. A trecut pe la PiteÅŸti. După eliberare. ÃŽn 1964, a slujit ca paroh în BerbeÅŸti, Vâlcea. Părintele Ion Mihai, născut la 16 februarie 1910 în Aninoasa, DâmboviÅ£a, preot la Mănăstirea Viforâta, DâmboviÅ£a, a fost condamnat la zece ani de muncă silnică, zece ani degradare civică ÅŸi confiscarea averii pentru “uneltire împotriva ordinii sociale prin agitaÅ£ie”, prin sentinÅ£a 493/9. 05. 1959 a Tribunalului Militar BucureÅŸti. Eliberat în 1964, a slujit în parohia Morteni II, DâmboviÅ£a. Preotul Aurel Mihailovici din Sasca Română, judeÅ£ul CaraÅŸ-Severin s-a născut la 21 mai 1908, în localitatea în care mai târziu a devenit paroh. A fost arestat de două ori, în 1952 ÅŸi în 1959, fiind acuzat de “uneltire împotriva ordinii sociale”. A fost condamnat prin sentinÅ£a nr. 75/1962 a Tribunalului Militar TimiÅŸoara Ia nouă ani de închisoare. După prima arestare a fost deportat în Bărăgan. Eliberat din închisoare, a revenit în parohia Sasca Română, unde a funcÅ£ionat de la 1 octombrie 1964 până la 1 decembrie 1977, când s-a pensionat. A mai trăit până la 4 septembrie 1980. Preotul Ilie Mihale din BraÅŸov era în 1954 deÅ£inut în lagărul de la Caracal. Preotul Vasile Mihăescu, născut la 4 iunie 1906 în localitatea Târgu FierbinÅ£i, Ilfov, paroh la biserica din comuna Jilava, între 1930 -1941, a fost arestat ÅŸi condamnat la 25 de ani de muncă silnică ÅŸi zece ani degradare civică pentru “crimă contra umanităţii”, prin sentinÅ£a 2602/11. 06. 1952 a CurÅ£ii BucureÅŸti, SecÅ£ia III Penală. A fost eliberat în 1964. Preotul Atanasie Dumitru Mihăilescu (+), paroh în localitatea Ciocârlia, judeÅ£ul ConstanÅ£a, a fost arestat la 18 iulie 1959, după ce organele Securităţii l-au bătut crunt ÅŸi i-au devastat casa în prezenÅ£a copiilor. Motivul condamnării la muncă silnică pe viaţă, prin sentinÅ£a 553/1949 a Tribunalului Militar ConstanÅ£a, a fost faptul că, împreună cu Gheorghe Filiu din Cobadin ÅŸi cu scriitorul Alexandru ScăriÅŸoreanu, a iniÅ£iat în 1946 un comitet pentru organizarea luptei anticomuniste. A fost ucis de Securitate în 1950. Preotul Ion M. Mihăilescu, născut în 1911 la Verguleasa, Olt, paroh la Valea lui Alb, Olt, transferat la Verguleasa, a fost anchetat în 1959 pentru instigarea ţăranilor, pentru “activitate duÅŸmănoasă ÅŸi pentru ameninÅ£are la adresa autorităţilor locale”. Judecat la Craiova ÅŸi condamnat în 1959, prin sentinÅ£a 498/1959 a Tribunalului Militar, la zece ani detenÅ£ie ÅŸi confiscarea averii, a fost închis la PiteÅŸti, până în 1964. Preotul Vasile Mihăilescu din parohia Crucea a fost condamnat în 1952 ÅŸi a executat cinci ani de închisoare la Aiud. Preotul Petre Milcu, născut în 1897 la Grojdibodu, Olt, paroh la Ianca, Olt, a fost arestat în 1959; a trecut pe la Poarta Albă. Diaconul Åžtefan Milea din BucureÅŸti, redactor la Institutul Biblic ÅŸi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, a fost condamnat pentru uneltire, la 20 de ani muncă silnică. A executat 13 ani ÅŸi ÅŸase luni, între 1951 – 1964. A fost deÅ£inut la Periprava.

9

Preotul Nicolae Militaru, născut la 4 ianuarie 1904 în Comana, Ilfov, paroh în comuna natală, a fost arestat ÅŸi condamnat la doi ani de închisoare corecÅ£ională, pentru “injurii aduse unor persoane din conducerea sentinÅ£a 410/1950 a Tribunalului Militar BucureÅŸti. Preotul Tudor Militaru, născut la 17 ianuarie 1908 în Dienci. Olt, paroh la Geamăna, a fost arestat în 1952. A executat o pedeapsă de opt ani de închisoare în Balta Brăilei.

10

PREOÅ¢I ÅžI DIACONI ARESTAÅ¢I ÃŽN PERIOADA 1945 -1989

Părintele Constantin Mincu (†), născut în 1908 la Gheboieni, DâmboviÅ£a, paroh în salul natal, a fost arestat în 1952 pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. A murit în 1951 sau 1953 în lagărul de exterminare Peninsula, Valea Neagră. Preotul Gheorghe Mincu (†) din DâmboviÅ£a a murit în închisoare. Preotul Tudorache Mirea, paroh în RuÅŸeÅ£u, Buzău, a fost arestat în 1959 ÅŸi condamnat, pentru propagandă religioasă, fiind socotit “duÅŸman al P.C.R. ” Preotul Ion Mireanu născut la 17 noiembrie 1888 în comuna StăneÅŸti ChirculeÅŸti, judeÅ£ul Ilfov, paroh în PopeÅŸti, Ilfov, a fost arestat în perioada 16 august 1952 – 25 aprilie 1953, pentru activitate în cadrul P.N.Å¢. Preotul Teodor Mirescu, născut la 1 martie 1902 în comuna SălcuÅ£a-PleniÅ£a, Dolj, a fost arestat în perioada 26. 06. 1959 – 26. 06. 1963. Eliberai din închisoare, a fost reîncadrat în parohia SubeÅŸli, Muscel, de unde s-a transferat la BucureÅŸti. Preotul Grigore Miron, născut la OneÅŸti în 1906, paroh în localitatea Fuixienii Doamnei. BucureÅŸti, a fost condamnat prin sentinÅ£a 575/1. 06. 1950 a Tribunalului Militar BucureÅŸti, la doi ani de închisoare, pedeapsă redusă în urma recursului la un an. Preotul Alexandru Misirliu din BucureÅŸti, a fost arestat în perioada 16 august 1952 – 8 august 1953. Preotul Mihai Mităcaru1, născut în 1905 la Crucea, Suceava, a funcÅ£ionat ca paroh în satul natal. Arestat în 1952 ÅŸi 1956, ca oponent al regimului, a fost condamnat la cinci ani de închisoare, pedeapsă pe care a executat-o la Canal. Preotul Petre Mitican, paroh la TârguÅŸoru Vechi, Prahova, a fost condamnat prin sentinÅ£a 736/1955 a Tribunalului Militar BucureÅŸti la ÅŸapte ani de închisoare corecÅ£ională. Preotul Dumitru Mitoiu, născut la 8 octombrie 1916 în DărmăneÅŸti, paroh în BăceÅŸti, Vaslui, a fost arestat în 1948 ÅŸi condamnat pentru uneltire împotriva ordinii sociale. A fost deÅ£inut la Aiud. Preotul Åžtefan Mitran din comuna Cerat, Dolj, a fost închis între anii 1954.1964. Părintele Nicu Mitrică (†), născut în 1906 la Cilieni. Olt, arestat în 1949, a fost omorât de Securitate. Preotul Florea Mitroi (†) a decedat la Periprava în 1961. Preotul Nicolae Mitroi din RoÅŸiori de Vede, Teleorman, a fost arestat perioada 15 august 1952 12 august 1953. Preotul Vasile Mitroi, născut la 30 august 1914 în comuna Cornetu. Ilfov, paroh în salul natal, a fost închis în perioada Preotul Oancea Mocanu, născut la 6 mai 1912 în Peceneaga, Tulcea. paroh la Bogearu, Caflacra, ÅŸi Dulgia, IlârÅŸova, a fost condamnat prin sentinÅ£a 311/31. 08. 1950 a Tribunalului Militar ConstanÅ£a la ÅŸapte ani de temniţă grea pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. A trecut pe la Cavnic.
1

Mitocaru – potrivit listei de la Arhiepiscopia Sucevei.

1

Preotul Modoran din Tutova era deÅ£inui în lagărul de la Caracal în 1945. Preotul Mircea Modroiu din localitatea Vama Buzăului a fost arestat în timpul regimului comunist. Părintele Aurel Moise, născut la 19 aprilie 1916 în localitatea TăuÅ£, Arad. preot în parohiile Salu Mic, Pădureni, ÅŸi Segaj, Arad a fost arestat pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” de două ori: prima dată în 1958, a doua oară în 1964. A fost condamnat prin sentinÅ£a nr. 347/1959 a Tribunalului Militar Cluj lai 7 ani de închisoare ÅŸi trimis la Gherla, Aiud ÅŸi Ostrov. Preotul Iosif Moise din parohia Abram, Bihor, a fost arestat la 15 august 1952. Preotul Mihail Moise, născut la 4 noiembrie 1905 în Padina, MehedinÅ£i, paroh în comuna natală ÅŸi în Drobeta – Turnu Severin, a avut în perioada 1951 – 1956 domiciliu obligatoriu la FiliaÅŸi, Dolj, împreună cu toată familia. Preotul Nicolae Moise, născut la 7 februarie 1913 în comuna AlbeÅŸti, ArgeÅŸ, a funcÅ£ionat ca preot în oraÅŸul OlteniÅ£a. în 1959, a fost arestat pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” ÅŸi condamnat la doi ani de închisoare, pedeapsă pe care a executat-o la Penitenciarul Jilava. Preotul Victor Moise din parohia Vama a fost anchetat 30 de zile în temniÅ£ele Securităţii. Preotul Gheorge Moisei din GalaÅ£i, născut la 26 septembrie 1906 la Oniceni, Roman, a fost arestat în 1958 ÅŸi condamnat de către Tribunalul Militar ConstanÅ£a, prin sentinÅ£a 3670/58, la 24 de ani de muncă silnică, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. A executat ÅŸase ani din această pedeapsă; a fost închis la Periprava. Preotul Dumitru Moldovan, născut în 1907 la Benadea, BraÅŸov, paroh la Recea, BraÅŸov, a fost condamnat pentru “omisiune de denunÅ£ ” la doi ani de închisoare în 1954 ÅŸi trimis la Canal. Preotul Gheorghe Moldovan, paroh în localitatea Budila, BraÅŸov, a fost închis în temniÅ£ele comuniste. Preotul Tit Moldovan, protosinghel la Mănăstirea Tismana, a fost arestat în 1958, pe când era stareÅ£ al Mănăstirii Polovragi. A decedat după eliberare ÅŸi este înmormântat la Mănăstirea Å¢igăneÅŸti. Părintele Dumitru Moldoveanu s-a născut la 10 februarie 1910 la FitioneÅŸti, judeÅ£ul Vrancea, unde era preot paroh în momentul arestării, în 1949. Condamnat la trei luni de închisoare pentru sabotaj, a executat pedeapsa la FocÅŸani. In 1952 ÅŸi 1953 a mai fost arestat de două ori câte patru, respectiv trei luni. Preotul Dosoftei Moraru (Murariu), slujitor la catedrala patriarhală, a fost condamnat la ÅŸase ani de temniţă grea, prin sentinÅ£a 248/1960 a Tribunalului Militar BucureÅŸti, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Preotul Evmenie Moraru, născut la 18 septembrie 1910, în localitatea PânceÅŸti, Bacău, paroh la Stejaru, judeÅ£ul NeamÅ£, a fost arestat în 1945, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. A stat în închisoare cinci ani ÅŸi patru luni la Târgu Jiu, PiteÅŸti, Aiud, Ghencea ÅŸi Canal, fără să fie judecat. Preotul Morărescu din Buzău era în 1945 deÅ£inut în lagărul de la Caracal. Preotul loan Moruzan din Bârlad, a fost închis la Suceava ÅŸi Canal, fiind acuzat ca a ajutat călugăriÅ£ele de la Mănăstirea Tudor Vladimirescu. Preotul Traian MoÅŸie din PetroÅŸani, Hunedoara, a fost condamnat la ÅŸase ani de închisoare.

2

Preotul Gheorghe Munteanu, născut la 14 august 1912 în Poiana Blenchii, Sălaj, paroh în comuna natală, a fost condamnat de Tribunalul Militar Cluj prin sentinÅ£a 510/17. 1 1 . 59 la ÅŸase ani de închisoare ÅŸi patru ani interdicÅ£ie corecÅ£ională pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Preotul Ion Munteanu din Ardusat, MaramureÅŸ, a fost arestat la 16 august 1952 ÅŸi condamant la un an de închisoare pentru uneltire. A executat pedeapsa la Satu Mare. Preotul Boris Munteanu din FocÅŸani s-a născut la 3 mai 1913 la OcniÅ£a, Hotin. A fost închis în temniÅ£a de la GalaÅ£i. Preotul profesor Galaction Liviu Munteanu (†), născut la 16 mai 1898 în localitatea Cristian, BraÅŸov, rector al Academiei Teologice Ortodoxe din Cluj, arestat pentru întocmirea unei programe de predare a religiei, a fost condamnat de Tribunalul Militar Cluj la cinci ani de detenÅ£ie ÅŸi închis la Gherla apoi la Aiud, unde a decedat în iunie 1961. Preotul Gheorghe Munteanu (†) din Hunia-Maglavit, judeÅ£ul Dolj, arestat în urma unei revolte a ţăranilor, a fost condamnat la zece ani de închisoare ÅŸi a murit în detenÅ£ie. Preotul Nicolae Munteanu din Oradea a fost anchetat la Securitatea din Cluj. Preotul Åžerban Munteanu, născut la 16 august 1914 la BărbăteÅŸti, Gorj, paroh la Muercasca, Vâlcea, DolceÅŸti ÅŸi PetreÅŸti, Gorj, arestat la 7 octombrie 1958 ÅŸi condamnat la zece ani de închisoare, a fost eliberat la 22 mai 1963 de la Ostrov. Preotul Octavian Traian MunÅ£iu, născut la 13 octombrie 1922 în CărpiniÅŸ, Alba, a fost condamnat în 1961, de Tribunalul Militar BraÅŸov, la cinci ani de închisoare. GraÅ£iat în 1964, a slujit în parohiile Reciu, BunteÅŸti ÅŸi ÅžoimiÅŸ-Petreasca, judeÅ£ul Bihor. Preotul Florea MureÅŸan (†)), născut la 8 iulie 1907 în Ciubanca, Cluj, preot la catedrala din Cluj, profesor la catedra de Teologie practică a Academiei Teologice, din 1946 protopop al Clujului funcÅ£ie pe care este nevoit să o părăsească în 1948 – a fost arestat în 1952 ÅŸi în 1958. Acuzat de “crimă de uneltire împotriva ordinii sociale” ÅŸi condamnat la 25 de ani de muncă silnică, a fost închis la Satu Mare, Gherla, Jilava apoi la Aiud unde a murit la 4 ianuarie 1961. Preotul Vasile MureÅŸan din TerebeÅŸti, Satu Mare, născut la 31 martie 1908, a fost arestat în 1950 ÅŸi condamnat prin sentinÅ£a 419/1950 a Tribunalului Militar Cluj, la opt luni de închisoare pentru “favorizarea infractorului”, iar în 1956, prin sentinÅ£a 126 a Tribunalului Militar Oradea, la 8 ani detenÅ£ie pentru uneltire. Preotul Iosif MuÅŸatescu, fratele dramaturgului MuÅŸatescu, paroh la SuslăneÅŸti, ArgeÅŸ, a fost condamnat de Tribunalul Militar BucureÅŸti, prin sentinÅ£a 478/11. 05. 1950. la un an de închisoare pentru favorizarea infractorului. Preotul Ioan Naftanailă s-a născut în 1925 la Breaza, unde a devenii paroh mai târziu. A fost arestat în 1957 pentru omisiune de denunÅ£ ÅŸi condamnat la trei ani de închisoare, pedeapsă mărită în urma recursului la ÅŸase ani, prin decizia 135′ 15. 08. 1958 a Tribunalului Suprem, Colegiul Militar. A fost închis la Gherla, Sălciii, Periprava ÅŸi Grindu. Preotul Eugen Nancă (†), paroh în Goicea Mică. Dolj, a murit în colonia de la Periprava. în 1961. Preotul Simion Nan (Nanu) din Cisnădie. Sibiu, a trecut prin închisorile comuniste. Arhimandritul Cleopa Costache Nanu, născut la 20 mai 1928 în localitatea IliceÅŸti. judeÅ£ul GalaÅ£i, fost stareÅ£ al Mănăstirii Nicula, judeÅ£ul Cluj, apoi la Cheia. Prahova, a fost condamnat la patru ani de închisoare în perioada 1959 – 1964.
3

Preotul Dumitru Nariţă din Sohodol, Câmpeni, Alba, a fost deÅ£int în colonia Peninsula. Preotul Ion Năstase, paroh în AndreiaÅŸii de Jos, Vrancea, a fost condamnat pentru omisiune de denunÅ£ la doi ani de închisoare prin sentinÅ£a 913/31. 10.1951 a Tribunalului Militar GalaÅ£i. Preotul Teodor Năstase, născut la 21 septembrie 1909 în comuna TrifeÅŸti, NeamÅ£, paroh în AvereÅŸti, NeamÅ£, a fost arestat de două ori, în perioada 16. 12. 1952 – 18. 06. 1954 ÅŸi între 19. 07. 1958-31. 07. 1964, a doua oară fiind condamnat de Tribunalul Militar IaÅŸi la opt ani de închisoare, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. După ce a ieÅŸit din închisoare, a slujit în parohiile Jigoreni, NeamÅ£, Moreni, Ion Creangă ÅŸi AvereÅŸti, din protopopiatul Romanului. S-a pensionat la 1 februarie 1987. Preotul Alexandru NeacÅŸu, paroh în localitatea RomâneÅŸti, Prahova, a fost arestat în 1953 ÅŸi închis patru ani la Jilava, Preotul Ion NeacÅŸu din Vedea, ArgeÅŸ, a fost închis între 1959 ÅŸi 1964. în 1953 era la Baia Sprie. Preotul Enache Neaga din protopopiatul Buzăului a fost arestat în perioada 19501955. Preotul Simion Neaga, paroh la biserica Sfânta Treime – DudeÅŸti, din BucureÅŸti, a fost închis în perioada 15 august 1952 – 17 octombrie 1953 fără să fie judecat. Preotul Florea Neagu din Dane Å£i ScoruÅŸii, judeÅ£ul Dolj, născut la 27 august 1913, în Gighera. Dolj, a fost condamnat pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” ÅŸi închis între 1954-1960 la Periprava. Preotul Grigore Neagu, născut la 12 martie 1906 în Ulmu, IalomiÅ£a, hirotonit preot penlru comuna natală în 1930, a fost arestat la 1 septembrie 1952 ÅŸi condamnat la ÅŸase luni de închisoare pentru neplata cotelor către stat. Preotul Gheorghe NeamÅ£u, născut la 24 septembrie 1917 în comuna Topana. Olt, a studiai Teologia la Seminarul din Curtea de ArgeÅŸ ÅŸi la Facultatea de Teologie din BucureÅŸti, după care a slujit în parohiile Darabani. BotoÅŸani, Tâmpeni, Topana ÅŸi Chilia, din Episcopia Râmnicului ÅŸi ArgeÅŸului. Arestat ia 28 mai 1959, a fost condamnat prin sentinÅ£a 327/8. 09. 1960 a Tribunalului Militar Craiova, la ÅŸase ani de închisoare pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Eliberal în 1964, s-a stabilit în parohia Băneasa, de unde s-a pensionat în 1973. Preotul Marin NeamÅ£u din Craiova a fost arestat de Securitate la 26 septembrie 1959. Preotul Nicolae Nebunu din llodoreasca, Gorj, a fost închis vreme de opt ani. Preotul NecÅŸulescu din comuna TârguÅŸor, judeÅ£ul ConstanÅ£a, a fost arestat în 1949 pentru că, împreună cu consăteni de-ai săi, a luat legătura cu luptătorii anticomuniÅŸti din zona Babadagului pentru a organiza rezistenÅ£a ÅŸi în satul lor. Preotul Constantin NecÅŸulescu, născut la 14 octombrie 1896 la Călina, Vâlcea, paroh la Dranovăţ, Slatina, Drăgăşani ÅŸi DrăghiceÅŸti, ArgeÅŸ, a fost închis pentru uneltire în perioada 1959 1964. După ce a ieÅŸit din închisoare a slujit în Piatra Olt. Preotul Constantin NecÅŸulescu, născut la 13 noiembrie 1905, a fost închis în perioada octombrie 1957 – septembrie 1962. A trecut pe la Canal. S-a pensionat în 1979 din parohia FăgăraÅŸ, judeÅ£ul Tulcea. Preotul Ion S. NecÅŸulescu, născut la 11 ianuarie 1912 în localitatea Gura Boului, paroh la GărdineÅŸti ÅŸi în Bondoci, Olt, a fost condamnat la opt ani închisoare pentru “uneltire împotriva
4

ordinii sociale”, prin sentinÅ£a 592/1959 a Tribunalului Militar Craiova. Eliberat în 1964, a slujit în parohiile Leleasca, Olt, ÅŸi Prodani, ArgeÅŸ, până în decembrie 1990, când s-a pensionat. Preot în Satnoieni (CălăraÅŸi), Gavrilă Negoiţă, născut la 20 mai 1912 în satul Traian IalomiÅ£a, a fost reÅ£inut la Securitate timp de ÅŸapte luni, în 1949, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Preotul Negrea (†) era în 1956 la Aiud. A murit la Canal. Preotul Ioan NegruÅ£iu din Cinei, Bihor, s-a născut la 9 iulie 1915, în localitatea BorÅŸea, judeÅ£ul Bihor. După terminarea studiilor teologice, în 1942, a fost hirotonit preot la catedrala din BeiuÅŸ, oraÅŸ în care a funcÅ£ionat concomitent ÅŸi ca profesor de religie la liceu ÅŸi la ÅŸcoala normală, în 1948 a fost arestat ÅŸi condamnat de Tribunalul Cluj la zece ani de temniţă grea, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. A fost închis la Aiud, Canal -Peninsula, Jilava ÅŸi Gherla. Din 1958 a avut timp de doi ani domiciliu obligatoriu la Valea Călmăţuiului. ÃŽn anul 1958 a fost rejudecat ÅŸi condamnat de către Tribunalul Militar BucureÅŸti la muncă silnică pe viaţă. Eliberat în 1964, a devenit preot în comuna Cihei, secretar al Episcopiei Oradea, director al Seminarului Teologic din Curtea de ArgeÅŸ, inspector general patriarhal, iar din anul 1979, redactor al revistei Arhiepiscopiei TimiÅŸoarei ÅŸi CaransebeÅŸului. Din 1981 funcÅ£ionează ca preot duhovnic la Mănăstirea TimiÅŸeni -Sag. Preotul Dumitru Neicu, născut în comuna Bălăceanca la 22 iulie 1915, paroh la RăscăieÅ£i, DâmboviÅ£a, a fost arestat în 1959, pentru uneltire ÅŸi condamnat la trei ani de închisoare. Eliberat de la Periprava în 1964, a revenit în parohie. Preotul Traian-Ulpiu Nemoian, născut la LăpuÅŸnicel în 13 aprilie 1906, paroh în Petnic, Ohaba Mâtnic, Ruginosu ÅŸi RădmăneÅŸti, judeÅ£ul TimiÅŸ, a fost închis în temniÅ£ele comuniste. Preotul Costachi NemÅ£anu s-a născut în 15 iunie 1915 în localitatea ObârÅŸia, judeÅ£ul Bacău. A urmat Åžcoala normală în satul natal, seminarul la Roman, iar Facultatea de Teologie la CernăuÅ£i ÅŸi la Suceava. ÃŽn anul 1942 a fost hirotonit preot pe seama parohiei Noua-Suliţă din Eparhia Hotinului, ce avea sediul la BălÅ£i. ÃŽn 1944 s-a refugiat în judeÅ£ul CaraÅŸ-Severin, de unde s-a transferat în 1946 în comuna Răchitoasa, judeÅ£ul Bacău. Aici, la alegerile din ’46 a făcut parte din biroul secÅ£iei de votare ca delegat al Partidului Ţărănist (Maniu). ÃŽn mai 1947 a fost arestat ÅŸi dus în lagăr la Craiova, unde a fost închis până în luna noiembrie.La 1 octombrie 1948 s-a transferat în parohia Viforeni, judeÅ£ul Bacău, de unde în toamna lui ’49 a fost ridicat de Securitate. Judecat de Tribunalul Militar GalaÅ£i, a fost condamnat, pentru “favorizarea infractorului”2 la doi ani de închisoare ÅŸi trimis la Canalul Dunăre Marea Neagră, de unde a fost eliberat în 1952. Preotul Alexandru Nica (Nicu), originar din Tecuci, paroh în BăiÅ£a, Bihor, a fost închis la Brăila ÅŸi GalaÅ£i. Preotul Ion Nica, născut la 6 iulie 1912 în FărcaÅŸu, Dolj, paroh în comuna natală, a fost arestat de două ori: prima dată între 15. 09. 1952 – 1. 05 1954, iar a doua oară între 1959 – 1964, fără să fie judecat ÅŸi condamnat. Ierodiaconul Ilie Emilian Nichifor, născut la 12 februarie 1905 în Homocea, Bacău, călugăr la Mănăstirea NeamÅ£, apoi la Schitul Sihăstria ÅŸi, în cele din urmă, la Schitul MuÅŸinoaiele, a fost arestat pentru ajutorul pe care 1-a dat luptătorilor anticomuniÅŸti din munÅ£i ÅŸi condamnat la trei ani de închisoare. Eliberat în 1964, a intrat la Mănăstirea CăldăruÅŸani. Preotul Dumitru Nicoară din localitatea Costache Negri, GalaÅ£i, născut la Cudalbi în 21 iunie 1912, a fost arestat în 1958 pentru activitate legionară ÅŸi condamnat la trei ani de închisoare, prin sentinÅ£a 89/58 a Tribunalului Militar ConstanÅ£a. A fost închis la Periprava.

2

Conf. Biletului de eliberare 4428/1952 eliberat de penitenciarul Poarta Albă 2

5

Preotul Nicolae Nicolae, născut la 8 martie 1913 în comuna Herăşti, Ilfov, paroh la FilipeÅŸtii de Târg, Prahova, a fost condamnat la trei ani de închisoare, prin sentinÅ£a 93/1953 a Tribunalului Militar BucureÅŸti, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Protosinghelul Veniamin Nicolae de la Mănăstirea Polovragi, Gorj, a fost arestat ÅŸi condamnat. După eliberarea din închisoare, a slujit la Arhiepiscopia Craiovei ÅŸi, mai târziu, a devenit arhiereu vicar la Buzău. Paroh în localitatea Plosca, protopopiatul Alexandria, judeÅ£ul Teleorman, preotul Ilie Nicolau, născut la 8 septembrie 1915 în comuna Bucov, ArgeÅŸ, a fost arestat în perioada 18. 11. 1950 – 23. 02. 1953. Preotul Constantin Nicolescu (†) din DrăgăneÅŸti, Olt, a murit în închisoare. Preotul Nicolae Gr. Nicolescu, născut în 1910 în Valea Mare, DâmboviÅ£a, doctor în teologie, paroh în Leordeni, ArgeÅŸ, a fost arestat în 1953 ÅŸi închis la PiteÅŸti. Părintele Alexandru Nicolici s-a născut la data de 3 octombrie 1911 în localitatea VăliÅŸoara, judeÅ£ul CaraÅŸ-Severin. Absolvind Academia Teologică din CaransebeÅŸ, a fost hirotonit preot ÅŸi a păstorit parohia Tufări, judeÅ£ul MehedinÅ£i, între anii 1934 – 1944, apoi parohia Teregova. Arestat în 1949, a fost condamnat prin sentinÅ£a nr. 49/1950 a Tribunalului TimiÅŸoara la 15 ani de închisoare pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. A fost închis la Gherla. Eliberat de la Gherla la data de 12 septembrie 1958, i s-a stabilit domiciliu obligatoriu în comuna Olaru din fostul raion CălăraÅŸi. ÃŽncepând cu 1 ianuarie 1961 i s-a permis să funcÅ£ioneze aici ca preot suplinitor. ÃŽn anul 1964 a revenit în cuprinsul eparhiei în care a fost hirotonit. A funcÅ£ionat în parohia Târnova până în 1975, când s-a pensionat. Ca să poată sluji în continuare, a fost nevoit să renunÅ£e la pensie, conform legilor în vigoare atunci; a mai funcÅ£ionat ca paroh în TimiÅŸoara până în 1982. A murit la 9 iulie 1987. Preotul Gheorghe Nicula, paroh în localitatea Buzescu, Teleorman, a fost deÅ£inut politic. Preotul Constantin Niculescu, născut la 30 ianuarie 1906 în Podenii Noi, Prahova, paroh în comuna natală, a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru instigare publică prin sentinÅ£a 124/15. 10. 1952 a Tribunalului Militar BucureÅŸti. Tribunalul Suprem, Colegiul Militar, 1-a găsit însă nevinovat, aÅŸa că a fost eliberat în 1954 ÅŸi s-a întors la parohie. Preotul Gheorghe Niculescu, paroh la biserica Sfântul Haralambie din Giurgiu, a fost arestat în perioada 15 august 1952 – 9 august 1953, fără să fie judecat ÅŸi condamnat. Preotul Petrache Niculescu din comuna Pătârlagele, Ilfov, a fost arestat în 1949 ÅŸi închis timp de trei ani la Aiud pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Preotul Constantin Nistor , născut la 22 septembrie 1922 în comuna Aroneanu, IaÅŸi, a fost arestat în 1948 ÅŸi condamnat la cinci ani de temniţă grea. A murit la Tg. Ocna, în 1950, bolnav de tuberculoză. Preotul Nicolae NiÅ£escu, născut la 15 octombrie 1883 în comuna Valea Popii, Muscel, paroh la Boteni, a fost arestat de Securitate în perioada decembrie 1952 – aprilie 1953 ÅŸi închis la PiteÅŸti, fără să fie condamnat. Preotul Bucur NiÅ£ulescu, paroh la Hodivoaia, Giurgiu, a fost condamnat de Tribunalul Militar BucureÅŸti la trei luni de închisoare pentru “sabotaj”. Protopopul Constantin NoapteÅŸ din Brăila, profesor de religie ÅŸi limba germană, a fost condamnat ÅŸi închis la Canal între 1951 – 1953 împreună cu un grup de preoÅ£i renumiÅ£i pentru activitatea lor pastorală deosebită.
6

Preotul Sergiu Oancea, paroh în localităţile FrumuÅŸelu, Bacău, ÅŸi Crucea, ConstanÅ£a, a fost arestat în 1959 de Securitatea din Bacău ÅŸi condamnat la doi ani de închisoare. A rămas însă aproape trei ani la Canal ÅŸi la Jilava. Părintele Zosim Oancea s-a născut la 21 iulie 1911 în satul Alma, judeÅ£ul Sibiu. Tatăl i-a murit în primul război mondial ÅŸi, deoarece mama i s-a recăsătorit, a fost crescut de bunici. A urmat Åžcoala primară în sat, iar liceul în orăşelul Dumbrăveni, apoi cursurile Facultăţii de Teologie din Sibiu ÅŸi BucureÅŸti. A obÅ£inut la examenul de licenţă, susÅ£inut în 1935, nota 10. ÃŽn acelaÅŸi an s-a căsătorit cu învăţătoarea Dorina Radu, fiica preotului din sat. A lucrat întâi ca profesor suplinitor de religie, la Åžcoala normală de învăţători din Cristur, Oradea, începând cu 1 septembrie 1935. La Crăciun, în acelaÅŸi an, a fost hirotonit diacon de către mitropolitul Nicolae Bălan iar la 31 decembrie, preot, de către episcopul vicar Vasile Stan. In anul următor a fost numit preot la catedrala din Sibiu. Conducerea bisericească i-a mai încredinÅ£at, pe lângă slujirea la catedrală, o serie de alte misiuni: duhovnic al mai multor societăţi de tineret, administrator protopopesc la Blaj între anii 1943 – 1945, duhovnic al Universităţii din Cluj între anii 1946 – 1947, etc. ÃŽn anul 1949, a fost condamnat, prin sentinÅ£a nr. 93/07. 02. 1949 a Tribunalului Militar Sibiu la zece ani de închisoare corecÅ£ională ÅŸi trei ani degradare civică pentru “crimă de uneltire contra ordinii sociale”. După executarea pedepsei, la ieÅŸirea din închisoarea de la Aiud, a fost trimis în Bărăgan, cu domiciliu obligatoriu. Revenit la Sibiu în 1963, a fost numit paroh în Sibiel, unde a slujit tot timpul după aceea, până astăzi. După 1964 a colaborat la revistele Telegraful Român, Mitropolia Ardealului, Mitropoliei Olteniei, Ortodoxia etc. Preotul Sinarandache OchiÅŸor, născut Ia MălăeÅŸti, Dolj, în 28 ]februarie 1899, paroh la BalÅŸ, Olt, a fost arestat în 1959 ÅŸi condamnat pentru uneltire, prin sentinÅ£a 283/1960 a Tribunalului Militar Craiova, la trei ani de închisoare. Ieromonahul Dionisie OdiÅŸteanu, stareÅ£ la Secu, profesor la Seminarul Teologic Monahal de la Cernica, a trecut prin închisorile comuniste. Preotul Constantin Olaru din Oradea a fost arestat în 1958. Preotul Costache Olaru, născut în 1911, paroh la NicoreÅŸti, Tecuci, a fost condamnat la patru ani de închisoare, pe care i-a executat în Deltă. Preotul Gheorghe Olaru din LieÅŸti, GalaÅ£i, născut la 15 august 1912 în localitatea ÅžerbăneÅŸli, GalaÅ£i, a fost arestat în 1958 ÅŸi condamnat prin sentinÅ£a nr. 89/58 a Tribunalului Militar ConstanÅ£a la trei ani de închisoare pentru activitate legionară. A fost închis la Periprava. Preotul Ion Oncescu, născut la 18 martie 1912, paroh la Floreasca, BucureÅŸti, a fost arestat în perioada 1952 – 1954 ÅŸi închis la GaleÅŸ ÅŸi Peninsula. Preotul Gheorghe Onisim, paroh în localitatea GroÅŸi, Bihor, a fost arestat la 14 februarie 1952 ÅŸi condamnat pentru uneltire, la trei ani de închisoare. Preotul Nicolae Oniţă, născut 26 septembrie 1908 în Pârâieni, paroh la Budele, Vâlcea, a fost arestat în 1959 ÅŸi condamnat la doi ani de închisoare pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Preotul Valerian OpaiÅ£ din localitatea Åžiret, judeÅ£ul Suceava, a fost deportat în Siberia în 1940 ÅŸi nu s-a mai întors niciodată acasă. Părintele Crăciun Oprea, preot în localităţile Hăşdău ÅŸi CinciÅŸ, a fost arestat în 1948 ÅŸi condamnat de Tribunalul Militar TimiÅŸoara pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”, apoi închis la Arad, Oradea, TimiÅŸoara, Gherla, PiteÅŸti ÅŸi la Canal.
7

Preotul loan Oprea, născut la 17 ianuarie 1906 în comuna PietroÅŸiÅ£a, DîmboviÅ£a, paroh la Măgureni, Prahova, a fost arestat de două ori. Prima dată în perioada 19. 07. 1952 – 19. 07. 1954, iar a doua oară între 13. 02. 1958 – 30. 07. 1964, fiind condamnai prin sentinÅ£a 189/ 20. 04. 1960 a Tribunalului Militar BucureÅŸti la 12 ani de muncă silnică pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. După ce a ieÅŸit din închisoare a slujit în parohiile NucÅŸoara de Jos, Prahova, ÅŸi PietroÅŸiÅ£a, DâmboviÅ£a. Preotul Gheorghe Oprean, născut în 1891, a fost deÅ£inut la Canal în perioada 15. 04. 195201.06. 1953. Părintele Gheorghe Oprescu din localitatea Trăisteni, Prahova, născut la 2 noiembrie 1904 în comuna Soirile, Prahova, a fost arestat în 1961 si condamnat prin sentinÅ£a 260/1962 la un an de închisoare pentru “uneltire contra ordinii sociale”. Preotul loan Oprescu, născut la 18 martie 1912 în Cosereni, Ilfov, paroh la biserica Adormirea Maicii Domnului din CiuleÅŸti, BucureÅŸti, a fost închis în perioada iulie 1952 – mai 1954. Preotul Toma Oprescu – paroh în FrăţileÅŸti, IalomiÅ£a, născut la 26 ianuarie 1908 la CăneÅŸti, Teleorman, a fost condamnat prin sentinÅ£a 1232/1952 a CurÅ£ii Supreme BucureÅŸti la opt ani de închisoare pentru “sabotaj economic”. GraÅ£iat în 1954, a revenit în parohie. Preotul Constantin OpriÅŸ s-a născut la 16 aprilie 1916 în Breaza, Prahova. Arestat în 1961 pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”, a fost închis trei ani la VăcăreÅŸti, Jilava ÅŸi PloieÅŸti. Protopopul Gheorghe OpriÅŸ din Rupea, arestat în 1948, a fost condamnat de Tribunalul Militar BraÅŸov la trei ani de închisoare corecÅ£ională si doi ani administrativ. Eliberat în 1953, a avut domiciliu obligatoriu timp de ÅŸase luni. A trecut pe la BraÅŸov, Jilava, PiteÅŸti, Gherla ÅŸi Bicaz. Preotul Ion OpriÅŸan din Ostrov a fost condamnat la ÅŸase ani de închisoare pentru activitatea sa în cadrul MiÅŸcării NaÅ£ionale de Rezistent anticomunistă ce a luat fiinţă în Dobrogea. Preotul loan OpriÅŸ, născut la Ocna Sibiului în 1916, licenÅ£iat ai Facultăţii de Teologie din ChiÅŸinău, paroh în localităţile Topârcea ÅŸi Mândra din judeÅ£ul Sibiu, profesor de religie ÅŸi administrator al Oficiului protopopesc din Blaj, preot la catedrala din Sibiu, a fost arestat fără condamnare în perioada 3 .0 1 . 1954- 13.08. 1954. Preotul Emil OpriÅŸan, paroh în Cernavodă, a fost arestat în primăvara anului 1951. Preotul Ion OpriÅ£escu, născut la 16 februarie 1897 la MihăeÅŸti, Vâlcea, paroh la Băbeni, Vâlcea, a fost condamnat pentru uneltire de Tribunalul Militar Craiova. S-a aflat în detenÅ£ie între 1950 – 1960. Părintele VicenÅ£iu Orăsan, paroh în Viisoara, judeÅ£ul Cluj, a foi arestat de Securitatea Turda, din motive politice. ÃŽn închisoare la Gherla era atât de bolnav că nu putea nici să-ÅŸi cureÅ£e cei doi cartofi pe care îi primea la prânz. La 80 de ani, fiind pe patul de moarte, 1-au eliberat ÅŸi a murit acasă. Preotul Alexandru Orăşanu, născut la 17 noiembrie 1914 în Turn Măgurele, paroh la MoÅŸteni, Teleorman, a fost condamnat la cinci ani de închisoare, prin sentinÅ£a 127/17. 10. 1952 a Tribunalului Militar BucureÅŸt pentru uneltire. GraÅ£iat în 1955, s-a întors la parohie. Preotul Petre Orăşanu, născut la 21 iunie 1904 în comuna TomÅŸani, Prahova, paroh la TârgÅŸorul Vechi, Prahova, a fost condamnat la ÅŸapte ani de închisoare pentru agitaÅ£ie publică, prin sentinÅ£a 736/1955 a Tribunalului Militi BucureÅŸti. GraÅ£iat în 1955, a revenit la parohie. Părintele Victor Simion Ovezea de la mănăstirea Ciolanu, Buzău, născut la 13 iulie 1926 în localitatea CazaÅŸu, Brăila, a fost arestat de două ori. Prima dată în 1955, pe când era ierodiacon la Mănăstirea Sihastru, Vrancea, când a fost condamnat la ÅŸapte ani de închisoare prin sentinÅ£a nr. 3711/55 pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. A doua oară în 1958, prin sentinÅ£a 274/58. A fost închis la Ostrov.

8

Preotul Coriolan Palade din Câmpeni, Alba, a fost condamnat la trei ani de închisoare ÅŸi trimis la Canal. Preotul Gheorghe Palade a fost arestat ÅŸi condamnat la cinci ani de închisoare de către Tribunalul Militar BucureÅŸti pentru “difuzare de publicaÅ£ii interzise”. Preotul Mihai Pall (†) din Tiream, Satu Mare, a fost executat cu grupul fraÅ£ilor ArnăuÅ£oiu. Preotul Dan Falanga, născut în 1925, paroh la Stoicani ÅŸi CavadineÅŸti, GalaÅ£i, a fost arestat pentru cercetări în perioada ianuarie 1958 -februarie 1960. Preotul Petre Pan, născut în 1910 la Glogova, Gorj, paroh în Scrada ÅŸi Bârsesti, Gorj, a fost deÅ£inut între 1959 – 1963 la Craiova ÅŸi Periprava. A slujit apoi în MălăieÅŸti, Dolj, ÅŸi Bârsesti, Gorj. A decedat în 1984. Preotul Constantin Panait din parohia Călugăreni, Prahova, a fost deÅ£inut la Canal. Preotul lordache Panait din Măcrina, Buzău, arestat în 1947 ÅŸi condamnat la un an de închisoare pentru dezvăluirea încercării de falsificare a voturilor în noiembrie 1946, a fost eliberat doar în 1950. Prin sentinÅ£a 50/1962 a Tribunalului Militar BucureÅŸti a fost condamnat din nou la un an de închisoare corecÅ£ională, pentru uneltire. Preotul Mircea Panda din Poiana de Vascău, Bihor, a fost arestat în 1952 pentru “favorizarea infractorului” si condamnat la trei ani de închisoare, ie Tribunalul Militar Cluj prin sentinÅ£a 429/1952. Preotul Pandurescu din TimiÅŸoara a fost deÅ£inut politic. Preotul Iacob Panga din parohia Zalău II, Sălaj, a dispărut la 15 august 1952. Părintele Arsenie Anghel Papacioc de la Techirghiol, născut la 13 august 1914, în satul Misleanu, IalomiÅ£a, tuns în monahism la Mănăstirea Antim din BucureÅŸti, duhovnic la Mănăstirea Slatina între 1952 – 1958, a fost condamnat în 1958 la douăzeci de ani de închisoare, prin sentinÅ£a 125/1958 a tribunalului Militar BucureÅŸti, pentru “uneltire contra ordinii sociale”, închis a BraÅŸov, Aiud ÅŸi Jilava, a fost eliberat în 1964. Preotul Keropian Papken, armean din ConstanÅ£a, a fost condamnat pentru tentativă de trecere ilegală a frontierei ÅŸi închis ÅŸapte ani la Gherla. Părintele Constantin Papuc s-a născut la 28 ianuarie 1919 în comuna UrlaÅ£i, regiunea PloieÅŸti. A fost arestat la data de 15 martie 1958 ÅŸi judecat de Tribunalul Militar al Regiunii II BucureÅŸti pentru “crimă de uneltire contr. ordinii sociale”, conform art. 209 cod penal. A fost condamnat la 15 ani de muncă silnică ÅŸi cinci ani degradare civică. In momentul arestării era preot în parohia SfinÅ£ii Voievozi din localitatea UrlaÅ£i, judeÅ£ul Prahova. A trecut pe la Securitatea din PloieÅŸti, prin închisorile Jilava, Aiud; prin lagărele de exterminare din Balta Brăilei. Eliberat în 1964 în urma decretului lege 411, a fost mereu persecut ÅŸi a trăit zile grele, împreună cu întreaga sa familie. Parohia i-a fost ocupată în timp ce se afla în închisoare. După multe greutăţi, a fost încadrat în localitate Å¢intea, Prahova, după care s-a transferat la LilieÅŸti – Băicoi, de unde s-a pensionat. StareÅ£ul Paragină de la Schitul Brazi a fost arestat în 1949. Preotul Clement Paraschiv din IepureÅŸti, Giurgiu, a stal ascuns lira de doi ani, fiind căutat de Securitate. Când s-a predat, în 1954, a fost lăsat liber în urma decretului 4/ 1954.

9

Preotul Vasile I. Paraschiv născut în ÅžopârliÅ£a, PârÅŸcoveni, Olt, para în ViiÅŸoara ÅŸi ÅžopârliÅ£a. a fost arestat în februarie 1952 ÅŸi închis la Craiova, Ghencea ÅŸi Canal. Eliberat în 1953, fost arestat din nou în 1959 ÅŸi condamnat la ÅŸase ani de închisoare. DeÅ£inut la Periprava, a fost eliberat în 1964. Preotul Gheorghe Paschia, născut la 24 aprilie 1915 în Bârzeiu de Pădure, Gorj, a fost deÅ£inut timp de 15 ani. A murit la 17 noiembrie 1990. Preotul Dumitru Pasenco din Ucea de Sus, BraÅŸov, a trecut prin temniÅ£ele comuniste, potrivit mărturiei părintelui Nichita Bălescu. Preotul Viorel Paul, născut la 23 noiembrie 1919, a fost condamnat în 1953 la ÅŸase ani de închisoare pentru “uneltire contra ordinii sociale” de Tribunalul Militar TimiÅŸoara. ÃŽntre 1959-1961 a avut domiciliu obligatoriu. A murit la 4 decembrie 1962. StareÅ£ul Paulian de la Mănăstirea Putna a fost condamnat de comuniÅŸti pentru că a avut curajul să o ajute pe soÅ£ia unui luptător din munÅ£i. Preotul Luca Pavel din Glimboca, judeÅ£ul CaraÅŸ-Severin, a fost închis în temniÅ£ele comuniste. Preotul Petre D. Pavel din Beciu, protopopiatul Turnu Măgurele, a fost arestat în timpul regimului comunist. Preotul Pavenko din Basarabia a fost deÅ£inut politic. Părintele Grigore Păcioianu a fost hirotonit la 1 martie 1942, pe seama parohiei FăgeÅ£elu. Arestat în vara anului 1959 la sfârÅŸitul lunii august de trei necunoscuÅ£i, a fost dus la Securitatea din comuna Vedea. A doua zi a fost mutat la Securitatea din PiteÅŸti. Aici, deoarece era închis într-o celulă cu 12 persoane ÅŸi nu avea loc de dormit pe vreun pat, timp de o lună a fost nevoit să se odihnească pe jos, pe ciment. După cinci anchete, a fost mutat la Penitenciarul PiteÅŸti, de unde a fost eliberat, fără să fie judecat, în august 1960. Era acuzat de complot, împreună cu alte 11 persoane, între care preoÅ£ii Emil Marinescu, cumnatul său, ÅŸi fratele acestuia, Anghel Marinescu, precum ÅŸi preotul Gheorghe Georgescu confesorul garnizoanei BucureÅŸti ÅŸi Gheorghe NeamÅ£u, din aceeaÅŸi localitate cu părintele Grigore Păcioianu. Este reîncadrat în parohia sa, care s-a unit cu fosta parohie Chilia; aici a slujit până în 1994, când s-a pensionat. Preotul Gheorghe Păcuraru din Barcea Veche, GalaÅ£i, născut la 23 septembrie 1911 în ÅžerbăneÅŸti, GalaÅ£i, a fost arestat în 1958 ÅŸi condamnat prin sentinÅ£a nr. 89/58 a Tribunalului Militar ConstanÅ£a la trei ani de închisoare pentru activitate legionară. A fost închis la Periprava. Preotul Ioan Păduroiu, paroh în Mozăceni, Teleorman, a fost condamnat de Tribunalul din Alexandria prin sentinÅ£a 756/23. 09. 1947 la ÅŸase luni de închisoare corecÅ£ională pentru sabotaj economic. Preotul Vasile Păduroiu, paroh în localitatea Bucu, IalomiÅ£a, a fost închis în perioada 19. 04. 1952 – 25. 04. 1954. Preotul Constantin Părăianu3 (†) din Craiova a decedat la Periprava în 1961. Preotul Nicolae PărăuÅŸanu, născut în 1904 la PleÅŸoi, Vâlcea, paroh în PărăuÅŸani, PleÅŸoi, Vâlcea, a stat ascuns în munÅ£i timp de 12 ani. Mai târziu a slujit în MurgaÅŸ, Dolj. A decedat în 1986. Preotul Teodor PăroÅŸanu, născut în 1904 la CucueÅ£i, Olt, paroh la Verguleasa, Olt, a fost condamnat politic.
3

În Mărturisitori de după gratii, apare Pârâianu

10

Preotul Vasile PărÅ£ilă, născut la 11 mai 1912 în comuna PoÅŸaga, judeÅ£ul Alba, a fost condamnat la nouă ani de închisoare, prin sentinÅ£a 902/1958 a Tribunalului Militar Cluj, pentru uneltire. Eliberat în 1964, a slujit la Ciuleni, Cluj, de unde s-a pensionat în 1972. Preotul Emil Păsculescu-Orlea, născut la 9 iunie 1901 în comuna Orlea, judeÅ£ul Olt, paroh în BucureÅŸti, a fost arestat în perioada 31. 01. 1952 -20. 07. 1955, fară să fie judecat ÅŸi condamnat. Părintele Vasie R. PătraÅŸcu, născut la data de 1 ianuarie 1922 la Bârlad, preot în comuna Măgurele, Ilfov, a fost condamnat în 1948 pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” la 15 ani de muncă silnică. A trecut prin PiteÅŸti, Gherla, Aiud ÅŸi Periprava. Preotul Petre Pătruncă din PredeÅŸti, Dolj, născut în 1902 la Panaghia, Dolj, a fost arestat pentru întâia oară în martie 1951; au urmat mai multe arestări, până în 1966. A murit în 1970, după ce i-a murit la Securitate soÅ£ia, în 1968 ÅŸi fiul, în 1969. Preotul Virgil Pătruncă, absolvent al Seminarului Teologic din Craiova în 1969, a fost arestat pentru câteva luni chiar în anul hirotoniei. Preotul Aurel Păunescu, născut la 5 iunie 1905 în comuna Olteni, Teleorman, unde mai târziu a devenit paroh, a fost arestat în perioada 15. 05. 1948 – 6. 02. 1953, pentru atitudine ostilă regimului. Preotul Teodor Păunescu, născut la 4 octombrie 1901 în comuna; Olteni, Teleorman, paroh la Mavrodin, a fost arestat în perioada 12. 01. 1952 – 20.02.1953. Preotul loan Păvăluţă din Filipeni, Vaslui, a fost condamnat de Tribunalul Militar GalaÅ£i la un an de închisoare, prin sentinÅ£a 953/18. 11. 1950, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Preotul Ion Pârcălabu, născut în 1914, paroh la Vlăsceni, DâmboviÅ£a, a fost arestat în 1959 ÅŸi condamnat pentru uneltire, la doi ani de închisoare. A trecut pe la PiteÅŸti. Preotul Alexandru Pârlea, născut la 17 martie 1911, paroh în CălăraÅŸi, a fost condamnat în 1952 la doi ani de închisoare, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” ÅŸi închis la Slobozia, CălăraÅŸi ÅŸi Canal. Preotul Constantin Pârsan, născut la 26 iunie 1903 în comuna Poroina Mare, MehedinÅ£i, unde mai târziu a devenit paroh, a fost condamnat de Tribunalul Militar Craiova, prin sentinÅ£a 1221/1952, la ÅŸase luni de închisoare pentru “sabotaj”. Preotul loan PârÅ£ac a fost condamnat la opt ani de temniţă grea, din care a executat ÅŸase. Părintele Virgil Pârvănescu din Radovan, Dolj, ajutor de comandant legionar, a fost condamnat la moarte în contumacie. Ajutat de părintele Dumitru BălaÅŸa, a reuÅŸit să fugă din Å£ară. A ajuns în FranÅ£a, apoi în SUA, unde trăieÅŸte ÅŸi astăzi. Ieromonahul Iustin Pârvu din Poiana Teiului, NeamÅ£, a fost -condamnat cu lotul de la Schitul Durau ÅŸi închis vreme de 16 ani la Baia Sprie, Cavnic, Gherla, Jilava ÅŸi Periprava. Preotul Gheorghe Pâslaru (†) din PănceÅŸti-MoineÅŸti, Bacău, a murit în închisoarea de la Aiud. Preotul Ioan Pâslaru, născut la 2 noiembrie 1924 la ObârÅŸia Veche, judeÅ£ul Olt, paroh în BucureÅŸti, a fost condamnat la cinci ani de închisoare, prin sentinÅ£a 864/1950 a Tribunalului Craiova. Preotul Nicolae Pâslaru, născut la 25 iunie 1909 în comuna CoÅ£ofaneÅŸti, Bacău, paroh în localitatea Horia, judeÅ£ul Bacău, a fost condamant de Tribunalul Militar IaÅŸi, prin sentinÅ£a 335/1949 la 12 ani de închisoare pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. A executat pedeapsa la Suceava, PiteÅŸti, Baia Sprie ÅŸi Aiud. ÃŽntre 1963 – 1965 a lucrat ca muncitor necalificat la 11

Roman, apoi a fost reîncadrat în cler şi a primit parohia Ţibăneştii-Buhlii, Vaslui, de unde s-a transferat la Secuieni, Neamţ.

12

PREOÅ¢I ÅžI DIACONI ARESTAÅ¢I ÃŽN PERIOADA 1945 -1989 Preotul Preda Pele, născut în 1911 la Gura Padinii, paroh la Grojdibodu, Olt, a fost arestat în 1959; a trecut pe la Poarta Albă.; Preotul Gheorghe Perian, născut la 26 septembrie 1913 în Åžugag, Alba, paroh la Åžugag ÅŸi în localitatea Laz, a fost arestat în 1959 pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” ÅŸi condamnat prin sentinÅ£a nr. 139/1960 a Tribunalului Militar BraÅŸov. A executat pedeapsa la Deva ÅŸi Periprava. Preotul Theodor Petcu (†), născut la Chiperceni, judeÅ£ul Orhei, hirotonit preot în 1919 la biserica Trei Ierarhi din IaÅŸi, paroh în Rezina, Orhei ÅŸi în MurgaÅŸ, Dolj, arestat în 1949 ÅŸi predat N.K.V.D.-ului, apoi repatriat în 1955 ÅŸi închis la Gherla, a decedat în închisoare la 12 martie 1957. Despre un preot cu numele Petcu, din Năieni, pe care l-a întâlnit la Jilava, vorbeÅŸte ÅŸi N. Steinhardt. Preotul Nicolae Petculescu din Dolj a decedat la Periprava în 1961. Preotul Gheorghe (Grigore) Petre, paroh în Govora Sat, originar din OrleÅŸti, lângă adrăgăşani, a fost arestat pentru propagandă liberală în timpul alegerilor din 46, torturat timp de trei-patru săptănâni de chelnerul Filip, devenit ÅŸeful SiguranÅ£ei din CălimăneÅŸti. Eliberat la intervenÅ£ia patriarhului Justinian, a fost arestat din nou după zece ani, anchetat timp de o lună, până la moartea lui Stalin, când a fost eliberat. Preotul Florea Petrescu, născut la 3 septembrie 1915 la Sadova, Dolj, paroh în localităţile Gighera, Fântâna Banului, Åžtefănel ÅŸi Sadova, Dolj, Pojaru ÅŸi Bâryeiu de Pâdure, Gorj, a fost arestat în perioada octombrie 1959 – mai 1964. Preotul Ioan Petrescu, născut la 3 aprilie 1889 în comuna BădeÅŸti, ArgeÅŸ, paroh la Prislop, ArgeÅŸ, a fost închis în perioada 15 mai 1948 – 30 aprilie 1954. Preotul Nicolae Petrescu, născut la 2 ianuarie 1906 în Glodeni, DâmboviÅ£a, paroh în localitatea Mircea Vodă, a fost arestat în 1947 ÅŸi condamnat la 12 ani de închisoare, prin sentinÅ£a 816/ 14.08.1959 a Tribunalului Militar BucureÅŸti, pentru uneltire. A executat pedeapsa la Aiud, până în 1964. Preotul Zamfir Petrescu, născut la 25 decembrie 1909 în NecÅŸeÅŸti, Teleorman, preot în parohia meriÅŸani, Protopopiatul RoÅŸiori de Vede, judeÅ£ul Teleorman, a fost arestat în 1952 ÅŸi închis 2 ani în BucureÅŸti, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Ieromonahul Ioan Justinian Petrinca născut la TătăraÅŸi ,IaÅŸi, călugărit în 1959 la Mănăstirea Nechit, NeamÅ£, a fost arestat în 1955, 1956 ÅŸi 1967 ÅŸi condamnat pentru că a refuzat să părăsească mănăstirea. Astăzi se află la Mănăstirea Văratec. Părintele Nifon PetruÅŸ, născut în comuna Valea Hranei, judeÅ£ul Sălaj, la 25 martie 1927, era monah la Mănăstirea Sfânta Ana, parohia Boiereni, MaramureÅŸ, când, în 1953, a fost arestat pentru că a ajutat doi fugari, pe preoul greco-catolic Atanasie Oniga ÅŸi pe studentul Mitrea Dobre, pe care i-a întâlnit în casa unui credincios din Boiereni. I-a spovedit, i-a împărtăşit ÅŸi i-a ajutat cu medicamente ÅŸi alimente. Ridicat de la mănăstire într-o noapte de către douăzeci de securiÅŸti, a fost dus la Baia Mare la Securitate ÅŸi bătut bestial de câţiva miliÅ£ieni: călcat în picioare, lovit cu cizmele în burtă. Sunt greu de imaginat metodele diabolice de tortură la care a fost supus. AÅŸezat cu mâinile legate ÅŸi apoi duse la genunchi, pe o coadă de mătură, era bătut la tălpi, până îşi pierdea cunoÅŸtinÅ£a. Apoi era trezit din leÅŸin cu o găleată de apă aruncată peste el. Åžase luni a durat ancheta, vreme în care a fost bătut ÅŸi înfometat; i s-a cerut ba să recunoască faptul că a fost legionar, ba că a ajutat cu muniÅ£ie pe cei din munÅ£i; a fost chiar acuzat că a încercat să evadeze. Nimic din toate aceste acuzaÅ£ii nu era adevărat. După anchetă a fost mutat la Penitenciarul
1

Satu Mare, apoi, cu picioarele în lanÅ£uri ÅŸi cu cătuÅŸe la mâini, a fost transferat la închisoarea din Oradea. După câteva luni a fost condamnat de Tribunalul Militar Oradea. Cu Å£oale că procurorul a cerut condamnarea la moarte a părintelui Nifon PetruÅŸ, a fost condamnat doar la ÅŸapte ani de închisoare ÅŸi, ulterior, doi ani domiciliu obligatoriu. Avocatul său, numit din oficiu, a afirmat că părintele nu făcea decât să respecte Evanghelia: a dat de mâncare celor flămânzi. A lucrat doi ani în mină la Baia Sprie. Din cauza regimului de detenÅ£ie insuportabil, deÅ£inuÅ£ii au decis să facă greva foamei. Timp de 15 zile nu au mâncat nimic. Din trei în trei zile, miliÅ£ienii le turnau pe gât, cu forÅ£a, o cană cu ceai îndulcit. In urma grevei, au fost transportaÅ£i cu toÅ£ii la Aiud ÅŸi apoi la Gherla, unde părintele Nifon a rămas patru ani. La Gherla, pentru o vină imaginară, născocită de un gardian, a fost închis zece zile la “neagra” – o cameră fără geam, cu ciment pe jos ÅŸi în apă, lăsat doar în cămaşă, cu o sută grame de pâine pe zi, tară pat sau scaun. Scos la lucru în fabrică, a spovedit în Săptămâna Patimilor două mii de deÅ£inuÅ£i ÅŸi a oficiat Sfânta Liturghie, păzit de deÅ£inuÅ£i, pe Antimisul primit de la părintele Ioan Iovan. Au convenit ca, atunci când vor merge la baie, părintele Ioan să lase Sfântul Antimis pe o conductă, spre a fi luat ulterior de părintele Nifon. In ianuarie 1960 a fost eliberat din penitenciar, dar i s-a stabilit domiciliu forÅ£at în satul Fundata, lângă Slobozia, pe care nu i s-a permis să-1 părăsească nici când i-a murit tatăl, pentru a participa la înmormântare. Satul Fundata a fost înfiinÅ£at în 1951 prin deportarea a patru sute de familii, cărora li s-a stabilit acolo domiciliu obligatoriu. La început ÅŸi-au construit colibe din pământ, apoi case. Părintele Nifon a decis să rămână acolo ÅŸi după ce ÅŸi-a ispăşit pedeapsa După treizeci de ani, comuniÅŸtii au hotărât demolarea satelor înfiinÅ£ate prin deportarea deÅ£inuÅ£ilor politici; a fost propus ÅŸi satul Fundata spre demolare, dar a rămas în cele din urmă, ca o mărturie despre acele vremi. Protoieria Slobozia l-a transferat pe Părintele Nifon PetruÅŸ în satul Misleanu, unde locuieÅŸte ÅŸi astăzi. Acum în Fundata mai sunt vreo 80 de case ÅŸi câţiva bătrâni, care au cerut preotului să nu îi părăsească, aÅŸa că pe aceÅŸtia îi păstoreÅŸte tot părintele Nifon. După toate cumplitele chinuri prin care a trecut, părintele Nifon PetruÅŸ consideră un miracol faptul că astăzi mai este în viată. Preotul Ion PietroÅŸanu, născut la 19 august 1906 în comuna Valea Lungă, DâmboviÅ£a, a fost condamnat prin sentinÅ£a 1595/14.09.1959 a Tribunalului raionului Câmpina la cinci ani de închisoare pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. A fost graÅ£iat în 1960. Preotul Traian Pilca din Satu Mare a fost arestat în 1953 ÅŸi condamnat la trei ani de închisoare pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”, dar a fost eliberat în acelaÅŸi an, la 7 decembrie. Preotul Ion Pigui, născut în 1900 la PeÅŸtiÅŸani, Gorj, paroh în Bozieni, Roman, a fost arestat în vara anului 1948, dar eliberat sub presiunea enoriaÅŸilor. Arestat din nou după o săptămână, a fost închis timp de 12 ani. Eliberat în 1960, a slujit în HemeiuÅŸ, Bacău ÅŸi BoteÅŸti, NeamÅ£. StareÅ£ul Pimen de la Schitul PeÅŸtera Ialomicioarei a fost închis în temniÅ£ele comuniste. Preotul Vasile Pintilie a fost arestat în 1948 pentru ” favorizarea infractorului”. Arestat din nou în 1951, a fost deÅ£inut la Bacău ÅŸi IaÅŸi. Preotul Ilie Piso din ZărneÅŸti a fost arestat de mai multe ori după 1946. Preotul Sotir Pispa (Prispa), născut în 1919, condamnat la un an ÅŸi opt luni de închisoare, a murit în 1951, la două luni de la eliberare, în biserică, în faÅ£a altarului, îmbrăcat în odăjdii, după ce a fost schingiuit bestial în detenÅ£ie, deÅŸi era bolnav de tuberculoză. Preotul Simion Pivniceru, născut la 27 septembrie 1903 în AvereÅŸti, Vaslui, paroh la biserica SfinÅ£ii Voievozi din BucureÅŸti, a fost condamnat prin sentinÅ£a 1053/21.10.1958 a Tribunalului Militar BucureÅŸti pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” la opt ani de închisoare.
2

Leonida Antonie Plămădeală, mitropolitul Ardealului, născut la 17 noiembrie 1926 în localitatea Stolniceni, LăpuÅŸna, a fost condamnat pentru uneltire, prin sentinÅ£a nr. 210/1949 a Tribunalului Militar BucureÅŸti, secÅ£ia a II-a la ÅŸapte ani de temniţă grea, iar în 1954 a fost din nou arestat ÅŸi condamnat prin sentinÅ£a nr. 31/14 ianuarie 1956 la patru ani de temniţă grea. A executat pedepsele la Jilava, VăcăreÅŸti ÅŸi GalaÅ£i. Preotul Gheorghe Pleavă s-a născut la LăţunaÅŸ, judeÅ£ul TimiÅŸ, în 1914. Paroh în Forotic, LăţunaÅŸ ÅŸi Comorâşte, CaraÅŸ-Severin, a fost arestat în 1950 pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. A executat pedeapsa la Canal. A trăit până în 1993. Preotul Iordache PleÅŸoianu, născut la 29 iulie 1914 în comuna PleÅŸoi, Dolj, paroh în Craiova, a fost închis în perioada 26. 06. 1959 – 26. 06. 1962. Preotul Ioan Podaru din CristeÅŸti, IaÅŸi, a trecut prin temniÅ£ele comuniste.1 Preotul Ioan Podoleanu, născut la 20 ianuarie 1895 în comuna Teiu, ArgeÅŸ, paroh în comuna natală, a fost închis în perioada 15. 09. 1959 – 13. 05. 1960. Preotul Ion Poleacu din Apateu, Satu Mare, a fost condamnat la ÅŸase ani de închisoare. Preotul Eugeniu Polexe, născut la 10 iunie 1905, paroh în LereÅŸtii de Jos, ArgeÅŸ, a fost închis în perioada 15 septembrie 1952 – 15 august 1953. Părintele Mihai Politic(†), paroh în comuna BoboieÅŸti, judeÅ£ul NeamÅ£, tată a trei copii, susÅ£inător al OrganizaÅ£iei de Rezistenţă NaÅ£ională “Regele Mihai I”, a fost otrăvit la Târgu NeamÅ£2. Preotul Andrei Pop din CălineÅŸti-OaÅŸ, Satu Mare, a dispărut la 19 august 1952. Preotul Damian Pop, născut la 13 aprilie 1913 în judeÅ£ul Cluj, a fost condamant la ÅŸapte ani de închisoare prin sentinÅ£a 208/1959 a Tribunalului Militar Cluj. Eliberat în 1964, a fost reîncadrat în cler abia în 1967, primind parohia RemeÅ£i pe SomeÅŸ, MaramureÅŸ. Preotul Mihai Pop din Cuceu, Sălaj, a dispărut la 15 august 1952. Preotul Romulus Pop, născut la 17 aprilie 1907, în localitatea Banloc, judeÅ£ul TimiÅŸ, a absolvit Academia Teologică din CaransebeÅŸ. Din anul 1933 a funcÅ£ionat ca paroh în Foeni, TimiÅŸ, până la data de 10 martie 1957, când a fost arestat, judecat de Tribunalul Militar din TimiÅŸoara ÅŸi condamnat, prin sentinÅ£a nr. 306/1958, la zece ani de închisoare. ÃŽn 1966 devine paroh în DelineÅŸti, protopopiatul CaransebeÅŸ, apoi la BogodinÅ£, protopopiatul OraviÅ£a ÅŸi după aceea la Buchin, protopopiatul CaransebeÅŸ, de unde se pensionează în 1977. Preotul Alexandru Artenie Popa, născut la NărteÅŸti, GalaÅ£i, în 1923, vieÅ£uitor al Mănăstirii Sihastru, Vrancea, transferat apoi la Mănăstirea Nicula, a fost arestat în 1960 ÅŸi condamant la trei ani de închisoare. A executat pedeapsa la GalaÅ£i ÅŸi Giurgiu. Preotul Alexandru Popa, născut la 4 aprilie 1908 la Ghidigeni, GalaÅ£i, Paroh la AlbeÅŸti, Å¢ibăneÅŸti ÅŸi Valea Lupului, Vaslui, a fost arestat în 1948 ÅŸi condamnat de Tribunalul Militar IaÅŸi, prin sentinÅ£a 549/1959, la zece ani de închisoare ÅŸi cinci ani de interdicÅ£ie pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”3. Preotul Dumitru Popa, născut la 5 februarie 1909 în Bătăşani, Vâlcea, paroh la GăneÅŸtiContea, Vâlcea, a fost închis între anii 1950 – 1953, ÅŸi 1959 – 1964, pentru uneltire.

1 2

Despre părintele Ioan Podarii îşi aminteşte şi părintele Alexandru D. Anton, cu care a f st împreună închis. Potrivit volumului Preoţi în cătuşe, Editura Ramida, 1997, p. 32, autori Mihai Rădulescu şi P.S. Irineu Slătincanul 3 Motivul condamnării a fost faptul că a predicat împotriva regimului, potrivit volumului Mărturisitori de după gratii

3

Părintele Dumitru M. Popa, născut la 19 ianuarie 1915 în comuna Focuri, IaÅŸi, paroh la LeÅ£cani, a fost arestat în 1958 ÅŸi condamnat prin sentinÅ£a 805/1958 a Tribunalului Militar IaÅŸi la 12 ani de muncă silnică ÅŸi zece ani degradare civică. A fost închis la Gherla ÅŸi Periprava. Eliberat în 1964, a slujit în parohiile CerneÅŸti, BotoÅŸani, OpriÅŸeni ÅŸi Å¢uÅ£ora, IaÅŸi. Preotul Iancu Florea Popa, născut la 23 iulie 1905 în comuna ObârÅŸia de Câmpie, MehedinÅ£i, a fost deportat cu întreaga familie în comuna Pelican, CălăraÅŸi, în perioada 1951 – 1956. Preotul Ioan Popa a fost anchetat de organele de Securitate ÅŸi pensionat la vârsta de 31 de ani, pe baza unui fals diagnostic pus la spitalul de neuropsihiatrie din Sibiu, în urma atitudinii sale anticomuniste curajoase. Preotul Ioan M. Popa, născut la 13 iunie 1913, în comuna Cociu, Bacău, paroh la Răuceni, FrunteÅŸti ÅŸi Fătăciuni, a fost condamnat de Tribunalul Militar IaÅŸi, prin sentinÅ£a 117/23. 11. 1962, la opt ani de închisoare pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. GraÅ£iat în 1963, s-a întors în parohia Fătăciuni, astăzi Fântânele. Preotul Ioan Popa, paroh în Valea Danului, a fost arestat pentru sprijinul dat grupului Apostol. Preotul Romul Popa, protopop în LuduÅŸ, a trecut prin închisorile comuniste. Preotul Sebastian Popa din Râmnicu Vâlcea era la Cavnic în 1954. Preotul Popescu din comuna Pogoanele, Buzău, era deÅ£inut la Aiud în 1952. Preotul Popescu din TârgoviÅŸte a fost deÅ£inut politic. Preotul Alexandru Popescu, născut la 1 mai 1901, la Morunglav, Olt, paroh în satul natal, a fost condamnat pentru “atitudine antidemocratică”, prin sentinÅ£a 1795/1949 a Tribunalului Craiova, la un an de închisoare. Preotul Anton Popescu (1896-1971), consilier referent la Episcopia HuÅŸilor, până la desfiinÅ£area ei în 1948, paroh la biserica Sf. Dumitru din HuÅŸi, a fost deÅ£inut la Aiud între anii 1950 1954. Preotul Aristotel Popescu din Târgu Jiu a fost arestat de Securitate la 19 iunie 1952. ÃŽn 1953 se afla în izolare, la OneÅŸti. Preotul Aurel Popescu din Iecea Mare, TimiÅŸ, era închis la Aiud în 1957. Preotul Codrat Popescu, născut la 15 martie 1907 în Orlea, RomanaÅ£i, slujitor la Mănăstirea Horezu, apoi la Dăbuleni, Dolj, a fost condamnat la ÅŸapte ani de închisoare, prin sentinÅ£a 598/1958 a Tribunalului Militar Craiova, pentru uneltire ÅŸi “deÅ£inerea de materiale interzise”. Eliberat în 1964, a slujit la PortăreÅŸti ÅŸi Dăbuleni, de unde s-a pensionat în 1967. Preotul Constantin Popescu, născut la 1 iunie 1914 la ColÅ£eÅŸti, Hurezeni, ArgeÅŸ, paroh la ÅžerbăneÅŸti, Tetoiu, a fost arestat în 1957 ÅŸi condamnat de Tribunalul Militar Craiova la ÅŸapte ani de închisoare pentru uneltire ÅŸi deÅ£inut la Craiova ÅŸi Aiud. Părintele Constantin Popescu, născut la 21 februarie 1904 în satul Glodeni, a funcÅ£ionat ca preot în Copăcioasa, Gorj. Arestat în 7 iunie 1956, fiind bănuit legionar, a fost condamnat la trei ani, pe care i-a executat la Craiova ÅŸi Periprava. Preotul Constantin Gr. Popescu, născut la 30 iulie 1899, în Văsăşti, Ilfov, a fost închis în perioada 15. 08. 1952 – 24. 01. 1954. Arestat din nou în 1958, a fost condamnat de Tribunalul Militar BucureÅŸti, prin sentinÅ£a 1200/28. 11. 1958 la opt am de închisoare pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. La ieÅŸirea din închisoare în 1963 ÅŸi-a pierdut ÅŸi casa din Văsăşti, Ilfov4.
4

Aflăm de la ginerele său, preotul Constantin N.Popa

4

Preotul Constantin N. Popescu, născut la 10 aprilie 1891 în comuna ComiÅŸani, DâmboviÅ£a, unde a devenit paroh mai târziu, a fost închis în perioada 16. 08. 1952 – 25. 04. 1953. Preotul Dumitru Popescu din FiliaÅŸi, Dolj, a fost deÅ£inut timp de zece ani ÅŸi patru luni în închisorile comuniste. Preotul Dumitru Popescu din Troianu, Teleorman, născut la 24 septembrie 1919, a fost condamnat la doi ani de închisoare. Părintele Dumitru Popescu, fiul părintelui llie Popescu din comuna LunguleÅ£u, DâmboviÅ£a, a lacul parte din lotul studenÅ£ilor teologi arestaÅ£i în iunie – iulie 1948 de la Internatul “Radu-Vodă”. ÃŽn septembrie 1948 s-a căsătorit, dar la 17 octombrie a fost căutat spre a fi arestat. A reuÅŸit să se ascundă până la 7 noiembrie 1952, când a fost prins, între timp a fost condamnat de Tribunalul Militar BucureÅŸti la cinci ani de temniţă grea ÅŸi confiscarea averii, prin sentinÅ£a nr. 210/15. 02. 1949. A fost închis la VăcăreÅŸti, Jilava, PiteÅŸti, Baia Sprie, Cavnic ÅŸi Gherla. La 22 ianuarie 1956 a fost eliberat de la Gherla. ÃŽn perioada când se afla fugar, a fost hirotonit la Oradea, la data de 6 noiembrie 1949, pe seama bisericii Sfânta Măria din Ardud, Satu Mare. Părintele Dumitru Popescu mărturiseÅŸte că duminicile ÅŸi în sărbători făcea slujbe ÅŸi niciodată nu a fost oprit de gardienii care îi urmăreau prin vizetă. “Niciodată nu am trăit o viaţă mai curată ÅŸi de înaltă trăire spirituală ca în aceÅŸti ani” mai adaugă dânsul. Preotul Dumitru C. Popescu, născut la 24 mai 1919 în comuna Åžipotu, Gorj, paroh la Slătioara, MaramureÅŸ, apoi la Cleanov ÅŸi Valea lui Câine, Dolj, a fost închis în perioada 1948 – 1955, fără să fie judecat. Abia prin sentinÅ£a 30/1955 a Tribunalului Militar BucureÅŸti a fost condamnat la doi ani de închisoare, considerându-se că a executat pedeapsa în timpul celor ÅŸapte ani cât a fost închis. Preotul Dumitru C. Popescu (Ioniţă), născut la 8 iulie 1908 în Călugăreni, Prahova, paroh la Poiana ÅŸi BăneÅŸti, Prahova, a fost condamnat de Tribunalul Militar BucureÅŸti prin sentinÅ£a 1027/7. 10. 1958 la ÅŸase ani de închisoare ÅŸi trei ani de interdicÅ£ie corecÅ£ională pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Eliberat în 1963 de la Poarta Albă, a slujit în parohiile Orbească ÅŸi Traianul, Teleorman, de unde s-a pensionat în 1986. Preotul Dumitru D. Popescu, născut la 13 iulie 1904 în comuna VizireÅŸti, DâmboviÅ£a, paroh la Å¢epeÅŸ Vodă, DâmboviÅ£a, a fost condamnat de Tribunalul Militar BucureÅŸti, prin sentinÅ£a 142/12. 11. 1960, la ÅŸapte ani de închisoare pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. A ieÅŸit din închisoare în 1964. Preotul Dumitru D. Popescu, născut la 27 august 1898 la Segarcea, Dolj, paroh în BucureÅŸti, a fost condamnat pentru “crimă de favorizare a infractorului” la zece ani de temniţă grea ÅŸi cinci ani degradare civică, prin sentinÅ£a 141/12. 11. 1960 a Tribunalului Militar BucureÅŸti, iar pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” la ÅŸapte ani de închisoare, urmând să execute pedeapsa cea mai grea. A fost eliberat în 1964. Preotul Dumitru Gh. Popescu, născut la 9 aprilie 1902 la SădeÅŸti, ArgeÅŸ, paroh la biserica Sf. Ioan Botezătorul din Pantelimon – BucureÅŸti, a fost condamnat, prin sentinÅ£a 142/12. 11. 1960 a Tribunalului Militar BucureÅŸti, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” la ÅŸapte ani de închisoare ÅŸi patru ani de interdicÅ£ie. A fost eliberat în 1964. Preotul Elarion I. Popescu, născut la 27 ianuarie 1926 în Tătărăştii de Jos, Teleorman, paroh la Orbească de Jos, Teleorman, a fost condamnat prin sentinÅ£a 17/13. 02. 1960 a Tribunalului Militar BucureÅŸti la 15 ani de muncă silnică ÅŸi ÅŸapte ani degradare civică pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Preotul Florea Popescu din Bâşcov, ArgeÅŸ era în 1954 deÅ£inut la Poarta Albă. Preotul Foca Popescu (†) din Frasin, Gorj, a murit în detenÅ£ie în 1961 la Periprava. Preotul Gheorghe Popescu, născut în localitatea AluniÅŸ, Prahova, la 9 noiembrie 1910, paroh în satul natal, a fost condamnat în 1958 la opt ani de închisoare, pentru “uneltire împotriva ordinii
5

sociale” prin sentinÅ£a 1098/25. 11. 1958 a Tribunalului Militar BucureÅŸti. IeÅŸind din închisoare în 1964, s-a întors în parohia AluniÅŸ. Preotul Gheorghe Popescu din DumitreÅŸti, Râmnicu Sărat, a fost arestat în 1951 pentru legături cu rezistenÅ£a din DumitreÅŸti-Vrancea. Condamnat la un an de închisoare, a decedat după eliberare. Preotul Gheorghe Popescu din SărăcineÅŸti (azi Balota), Vâlcea, cu studii la ChiÅŸinău ÅŸi Strasbourg, a fost deÅ£inut la Canal. Eliberat în 1964, a murit la un an sau doi după eliberare. Preotul Gheorghe Popescu din Călugăreni, Ilfov, a fost condamnat la un an ÅŸi ÅŸase luni de închisoare ÅŸi confiscarea averii pentru neachitarea cotelor de cereale către stat, considerată “sabotaj economic”. ÃŽn urma recursului, prin sentinÅ£a 901/13. 02. 1952 a CurÅ£ii BucureÅŸti, SecÅ£ia II Penală, condamnarea a fost redusă la o amendă ÅŸi la confiscarea averii. Preotul Gheorghe Popescu din Cocargeaua, ConstanÅ£a, a fost închis în perioada 16 august 1 noiembrie 1952. Preotul Gheorghe Popescu, născut la 14 septembrie 1904 în BrăneÅŸti, Ilfov, paroh la Pitească – Pasărea, Ilfov, a fost arestat de două ori: prima dată în perioada 27. 05. 1948 – 23. 03. 1953, iar a doua oară, condamnat prin sentinÅ£a 11/29. 01. 1960 a Tribunalului Militar BucureÅŸti la 18 ani de muncă silnică ÅŸi confiscarea averii pentru “uneltire împotriva o:dinii sociale”; a rămas în închisoare până în 1964. Părintele Grigore Popescu, paroh în localitatea Crivina, Prahova, a fost arestat în 1953 ÅŸi închis ÅŸapte ani la Jilava. Preotul Grigore M. Popescu din GherÅ£a Mare, Satu Mare, a fost condamnat la zece ani de închisoare ÅŸi cinci de interdicÅ£ie corecÅ£ională pentru uneltire, prin sentinÅ£a 45/28. 01. 1959 a Tribunalului Militar ConstanÅ£a. Preotul Grigore V. Popescu, născut la Pucheni-MoÅŸneni în 6 octombrie 1909, paroh în salul natal, a fost condamnat de Tribunalul Militar BucuroÅŸi! prin sentinÅ£a 42/7. 05. 1958, la ÅŸapte ani de temniţă grea ÅŸi trei ani degradare civică. Preotul Iancu Popescu din Văcărească, Buzău, a fost arestat în 1948. Preotul Ilarion Popescu, născut în 1898, paroh la Grojdibodu, Olt, a fost arestat în 1960 ÅŸi condamnat la trei ani de închisoare. A executat pedeapsa la Caracal ÅŸi Brăila. Preotul Ilie Popescu, din Dijir, Bihor, a dispărut la 19 august 1952. Preotul Ioan Popescu din Rotbav, BraÅŸov, a avut domiciliu obligatoriu în localitatea Bumbăcari din Bărăgan. Preotul Ioan Popescu din Gemenea, DâmboviÅ£a, paroh în Capul Coastei, Malu cu Flori, DâmboviÅ£a, a fost arestat în 1952 ÅŸi închis la PiteÅŸti, apoi la Canal, până în 1953, tară condamnare. A decedat în 1981. Preotul Ioan I. Popescu, născut la 15 iunie 1896 în Răzvadu de Jos, DâmboviÅ£a, paroh la MărceÅŸti, DâmboviÅ£a, a fost închis în perioada 15. 08. 1952 – 20. 10. 1953 ÅŸi arestat din nou în 1959, când a fost condamnat, prin sentinÅ£a 907/8. 09. 1959 a Tribunalului Militar BucureÅŸti, la 18 ani de temniţă grea ÅŸi opt ani degradare civică pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. ÃŽn urma recursului, i s-a redus pedeapsa la nouă ani. A ieÅŸit din închisoare în 1964. Preotul Ion Popescu din Valea Dragului, ArgeÅŸ, a fost deÅ£inut la Peninsula.

6

Preotul Ion Popescu, născut la 7 februarie 1907 în localitatea Icoana, Olt, paroh în comuna natală, a fost condamnat prin sentinÅ£a 741/22. 09. 1950 a Tribunalului Militar Craiova, la doi ani de închisoare. Preotul Ion Popescu, născut la 19 iunie 1903 la Uda de Jos, ArgeÅŸ, paroh la MogoÅŸeÅŸti, Olt, a fost condamnat de Tribunalul Militar Craiova la zece ani de temniţă grea, cinci ani degradare civică ÅŸi confiscarea averii pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”, în 1959. Eliberat în 1960 în urma recursului, a slujit în parohia ConstantineÅŸti, Olt. Preotul Ion Popescu, născut la 8 ianuarie 1909 în BulzeÅŸti, Dolj, paroh în BaldovineÅŸti, apoi la Horezu-CurtiÅŸoara ÅŸi GropÅŸani, Olt, a fost închis în perioada 27. 06. 1959 – 8. 05. 1964. Preotul Ion Popescu din Episcopia Buzăului, născut la 30 ianuarie 1909, a fost arestat între februarie 1949 – septembrie 1958, după care a avut ÅŸase ani de domiciliu obligatoriu. ÃŽn 1964 a fost încadrat ca paroh în Glodeanu – Cârlig, de unde se transferă la Văcărească, Buzău. Preotul Ion C. Popescu, născut la 6 octombrie 1901 în comuna CerÅŸani, ArgeÅŸ, paroh în BucureÅŸti, a fost condamnat prin sentinÅ£a 882/31. 08. 1959 a Tribunalului Militar BucureÅŸti la 1D ani de muncă silnică ÅŸi zece ani degradare civică, pentru “crimă de uneltire împotriva ordinii sociale”, în urma recursului, pedeapsa a fost redusă la ÅŸapte ani de închisoare ÅŸi cinci ani degradare civică. Preotul Ion Gheorghe Popescu, născut în 28 mai 1911 la Deleni, Olt, paroh în localitatea natală, a fost închis pentru uneltire între 1959 – 1964, fiind condamnat de Tribunalul Militar Craiova. Diaconul Nicolae Popescu-Mozăceni de la Patriarhie, născut la 2 iunie 1900, a fost condamnat de Parchetul Militar BucureÅŸti la zece ani de închisoare pentru crimă de complot ÅŸi răzvrătire. A executat pedeapsa între 1948 – 1958; a trecut prin închisorile de la Jilava ÅŸi Aiud. Preotul Ion M. Popescu, născut la 15 iulie 1920 în Priboieni, ArgeÅŸ, paroh la BucÅŸeneÅŸti, ArgeÅŸ, a fost condamnat de Tribunalul Militar BucureÅŸti la cinci ani de temniţă grea, prin sentinÅ£a 1029/1953, pentru “favorizarea infractorului”. A fost graÅ£iat în 1955, prin decretul 421. Preotul Ion Popeseu-Bildeanu (†) a murit în 1952 la Coasta GaleÅŸ. Părintele Luca Popescu, născut în 1910 la Zlătărei, paroh în localitatea natală, condamnat în 1952 la 16 ani de închisoare pentru uneltire, a fost deÅ£inut la Craiova, Aiud, Gherla, Jilava ÅŸi Periprava. Preot în localitatea Deleni – Giurgiu, Marin Popescu, născut în 1896 la Ulmi, a fost arestat în 1948 ÅŸi condamnat la opt ani de închisoare pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. A fost închis la Canal. Preotul Marin Popescu 5 (†) născut în 1904 la BulzeÅŸti, Dolj, paroh la Vulpeni, a murit în 1961 la Periprava. Preotul Marin B. Popescu din TurceÅŸti, Teleorman, a fost arestat timp de o lună pentru că nu a plătit la timp cota de lapte către stat. Matei Popescu, născut în Poiana de Sus, DâmboviÅ£a, la 1 ianuarie 1887, paroh în localitatea Ghergani, Ilfov, a fost arestat în perioada 16 august 1952 – 27 aprilie 1953. A fost deÅ£inut la Canal. Preotul Metodie R. Popescu (†) de la catedrala Sfântul Haralambie din Turnu Măgurele a fost arestat la 15 august 1952 în timp ce se afla la tratament, în staÅ£iunea OlăneÅŸti. A decedat în închisoare. Părintele Mihai Popescu, născut la 24 septembrie 1921 în localitatea Băneasa, judeÅ£ul GalaÅ£i, a funcÅ£ionat ca preot în localitatea Tudor Vladimirescu din acelaÅŸi judeÅ£. Arestat în anul 1958, a fost

5

În Mărturisitori de după gratii, apare şi preotul Marin Popescu, născut în 1893, paroh la Câmpeni, Tetoi, Vâlcea, arestat în 1952 şi decedat în închisoare, în 1954, potrivit unor mărturii orale. Este, probabil, vorba despre aceeaşi persoană.

7

condamnat de către Tribunalul Militar ConstanÅ£a prin sentinÅ£a nr. 680/1958 la patru ani de închisoare, pentru “conjuraÅ£ie împotriva autorităţii locale” ÅŸi pentru “trădarea intereselor R.S.R. ” Părintele Nicolae Popescu, născut la 4 decembrie 1914 în localitatea Câineni, judeÅ£ul Vâlcea, paroh la BerislăveÅŸti ÅŸi Câineni, a fost condamnat de două ori: între 1948 – 1953 ÅŸi din 1959 până în 1963. După a doua arestare, a slujit în parohia BumbuieÅŸli, de unde s-a transferat în comuna natală. Preotul Nicolae Popescu, născut la 11 decembrie 1906 la Crevedia, Ilfov, paroh la Coslegi ÅŸi CiumaÅ£i, Prahova, a fost condamnat de Tribunalul Militar BucureÅŸti prin sentinÅ£a 90/31. 07. 1958 la ÅŸase ani de închisoare, cu confiscarea averii, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. După ce a ieÅŸit din închisoare a slujit în parohiile Bara, Balta Doamnei ÅŸi Poienarii Burchii, Prahova. Preotul Nicolae Popescu, născut la 18 martie 1911 în comuna LădeÅŸti, ArgeÅŸ, paroh în Giurgiu ÅŸi BucureÅŸti, a fost arestat pe când era preot la biserica Mavrogheni. Condamnat de Tribunalul Militar BucureÅŸti, prin sentinÅ£a 83/28. 01. 1959, la zece ani de închisoare ÅŸi confiscarea averii pentru “răspândire de publicaÅ£ii interzise”, a fost graÅ£iat în 1964. A murit în 1978. Preotul Nicolae Popescu, născut la 28 martie 1902 la Negreni, Olt, unde a devenit mai târziu paroh, a fost condamnat pentru uneltire. Ia un an de închisoare, în 1951. Preotul Nicolae Popescu, născut la 26 octombrie 1902, la SlăvuÅ£a, Dolj, paroh la FoleÅŸtii de Sus, Vâlcea, a fost arestat ÅŸi condamnat pentru uneltire, de Tribunalul Militar Craiova. S-a aflat în închisoare între anii 1948-1950, 1952-1954 ÅŸi 1959-1964. Părintele Petre Popescu, născut, la 7 martie 1914 în LogreÅŸti-MoÅŸteni, Gorj, paroh la Obislavu, Vâlcea, a fost condamnat pentru uneltire prin sentinÅ£a nr. 16/22. 03. 1961 a Tribunalului Militar BucureÅŸti. S-a aflat în închisoare între anii 1952 – 1954 ÅŸi 1959 – 1964. Preotul Petre Popescu, născut la 22 septembrie 1922, a fost arestat în august 1948 ÅŸi condamnat la doi ani de închisoare corecÅ£ională. Părintele Paul Săvoiu Popescu, paroh în LupÅŸa, MehedinÅ£i, s-a născut la 27 decembrie 1919 în localitatea în care a devenit preot mai târziu. Condamnat administrativ în 1952 la patru ani detenÅ£ie, a fost închis la Craiova, BucureÅŸti ÅŸi Bicaz. Preotul Sebastian Popescu, născut în 1908 Ia Luciu, Buzău, paroh în Lăstuni-DumitreÅŸti, Râmnicu-Sărat, a fost arestat în iulie 1950 pentru legături cu rezistenÅ£a anticomunistă din Vrancea ÅŸi condamnat la 20 de ani de închisoare. A executat pedeapsa la Râmnicu Sărat, GalaÅ£i, Gherla, Aiud, Ocnele Mari, Baia Sprie, Cavnic, CaransebeÅŸ ÅŸi Periprava, până în 1964, când a fost eliberat. Preotul Serghie Popescu, paroh la Gura OcniÅ£ei, DâmboviÅ£a, a fost închis în perioada 15 august 1952 – 3 septembrie 1953. Părintele Stelian Popescu, născut la 19 octombrie 1907 în comuna PerieÅ£i, Ilfov, paroh în Silistra-Durostor ÅŸi apoi la ConstanÅ£a, a fost arestat în 1951 ÅŸi condamnat de Tribunalul Militar ConstanÅ£a la 20 de ani de muncă silnică, pentru activitatea sa în cadrul MiÅŸcării NaÅ£ionale de Rezistenţă anticomunistă din Dobrogea. GraÅ£iat în 1964, a fost reîncadrat la parohia Dumbrăveni, de unde s-a transferat la Cobadin, ConstanÅ£a. Preotul Teodor Popescu din Cătanele, Dolj, a fost închis în perioada 1959-1962. A murit în 1973. Preotul Vasile Popescu din Pictroiu, Brăila, a fost închis la GalaÅ£i în 1949 pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Preotul Vespasian Popescu (†), paroh în localitatea Mihai Viteazu, CălăraÅŸi, închis la Jilava în 1949 pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”, a murit în timpul detenÅ£iei.
8

Preotul Victor Popescu din comuna Brădet a fost arestat în aprilie 1959 ÅŸi condamnat la opt ani de închisoare corecÅ£ională pentru legăturile ce le-a avut cu grupul ArnăuÅ£oiu. Preotul Victor L. Popescu, născut la 28 aprilie 1905 în OrleÅŸti, Vâlcea, paroh la Ocnele Mari, Vâlcea, a fost arestat în perioada 15 august 1952 – 12 august 1953, pentru “agitaÅ£ie ostilă regimului”. Părintele Victor N. Popescu s-a născut la 22 aprilie 1916 în localitatea PetreÅŸti, DâmboviÅ£a ÅŸi a fost paroh la Bezdead, DâmboviÅ£a. Arestat în 1952 ÅŸi condamnat prin sentinÅ£a 668/1952, pentru “manifestări ostile contra regimului” la doi ani de închisoare, a fost deÅ£inut la Canal. Preotul Victor T. Popescu, născut la 17 noiembrie 1906, paroh la LeÅŸile, a fost arestat în perioada februarie 1951 – august 1952 pentru “răspândire de zvonuri false”. Preotul Dumitru Popovici s-a născut în BăceÅŸti, Vaslui, la 26 ianuarie 1911 ÅŸi a funcÅ£ionat ca paroh în FrumuÅŸani, CălăraÅŸi. ÃŽn 1947 a fost condamnat la ÅŸapte ani detenÅ£ie pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Preotul Gheorghe I. Popovici, născut la 6 mai 1924 în localitatea FloriÅ£oaia Veche, judeÅ£ul IaÅŸi, a fost paroh în Ulmi-Liteni, comuna BelceÅŸti, IaÅŸi ÅŸi la biserica SfinÅ£ii Constantin ÅŸi Elena din IaÅŸi. Arestat în noaptea de 1 1 -12 ianuarie 1952 pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”, a fost condamnat prin sentinÅ£a nr. 127 a Tribunalului Militar BucureÅŸti la doi ani detenÅ£ie ÅŸi un an domiciliu forÅ£at. A fost închis la Securitatea din BucureÅŸti, la Jilava, Poarta Albă, Peninsula – Valea Neagră ÅŸi la GaleÅŸ. Părintele Stere Popovici din Lunca, Tulcea, născut la 25 mai 1912 în localitatea TuluceÅŸti, GalaÅ£i, a fost arestat de două ori: prima dată în 1949, când a fost condamnat la trei luni de închisoare de Tribunalul Militar ConstanÅ£a, prin sentinÅ£a nr. 538/49, pentru delictul de “răspândire de ÅŸtiri false”, a doua oară în 1951 pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” de acelaÅŸi tribunal, prin sentinÅ£a nr. 142/51. Din cei 22 de ani la care a fost condamnat a doua oară, a executat 12 ani ÅŸi jumătate; a fost închis la Gherla. Preotul Traian Popovici din Oradea a fost arestat în perioada 16 august 1952-25 aprilie 1953. Preotul Vasile Popovici din GalaÅ£i, născut la 15 septembrie 1910 în Å¢uculeÅŸli, GalaÅ£i, a fost arestat în 1958 ÅŸi condamnat prin sentinÅ£a nr. 89/58 a Tribunalului Militar ConstanÅ£a la trei ani de închisoare pentru “acÅ£iuni potrivnice ordinii de stat”. A fost închis la Periprava. Preotul Sabin I. Porje, născut la 25 iulie 1917 în comuna SârbeÅŸti, Bihor, a fost condamnat de Tribunalul Militar Cluj la ÅŸapte ani de închisoare în 1959. GraÅ£iat în 1964, a slujit în parohiile LatiÅŸtea de VaÅŸcău, Jebceni ÅŸi Lecheceni, judeÅ£ul Bihor. Preotul David Portase din GalaÅ£i, născut la 9 iunie 1910 în localitatea Corni-Covurlui a fost arestat în 1958 ÅŸi condamnat prin sentinÅ£a nr. 89/58 a Tribunalului Militar ConstanÅ£a la trei ani de închisoare pentru activitate legionară. A fost închis la Periprava. Preotul Ioan Porumb, născut în Sânnicolau Român, Bihor, la 11 noiembrie 1914, paroh în Tulea, a fost condamnat, prin sentinÅ£a 194/27. 05. 1960 a Tribunalului Militar TimiÅŸoara, la ÅŸase ani de închisoare corecÅ£ională pentru uneltire. A executat pedeapsa la Oradea, Aiud ÅŸi Insula Mare a Brăilei, până în 1964, când a fost eliberat. Preot în Ciofrângeni, lângă Curtea de ArgeÅŸ, părintele Alexandru Postelnicescu, născut la Curtea de ArgeÅŸ în 13 februarie 1911, a fost închis la Aiud ÅŸi Ocnele Mari timp de ÅŸase ani, după ce a fost condamnat pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” la 25 de ani de închisoare în 1958 prin sentinÅ£a 298/2. 08 a Tribunalului Militar Craiova.

9

Preotul Ion V. Postelnicescu (†), născut în 1884 la MoÅŸoaia, ArgeÅŸ, licenÅ£iat în teologie ÅŸi drept, paroh la biserica “Sf. Gheorghe” din PiteÅŸti, a fost arestat în 1952 pentru trei luni. Arestat din nou în 1959 ÅŸi condamnat la 22 de ani detenÅ£ie, a decedat la Jilava în acelaÅŸi an. Preotul Neculai Postolache din localitatea Sârbi, judeÅ£ul Vrancea, s-a născut în 1910 la Å¢ifeÅŸti, Vrancea. A fost arestat în 1949 ÅŸi condamnat prin sentinÅ£a nr. 663/1950 a Tribunalului GalaÅ£i, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. A executat cinci ani detenÅ£ie la GalaÅ£i ÅŸi la Capu Midia. Preotul Alexandru Preda, născut la 7 mai 1912 în RoeÅŸti, Vâlcea, paroh la CârstăneÅŸti, Vâlcea, a fost închis pentru uneltire, între 1952 – 1954 ÅŸi 1959 – 1964. A doua oară a fost condamnat la ÅŸapte ani de închisoare prin sentinÅ£a 174/1960 a Tribunalului Militar Craiova. Preotul Dionisie Preda, paroh în localitatea PărhăuÅ£i, Suceava, a fost închis între anii 19481951 la Gherla ÅŸi între 1953 – 1955 la Aiud. Preotul Preda Predescu, născut la 24 aprilie 1916 în comuna Bolovani, Ilfov, paroh la Gorganul de Sus, ArgeÅŸ, a fost arestat în perioada 19. 07. 1952- 1.06. 1955. Preotul Grigore Prejbeanu, născut în 1893 la BăleÅŸti, Gorj, paroh în Rosava, BăleÅŸti, apoi slujitor la catedrala din Tg. Jiu, a fost arestat în 1952 la Craiova, apoi închis la Ghencea ÅŸi VăcăreÅŸti. A fost eliberat în 1953, spunându-i-se că a fost arestat din greÅŸeală. A decedat în 1976. Preotul Traian Preoteasa, născut în 1915 în ArgeÅŸ, paroh la Leleasca, Olt, a fost condamnat politic. Preotul Marin Pretorian, născut la 20 martie 1904, în Ghiroiu, Vâlcea, paroh la Văleni, Vâlcea, a fost condamnat pentru “crimă de uneltire” prin sentinÅ£a 17/22. 03. 1961 a Tribunalului Militar BucureÅŸti. S-a aflat în închisoare între anii 1959 – 1964. Preotul Teoctist Pricopan din Eparhia Dunării de Jos a fost condamnat la 12 ani de închisoare, pedeapsă pe care a executat-o între 1948 -1960. După eliberare a devenit paroh al comunei CavadineÅŸti, GalaÅ£i. Preotul Petre Provinceanu, paroh la MeliceÅŸti, Prahova, a fost închis în perioada 17. 08. 1952-3. 09. 1953. Preotul Nicolae Puia, paroh în Alba Iulia, a fost arestat în perioada 15.08. 1952- 12.08. 1953. Preotul Visarion Puiu, născut la 5 iunie 1913 în comuna Tureta din Basarabia, paroh la NegreÅŸti, NeamÅ£ ÅŸi în IaÅŸi, a fost deÅ£inut administrativ în perioada 14. 10. 1949 – 1. 06. 1955. Arestat din nou în 1959 ÅŸi condamnat la ÅŸapte ani de închisoare de Tribunalul Militar IaÅŸi pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”, a fost eliberat în 1964 ÅŸi reîncadrat în parohiile Sărata -Dobreni ÅŸi Gârcina, NeamÅ£. Preotul Augustin PuiuÅ£, născut la 11 martie 1910 în comuna BrăniÅŸca, Hunedoara, paroh la Gialacuta ÅŸi FurcuÅŸoara, Hunedoara, a fost închis în perioada 15. 04. 1952 – 28. 04. 1954. Părintele Daniel Purcăroiu, preot din BraÅŸov, a fost închis în temniÅ£ele comuniste. Preotul Gheorghe Purdea din CoraeÅŸti, Cluj, a fost condamnat în 1952. A trecut pe la Peninsula. Preotul Ioan PuÅŸcaÅŸ, născut la 1 aprilie 1915 în localitatea Ceica, Bihor, paroh la Sânnicolau de BeiuÅŸ, a fost arestat în 1952 ÅŸi condamnat de Tribunalul din Oradea la doi ani de închisoare corecÅ£ională.
10

Preotul Mihai PuÅŸcălău din BoiÅŸtea, Bacău, născut în 1901, a fost condamnat la patru ani de închisoare. Preotul Aurel Puticiu, paroh în Butan-MăgeÅŸti, Bihor, a fost închis în perioada 2. 09. 195913.06. 1960. Preotul Teofil Teodor Radovici de la Mănăstiriea Sihastru, Vrancea, a fost arestat la 7 aprilie 1955 împreună cu alÅ£i 35 de vieÅ£uitori. A fost întâlnit în închisoare de părintele Ion Movileanu. Astăzi trăieÅŸte la Mănăstirea Recea, MureÅŸ. Preotul Constantin Gh. Radu, născut la 26 mai 1910 la Bâldana, DâmboviÅ£a, paroh la UlieÅŸti, DâmboviÅ£a, a fost arestat în perioada 19. 04. 1952 -30.04.1954. Preotul Gheorghe Radu din DănciuleÅŸti, Gorj, a fost deÅ£inut între 1958 – 1964; a decedat după eliberare. Preotul profesor Simion Radu, născut la 18 noiembrie 1906 în Mohu, Sibiu, doctor în teologie, licenÅ£iat al Facultăţii de Litere ÅŸi Filosofie din Cluj, paroh în Cristurul Secuiesc, asistent la Institutul Teologic din Sibiu, a fost deÅ£inut politic în perioada 1952 – 1953. Preotul Åžtefan Rafailă a fost deÅ£inut la Aiud. Epuizat de regimul de detenÅ£ie, a murit în 1958, la câteva luni după eliberare. Diaconul ÅŸi învăţătorul Ioan-Aurel Raica a fost arestat în 1948 pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” ÅŸi închis în temniÅ£ele de la Arad ÅŸi PiteÅŸti, la Canal ÅŸi la ConstanÅ£a. Preotul Emilian Raicu din Tâmpa, MehedinÅ£i, s-a aflat vreme de doi ani în detenÅ£ie. Preotul Teodosie Raicu din Ponoarele, MehedinÅ£i, a fost condamnat la patru ani ÅŸi ÅŸase luni de închisoare. Preotul Gheorghe Raita, născut în 14 aprilie 1906 la Åžona, BraÅŸov, paroh la Săsciori, a fost arestat în 1958 ÅŸi condamnat la ÅŸase ani pentru “favorizarea infractorului”, apoi închis la Aiud. Preotul Iosif RaÅ£ec, născut la Mehadica, judeÅ£ul CaraÅŸ-Severin, în 11 aprilie 1910, paroh în BotineÅŸti, CruÅŸovăţ ÅŸi Mehadica a fost arestat în 1949 pentru activitate legionară; a făcut 12 ani de închisoare corecÅ£ională. Preotul Florian RaÅ£iu s-a născut la 7 aprilie 1901 în localitatea Sicula, judeÅ£ul Arad. După ce a absolvit Academia Teologică din Arad, a funcÅ£ionat între anii 1927 – 1928 ca pedagog ÅŸi profesor suplinitor la Åžcoala normală din Arad ÅŸi mai apoi ca preot în cadrul Episcopiei Aradului. ÃŽn 1956 a fost arestat, condamnat la muncă silnică pe viaţă, pentru “uneltire împotriva ordinii statului”, de către Tribunalul Cluj, prin sentinÅ£a nr. 1100/1957 ÅŸi închis la Gherla. După eliberare, a funcÅ£ionat ca preot în parohia Clopodia, judeÅ£ul TimiÅŸ, între anii 1964 – 1974. Preotul Åžtefan Răcăşanu din Buciumi, Sălaj, a fost arestat în 1952 ÅŸi condamnat prin sentinÅ£a 1050/1952 la cinci ani de închisoare corecÅ£ională, deoarece era membru P.N.Å¢.

11

PREOÅ¢I ÅžI DIACONI ARESTAÅ¢I ÃŽN PERIOADA 1945 -1989 Preotul Teodor Rădoi, născut la 19 iulie 1902 în comuna Crevenciu, Ilfov, paroh în localitatea Noua-Văcărească, IalomiÅ£a, a fost condamant, prin sentinÅ£a 22/29. 01. 1960 a Tribunalului Militar BucureÅŸti, la ÅŸapte ani de închisoare ÅŸi patru de interdicÅ£ie corecÅ£ională pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. A fost graÅ£iat în 1964. Preotul Ion Răducan (†), născut la 21 ianuarie 1907 la GoruneÅŸti, Vâlcea, paroh în FăureÅŸti, a fost arestat în noaptea de 6 – 7 iulie 1959, de la domiciliu. A decedat în noiembrie 1959, la muncă forÅ£ată în comuna Ostrov, raionul Macin. Potrivii certificatului de deces seria Mb, nr. 176570, Răducan Ion a ajuns, după numai patru luni de la data arestării, la « distrofic gr. III ». Preotul Chendea Răducanu, născut la 22 iunie 1907 în RoÅŸiori de Vede, unde a devenit mai târziu paroh, a fost arestat prima oară în perioada 15 august 1952 – 12 august 1953. Arestat din nou în 1960 ÅŸi condamnat de Tribunalul Militar BucureÅŸti, prin sentinÅ£a nr. 134/22. 10. 1960, pentru “uneltire contra ordinii sociale” la 16 ani de muncă silnică ÅŸi ÅŸase ani degradare civică, cu cofiscarea averii, a fost eliberat în 1964. Părintele Boris Răducanu, născut la 2 octombrie 1905 în comuna IsbeÅŸti din Basarabia, preot cu studii în FranÅ£a, Anglia ÅŸi la CernăuÅ£i, paroh la Răduleni, judeÅ£ul Soroca, apoi la Lugoj, Chitila ÅŸi la Slobozia Moară, Ilfov, a fost condamnat de Tribunalul Militar BucureÅŸti, prin sentinÅ£a 54/5. 08. 1961, la 15 ani de temniţă grea ÅŸi opt ani de degradare civică, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. GraÅ£iat în 1964, a devenit paroh în localitatea RoÅŸiori, Ilfov, de unde s-a pensionat în 1977. A murit la 19 decembrie 1990. Preotul Constantin Rădulescu din Vulpeni, RomanaÅ£i, a fost închis la Gherla. Preotul Dumitru Rădulescu, născut la 8 februarie 1896 în MăldăreÅŸti, Vâlcea, călugăr la Mănăstirea SărăcineÅŸti, a fost condamnat pentru uneltire, la doi ani de închisoare, prin sentinÅ£a nr. 1495/1949 a Tribunalului Craiova. A executat pedeapsa la Aiud. Preotul Dumitru Rădulescu, paroh în CăciulaÅ£i, Ilfov, a fost deÅ£inut administrativ în perioada 15. 08. 1952 – 11. 08. 1953. Preotul Ion Rădulescu s-a născut în comuna Spineni, judeÅ£ul Olt, la 1 ianuarie 1910. A urmat clasele primare în comuna natală, Seminarul Teologic la BucureÅŸti ÅŸi facultatea la CernăuÅ£i. Pentru atitudinea sa anticomunistă a fost închis timp de cinci ani, fără să fie judecat. A trecut prin închisorile de la Slatina, Aiud, Ocnele Mari, Canal. La eliberare, în 1953, cântărea doar 37 de kilograme, din 90 cât avea când a intrat în închisorile comuniste. Acasă ÅŸi-a găsit soÅ£ia ÅŸi cei ÅŸase copii daÅ£i afară din locuinţă. I s-a fixat domiciliu obligatoriu, copiii nu i-au mai fost primiÅ£i la ÅŸcoli etc. La vârsta de 88 de ani, părintele Ion Rădulescu se bucură azi de cei opt nepoÅ£i ai săi. Preotul Nicolae Rădulescu din DrăgoieÅŸti, Olt, licenÅ£iat în teologie ÅŸi Drept, a fost deÅ£inut politic. Preotul Petre Rădulescu, născut în 1887, paroh la ObârÅŸia Nouă, Olt, a fost condamnat în 1959 de Tribunalul Militar Craiova la ÅŸase ani de închisoare, dar în 15. 11. 1960 a fost graÅ£iat prin decretul 211/1960 Preotul Victor Rădulescu, născut ui 1908, paroh la biserica Sf. Dumitru din PloieÅŸti, a fost deÅ£inut politic. Preotul Ion RăduÅ£oiu (†) din Dolj a decedat la Periprava în 1961. Constantin Răgălie, născut la 1 iunie 1921 în satul ScăeÅŸti, Dolj, a fost preot în NegoieÅŸti, Gorj. Bănuit legionar, a fost condamnat între 07. 04. 1948 – 27. 05. 1954 si 07. 07. 1959 – 07. 07.
1

1963; a fost închis la Canal ÅŸi la Periprava. După eliberare, a slujit în parohiile Ţânţăreni, Pojaru, ÅžtefâneÅŸti, SăuleÅŸti ÅŸi NegoieÅŸti, Gorj. Preotul Vasile Răspopa, născut la 10 decembrie 1903, paroh în localităţile Rafailă, judeÅ£ul Vaslui, Moreni ÅŸi Jervani, judeÅ£ul Bacău, a fost condamnat de Tribunalul Militar IaÅŸi la ÅŸase ani detenÅ£ie ÅŸi închis în perioada 2. 10. 1959 – 23. 06. 1964 pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Eliberat în 1964, a fost reîncadrat în parohia Marvila, Bacău. Preotul Åžtefan Răşcanu, născut la 2 iunie 1907 în AÅŸchileul Mic, Cluj, greco-catolic trecut în 1948 la ortodoxie, a fost condamnat de Tribunalul Militar Cluj, prin sentinÅ£a 1050/1952 la cinci ani de închisoare pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Preotul Mihai Rednic, paroh în CrăceÅŸti, Oradea, a dispărut la 15 august 1952. Preotul Gavril Relea, originar din Rusu Bârgăului, BistriÅ£a-Năsăud, paroh la Prundu Bârgăului ÅŸi protopop de BistriÅ£a, a fost arestat în 1958 pentru “crimă de uneltire împotriva ordinii sociale”. A efectuat cinci ani de închisoare la Gherla, Periprava ÅŸi Grindu. Azi trăieÅŸte ÅŸi încă slujeÅŸte la Cluj-Napoca. Preotul Gabriel Remizovschi, născut la 13 iulie 1905 în Basarabia, paroh la Râncăciov, DâmboviÅ£a, a fost condamnat de Tribunalul Militar BucureÅŸti la zece ani de închisoare ÅŸi cinci de interdicÅ£ie corecÅ£ională, prin sentinÅ£a 378/15. 04. 1959, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Preotul Nicolae Rentea, născut la 25 iulie 1911 în localitatea Bobu, Gorj, hirotonit în 1939, paroh la OlteniÅ£a, a fost arestat de două ori: prima dată între 19 iunie – 29 august 1945, a doua oară, în perioada 15 septembrie – 15 octombrie 1962. Preotul Arcade Repta din parohia CalafindeÅŸti a fost condamnat politic între anii 1946 1947. Preotul Dobre Rizea (†) a murit în împrejurări suspecte: atras într-o cursă, a fost înjunghiat pe la spate, strangulat ÅŸi aruncat de la etaj. Preotul Constantin Robea, născut la 20 noiembrie 1913 în localitatea Racoviţă, judeÅ£ul ArgeÅŸ, paroh în Otopenii de Jos, BucureÅŸti ÅŸi Tudor Vladimirescu, BucureÅŸti, a fost arestat ÅŸi condamnat la ÅŸase ani de închisoare, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”, prin sentinÅ£a 43/13. 07. 1961 a Tribunalului Militar BucureÅŸti. GraÅ£iat în 1963, a fost eliberat de la Gherla. Preotul Daniel Rodaru 1 din Săldăbagiu Mic, judeÅ£ul Bihor, a fost arestat în 1952 pentru “atentat la putere” ÅŸi condamnat la trei ani de închisoare, de Tribunalul Militar Cluj. Preotul Gheorghe Rodeanu (†), paroh în judeÅ£ul Vâlcea, a murit în închisoarea de la Aiud. Preotul Dumitru Rogoveanu, născut la 23 ianuarie 1905, paroh la Medgidia, ConstanÅ£a, a fost deÅ£inut administrativ în perioada 15. 08. 1952 – 25. 04. 1953. Preotul Teodor Roibu din Dobreni, NeamÅ£, a fost arestat în mai 1947. Preotul Ioan D. Roman, născut la 7 iulie 1912 în comuna DumitriÅ£a, judeÅ£ul BistriÅ£a-Năsăud, paroh la Drăgăşani, a fost condamnat pentru instigare publică la doi ani de închisoare prin sentinÅ£a 294/9. 01. 1950 a Tribunalului Militar Craiova. Reîncadrat ca preot după ieÅŸirea din închisoare, a slujit în parohia Năsăud II, judeÅ£ul BistriÅ£a-Năsăud,

1

Daniel Botaru în volumul Biserica întemniÅ£ată, România 1944 – 1989 publicat de Institutul pentru Studiul Totalitarismului, BucureÅŸti 1998.

2

Preotul Ion Roman, născut la 17 martie 1913 la GrădiÅŸtea, Vâlcea, paroh în Pârâieni, Obislavu, Vâlcea, a fost condamnat pentru uneltire, prin sentinÅ£a ni”. 17/22. 03. 1961 a Tribunalului Militar BucureÅŸti la cinci ani de închisoare. Preotul Ion Roman din Tălmăcel, Sibiu, persecutat pentru că a spovetit persoane căutate de Securitate, a fost arestat ÅŸi închis mai mulÅ£i ani, fără să fie judecat. Preotul Nicolae Roman din Alibunar, Banatul Sârbesc, a fost deÅ£inut politic. Preotul Constantin Romanescu din Deleni, IaÅŸi a fost închis între anii 1952 ÅŸi 1955 pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Preotul Gheorghe Rotaru din parohia Plăvălari, Suceava, a executat o pedeapsă de doi ani la Canal. Preotul Gheorghe RoÅŸca, născut la 11 ianuarie 1909 în Vlăduleni, Gorj, paroh în Piscuri, Olari, Maia ÅŸi Vlăduleni, Gorj, a fost condamnat de Tribunalul Militar Craiova la ÅŸase ani de închisoare pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Eliberat din închisoare, a slujit în parohiile ViÅŸina Veche ÅŸi Vlăduleni. Preotul Sergiu RoÅŸca din Setaci, Soroca, publicist, redactor al mai multor publicaÅ£ii basarabene până în 1944, a fost arestat la 5 decembrie 1948. ÃŽn 1950 se afla la Jilava, apoi la VăcăreÅŸti în spital. Judecat la 4 iunie 1952 ÅŸi condamnat de Parchetul CurÅ£ii BucureÅŸti la trei ani de temniţă grea, zece ani degradare civilă ÅŸi confiscarea averii pentru crimă de război, a fost eliberat la 21 ianuarie 1953. După ce a ieÅŸit din închisoare, a slujit în parohiile Poienari -VulpeÅŸti, SpanÅ£ov, Golia, TomÅŸani ÅŸi Militari I – BucureÅŸti. Preotul Dumitru RoÅŸescu (†) din Râmnicu Sărat a fost ucis în bătaie în lagărul de exterminare de la Capu Midia. Preotul Petre RoÅŸu (†), născut la 11 iulie 1907 în SebeÅŸ, Alba, a studiat Teologia la Sibiu, după care s-a căsătorit în 1931 cu Maria Florescu ÅŸi a fost hirotonit preot pe seama parohiei Hăpria, judeÅ£ul Alba. ÃŽntre anii 1938 -1940 a slujit în parohia Ghelari, iar în 1941 a fost trimis pe frontul din răsărit, în Crimeea ÅŸi Caucaz, ca preot militar cu gradul de căpitan. ÃŽn 1943, fiind rănit pe front, s-a întors în Å£ară, la Spitalul din Sinaia. ÃŽntre 1943 – 1946, a fost preot militar în cadrul Regimentului 10 CălăraÅŸi din SebeÅŸ, Alba. Lăsat la vatră, cu gradul de locotenent-colonel, a funcÅ£ionat ca preot în SebeÅŸ ÅŸi PartoÅŸ. Prima dată a fost arestat în 1956 ÅŸi închis la SebeÅŸ, apoi la Alba Iulia. A doua oară în 1957, a fost arestat ÅŸi închis la Deva. Arestat din nou în 1959 ÅŸi condamnat de Tribunalul Militar din Deva la nouă ani de închisoare, a fost purtat prin Gherla, Aiud, BucureÅŸti, Periprava. A murit în detenÅ£ie în 1964. Cerificatul de deces poartă data 09/ 06/ 1964. Profesorul D. Paulescu, cuscrul părintelui Petre RoÅŸu, crede însă că acesta a fost omorât în lagărul de exterminare Grindul. Părintele Åžtefan RoÅŸu, născut la 28 iunie 1916 în comuna Cacova Ierii, Cluj, a urmat Åžcoala primară în Iara, liceul la Turda ÅŸi Facultatea de Teologie la BucureÅŸti. ÃŽn 1941, după ce s-a căsătorit cu Otilia Craiu din Cacova Ierii, a fost hirotonit preot pentru satul natal, de către mitropolitul Nicolae Bălan. ÃŽn 15 august 1952 la miezul nopÅ£ii, a fost arestat de Securitatea din Iară. Acasă a rămas soÅ£ia părintelui împreună cu trei copii ce plângeau îngroziÅ£i. Transferat la Securitatea din Cluj pentru anchetă, a fost acuzat că a îndemnat credincioÅŸii din Cacova Ierii să nu se înscrie în colectiv ÅŸi că făcea parte din Comitetul JudeÅ£ean Turda al P.N.Å¢. De la Cluj l-au trimis la Gherla, iar după o lună la Canal, în Colonia GaleÅŸ. Aici a lucrat la descărcat vagoane cu pământ. Dacă nu îşi realizau norma, deÅ£inuÅ£ii erau bătuÅ£i cu ciomege. Din cauza muncii istovitoare, a hranei proaste ÅŸi insuficiente, mureau câte doi sau trei în fiecare zi.
3

La 1 decembrie 1952 a fost mutat la Peninsula, o altă colonie, în apropiere de ConstanÅ£a, în care se aflau aproximativ opt mii de deÅ£inuÅ£i politici. Aici a lucrat într-o brigadă specială, formată numai din preoÅ£i; erau supuÅŸi la muncile cele mai grele. La 14 septembrie 1953, părintele Åžtefan RoÅŸu a fost eliberat de la VăcăreÅŸti, iară să fi fost judecat în toată această perioadă de vreun tribunal. S-a întors în parohie, de unde s-a transferat, după 27 de ani de slujire, în localitatea Mihai Viteazul din judeÅ£ul Cluj. Din 1991, de când s-a pensionat, părintele Åžtefan RoÅŸu trăieÅŸte la Turda. Preotul Åžtefan RoÅŸulescu din Strejnicu, Prahova, născut în 1908, a fost deÅ£inut administrativ în perioada 15 august 1952 – 29 ianuarie 1954. Preotul Teodor RoÅŸulescu, paroh la Morteni, DâmboviÅ£a, a fost deÅ£inut administrativ în perioada 15. 08. 1952 – 14. 08. 1953. Preotul Gheorghe Rotărescu, paroh în localitatea ZoreÅŸti, Buzău, a fost arestat în perioada 1952 – 1954 ÅŸi închis la Ghencea – BucureÅŸti, Coasta GaleÅŸ, Peninsula ÅŸi OneÅŸti. Preotul Rudeanu (†) născut în Rudeni, ArgeÅŸ2, a fost arestat ÅŸi bătut în anchetă, până a murit, fiind învinuit că a ajutat partizanii din regiune. Preotul Dumitru Runcanu din Runcu, Gorj, paroh în satul natal, a fost deÅ£inut la Poarta Albă între 1952 ÅŸi 1954. A decedat după eliberare. Preotul Vasile Runcanu din Runcu, Gorj, frate cu Dumitru Runcanu, paroh în DobriÅ£a, Gorj, a fost închis la Aiud între 1952 ÅŸi 1954. Preotul Constantin Gheorghe Rusu din GalaÅ£i, născut la 24 iunie 1916 în localitatea Mihălceni, Râmnicu Sărat, a fost arestat în 1961 ÅŸi condamnat de Tribunalul Militar BucureÅŸti la ÅŸapte ani de închisoare pentru “uneltire împotriva ordinii sociale prin agitaÅ£ie”, pedeapsă din care a executat doar trei ani. A fost închis la Periprava. Preotul Cornel Rusu, originar din Simeria, a fost arestat în ziua NaÅŸterii Domnului din anul 1952 pentru “activitate religioasă intensă”. Eliberat în 1959, a fost arestat din nou în 1959 ÅŸi condamnat la opt ani de închisoare corecÅ£ională, cinci ani degradare civică ÅŸi confiscarea averii. A trecut pe la Gherla, OneÅŸti ÅŸi Periprava. Preotul Gheorghe Rusu, născut la 7 aprilie 1952 în comuna Cenadul Unguresc, a fost deportat în perioada 18. 06. 1951 – 1. 03. 1952 la Răchitoasa, IalomiÅ£a. Preotul Radu Rusu din comuna GogoÅŸu, Dolj, a fost deÅ£inut între 1959-1964. A decedat după eliberare. Preotul Vladimir Rusu din localitatea Războieni, NeamÅ£, a fost închis în temniÅ£ele comuniste. Preotul Lazăr Rusulescu din Topa de Sus, Bihor, a trecut prin închisorile comuniste. Preotul Petru Sabadac (Sabodoc) născut în 29 iunie 1910 la Miclesti, Vaslui, paroh la DăneÅŸti, Portari-Zăpodeni ÅŸi Draxeni-Rebricea, Vaslui, a fost arestat în perioda 19. 07. 1952 – 1. 02. 1955 ÅŸi între 25. 09. 1959 – 31. 07. 1964, a doua o ară fiind condamnat la opt ani de închisoare prin sentinÅ£a 80/1960 a Tribunalului Militar IaÅŸi pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. A trecut pe la Canal, BorzeÅŸti, IaÅŸi, Jilava, Aiud ÅŸi Ostrov. Preotul Constantin Sabău din Dolj a fost închis la Periprava. Preotul Ion Sabău, născut la 20 octombrie 1914 în comuna Foit, Hunedoara, paroh în localitatea Vinerea, judeÅ£ul Hunedoara, a fost condamnat prin sentinÅ£a 105/1959 a Tribunalului Militar
2

În Mărturisitori de după gratii apare « Rudeanu din comuna Sălătruc, Argeş ».

4

BraÅŸov la opt ani de închisoare pentru “uneltire prin agitaÅ£ie”. A trecut prin închisorile de la Aiud ÅŸi Gherla. Eliberat în 1964, a devenit paroh în comuna Bobâlna, judeÅ£ul Hunedoara, de unde s-a pensionat în 1986. Preotul Mihai Sabău din Satu Mare a fost deÅ£inut politic. Preotul Ion Z. Sachelarescu, născut la 20 mai 1906 în BucureÅŸti, a fost condamnat de Tribunalul Militar BucureÅŸti, prin sentinÅ£a 636/8. 06. 1955 la trei ani de închisoare corecÅ£ională pentru “crimă contra umanităţii”. GraÅ£iat în 1955 ÅŸi reîncadrat la parohia Bărbătescu Vechi din BucureÅŸti, a fost arestat din nou în 1958 ÅŸi închis până în septembrie 1962. Părintele Stelian Sachelarie s-a născut la 15 mai 1910 în localitatea Smârdan – Buzău. A slujit ca preot în Râmnicelu, judeÅ£ul Buzău, până în 1952 când a fost arestat pentru “sabotaj economic”. A executat zece luni de închisoare la Râmnicu Sărat ÅŸi Buzău. Preotul Dumitru Saghel, născut la 5 septembrie 1911, paroh în localitatea Ghirdoveni, DâmboviÅ£a, a fost arestat în 1959 pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” ÅŸi condamnat la 15 ani de muncă silnică. A executat pedeapsa la Jilava ÅŸi Aiud. Preotul Teodor Samoilă din Cernavodă a fost condamnat la 16 ani de muncă silnică pentru activitatea sa în cadrul MiÅŸcării NaÅ£ionale de Rezistenţă anticomunistă din Dobrogea. Preotul Vasile Samoilă, născut în 1908 în Cacova Ierii, judeÅ£ul Cluj, paroh în LuduÅŸ, a fost arestat în perioada 1950 – 1954 ÅŸi închis la Cluj, Gherla ÅŸi la Canal. A funcÅ£ionat ca preot ÅŸi în parohiile LupÅŸa, Deag ÅŸi Teaca, judeÅ£ul BistriÅ£a-Năsăud, de unde s-a pensionat. A slujit ca preot timp de 45 de ani. Preotul Gheorghe I. Sandu, născut la 2 februarie 1910 în comuna Tănăsoaia, Vrancea, paroh la biserica Sf. Ioan din Bârlad, a fost arestat în 1958 ÅŸi condamnat la 14 ani de muncă silnică prin sentinÅ£a 766/1958 a Tribunalului Militar IaÅŸi. Preotul Ilie I. Sandu, născut la 2 decembrie 1908 în comuna Meteleu, Prahova, paroh în comuna Tămădău, Ilfov, a fost deÅ£inut administrativ în perioada 18. 07. 1952 – 13. 05. 1954. Preotul Sabin Sas, născut în 1908, paroh în localitatea Horia, judeÅ£ul Arad, a fost condamnat la un an ÅŸi ÅŸase luni de închisoare. Preotul Constantin Savu, născut la 30 septembrie 1915 în localitatea Dragoslavele, ArgeÅŸ, paroh în comuna Chilii, DâmboviÅ£a, a fost închis în perioada 18. 11. 1950 – 18. 11. 1952. Åži-a dat foc în momentul în care Securitatea a venit să-1 aresteze a doua oară. Preotul Gheorghe Savu din localitatea Preluca, MaramureÅŸ, a fost arestat la 15 februarie 1952. Arhidiaconul Teodor Savu din Oradea, doctor în teologie, născut la 20 februarie 1916 în localitatea Sînnicolau, Bihor, a fost condamnat în 1952, pentru “favorizarea infractorului” la patru ani de închisoare prin sentinÅ£a 487/1950 a Tribunalului Militar BucureÅŸti. Preotul Florian Sărmărescu (Sămărăscu) de la biserica Sf. Nicolae din PiteÅŸti a fost arestat în 1959 ÅŸi condamnat la patru ani de închisoare. A slujit, după eliberare, la parohia Militari I, BucureÅŸti. Preotul Ion SămărghiÅ£an, născut la 13 octombrie 1910 în localitatea Petea, paroh la Cerghid, MureÅŸ, a fost arestat în 1947 ÅŸi condamnat la cinci ani de închisoare pentru că 1-a adăpostit pe Nichifor Crainic. A fost închis la BucureÅŸti ÅŸi Aiud. Preotul Onoriu Săndulescu, născut în 1898 în Homiceni, Bârgoani, NeamÅ£, paroh la GlăvăneÅŸti, IaÅŸi, a fost arestat în 1946 ÅŸi închis, fără să fie judecat, la Aiud ÅŸi Gherla.
5

Părintele Ioan SărăcuÅ£u s-a născut la 10 februarie 1912 în comuna Ardeoani, judeÅ£ul Bacău. La opt ani ÅŸi jumătate a rămas orfan de tată. Åžcoala primară a făcut-o în satul natal, Seminarul Teologic la Roman iar facultatea la CernăuÅ£i, terminând studiile în 1938. ÃŽn 1940 a fost hirotonit diacon, iar în 1942 preot pe seama parohiei VerÅŸeÅŸti, după care s-a transferat întâi la parohia Schitu-Frumoasa, apoi la SolonÅ£, judeÅ£ul Bacău. Aici a slujit până când s-a pensionat în 1986, perioadă întreruptă de condamnările pe care le-a suferit. Prima dată a fost arestat din iulie până în decembrie 1944 ÅŸi închis la Târgu Ocna, deoarece a predicat împotriva “fiarei roÅŸii venite de la Răsărit”. A doua oară a fost arestat în 1952 ÅŸi trimis la Canal până în 1954. A treia oară a fost condamnat la 25 de ani de închisoare, în 1959, pedeapsă redusă în urma rejudecării procesului, la nouă ani. Trimis la Aiud ÅŸi Jilava, a ieÅŸit din închisoare în 1964. SoÅ£ia sa, care a fost dată afară din învăţământ ÅŸi apoi reîncadrată la aceeaÅŸi ÅŸcoală ca femeie de serviciu, a înaintat divorÅ£ul în vreme ce era închis. Copiii săi au fost nevoiÅ£i să-ÅŸi schimbe numele, pentru a fi primiÅ£i în învăţământul superior, etc. Åži după eliberare a fost mereu reÅ£inut de Securitate câte două – trei zile, în încercarea de a-1 determina să colaboreze cu ei. Asemenea presiuni s-au făcut asupra părintelui până în noiembrie 1989. Părintele Constantin Sârbu, născut la 10 ianuarie 1905, ctitor al azilului de bătrâni de pe lângă Episcopia HuÅŸilor ÅŸi al bisericii SfinÅ£ii împăraÅ£i -Bariera Vergu, BucureÅŸti, a fost arestat la 10 ianuarie 1954 ÅŸi eliberat la 10 ianuarie 1962, după care i s-a stabilit domiciliu obligatoriu la ViiÅŸoara, Bărăgan, până în 1964. După ieÅŸirea din închisoare, a fost paroh ÅŸi ctitor la biserica Sapientei, BucureÅŸti, unde este înmormântat. A decedat la 23 octombrie 1975, la scurtă vreme după ce Securitatea 1-a internat într-un centru de boli mintale. Preotul Dumitru Sârbu din GalaÅ£i, născut la 1 aprilie 1894 în BraniÅŸtea, GalaÅ£i, a fost arestat în 1958 ÅŸi condamnat prin sentinÅ£a nr. 411/58 a Tribunalului Militar ConstanÅ£a, la 24 de ani de muncă silnică pentru “uneltire împotriva ordinii sociale prin agitaÅ£ie”, pedeapsă din care a executat ÅŸase ani. A fost închis la Periprava. Preotul Gheorghe Sârbu din localitatea Åžtefan cel Mare, Bacău, a fost închis în temniÅ£ele comuniste. Preotul Ioan Sârbu, născut la 4 septembrie 1903 în comuna Zăpodeni, Vaslui, hirotonit preot în decembrie 1928 pentru parohia CurseÅŸti, Vaslui, a fost condamnat, prin sentinÅ£a 669/4. 08. 1950 a Tribunalului Militar IaÅŸi, la un an de închisoare pentru instigare. Preotul Ion Gh. Sârbu, născut la 13 septembrie 1913 în localitatea Schela, Gorj, paroh la BălceÅŸti ÅŸi Brătuia, Gorj, a fost condamnat de Tribunalul Militar Craiova, în 1952, la 15 ani de închisoare pentru uneltire. Eliberat în 1964, a slujit în parohia MoÅŸteni – DobroteÅŸti, Giurgiu, de unde s-a pensionat în 1985. Preotul Sandu I. Sârbu, născut la 5 noiembrie 1913 în comuna Băleni, paroh la Cengogia, Tulcea, a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru instigare, prin sentinÅ£a 380/19. 06. 1950 a Tribunalului Militar ConstanÅ£a. în urma recursului, pedeapsa i s-a redus la opt luni de închisoare. După eliberare, a slujit în parohia Spineni, Vaslui. Preotul Constantin Sburlan, născut la 28 septembrie 1912 în comuna ZiliÅŸteanca, Buzău, paroh în Ponoagele, Buzău, a fost închis în perioada februarie 1949 – august 1950 la Buzău ÅŸi BraÅŸov, apoi la Canal din septembrie 1952 până în iunie 1954, iar a treia oară la PloieÅŸti, Jilava, Aiud ÅŸi în Deltă în intervalul februarie 1958 – august 1964, în urma condamnării la opt ani de închisoare pentru uneltire de către Tribunalul Militar GalaÅ£i. Preotul Dumitru Scarlat, născut la 22 iulie 1911 în comuna Bulbucata, Ilfov, paroh la Velea, Ilfov, a fost condamnat administrativ la cinci ani de închisoare pentru activitatea sa în cadrul P.N.Å¢.ului. Eliberat de la VăcăreÅŸti în 1953, a revenit la parohie.

6

Preotul Alexandru Scărlătescu, născut în 1914, paroh la biserica Sfânta Ecaterina din PloieÅŸti, a fost reÅ£inut de Securitate pentru cercetări, între 15.08.1953-3.09.1953. Preot în Deagu de Sus, protopopiatul CosteÅŸti, ArgeÅŸ, Gheorghe Scărlătescu s-a născut la 7 februarie 1924 în Deagurile, ArgeÅŸ. ÃŽn 1952 a fost arestat pentru “manifestări duÅŸmănoase la adresa guvernului” ÅŸi condamnat, prin sentinÅ£a nr. 220/1. 04. 52, la un an detenÅ£ie, pedeapsă executată la PiteÅŸti, GaleÅŸ ÅŸi Poarta Albă. Preotul Gheorghe Scrob din Vadu MoÅ£ilor, Alba, era deÅ£inut la Canal în 1952. Preotul Costin Sebe, paroh în BucureÅŸti, a fost deÅ£inut administrativ în perioada 16. 08. 1952 – 14. 08. 1953. Preotul Gheorghe SepeÅ£ean din Sarusigiu, Arad, a fost deÅ£inut politic. Preotul Vasile Serghie, născut la 3 iunie 1913 în localitatea Gohor, judeÅ£ul GalaÅ£i, licenÅ£iat al Facultăţii de Teologie din CernăuÅ£i, a fost condamnat de Tribunalul Militar IaÅŸi la 12 ani de închisoare prin sentinÅ£a 633/1958. A ieÅŸit din închisoare în 1964. Preotul Ion Sevastre, paroh în Corod, GalaÅ£i, a fost arestat la 16 noiembrie 1948 ÅŸi condamnat pentru uneltire, la cinci ani de închisoare prin sentinÅ£a 142/1950 a Tribunalului Militar GalaÅ£i. Preotul Marin Sima, paroh în Fălăştoaca, Ilfov, a fost închis în perioada 19. 07. 1952 – 2. 05. 1954. Preotul Gheorghe Simionescu, născut la 20 iulie 1895 la PietroÅŸiÅ£a, paroh în satul natal, a fost arestat în 1952 ÅŸi condamnat la doi ani de închisoare ca fost fruntaÅŸ local al PNÅ¢. A trecut pe la PiteÅŸti. Preotul Gheorghe I. Simionescu, născut în 1921 în comuna PăroÅŸi, Olt, numit preot în parohia UrÅŸi, Olt, transferat apoi la PăroÅŸi, a fost hărÅ£uit de-a lungul anilor, pentru diverse motive, ca urmare a atitudinii anticomuniste; în 1949 un activist al P.C.R. 1-a bătut cu patul armei în faÅ£a întregului sat. ÃŽn 1953 a fost trimis la muncă forÅ£ată la termocentrala de la DoiceÅŸti. Preotul Ioan Simionescu, născut la 22 noiembrie 1890 la SâmbureÅŸti, paroh în localitatea PăroÅŸi, azi Leleasca, Olt, a obÅ£inut licenÅ£a în teologie în 1916 ÅŸi a fost hirotonit pentru parohia Topana în 17 martie 1919, de unde s-a transferat în 1920 la PăroÅŸi. A avut unsprezece copii. Condamnat prin sentinÅ£a 1109/1951 a Tribunalului Militar din Craiova pentru “uneltire contra ordinii sociale”, a executat pedeapsa la CaransebeÅŸ. Preotul Ioan Simu din Ticvaniu Mare, CaraÅŸ-Sevcrin, paroh la Câmpul lui Neag, judeÅ£ul CaraÅŸ-Severin, a fost arestat de două ori: prima dată între 1948 – 1952, a doua oară în perioada 1. 07. 1952 – 1. 07. 1955. După eliberare, a lucrat o vreme ca tâmplar ÅŸi apoi ca îngrijitor de animale, iar din 1965 a fost reîncadrat ca preot paroh în localitatea Moniom, CaraÅŸ-Severin, de unde s-a pensionat în 1977. Preotul Septimiu Simu din Ceanu Mic, Cluj, a fost închis la Peninsula, într-un grup de 90 de preoÅ£i. Preotul Apostol Sincu din Islaz a fost deÅ£inut politic. Preotul Ioja Sinisie (†) din RănuÅŸa, judeÅ£ul Arad, condamnat la 15 ani de muncă silnică, a murit bolnav de T.B.C. la Tg. Ocna. Preotul Ion Smarandache, născut în 1907, paroh la Corabia, a fost arestat în 1951 ÅŸi condamnat la un an de închisoare pentru “sabotaj economic”. A executat pedeapsa la Caracal. Preotul Åžtefan Smărăndescu (†) din Dăbuleni, Dolj, legionar, a decedat la Periprava, în 1961.
7

Preotul Vasile Smărăndoiu, născut în 1910 la Măciuca, Vâlcea, paroh în aceeaÅŸi localitate, a fost arestat în 1959 ÅŸi condamnat la trei ani de închisoare. A executat pedeapsa la Craiova ÅŸi Periprava. Preotul Aurel Socaciu, născut la 22 decembrie 1902 în comuna Ragla, judeÅ£ul BistriÅ£aNăsăud, paroh în localitatea RuÅŸii-MunÅ£i, judeÅ£ul MureÅŸ, a fost deÅ£inut administrativ în perioada februarie 1950 – august 1951. Preotul Ilie Soceanu (†), paroh la biserica Sf. Ioan Botezătorul din PloieÅŸti, a murit în închisoare. Vasile SocieneanÅ£u, preot din Sacul, CaraÅŸ-Severin, a fost deÅ£inut politic. Preotul Ioan Sofican, născut la 2 august 1914 în comuna BuiceÅŸti, Dolj, paroh în Argetoaia, Dolj, a fost deÅ£inut administrativ în perioada 1. 07. 1959- 13. 12. 1960. Preotul Vasile Soroagă din BucureÅŸti era închis la Jilava în 1945. Preotul Alexandru Spinciu, născut la Ocnele Mari la 28 noiembrie 1924, paroh în Turda, a fost arestat în 1949 ÅŸi închis la Jilava ÅŸi Aiud. Preotul Spiridon Spulber din BălăbăneÅŸti, GalaÅ£i, născut la 12 iunie 1907 la BogheÅŸti, a fost arestat în 1959 ÅŸi condamnat la 16 ani de muncă silnică, de către Tribunalul Militar ConstanÅ£a, prin sentinÅ£a 411/59, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale prin agitaÅ£ie”. A executat cinci ani din această pedeapsă la Periprava. Preotul Åžtefan Staicu din Dolj a avut domiciliu forÅ£at timp de patru ani. Ieromonahul Constantin Calinic Stan de la Mănăstirea Sihastru, Buzău, a fost arestat în 1960 împreună cu alÅ£i 35 de vieÅ£uitori ai Mănăstirii, pentru activitate duÅŸmănoasă împotriva regimului ÅŸi condamnat la cinci ani de închisoare. Preotul Dumitru Stan, născut la 24 iulie 1908, paroh în PlatoneÅŸti, IalomiÅ£a, a fost arestat în 1949 pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Preotul Ilie Stan (†), născut la 1 iunie 1904 în comuna GuÅŸoeni, Vâlcea, paroh la DiculeÅŸti, în acelaÅŸi judeÅ£, a fost condamnat pentru uneltire, prin sentinÅ£a nr. 18/22. 03. 1961 a Tribunalului Militar BucureÅŸti, la zece ani detenÅ£ie; a decedat în închisoare la Aiud.3 ÃŽn perioada 1948 – 1949 a fost condamnat pentru prima oară de către Tribunalul Militar BucureÅŸti ÅŸi deÅ£inut doi ani. A doua oară a avut o pedeapsă aÅŸa-zis administrativă, în penitenciarele: Craiova, PiteÅŸti, PopeÅŸti-Leordeni ÅŸi BucureÅŸti. în perioada 1952-1955. ÃŽn intervalul 1956 – 1957 a avut domiciliu forÅ£at în comuna Zagna -Vădeni, unde a lucrat ca zilier în agricultură. Ultima condamnare a fost: 16 ani de muncă silnică ÅŸi ÅŸase degradare civică, în 1961, dar a murit în ziua de 3 august 1962. Ieromonahul Ion Mina Stan, preot la Mănăstirea Cornetu, Vâlcea, a fost arestat în 1955 ÅŸi condamnat la ÅŸase luni de închisoare. Arestat din nou în 1960 de Securitatea GalaÅ£i, a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru “afirmaÅ£ii duÅŸmănoase la adresa regimului”. Preotul Sisoe Stanca, născut la 6 iulie 1915 în Boteni, ArgeÅŸ, paroh în comuna natală, a fost deÅ£inui administrativ în perioada 16. 10. 1959 – 9. 05. 1960. Preotul Nicolae Stanciu, născut la 2 mai 1905 în comuna Blăjeni, Hunedoara, a fost deÅ£inut administrativ în perioada 29. 07. 1952 – 12. 05. 1954. Reîncadrat în cler, s-a pensionat în 1977 din parohia Valea Brad, judeÅ£ul Hunedoara.
3

Potrivit volumului Mărturisitori de după gratii a decedat la Brăila

8

Preotul Radu Stanciu, paroh în Brăila la biserica Cuvioasa Paraschiva, a fost condamnat de Tribunalul Brăila la cinci ani de închisoare pentru “atitudine ostilă regimului”. Preotul Dumitru Stancu, născut la 28 ianuarie 1900 în comuna Gostavăţ, Olt, paroh la Isbiceni, Olt, consilier patriarhal ÅŸi preot în BucureÅŸti, a fost deÅ£inut administrativ în perioada 16. 08. 1952 – 18. 06. 1954. Preotul Gheorghe Stancu-Rădulescu, născut în comuna BuciniÅŸu, Olt, paroh la CruÅŸovu, Olt. deputat P.S.D., a fost arestat în 1959 ÅŸi condamnat la zece ani de închisoare. GraÅ£iat în 1964, a slujit la o biserică din BucureÅŸti. Preotul Teodor Stăiculescu, născut la 23 octombrie 1906 la BroÅŸteni, Vâlcea, paroh la Drăganu, Vâlcea, a fost arestat în 1959 pentru uneltire ÅŸi condamnat la cinci ani de închisoare. Preotul Marin Stăncescu, născut la 15 mai 1905 la Tâmpeni, Olt, paroh la Dealu Bisericii, a fost condamnat între anii 1948 – 1954, 1954 – 1955. 1958 – 1964 pentru activitate contra clasei muncitoare. Preotul Nicolae Stăncescu, născut la 10 decembrie 1906 în comuna GreceÅŸti, MehedinÅ£i, paroh în Secu, Dolj, a fost arestat de două ori: prima dată între 25. 09. 1948 – 25. 04. 1949, iar a doua oară între 2. 07. 1959 – 9. 05. 1964. S-a pensionat în 1973 de la parohia Tămădău, Ilfov. Preotul Toma Stănciulescu, născut la 22 iulie 1910 în comuna RăieÅŸti, Vâlcea, slujitor la parohia Cotroceni din BucureÅŸti, a fost condamnat prin sentinÅ£a 142/21. 11. 1960 a Tribunalului Militar BucureÅŸti la zece ani de închisoare ÅŸi ÅŸase de interdicÅ£ie corecÅ£ională pentru “uneltire contra ordinii sociale”. A fost eliberat de la Periprava în 1964. Preotul Ion Stănculescu, născut la 1 septembrie 1906, la Potcoava. Olt, paroh la BălÅ£aÅ£i, Olt, a fost închis pentru uneltire în perioada 1959 – 1960. Diaconul Dumitru Stănescu a fost arestat în lotul preotului Iliescu Palanca. A trecut prin închisoarea de la Tg. Ocna. Preotul Florian Stănescu, născut la 27 martie 1911 la Gighera, Dolj, paroL la Muiereasca de Jos, Vâlcea, a fost arestat pentru uneltire, în perioada 1952- 1953. Preotul Ioan Stănescu, născut la 28 ianuarie 1911, paroh în Secara, Teleorman, a fost condamnat la trei luni de închisoare pentru agitaÅ£ie, prin sentinÅ£a 1192/1949 a Tribunalului Militar Craiova. Preotul Mircea Stănescu din localitatea MânzăleÅŸti – Jghiab, Buzău, a fost condamnat la 12 ani de muncă silnică ÅŸi confiscarea averii în 1959 pentru “crima de uneltire contra ordinii sociale”. Preotul Nicolae Stănescu, născut în 30 septembrie 1905 la TeiuÅŸ, Olt, unde a devenit mai târziu paroh, a fost închis pentru uneltire între 1952 – 1953, 1954- 1956 ÅŸi 1959- 1964. Preotul Åžtefan Stănescu, născut la 12 iulie 1903 în RădoieÅŸti, Ilfov, paroh în localitatea BivoliÅ£a, Ilfov, a fost condamnat în perioada 8 august 1952 – 23 decembrie 1955. Preotul Åžtefan Stănilă, născut la 22 februarie 1915 la MăceÅŸul de Sus, Dolj, paroh în Goicea Mare ÅŸi Popoviceni, Dolj, a fost arestat în 1959 ÅŸi deÅ£inut până în 23 iunie 1963 la Periprava ÅŸi Salcia. Părintele Dumitru Stăniloae, profesor universitar, academician, ilustru reprezentant al teologiei ortodoxe, născut la 16 iunie 1903 în comuna Vlădeni, BraÅŸov, a urmat cursurile Facultăţii de Teologie din CernăuÅ£i, continuînd să studieze la Sibiu, Atena, Munchen ÅŸi Paris. A fost hirotonit diacon în 1931, iar preot în 1932. Arestat în lotul “Rugului Aprins” de la Antim în 1958, a fost închis la Jilava până în 1959, mutat apoi la Aiud până în 1963.
9

Preotul Grigore StegăruÅŸ, născut la 21 noiembrie 1906 la PăuÅŸeÅŸti, Otăsău, Vâlcea, paroh la OteÅŸani, Vâlcea, a fost arestat în 1958 ÅŸi condamnat prin hotărârea 1366/16. 10. 1958 a Tribunalului Horezu pentru uneltire, la un an de închisoare. Preotul Ion Stere din comuna Lunca, judeÅ£ul Tulcea, tată a cinci copii, a fost condamnat la 25 de ani de închisoare pentru activitatea sa anticomunistă în cadrul grupului de rezistenţă Babadag. Preotul Ioan Steru, paroh la Cicârlău, MaramureÅŸ, a fost arestat la 14 februarie 1952. Părintele Petre Stoenac, născut la 2 noiembrie 1901 în Barca, Dolj, paroh la TomÅŸani, Vâlcea, a fost arestat între anii 1948 – 1953 ÅŸi 1959 – 1961 pentru uneltire. Preot în localitatea Crucea, părintele Florin Stoian, născut la 27 decembrie 1916 în comuna BorduÅŸelu, IalomiÅ£a, a fost închis doi ani, începând cu 1952, la Aiud, Gherla ÅŸi Canal, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”, în 1959 este din nou condamnat, prin sentinÅ£a 943/22. 09. 1959 a Tribunalului Militar BucureÅŸti, la zece ani de închisoare ÅŸi cinci de interdicÅ£ie corecÅ£ională, sentinţă modificată de acelaÅŸi tribunal în 12 ani de muncă silnică ÅŸi opt degradare civică. La ieÅŸirea din închisoare, în 1964, a fost reîncadrat ca preot paroh. Preotul Ion Stoian (†) din Dolj a decedat la Periprava în 1961. Preotul Octavian Stoica, născut la 24 noiembrie 1913 la Åžendreni, GalaÅ£i, paroh la Sălceni, Vaslui, a fost deÅ£inut administrativ între 1952 – 1954 ÅŸi din 1958 până în 1961. Părintele Åžtefan Stoica, născut la 19 aprilie 1907, s-a aflat în închisori, lagăre ÅŸi colonii de muncă timp de zece ani, în perioada 14 octombrie 1944 – 10 mai 1964. A trecut prin închisorile de la Craiova, Jilava, VăcăreÅŸti, Suceava, Alba Iulia ÅŸi Lugoj, precum ÅŸi prin lagărele de muncă de la Bârcea Mare, BorzeÅŸti, LucăceÅŸti, Periprava etc. Familia i-a fost dată afară din locuinţă ÅŸi mutată întro bucătărie; soÅ£ia ÅŸi fiica i-au fost date afară din învăţământ. După ce a ieÅŸit din închisoare, a fost reîncadrat ca preot, dar până în decembrie ’89 a fost periodic anchetat. Preotul Vanghele Stoica, originar din Cotorca, Buzău, a fost deÅ£inut la Gherla. A murit în 3 decembrie 1988. Preotul Constantin Stoicescu, născut la 29 ianuarie 1913 în comuna Vintilă-Vodă, Buzău, paroh în RoÅŸtina, Buzău, a fost arestat în perioada 19. 02. 1949 – 15. 02. 1956, iar între 1956 – 1959 a avut domiciliu obligatoriu în Bărăgan, în comuna Răchitoasa. Din 1959 până în 1964 a fost din nou arestat. După ce a ieÅŸit din închisoare a slujit în parohiile Åžarânga, judeÅ£ul Bacău ÅŸi TăbăraÅŸti, unde a murit la 22 aprilie 1981. Preotul Iulian Stoicescu, născut la 10 aprilie 1911 în comuna RetevoieÅŸti, ArgeÅŸ, paroh în BucureÅŸti, a fost condamnat la nouă ani de închisoare ÅŸi patru ani interdicÅ£ie corecÅ£ională, prin sentinÅ£a 142/17. 11. 1960 a Tribunalului Militar BucureÅŸti, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. A fost torturat în anchetă , fiindu-i strivite degetele de la picioare. La Aiud s-a aflat în aceeaÅŸi celulă cu preotul catolic Schubert, cu care se ruga împreună, alternând acatistele cu rozariul. După ce a ieÅŸit din închisoare a slujit la biserica Flămânda din strada Olimpului, BucureÅŸti. Preotul Nicolae Stoicescu din localitatea PloÅŸniÅ£a, Buzău, a murit după 16 ani de detenÅ£ie. Preotul Stan Stoicescu, născut la 21 martie 1909 la RobăneÅŸti, paroh la GropÅŸani, Olt, a fost arestat în 1959 ÅŸi condamnat de Tribunalul Militar Craiova pentru uneltire, la ÅŸapte ani de închisoare. Preotul Dimitrie Stoichescu din Teregova, CaraÅŸ-Severin, a fost deÅ£inut politic. ÃŽn 1956 se afla în comuna Răchitoasa cu domiciliu obligatoriu. Preotul Vasile I. Stoleru (†)din Bălăceana, Suceava, arestat în 1959, a murit la Aiud în 1960.

10

PREOÅ¢I ÅžI DIACONI ARESTAÅ¢I ÃŽN PERIOADA 1945 -1989 Părintele Åžtefan Straja, născut la Cacova Ierii, judeÅ£ul Cluj, în 29 august 1911, paroh la RuÅŸi, preot ÅŸi profesor la Sibiu, a fost condamnat în 1948, la 15 ani de muncă silnică pentru “acÅ£iuni contra clasei muncitoare”. Eliberat în 1958, a fost din nou arestat pentru încă patru ani ÅŸi închis la Aiud, Gherla, Tg. Ocna ÅŸi GalaÅ£i. între 1967 – 1970 a slujit în parohiile RuÅŸi ÅŸi Mag, judeÅ£ul Sibiu. Preotul AIexe Străistaru, născut la 17 februarie 1917 în localitatea Chirianca din U.R.S.S., paroh în Sascut, Bacău, a fost arestat în 1951 ÅŸi condamnat la trei ani de închisoare pentru uneltire prin sentinÅ£a 95/1951 a Tribunalului Militar GalaÅ£i. A fost închis la Aiud, FocÅŸani, GalaÅ£i, Jilava ÅŸi la Canal. Preotul Alexandru Strejnicu, născut în 1895, paroh în PloieÅŸti la biserica Sfântul Ioan, a fost arestat în 1950 ÅŸi închis patru ani la Aiud. Preotul Nicolae Stroe, născut la 26 iunie 1908 la PăuÅŸeÅŸti-MăglaÅŸi, judeÅ£ul Vâlcea, paroh la I rânceÅŸti, Vâlcea, a fost arestat pentru uneltire, în perioada 1952-1953.
;

Preotul Andrei Nicolae Stroescu, născut la 16 septembrie 1920 în comuna GlămbocataCălugărita, judeÅ£ul DâmboviÅ£a, fiul lui Andrei ÅŸi al Ioanei, paroh în Leordeni, a fost condamnat la ÅŸapte ani de închisoare, pentru activitate în cadrul P.N.Å¢. A trecut prin Jilava, Aiud ÅŸi Gherla. Preotul Ion Stroiescu din Sovarna de Sus, MehedinÅ£i, a fosl deÅ£inut politic. Preotul Ion Suciu din BucureÅŸtii Noi a fost arestat pentru construcÅ£ia unei biserici. Preotul Petru Suciu din Drighiu, sat lângă Åžimleul Silvaniei, a fost deÅ£inut politic. Preotul Ioan Sumedrea, născut la 17 septembrie 1908, paroh la Cheia-Bran, judeÅ£ul BraÅŸov, a fost condamnat pentru uneltire, la ÅŸase ani de închisoare de Tribunalul Militar BraÅŸov. Eliberat în 1964 s-a întors în parohia sa. Preotul Ciprian Suorăşan, născut la 24 mai 1928 în Valea Lungă, Sălaj, paroh în Geaca. Sălaj, a fost arestat în 1949 ÅŸi condamnat la cinci ani de închisoare pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Preotul Isaia Suru, născut la 6 iunie 1907 în localitatea Duboz, judeÅ£ul TimiÅŸ, licenÅ£iat al Facultăţii de Teologie din BucureÅŸti, a funcÅ£ionat ca profesor la Academia Teologică din CaransebeÅŸ între anii 1932 – 1937. apoi ca preot la parohia CaransebeÅŸ până la 4 septembrie 1958, când a fost arestat. Judecat de Tribunalul Militar TimiÅŸoara pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”, a fost condamnat la opt ani de închisoare ÅŸi întemniÅ£at la Penitenciarul Aiud. în 1964 a fost reîncadrat ca preot în parohia Turnu Ruieni, protopopiatul CaransebeÅŸ, de unde s-a pensionat în 1970. A decedat la 5 februarie 1974. Preotul Remus Suru din BucoÅŸniÅ£a, CaraÅŸ-Severin, a fost deÅ£inut politic. Preotul Tonia Suru din Verendin, CaraÅŸ-Severin, a fosl închis în temniÅ£ele comuniste. Preotul Ioan Åžandra din Răbăgani, Bihor, născut la 10 ianuarie 1914 în localitatea StracoÅŸ, Bihor, a fost arestat în 1952 ÅŸi condamnat de Tribunalul Militar Oradea, pentru uneltire, la trei ani detenÅ£ie. Preotul Gheorghe Serculescu (Seiculescu, Åžeiculescu, Stăiculescu) din Alexandria, a fost arestat la 15 august 1952 ÅŸi dus la Canal, bolnav, pentru a executa o pedeapsă de muncă silnică de 60 de luni, potrivit mărturiei părintelui Emil Băldescu. Preotul Alexandru Åžendrea din Valea Ierii, Cluj, a fost arestat în 1952.
1

Preotul Traian ÅžendruÅ£iu din Cizer, Sălaj, a fost arestat în 1955 ÅŸi condamnat de Tribunalul Militar Oradea pentru uneltire, prin sentinÅ£a nr. 261/1955, la cinci ani ÅŸi ÅŸase luni de închisoare pentru “activitate intensă contra clasei muncitoare”. Preotul Dumitru Åžerban s-a născut la 1 iunie 1908 în localitatea Români, NeamÅ£. A slujit în parohiile Crucea, judeÅ£ul NeamÅ£, CristeÅŸti-Buda, lângă Târgu Frumos, OÅŸlobeni ÅŸi Agapia. Arestat în 1962, a fost condamnat de Tribunalul raionului Tg. NeamÅ£, la trei ani de închisoare pentru “atitudine duÅŸmănoasă faţă de regimul democrat-popular”. Eliberat în 1964 ÅŸi încadrat ca preot paroh în FloiseÅŸti, NeamÅ£, s-a pensionat în 1985. Părintele Dumitru M. Åžerban (†), născut la 11 iunie 1907 în comuna Poiana de Sus, DâmboviÅ£a, a urmat ÅŸcoala primară în satul natal, apoi cursurile Seminarului Centrai ÅŸi ale Seminarului “Patriarhul Miron” din Câmpulung Muscel. în 1938 a absolvit Facultatea de Teologie din BucureÅŸti. A colaborat la o serie de publicaÅ£ii precum “Satul” sau “Tinerimea CreÅŸtină”, semnând articole cu pseudonimul Mitică Ţăranu. La 20 octombrie 1935 s-a căsătorii cu Elena Nicolae din satul DomniÅ£a BălaÅŸa (Zidurile), comuna Crovu (astăzi OdobeÅŸti). Hirotonit diacon, la 31 august 1936 ÅŸi apoi preot pe seama Mănăstirii Surpatele din judeÅ£ul Vâlcea, a funcÅ£ionat aici până în decembrie 1940, când s-a transferat în satul soÅ£iei sale. ÃŽn timpul studenÅ£iei a cunoscut un fruntaÅŸ ţărănist, Cezar Spineanu. care mai târziu a devenit naÅŸul de căsătorie al părintelui Dumitru. ÃŽn mare măsură, prigoana abătută asupra părintelui Åžerban s-a datorat acestei întâlniri. Potrivii mărturiei fiului său, Cezar Åžerban, părintele a fost “hăituit ÅŸi tracasat în timpul dictaturii legionare” deja, iar în 25 – 26 martie 1948 a fost arestat de la domiciliu, de către comuniÅŸti. Eliberat la 30 martie, a trăit în continuare ani de prigoană până în noaptea de 15 – 16 decembrie 1958, când a fost din nou arestat. Se afla la BucureÅŸti, la fiul său, în momentul arestării. ÃŽnchis în beciurile Securităţii din Calea Rahovei, iară să fie judecat ÅŸi condamnat, a murit după trei luni de anchetă, vreme în care a fost schingiuit bestial ÅŸi torturat. Nu împlinise încă 52 de ani când a fost omorât. Familia a aflat despre moartea părintelui Dumitru după o lună ÅŸi jumătate. După mai multe investigaÅ£ii, cei din familie au găsit groapa comună din cimitirul bisericii comunei Jilava, în care a fost înhumai părintele Dumitru. ÃŽn decembrie 1965, rămăşiÅ£ele pământeÅŸti ale preotului Dumitru Åžerban au fost mutate lângă biserica al cărui ctitor a fost ÅŸi în care a slujit. Preotul Gheorghe Åžerban (†) din comuna Corbii de Jos, judeÅ£ul ConstanÅ£a, a fost condamnat pentru participarea activă la rezistenÅ£a din Dobrogea ÅŸi împuÅŸcat în primăvara anului 1951, chiar în ziua de PaÅŸti, la Baia Sprie, sub pretextul că a încercat să evadeze, motivul real fiind însă faptul că a protestat împotriva muncii forÅ£ate din mină în faÅ£a ofiÅ£erului politic Alexandru. Preotul Dumitru I. Åžerbănescu, născut în IzmiÅŸa, MehedinÅ£i, paroh în Recea, Punghina, MehedinÅ£i, a fost arestat în perioadele 1952 – 1954 la Craiova, Ghencea, Canal ÅŸi la OneÅŸti-BorzeÅŸti, iar din 1959 până în 1964 la Craiova ÅŸi Periprava, fără să fie judecat ÅŸi condamnat. Preotul Apostol Åžinca (Åžineu), paroh la Islaz II, protopopiatul Turnu Măgurele, a fost deÅ£inut politic. Preotul Ion Åžova (†) din comuna Grigoreni, Bacău, arestat după zece ani în care s-a ascuns de autorităţile comuniste, a murit în timpul anchetei din cauza torturilor la care a fost supus. Vasile Åžtef, preot născut la 7 aprilie 1904 în BozeaÅŸi, MureÅŸ, paroh la Bernadca, a trecut prin închisorile comuniste. Părintele Aurel Åžtefan, preot în localităţile Tisa, frărand ÅŸi Avram Iancu, judeÅ£ul Bihor, a fost arestat la vârsta de 44 de ani ÅŸi condamnat pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” prin sentinÅ£a nr. 965/09. 1951, apoi închis la CaransebeÅŸ ÅŸi Gherla. Preotul Nicolae Åžtefan de la biserica SfinÅ£ii Apostoli din Râmnicu Sărat a fost arestat de două ori: între 25. 04 – 18. 07. 1952 ÅŸi din 28. 08. 1952 până în 19. 04. 1953, pentru “sabotaj economic”. După ce a ieÅŸit din închisoare a slujit în parohia Valea lui Lalu, Râmnicu Sărat.
2

Preotul Aurel Åžtefănescu, născut la 18 iulie 1906 în localitatea Chiojdul Mic, preot în Starchiojd, Prahova, a fost condamnat prin sentinÅ£a 337/16. 04. 1958 a Tribunalului Militar BucureÅŸti la trei ani de închisoare ÅŸi doi de interdicÅ£ie corecÅ£ională pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. ÃŽntre 1960 – 1964 a avut domiciliu obligatoriu în comuna Rubla, judeÅ£ul GalaÅ£i. Preotul DincuÅŸor Åžtefănescu, născut la 1 septembrie 1914 în PetreÅŸtii de Jos, Gorj, preot în parohia Chiajna, BucureÅŸti, a fost condamnat la ÅŸase ani de închisoare ÅŸi cinci de interdicÅ£ie coreeÅ£ională, prin sentinÅ£a 34/24. 05. 1962 a Tribunalului Militar BucureÅŸti, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. ÃŽn 1964 a fost graÅ£iat. Preotul Nicolae Åžtefănescu, născut la 15 august 1896 în localitatea Mareea, paroh la IoneÅŸtii Govorii, Vâlcea, a fost condamnat de Tribunalul Militar Craiova pentru uneltire ÅŸi închis între anii 1949 – 1950. Preotul Ilie Åžtefănie, născut la 15 mai 1906 în Beriu, Hunedoara, paroh în Orăştie, a fost condamnat prin sentinÅ£a 157/1959 a Tribunalului Militar BraÅŸov la zece ani de închisoare, pentru uneltire. După ce a ieÅŸit din închisoare în 1964, a slujit ca preot paroh în Petrila, Hunedoara, de unde s-a pensionat în 1962. Preotul Ioan ÅžtefănuÅ£ din localitatea ÅžepreuÅŸ, judeÅ£ul Arad, s-a născut în Sintea Mare în anul 1908. La vârsta de 41 de ani a fost condamnat pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” ÅŸi închis la TimiÅŸoara. Preotul Ioan ÅžtirbeÅ£iu, născut la 30 decembrie 1900, în comuna Dealul Frumos, Sibiu, a fost închis în perioada 1948 – 1953 la SighiÅŸoara ÅŸi BraÅŸov, apoi trimis la Canal, Iară să fie condamnat ÅŸi, după ieÅŸirea din închisoare, Å£inut în Delta Dunării cu domiciliu obligatoriu. Preotul Tiberiu Åžuta din LăpuÅŸnicu Mare, CaraÅŸ-Severin, a fost deÅ£inut politic. Preotul Teodor Åžuteu din Sânnicolau Mic, născut la 31 iulie 1914, a fost arestat la vârsta de 36 de ani, în 1950, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”, condamnat ÅŸi închis la Arad, TimiÅŸoara, Oradea, Cluj ÅŸi Gherla. Preotul Aurel TarabanÅ£ din VaÅŸcău, judeÅ£ul Bihor, a fost deÅ£inut politic. Preotul Gheorghe Tarcea (†) din BalÅŸa, Hunedoara, a fost arestat împreună cu minerii răsculaÅ£i în 1946 la Ghelari – Teliuc ÅŸi condamnat la muncă silnică pe viaţă. ÃŽn 1947 se afla la VăcăreÅŸti. A decedat la Aiud în 30 septembrie 1963, la vârsta de 73 de ani. Preotul Nicolae Tatolici din BrăneÅŸti, GalaÅ£i, născut la 21 septembrie 1909 în localitatea SmulÅ£i, a fost arestat în 1958 ÅŸi condamnat prin sentinÅ£a nr. 89/58 a Tribunalului Militar ConstanÅ£a la trei ani de închisoare pentru activitate legionară. A fost închis la Periprava. Preotul Gheorghe Tatu din SebeÅŸul de Sus, Sibiu, a fost arestat ÅŸi condamnat pentru că a spovedii persoane căutate de Securitate. Preotul Ioan Tatulea, născut în 1908, paroh la Mitocul Maicilor, laÅŸi, arestat în 1948, condamnat pentru uneltire prin sentinÅ£a 70/1949, a fost închis la Suceava ÅŸi Aiud. Preotul Tatulici din comuna Jilava a fost arestat ÅŸi condamnat. Mergea cu Botezul în ziua întâi a lunii ianuarie, în închisoarea Jilava până în 1948. Preotul Coriolan Tănase, paroh în BistriÅ£a, a fost deÅ£inut la Peninsula. Preotul Vasile Tătaru din BistriÅ£a-Năsăud, născut la Cetatea de Baltă în 1894, a fost deÅ£inut administrativ în perioada 15. 08. 1952 – 15. 09. 1953. Fusese închis ÅŸi de unguri la Seghedin.
3

Preotul Nicolae Târcă, născut la 14 ianuarie 1911 în comuna Osica de Jos, Olt, a fost condamnat la 18 ani de închisoare pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” prin sentinÅ£a 156/1958 a Tribunalului Militar’Craiova. GraÅ£iat în 1964, a revenit în parohie, de unde s-a pensionat în 1985. Preotul Constantin Târziu din Lugoj, născut la 1 mai 1913, a fost condamnat de Tribunalul Militar TimiÅŸoara în 1959 la ÅŸapte ani de închisoare pentru uneltire. GraÅ£iat în 1964, a slujit ca preot paroh la HezeriÅŸ, TimiÅŸ, de unde s-a pensionat în 1970. Preotul Gheorghe Teaha din Berechiu, Bihor, născut la 2 mai 1911 în localitatea SăliÅŸte de VaÅŸcău, Bihor, a fost arestat pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” în perioada 29. 04. 1953 – 20. 10. 1954. S-a pensionat în 1974 de la ChiÅŸlaz, Bihor. Preotul Nicolae TeleÅŸpan, născut în 1908 la Glăvile, Vâlcea, paroh la StăneÅŸti, a fost arestat în 1959. A executat o condamnare de cinci ani, la Craiova ÅŸi Periprava. Ieromonahul Alexandru Agaton Daniil Teodorescu (†), născut la 22 decembrie 1896 în BucureÅŸti, ziarist ÅŸi publicist, animatorul grupului « Rugul aprins » de la Mănăstirea Antim, a fost arestat în 1949 ÅŸi condamnat pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” la cinci ani detenÅ£ie grea. Eliberat în 1951, s-a transferat în 1952 la Mănăstirea Sihăstria, NeamÅ£, unde a devenit ieromonahul Daniil. De aici a pleacat la Schitul Rarău, dar în 1958 a fost din nou arestat ÅŸi condamnat de Tribunalul Militar BucureÅŸti la muncă silnică pe viaţă, prin sentinÅ£a 125/1958. A murit în închisoare din cauza torturilor la care a fost supus. Preotul Alexandru Teodorescu, născut în 1914, preot la Mănăstirea Dealu ÅŸi mai târziu paroh la Podu Rizii, DâmboviÅ£a, născut la 18 iulie 1917 în BraniÅŸtea, DâmboviÅ£a, a fost arestat ÅŸi condamnat în 1959, la 16 ani de muncă silnică, prin sentinÅ£a 816/14. 08. 1959 a Tribunalului Militar BucureÅŸti, pentru “crimă de uneltire împotriva ordinii sociale”. A trecut prin Aiud ÅŸi PiteÅŸti. Eliberat în 1964, s-a întors în parohia Podul Rizii, de unde s-a pensionat în 1989. Preotul Aurel Teodorescu născut la 6 iulie 1914 în localitatea Vorniceni, BotoÅŸani, slujitor la catedrala mitropolitană din IaÅŸi, a fost arestat în 1948 pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”, condamnat prin sentinÅ£a 70/1949 ÅŸi închis la Suceava. Preotul Aurel Teodorescu din localitatea Dimăcheni, BotoÅŸani, a fost arestat în perioada 1952 – 1954. După ce a ieÅŸit din închisoare a slujit la catedrala din Dorohoi. Diaconul Dumitru Teodorescu din BucureÅŸti a fost reÅ£inut de Securitate din mai până în iulie 1953. Preotul Ioan Teodorescu din Nereju Mare, Vrancea, a fost arestat în 1952 ÅŸi închis la Gherla, Aiud ÅŸi Salcia. A ieÅŸit din închisoare în 1964. Preotul Mihail Teodorescu, născut la 22 iunie 1904 în comuna Åžarânga, Buzău, paroh în comuna Jilava, a fost condamnat de Tribunalul Militar BucureÅŸti, prin sentinÅ£a 144/20. 11. 1960, la nouă ani de închisoare ÅŸi patru de interdicÅ£ie corecÅ£ională pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. GraÅ£iat în 1964, a revenit la slujirea preoÅ£ească. Preotul Titu Teodorescu din Ilovăţ, a fost arestat în perioada 1958 -1959 ÅŸi închis în Zarea Aiudului. Preotul Stelian Teodorescu din Buzeni, născut la 13 septembrie 1913 în localitatea Dobârceni, BotoÅŸani, a fost arestat în anul 1952 pentru atitudine contra regimului ÅŸi închis la Aiud, Canal ÅŸi Jilava. Preotul Neculai Teodoriu, născut în 1907, paroh în BucÅŸeÅŸti, Poduri, Bacău, născut în anul 1907, a fost deÅ£inut administrativ la Canal între 1952 -1954.

4

Preotul Grigore Teodorii, născut la 22 iulie 1892 în comuna Hagi Curda în Basarabia, a fost deÅ£inut administrativ între 22 octombrie – 17 decembrie 1953, pentru “răspândirea de publicaÅ£ii interzise”. Preotul Augustin Tira, născut la 11 octombrie 1900 în Ineu, MaramureÅŸ, paroh în localitatea Maia, judeÅ£ul Cluj, a fost deÅ£inut administrativ în perioada 27. 03. 1954-7. 10. 1955. Preotul Emil TimiÅŸan din Sâncraiu, Hunedoara, se afla în 1949 în penitenciarul din Deva. Preotul Ilie Tinca, născut la 17 martie 1905 la Oporelu, Olt, paroh la Beria, Olt, a fost arestat în 1950 ÅŸi condamnat la un an de închisoare pentru sabotaj ÅŸi trimis la Penitenciarul Slatina. Părintele Ilie Å¢inţă, născut în 1920, preot în parohia Sfântul Gheorghe Vechi, a fost condamnat la /cec ani de închisoare pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Preotul Gheorghe Tipa din Solea, Suceava, a trecut prin temniÅ£ele comuniste. Preotul Enache Tocilă, născut în 1916 în ScorÅ£eni, Bacău, paroh la Mitocul Maicilor, arestat în 1946, 1949 ÅŸi 1959, a fost închis la Suceava ÅŸi BotoÅŸani fără a fi judecat ÅŸi condamnat. Preotul Absolon Todea, paroh la Turda, a fost condamnat pentru “sabotaj” la trei ani ÅŸi jumătate de închisoare. Preotul Diodor Todea, paroh în ScăriÅŸoara, judeÅ£ul Alba, a fost arestat în 1959 sub acuzaÅ£ie de “crimă de uneltire împotriva ordinii sociale”. A trecut prin închisorile de la Oradea, Aiud ÅŸi Gherla. Preotul Viorel Todea din ArieÅŸeni, Alba, născut la 1 iunie 1919, a fost arestat în mai multe rânduri: prima dată în 1950, când a fost condamnat pentru deÅ£inere ilegală de armament la trei ani ÅŸi jumătate de închisoare prin sentinÅ£a 1280/1950 a Tribunalului Militar Cluj. La expirarea pedepsei a fost internat administrativ încă un an ÅŸi jumătate la Tg. Ocna, de unde a ieÅŸit la 19 iulie 1954. ÃŽn 1960 a fost din nou condamnat de Tribunalul Militar TimiÅŸoara la zece ani de închisoare prin sentinÅ£a 233/1960 pentru “crimă de uneltire împotriva ordinii sociale”. Eliberat în 1964, a slujit un an la Vidra, de unde s-a transferat la ArieÅŸeni. Preotul Ioan Toma din localitatea înfrăţirea, IalomiÅ£a, născut la 24 iunie 1911 în comuna Cochirleni, ConstanÅ£a, a fost deÅ£inut administrativ în perioada 1 august 1952 – 30 aprilie 1954. Preotul Mihail Toma, născut la 22 noiembrie 1912 în localitatea FrumuÅŸica, IalomiÅ£a, paroh la Bratia, IalomiÅ£a, a fost deÅ£inut administrativ în perioada 18. 07. 1952 – 16. 06. 1954. Preotul Victor Toma, născut la 7 septembrie 1910 în localitatea DoljeÅŸti, Roman, preot de garnizoană la Sinaia, Prahova ÅŸi Boghicea, NeamÅ£, a fost arestat în 1946, pentru că a făcut parte din grupul de rezistentă naÅ£ională de la Sinaia. A executat o pedeapsă de opt ani la Aiud. Preotul Victor Toma, născut la 10 februarie 1911 la Greci, Vâlcea, paroh în satul natal, a fost închis între anii 1952 – 1955 ÅŸi 1959 – 1964 pentru uneltire. După prima detenÅ£ie a fost eliberat de la PiteÅŸti cu biletul nr. 810106/ 955. Preotul Dumitru Tomescu, născut la 12 octombrie 1914 în comuna Crânguri, ArgeÅŸ, paroh în localitatea Orbească de Jos, protopopiatul Alexandria, a fost închis ÅŸapte luni Ia PiteÅŸti pentru “manifestări împotriva regimului” ÅŸi deÅ£inut administrativ între 18. 07. 1952 – 2. 05. 1954. Nu a fost judecat ÅŸi condamnat. Preotul Gheorghe Tomescu din Å¢igăneÅŸti, Muscel, născut la 27 iunie 1888 în HulubeÅŸti, ArgeÅŸ, a fost condamnat în 1952 la opt luni de închisoare, iar în 1956, deportai în Bărăgan. Preotul Ion Tomescu (†) din BalÅŸa, Hunedoara, a luat parte activă la răscoala minerilor din Ghelari – Teliuc împreună cu preotul Gheorghe Tarcea în 1946. Arestat, a murit Ia Salcia în 1961.
5

Preotul Longin Topor, născut la 4 februarie 1903 în GolaÅŸei, Brăila, paroh în Valea MăcriÅŸului, IalomiÅ£a, a fost condamnat la ÅŸase luni de închisoare corecÅ£ională, prin sentinÅ£a 1258/1952 a Tribunalului IalomiÅ£a, pentru nepredarea la timp a cotelor de cereale către stat. Preotul Ion Costache Totolici din BucureÅŸti a fost condamnat la muncă silnică ÅŸi închis la Baia Sprie. Preotul Mircea Totolici, născut la 31 iulie 1904 în BucureÅŸti, paroh la Urziccni, a fost deÅ£inut administrativ din 19. 07. 1952 până în 11.01. 1954. Preotul Gheorghe Trandafir din GalaÅ£i, născut la 27 martie 1909, a fost condamnat de Tribunalul Militar GalaÅ£i prin sentinÅ£a 429/15. 05. 1950 la doi ani de închisoare pentru “omisiune de denunÅ£ “. ÃŽn 1951 se afla la Poarta Albă. S-a pensionat în 1986 din parohia TuÅ£cani, Vaslui. Preotul Rusalin Trica, născut la 22 iunie 1891 în localitatea PetroÅŸniÅ£a, CaraÅŸ-Severin, a fost arestat în 1950 ÅŸi condamnat la doi ani de închisoare corecÅ£ională pentru “uneltire contra ordinei sociale”. A executat pedeapsa la Canal. Preotul Iosif Trifa, întemeietorul Oastei Domnului, născut la 3 martie 1888, în Certege, Alba, a trecut prin temniÅ£ele comuniste. Preotul Ioan Trifu, născut la 17 octombrie 1902 în comuna Åžtefan cel Mare, DâmboviÅ£a, paroh în comuna natală, a fost deÅ£inut administrativ în perioada 7. 10. 1952 – 26. 02. 1953, pentru părăsirea domiciliului obligatoriu, între 15. 08. 1953 – 16. 06. 1954 a fost închis a doua oară. Preotul Alexandru TrifuÅ£, paroh la Strâmba, judeÅ£ul Cluj, a fost condamnat în noiembrie 1960 la cinci ani de închisoare. Preotul Constantin Trufin din Corni, Cehul Silvaniei, a fost condamnat în 1959 pentru uneltire, la cinci ani de închisoare corecÅ£ională. Preotul Octavian Tucu din BistriÅ£a, Vâlcea, a fost arestat prima oară în ianuarie 1938 sub Carol al II-lea. Arestat ÅŸi sub comuniÅŸti, grav bolnav de TBC, este trimis la Canal, în colonia Periprava. Ieroschimonahul Alexandru Tudor (†) de la Mănăstirea Sihăstria, s-a născut la 22 decembrie 1896. A fost închis la Aiud, unde a decedat. Preotul Ion Tudor din satul Moreni a fost arestat la 15 august 1952. Părintele Sandu Tudor din comuna MînzăleÅŸti, Buzău, publicist, culegător de folclor, a fost condamnat la 16 ani de muncă silnică ÅŸi confiscarea averii în 1959 pentru “crima de uneltire contra ordinei sociale” ÅŸi închis la Jilava, apoi la Aiud, până în 1964. Preotul lancu Tudora, născut la 16 iulie 1906 la Ponoarele, MehedinÅ£i, slujitor la catedrala episcopală din Râmnic, acuzat de uneltire, a fost arestat între anii 1959 – 1964. A trecut prin Insula Mare a Brăilei. Preotul Gheorghe Tudorache din Tecuci, GalaÅ£i, arestat în 1940, era în lagărul Vorcula, U.R.S.S. în 1948. A avut apoi domiciliu obligatoriu la Krasnoiarski Krai. Preotul Nicolae Tudorache, protopop la Tg. Ocna, a fost condamnat de Curtea BucureÅŸti, SecÅ£ia I Penală, la cinci ani de temniţă grea ÅŸi patru ani degradare civică, prin decizia 3129/ 2. 12. 1950. A executat pedeapsa în întregime. Preotul Ilie Tudoran, născut la 16 iulie 1914, în Amărăştii de Jos. paroh la Dăbuleni ÅŸi DobroteÅŸti, Dolj, a fost arestat între anii 1958 – 1960 pentru uneltire. IniÅ£ial a fost condamnat la 17 ani
6

de închisoare de Tribunalul Militar Craiova, dar în urma recursului a fost pus în libertate pentru că nu existau probe împotriva sa. Preotul Simeon TudoraÅŸ, născut la 3 august 1912 în localitatea Mănăstirea Humorului, judeÅ£ul Suceava, a fost paroh în localităţile Deia ÅŸi Gemenea din judeÅ£ul Suceava. Condamnat prin sentinÅ£a nr. 122/1959 Tribunalului Militar IaÅŸi la opt ani de închisoare pentru uneltire împotriva ordinii sociale, a executat pedeapsa la Aiud. IeÅŸit din închisoare, a devenit paroh în localitatea Paltinul, Suceava. Preotul Grigore Tudose de la biserica Adormirea Maicii Domnului din Tecuci, a fost arestat între 1952-1954, la vârsta de 58 ani, ÅŸi închis la Canal, apoi la OneÅŸti. Preotul Gheorghe TuleaÅŸcă din Probota, BotoÅŸani, a fost arestat în 1959, condamnat la ÅŸapte de ani de închisoare ÅŸi confiscarea averii. A murit în 1980. Preotul Marcel Tulinescu din parohia Ghiaba, comuna Mâneciu, judeÅ£ul Prahova, născut Ia 13 iulie 1908 în comuna Finta, Prahova, a fost condamnat la opt ani de muncă silnică ÅŸi ÅŸase ani degradare civică, prin sentinÅ£a 50/2. 08. 1961 a Tribunalului Militar BucureÅŸti, pentru “uneltire împotriva ordini? sociale”. Eliberat în 1964, a fost reîncadrat ca preot paroh. Preotul Marcel Turbatu din comuna Dăbuleni, judeÅ£ul Dolj, născut la 2 februarie 1924 în localitatea Rotunda, judeÅ£ul Olt, a fost închis pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” între anii 1955-1956 ÅŸi 1959-1962″ la Craiova ÅŸi Periprava. Din anul 1950 s-a ascuns în munÅ£i, până în anul arestării. Preotul Dumitru Turcu, născut la 19 februarie 1892 în comuna Cornet, Ilfov, paroh în localitatea Bucla, Ilfov, a fost arestat în perioada 16 08 1952- 13. 08. 1953. Preotul Gheorghe Turcu, născut la 5 octombrie 1904, paroh în localitatea Å¢intea, Prahova, a fost condamnat la trei ani de închisoare în 1955 de către Tribunalul Militar BucureÅŸti pentru instigare publică. După nouă luni de închisoare a fost graÅ£iat prin decretul 421/25. 09. 1955. Preotul Ioan Turnagiu, paroh la Cervenia, judeÅ£ul Teleorman, a fost deÅ£inut timp de ÅŸase luni la PiteÅŸti, în 1948. Preotul Nica A. Tuţă, născut la data de 20 aprilie 1910 în localitatea Vidra, Ilfov, unde a ÅŸi funcÅ£ionat ca preot, a fost arestat în 1947 ÅŸi condamnat la patru ani pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” prin sentinÅ£a 402/8. 03. 1948 a Tribunalului Militar BucureÅŸti. A fost închis la Aiud ÅŸi Jilava1. Preotul Gheorghe Å¢ampău (†), paroh în Hunedoara, a murit în detenÅ£ie. Preotul Gheorghe Å¢arălungă din OnceÅŸti, Bacău, s-a aflat în detenÅ£ie între 1958 ÅŸi 1964. Preotul Mihai Å¢arălungă, născut la 27 aprilie 1908 în comuna Filipeni, Bacău, paroh la ChetriÅŸ, Bacău, a fost deÅ£inut la Canal între anii 1952 – 1954. Preotul Vasile I. Å¢epordei, născut în 5 februarie 1908 la CârpeÅŸti, Cahul, Basarabia, profesor ÅŸi publicist la ChiÅŸinău ÅŸi BucureÅŸti, hirotonit preot la 24 iulie 1939 pentru catedrala din Comrat, Basarabia, a fost arestat de Securitate la 20 octombrie 1948 ÅŸi condamnat la moarte de un tribunal sovietic la ConstanÅ£a, pentru activitate publicistică antistalinistă în Basarabia, pedeapsă comutată în muncă silnică pe viaţă. La 3 februarie 1949 a fost preluat de sovietici ÅŸi deportat în lagărul Vorkuta, de unde a revenit în Å£ară în 1957. A publicai volumul “Amintiri din Gulag”.
1

Potrivit volumului Mărturisitori de după gratii, a fost ierodiacon, protopsalt la Patriarhie şi a fost închis Ia Văcăreşti; a decedat în 1992.

7

Preotul Vasile Å¢ibrea din FocÅŸani s-a născut la 18 februarie 1905 în Tulnici, judeÅ£ul Vrancea. Condamnat la ÅŸapte ani detenÅ£ie, prin sentinÅ£a 126/1960 a Tribunalului Militar ConstanÅ£a pentru “agitaÅ£ie contrarevoluÅ£ionară”, a fost graÅ£iat în 1964. După ce a ieÅŸit din închisoare, a slujit în parohiile Coroteni ÅŸi Gologanu, Vrancea, ÅŸi Sf. Gheorghe, FocÅŸani. Preotul Anghel Å¢igănoiu din Brăila, frate cu părintele Å¢igănoiu Mircea, a fost deÅ£inut politic. Preotul Mircea Å¢igănoiu, originar din Brăila, a trecut prin temniÅ£ele comuniste. Preotul Tiberiu Å¢igoiu, născut la 29 septembrie 1908 în IaÅŸi, paroh la CărpiniÅŸ, BraÅŸov, a fost deÅ£inut administrativ între 16. 12. 1953 – 1. 02. 1955. Preotul Ilie Å¢intă, născut în 1920 la Amara, IalomiÅ£a, paroh la biserica Sf. Gheorghe Vechi din PloieÅŸti, preot profesor la Seminarul Nifon din BucureÅŸti, a fost arestat în 1948 ÅŸi condamnat la opt ani de muncă silnică, apoi închis la Jilava, Aiud ÅŸi la Baia Sprie. ÃŽn 1958 a fost din nou condamnat la 25 de ani de muncă silnică. în ultimii ani ai detenÅ£iei s-a aflat în Zarea Aiudului, până la eliberarea din 1964, întrucât a refuzat reeducarea. Preotul Boris Å¢urcanu din Lugoj, TimiÅŸ, născut la 28 iulie 1911 în VolcineÅ£, Basarabia, a fost deÅ£inut administrativ în perioada 26. 12. 1948 – 18. 09. 1950. Arhimandritul Dionisie UdiÅŸteanu, născut în anul 1900 la Åžtirbăţ în Bucovina, stareÅ£ la Mănăstirile Cernica ÅŸi Secu, a fost deÅ£inut politic. Părintele Ioan I. Ulieru s-a născut la 6 septembrie 1912 în localitatea Dealu Mare, DâmboviÅ£a Era paroh în Moroieni în 1952, când a fost arestat ÅŸi condamnat pentru “uneltire împoÅ£riva ordinii sociale”, la 14 ani de muncă silnică ÅŸi ÅŸapte ani de degradare civică prin sentinÅ£a 356/6.05.1952 a Tribunalului Militar BraÅŸov. Preot Gheoghe Ungurelu(†), paroh în comuna MeriÅŸani-DobroteÅŸti, Teleorman, a fost senator naÅ£ional ţărănist ÅŸi a dus o intensă activitate împotriva regimului comunist. S-a încercat de mai multe ori arestarea sa, dar de fiecare dată ţăranii l-au scos din mâinile securiÅŸtilor. A treia oară, securitatea a deschis focul asupra sătenilor veniÅ£i în ajutorul preotului. AÅŸa a murit ţăranul Ioniţă Ticmeanu. Arestat, părintele Gheorghe Ungurelu a decedat la Ghencea în noiembrie 1952. Era întemniÅ£at din aprilie acelaÅŸi an. Preotul Aurel Uria, originar din DaneÅŸ, MureÅŸ, paroh în Mărgineni, FăgăraÅŸ, a fost condamnat prima dată în timpul guvernării Antonescu la zece ani de închisoare, pedeapsă pe care a executat-o la Aiud. Sub comuniÅŸti, se afla în 1954 deÅ£inut la Târgu Ocna, grav bolnav de TBC. Eliberat, a murit la scurtă vreme pe treptele altarului. Preotul Romul Ursu(†), paroh în FăgăraÅŸ, a fost arestat în 1949 ÅŸi a murit la Canal. Preotul Nicolae Vancea din Arad se afla în lagărul de la Caracal în 1945. Preotul Åžtefan Varga din Livada, Bihor, a fost deÅ£inut politic. Preotul Andrei Vascan (VaÅŸcan) din Hotar, Bihor, născut la 18 august 1907 în comuna Mârzacri, în Basarabia, a fost condamnat în 1960 la ÅŸapte ani detenÅ£ie pentru uneltire, prin sentinÅ£a 256/29. 07. 1960 a Tribunalului Militar TimiÅŸoara. A fost eliberat în 1964. Părintele Haralambie Vasilache (†) arhimandrit mitrofor, stareÅ£ al Mănăstirii NeamÅ£, născut în anul 1910 în judeÅ£ul Vaslui, a fost arestat în 1959 ÅŸi condamnat la opt ani detenÅ£ie, dar a murit la Gherla în 19622. N. Steinhardl îşi aminteÅŸte în Jurnalul fericirii de părintele Haralambie pe care 1-a întâlnit la Gherla în mai 1963: “Operat de două ori, înspăimântător de slab, abia umblând, mai toată ziua culcat ÅŸi acoperit cu pătura, cufundat în rugăciuni, părintele Haralambie V. aÅŸteaptă moartea. Află însă mijlocul ÅŸi tăria de a ne vorbi uneori, câte puÅ£in. Monah ce se află, întâmpină

ÃŽn volumul Mărturisitori de după gratii apare ÅŸi Vasilescu Haralambie – preot din Vutcani, HuÅŸi, decedat în 1962, la Gherla; este, evident, vorba de aceeaÅŸi persoană.

2

8

sfârÅŸitul cu seninătate, dar nu fără griji: ca omul cuminte care se găteÅŸte de drum lung ÅŸi cunoaÅŸte că nu-i de râs, că e bine să chibzuieÅŸti din vreme la toate, să faci cuvenitele pregătiri ÅŸi să te echipezi cugetînd că e mai bine să prisosească decât să lipsească”. Părintelui Haralambie i-a împărtăşit “ca unui sfânt” N. Steinhardt acea experienţă a întâlnirii cu Hristos, pe care a trăit-o la Jilava, în celula 253. Părintele Vasile Vasilache – arhimandrit născut la 28 ianuarie 1909 în judeÅ£ul Vaslui, fratele părintelui Haralambie, fost stareÅ£ la Pocrov, arestat în 1959, a fost condamnat la opt ani de închisoare pentru acÅ£iuni duÅŸmănoase faţă de regim ÅŸi închis la Bacău, Jilava ÅŸi Gherla. Astăzi vicar al Arhiepiscopiei Americii ÅŸi Canadei, Prea SfinÅ£itul Vasile Vasilache îşi aminteÅŸte: ” … în noiembrie 1962 am simÅ£it că trebuia să privesc pe micuÅ£a fereastră a celulei. Nu mi se îngăduia s-o fac, dar mi-am asumat riscul. Am văzut doi condamnaÅ£i cărând pe o targa cadavrul unui alt deÅ£inut. Era acoperit cu un cearÅŸaf ÅŸi îl duceau la morga penitenciarului. Iarăşi am avut acelaÅŸi simţământ că deÅ£inutul mort era Haralambie. S-ar fi putut prea bine să fi fost aÅŸa. ÃŽntr-adevăr, după cum am descoperit mai târziu, Haralambie s-a stins în ziua aceea”.4 Preotul Cicerone Vasilescu, născut la 20 iunie 1915 în localitatea Ion Roată, judeÅ£ul Ilfov, paroh la Cioara ÅŸi în comuna natală, a fost deÅ£inut administrativ pentru activitate contra clasei muncitoare în perioada 20. 07. 1951 -4.08. 1955. Preotul Filip Vasilescu, născut la 28 noiembrie 1908, în localitatea TupilaÅ£i, NeamÅ£, paroh Ia Oniceni, NeamÅ£, a fost arestat în 1952 pentru că a făcut politică naÅ£ional-Å£arănistă. A rămas timp de doi ani ÅŸi o lună în detenÅ£ie la Canal fără să fie judecat. Preotul Nicolae Vasilescu (†), paroh în BărbuleÅ£, DâmboviÅ£a, a fost arestat de Securitate în 4 noiembrie 1958. A murit la penitenciarul din GalaÅ£i, în 1960. Preotul Ioan Vasiliu din Cernavodă a fost arestat în primăvara anului 1951 ÅŸi condamnat la cinci ani de închisoare pentru activitatea sa în cadrul MiÅŸcării NaÅ£ionale de Rezistenţă care a activat în Dobrogea. Preotul Mircea Vasiliu (†) din RoÅŸcani, BotoÅŸani, a decedat în închisoarea de la Aiud. Preotul Åžtefan Vasiliu, absolvent al Facultăţii de Teologie din CernăuÅ£i, a fost terorizat psihic ÅŸi în cele din urmă internat la Spitalul de psihiatrie din IaÅŸi în 1950. Preotul Victor Vasiliu (†), frate cu Vasiliu Mircea, a decedat tot la Aiud. Preotul Filip Vasiloiu născut la 9 mai 1902 la DejeÅŸti, Olt, paroh în comuna natală, a fost arestat între anii 1952 – 1955. Preotul Ion Vălcan, născut la 17 ianuarie 1904, paroh la Lunca, BistriÅ£a-Năsăud, a fost condamnat de Tribunalul Militar Cluj, prin sentinÅ£a 1585/10. 11. 1949, pentru uneltire contra ordinii sociale la 15 ani de închisoare. Eliberat în 1964, a slujit în parohia Dumbrăveni, BistriÅ£aNăsăud, de unde s-a pensionat în 1973. Preotul Mihai Vâscu, născut la Fundu HerÅ£ii, slujitor la Sf. Gheorghe Lozonschi, IaÅŸi, a fost închis pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Preotul Dumitru Velcu paroh în localitatea Vărbilău, Prahova, a fost condamnat în 1958 la ÅŸapte ani detenÅ£ie ÅŸi trimis la Canal.

3 4

Jurnalul fericirii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997, p. 96 – 97. Mihai Rădulescu ÅŸi PS Slătineanul, PreoÅ£i în cătuÅŸe, Editura Ramida, BucureÅŸti, 1997, p 8-9

9

Preotul Åžtefan VeleÅŸcu din comuna Buhoci, Bacău, născut în 1921, a fost arestat în anul 1952 pentru “propagandă mistică ÅŸi instigare religioasă”. Nu a fost judecat. A fost reÅ£inut la Securitatea din Bacău, apoi două luni la Ghencea, opt luni la Canal ÅŸi ÅŸase luni la OneÅŸti. Preotul Gheorghe Verzan, născut la 8 februarie 1902, paroh la NegoieÅŸti, Gorj, a fost arestat în perioada 14. 07. J952 – 16. 06. 1954 ÅŸi din 7. 07. 1959 până la 9. 05. 1964. A trecut pe la Poarta Albă, Periprava ÅŸi VăcăreÅŸti. Preotul Gheorghe VeÅ£eleanu, născut la 15 mai 1923 la Ciumaci, Vâlcea, paroh la Trăistari, Ocnele Mari, a fost arestat pentru “agitaÅ£ie publică”, între anii 1951 – 1953. Părintele Ion Vicru, născut la 20 martie 1921 în localitatea Văleni, NeamÅ£ (astăzi BoÅ£eÅŸti), preot în parohia Doftana, Bacău, a fost arestat în 1948, fiind bănuit că este în legătură cu organizaÅ£ii legionare. A fost reÅ£inut, iară condamnare, un an ÅŸi câteva luni la Roman, la Securitatea din Suceava ÅŸi la BucureÅŸti. Preotul Alexandru Vilan din Buzău a fost deÅ£inut politic. Preotul Ionel Vinchici a fost caterisit ÅŸi expulzat din Å£ară pentru că a semnat un memoriu de protest privitor la arestarea preotului Calciu-Dumitreasa. Preotul Ion ViÅŸan, născut la 4 septembrie 1913 în comuna Radu Vodă, Giurgiu, paroh în Alexandria, a fost deÅ£inut administrativ în perioada 4. 06.1959-14.06.1961. Preotul Mihail ViÅŸan, născut la 2 noiembrie 1914 în localitatea Drăgovina, ConstanÅ£a, paroh la RăsmireÅŸti, Teleorman, a fost arestat în perioada 6. 07. 1959 – 6. 07. 1962. Preotul Gheorghe ViÅŸinescu, paroh în satul Cornăţel, comuna BuzoeÅŸti, judeÅ£ul ArgeÅŸ, a fost anchetat de Securitate la începutul anilor ’80, de mai multe ori, în serii scurte de câte o săptămână sau două; a încetat din viaţă la puÅ£in timp după aceea, din cauza unei hemoragii hepatice. Preotul Florea ViÅŸoi din Giroc, TimiÅŸ, a fost deÅ£inut politic. Preotul Moise ViÅŸoiu, născut la 19 mai 1905 în comuna Măţău, ArgeÅŸ, paroh în BucureÅŸti, a fost condamnat la ÅŸase ani de închisoare corecÅ£ională, prin sentinÅ£a 41/13. 07. 1960 a Tribunalului Militar BucureÅŸti, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. GraÅ£iat în 1963, s-a întors la parohie. Protopopul Dumitru Vlad a fost anchetat la Securitatea din Brăila, apoi condamnat la patru ani de închisoare. Preotul Gavril Vlad din BroÅŸteni, născut în 1914 la Ceahlău, NeamÅ£, a fost arestat în 1950 pentru că s-a opus regimului comunist. A fost condamnat la nouă ani de închisoare.5 Preotul Gheorghe Vlad, născut la 12 mai 1897 la Olanu, Vâlcea, paroh la Scundu, Vâlcea, a fost arestat între anii 1952 – 1956 ÅŸi 1959 – 1964. Preotul Ion Vlad, născut în localitatea FrumuÅŸelu, Bacău, a fost arestat în 1955 ÅŸi închis la Baia Sprie, apoi arestat din nou în 1959. Preotul Mircea Vlad, paroh în localitatea Sasca Mare, a executat ÅŸase ani de închisoare în timpul regimului comunist. Preotul Åžtefan Vlad, născut în 1916 la Ceahlău, paroh la Izvora Alb, a fost arestat în 1959 ÅŸi condamnat la ÅŸapte ani detenÅ£ie. A trecut pe la Canal.

5

În volumul Mărturisitori de după gratii afirmă că era vechi legionar şi că fusese deţinut şi sub Carol al II-lea şi sub Antonescu.

10

Părintele Ioan Vladoviciu s-a născut la 22 februarie 1920 în localitatea Åžeica Mare, unde mai târziu a funcÅ£ionat ca preot. ÃŽn 1948 a fost arestat ÅŸi condamnat la 15 ani de închisoare. A tecut pe la Aiud, Ocnele Mari, OneÅŸti, Canal etc. Preotul Brutus Vlassa din Deleni, Cluj, a fost arestat în 1952. Preotul Constantin Vlădoianu din Târgu Jiu a fost deÅ£inut politic timp de ÅŸase ani: 1957 1963. A fost condamnat pentru “agitaÅ£ie – uneltire” deoarece a rostit “Tatăl nostru de la Moscova”, o parodie anticomunistă. Ridicat în seara zilei de 8 iunie de la Târgu Jiu, a fost transportat la Securitatea din Craiova pentru anchetă. Acolo a fost bătut fără milă timp de o sută de zile cât a durat ancheta condusă de locotenentul major Victor Petrescu. Părintele Constantin Vlădoianu a trecut prin închisorile din Arad ÅŸi Oradea, după care a fost transferat la Aiud, unde a îndurat vreme de 11 luni bătăi ÅŸi schingiuiri. ÃŽn august 1959 a fost trimis în Balta Brăilei, la Stoenesti, la munci agricole. Bătut cu cruzime ÅŸi înfometat, supus unei munci istovitoare, a ajuns la 38 de kilograme. Sergentul Lungu Nicolae 1-a bătut o dată până la leÅŸin, cu o vergea metalică. A doua zi a intrat în greva foamei, în urma căreia i s-a ameliorat situaÅ£ia, fiind trecut la munci uÅŸoare. Era în anul 1962, când exista o dispoziÅ£ie care spunea ca deÅ£inuÅ£ii să nu mai fie bătuÅ£i. Părintele Constantin Vlădoiu a fost eliberat în 1963. Preotul Nicolae Vlăsceanu, născut la 13 septembrie 1901 în MihăileÅŸti. Teleorman, paroh în comuna natală, a fost arestat prima oară în perioada 16. 08. 1952 – 13. 08. 1953. ÃŽn 1961 a fost din nou arestat ÅŸi condamnat prin sentinÅ£a 408/21. 08. 1961 la trei ani ÅŸi ÅŸase luni de închisoare pentru deÅ£inere ilegală de armă. Părintele Constantin Voicescu s-a născut la 5 august 1924 în BucureÅŸti. Când a fost arestat prima oară, în 1949, era angajat la Institutul Teologic din capitală. Condamnat pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” prin sentinÅ£a nr. 538/1949 a Tribunalului Militar BucureÅŸti la patru ani detenÅ£ie, a fost închis la Jilava. A doua oară a fost arestat în 1958 ÅŸi condamnat la muncă silnică prin sentinÅ£a nr. 844/59 a Tribunalului Militar BucureÅŸti, apoi închis la Aiud. Preotul Nicolae Voicescu, născut la 17 aprilie 1904 în comuna Slobozia-Trăsnitu, Teleorman, paroh în comuna natală, a fost arestat în perioada 16.08. 1952-21.01. 1954. Preotul Åžtefan Voicu, născut la 9 martie 1899 în RomâneÅŸti, DîmboviÅ£a, condamnat la trei ani detenÅ£ie, prin sentinÅ£a 784/7. 08. 1959 a Tribunalului Militar BucureÅŸti, a fost închis la Aiud ÅŸi la Canal. Preotul Gheorghe Voiculescu, născut la 18 noiembrie 1913 în comuna Copăceni, Ilfov, paroh la PlătăreÅŸti ÅŸi CucueÅ£i-SudiÅ£i, Ilfov, a fost arestat în perioada 18. 06. 1952 – 8. 09. 1954, iar după ce a ieÅŸit din închisoare a avut domiciliu obligatoriu la Sehei, GalaÅ£i, până în 31. 07. 1955. Preotul Vasile Voiculescu, născut la 17 februarie 1910 în comuna Marsilieni, DâmboviÅ£a, paroh în comuna natală, a fost deÅ£inut administrativ în perioada 18. 07. 1952 – 15. 05. 1954. Preotul Constantin Voina, născut la 22 noiembrie 1912 în Cergăul Mare, Alba, paroh la Răzoare, MureÅŸ, a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” de către Tribunalul Militar Sibiu. S-a pensionat în 1986 de la parohia Sălcud. Preotul Ion Voinea, paroh în SebeÅŸ, Alba, se afla în 1959 la Gherla, iar în 1960 în lagărul de la Salcia. Preotul Toader Voineagu din Medgidia, unde a păstorit timp de 44 de ani, s-a născut în 23 iunie 1903, în comuna Pantelimon, judeÅ£ul ConstanÅ£a. A tăcut parte din P.N.Å¢. ÅŸi a candidat la alegerile din noiembrie 1946. Prima oară a fost arestat în perioada 16 august 1949 – 15 august 1950. La 15 august 1953 a fost arestat din nou ÅŸi închis timp de un an în lagărul de exterminare de la Peninsula. Ca ÅŸi cum nu ar f1 fost de ajuns, la 20 august 1959 1-a ridicat de la domiciliu Securitatea din ConstanÅ£a, care 1-a anchetat timp de trei ani, iar în 1962 a fost condamnat, prin sentinÅ£a 84/12. 06 la 12 ani de temniţă grea.
11

Preotul Radu Voinea, născut în 1906 la Moldoveni, paroh în Gura Padinii, Olt, a fost arestat în 1956 pentru “sabotaj economic” ÅŸi condamnat la doi ani de închisoare, apoi închis la Caracal. Ieromonahul Ioan Volănescu 6 (†) de la Mănăstirea Ciolanu a fost arestat în 1947 pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” ÅŸi condamnat la doi ani detenÅ£ie. A murit în închisoare în 1976. Preotul Ion Vrânceanu, născut la 12 aprilie 1908, paroh la CordeÅŸti, Vaslui, a fost condamnat la 15 ani de muncă silnică pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” prin sentinÅ£a 417/20. 07. 1959 a Tribunalului Militar IaÅŸi. GraÅ£iat în 1964, a fost încadrat în parohia HoreÅŸti, Vaslui, de unde s-a transferat în CordeÅŸti. Preotul Cornel Vucu (†) din Banat a decedat la Gherla în 1961. Preotul Andrei VuÅŸcan, paroh în localitatea Hotar, Bihor, a fost arestat în 1960 ÅŸi condamnat la ÅŸapte ani de închisoare prin sentinÅ£a nr. 256 a Tribunalului Militar TimiÅŸoara. Preotul Adrian Marin Zaharescu, născut la 9 iulie 1912 în comuna PleÅŸeÅŸti, Suceava, paroh la Drăceni ÅŸi CiumuleÅŸti, Suceava, a fost condamnat la ÅŸase ani de închisoare, prin sentinÅ£a 156/11. 04. 1958 a Tribunalului Militar IaÅŸi, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. După ce a ieÅŸit din închisoare a slujit la Cornu Luncii ÅŸi Pâraie-Mălini, Suceava. Părintele Zaharescu a fost întâlnit la Canal de părintele Emil Băldescu. Preotul Alexandru Zaharia, născut la 15 februarie 1915 în comuna Costuleni, IaÅŸi, paroh la IvăneÅŸti, Vaslui, a fost deÅ£inut administrativ în perioada 15. 08. 1952 – 13. 05. 1954. Preotul Constantin Zaharia din Mihai Bravu, Brăila, născut la 12 februarie 1902, a fost arestat în 1958 ÅŸi condamnat prin sentinÅ£a nr. 89/58 a Tribunalului Militar ConstanÅ£a la trei ani de închisoare pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. A fost închis la Periprava. Preotul Gheorghe Zainea, din HârÅŸova, născut la Vlădeni, a fost arestat în 1959 pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Părintele Dumitru Gheorghe Zamisnicu din Popricani, IaÅŸi, născut la 14 octombrie 1910, a fost condamnat la 20 de ani de închisoare de Tribunalul Militar IaÅŸi la data de 31. 12. 1958 pentru îndrăzneala cu care 1-a propovăduit pe Hristos. Preotul Gheorghe N. Zidăroiu, născut în 13 noiembrie 1910 la OÅ£eteliÅŸu, BălceÅŸti, Vâlcea, paroh în satul natal, a fost deÅ£inut în perioada august 1952 – mai 1954, la Bicaz ÅŸi OneÅŸti. Arestat din nou în iulie 1959, a fost judecat în martie 1961 ÅŸi condamnat pentru uneltire, la 16 ani de muncă silnică ÅŸi confiscarea averii prin sentinÅ£a nr. 18/22. 03. 1961 a Tribunalului BucureÅŸti. A executat a doua condamnare la Craiova ÅŸi Aiud, până în 1964. Preotul Ion Zugravu, născut la 5 ianuarie 1904 la Pănătău, Buzău, paroh la Păltineni, Buzău, a fost arestat în 1959 ÅŸi condamnat prin sentinÅ£a 26/17. 01. 1950 a Tribunalului Militar BraÅŸov, la un an ÅŸi ÅŸase luni de închisoare, pentru uneltire.

Preotul Nicolae Vovea din Ceanu Mare, Cluj, a fost arestat în 1952. ‘Potrivit volumului Mărturisitori de după gratii , ieromonahul Ion Iov Volănescu a fost arestat între anii 1941 – 1944, 1948 – 1964 ÅŸi 1975 – 1976.

6

12

ALÅ¢I CREDINCIOÅžI ÃŽNCHIÅžI ÃŽN TEMNIÅ¢ELE COMUNISTE

CântăreÅ£ul bisericesc Ion Amăzăreanu din BulzeÅŸti, Vălcea, a fost închis între anii 1952 – 1955 ÅŸi 1959 – 1961, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Calidonia Anghel, călugăriţă de la Mănăstirea BistriÅ£a, Vâlcea, a fost arestată în 1949 ÅŸi închisă la Craiova. Monahul Anghel Varlaam de la Mănăstirea Cheia a fost arestat în 1949. Studentul teolog Ion Apostol din Orăştie era la Peninsula în toamna lui 1953. Artenia, călugăriţă de la Văratec, alungată din mănăstire împreună cu alte maici, a fost arestată la Miercurea-Ciuc. Studentul teolog Mihai Bădescu din Slatina, Olt, a fost arestat la 15 iulie 1948 ÅŸi condamnat un an corecÅ£ional. CântăreÅ£ul bisericesc Ion Bălăbaie (†) din Dragoslavele, ArgeÅŸ, a murit la Tg. Ocna în 14 septembrie 1954, la vârsta de 45 de ani. Monahia FlorenÅ£ia Bârdan de la Mănăstirea BistriÅ£a, Vâlcea, a fost arestată în 1949 pentru ajutor acordat unui grup de luptători anticomuniÅŸti. Dumitru Bârjoveanu, student la teologie, născut în 1926 la Moldoveni, NeamÅ£, a fost arestat în 1948 ÅŸi condamnat la opt ani de închisoare. A trecut pe la IaÅŸi, PiteÅŸti ÅŸi Jilava. Preotul Teodor Bej, născut la 4 mai 1921 în localitatea Ciuteni, Arad, paroh în localitatea Cil, judeÅ£ul Arad, a fost arestat de două ori: în 1944 ÅŸi în 1948 pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”, a fost închis în temniÅ£ele de la Aiud ÅŸi Baia Sprie. A devenit preot după ieÅŸirea din închisoare. Călugărul Casian Bighescu a fost închis împreună cu Corneliu Coposu, Radu Câmpeanu, etc. Ieromonahul Alexandru Eftimie Bijan s-a născut în data de 2 aprilie 1932, în comuna Zapodeni, Vaslui. La vârsta de 22 de ani, pe când se afla în armată, a fost arestat pentru “uneltire contra ordinii sociale” ÅŸi condamnat de Tribunalul Militar BucureÅŸti, prin sentinÅ£a nr. 1104/13. 12. 1955, la opt ani de muncă silnică ÅŸi trei ani degradare civică. La data de 29. 01. 1963 a fost pus în libertate, fiind graÅ£iat prin decretul 5/1963.ÃŽn momentul arestării era doar frate de mănăstire. Timp de ÅŸase luni a fost reÅ£inut la BucureÅŸti la Securitate (Uranus). ÃŽn 1968 când au fost reprimiÅ£i în mănăstiri, părintele Eftimie Alexandru Bilan a intrat la Mănăstirea Secu, judeÅ£ul NeamÅ£. După o vreme a plecat la HuÅŸi, la Mănăstirea SfinÅ£ii Petru ÅŸi Pavel, unde a fost hirotonii ierodiacon de către Prea SfinÅ£itul Partenie Ciopron, episcopul Romanului ÅŸi HuÅŸilor. După o vreme a plecat ia Mănăstirea HodoÅŸ – Bodrog, judeÅ£ul Arad. La data de 29 august 1973 a fost hirotonit ieromonah la Mănăstirea TimiÅŸeni, judeÅ£ul TimiÅŸ, de către ÃŽ.P.S. Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului, pentru Mănăstirea Călugăra, comuna Ciclova Montană, judeÅ£ul CaraÅŸ-Severin. De atunci este stareÅ£ul acestei mănăstiri. A fost închis la Jilava, Aiud, Gherla ÅŸi Balta Brăilei. Monahul Victor BilÅ£ (†) din Leorda, Cluj, a murit la Aiud în 1960. Studentul teolog Ion Bodu (†) a murit la Târgu Ocna în 1955. Monahul Toader Boghean de la Mănăstirea NeamÅ£, născut la Dorohoi în 20 noiembrie 1900, a trecut prin închisorile comuniste.
1

Arhimandritul Toader Boghian de la Mănăstirea NeamÅ£, născut la 20 noiembrie 1900 la Dorohoi, a fost închis în perioada mai 1948 – august 1949. Gheorghe Boiangiu din Craiova, absolvent al facultăţii de teologie, a trecut prin închisorile comuniste. Studentul teolog Cornel Bredicea nu a fost deÅ£inut politic. Constantin Bucescu. profesor de religie în BucureÅŸti, a fost închis temniÅ£ele comuniste. Pictorul bisericesc Sandu Bucescu a fost deÅ£inut politic. Constantin Budei (†), licenÅ£iat în drept ÅŸi teologie, închisoarea de la Gherla. LucreÅ£ia Bulancea, stareÅ£a Mănăstirii Măgura, Târgu Ocna, a fost închisă timp de patru ani. Monahul Ghiţă Bugariu era în închisoarea de la Gherla în 1959. Preotul Adrian CărăuÅŸu, născut la ScorÅ£eni în 1923, era student la Facultatea de Teologie din Suceava, în 1947 când a fost arestat, acuzat de “complot pentru distrugerea unităţii statului” ÅŸi condamnat prin sentinÅ£a nr. 1547/08. 08. 47 a Tribunalului Militar BucureÅŸti. A fost deÅ£inut timp de 17 ani la Suceava, Jilava, PiteÅŸti, VăcăreÅŸti ÅŸi Aiud. A decedat după eliberare, la ComăneÅŸti, Bacău. Ioan Cerbu (†) din PartoÅŸ, Alba, student la Facultatea de Teologie din Sibiu, a fost arestat în 1948 pentru activitate contrarevoluÅ£ionară ÅŸi închis la PiteÅŸti, Gherla ÅŸi la Canal. Pentru că s-a numărat printre victimele transformate în torÅ£ionari ale reeducării de la PiteÅŸti, în 1954 a fost condamnat la moarte de Tribunalul Militar BucureÅŸti ÅŸi executat. Preotul Corneliu Chiricuţă, născut la 17 decembrie 1933 la GalaÅ£i, a fost arestat ÃŽ&1949 pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” ÅŸi condamnat la trei ani ÅŸi doua luni de închisoare. A executat pedeapsa la GalaÅ£i, Tecuci, Jilava, Gherla, Poarta Albă, Eforie, Nazarcea ÅŸi Castelu. în momentul arestării era elev la Seminarul Teologic din GalaÅ£i, în ultimul an. Ion Chitescu din Curtea de ArgeÅŸ, student la teologie, a fost condamnat politic. Maica Ecaterina Patricia Codău, stareţă la Mănăstirea Gai, judeÅ£ul Arad, a fost condamnată la 15 ani de muncă silnică, în 1956, pedeapsă din care a executat patru ani la Miercurea-Ciuc, TimiÅŸoara, Jilava, Arad ÅŸi Oradea. Student la teologie, Paul Cojocariu a fost arestat în 1945. Călugărul Hariton Comănici de la Mănăstirea NeamÅ£, născut în 1900 la Hârja, Bacău, a fost deÅ£inui în închisorile comuniste. Martinian ConuÅ£, călugăr la Mănăstirile Slatina ÅŸi Durau, a fost arestat în 1951 în lotul Schitului Durau pentru că a sprijinit organizaÅ£ia “Gărzile Decebal”. Monahul Alexandru Costache de la Mănăstirea Sihastru, născut în localitatea BraniÅŸtea, judeÅ£ul GalaÅ£i, în anul 1927, a fost arestat si condamnat prin sentinÅ£a 298/ 20. 06. 1958, pentru că s-a opus evacuării din mănăstire 1955. Monahia Gabriela Cotârlan de la Mănăstirea Tismana a fost arestată. Nichifor Crainic (pseudonimul lui Ion Dobre), scriitor, ziarist, teolog, profesor la ChiÅŸinău ÅŸi BucureÅŸti, om politic, membru al Academiei Române (1940), s-a născut în 1889 la Bulbucata, Giurgiu. După 23 august 1944 ziarele anunÅ£au că Nichifor Crainic a fost arestat. In realitate însă, era liber la Sibiu; Din noiembrie – decembrie, la sugestia unor prieteni, a obÅ£inut un buletin de identitate fals ÅŸi s-a adăpostit în diverse case. ÃŽn iunie 1945 a fost judecat în lipsă ÅŸi condamnat la închisoare pe viaţă. După ce, vreme de mai mulÅ£i ani, s-a ascuns pe la preoÅ£i din satele ardelene, foÅŸti studenÅ£i de-ai săi, în mai 1947, obosit de zbuciumul celor trei ani de pribegie, s-a hotărât să se predea autorităţilor, după încheierea păcii de la Paris; a fost arestat ÅŸi anchetat la Ministerul de Interne, în condiÅ£ii umilitoare, până în iulie 1947, când a fost depus la închisoarea VăcăreÅŸti. După anularea sentinÅ£ei din 1945, a început rejudecarea lui Nichifor Crainic, dar procesul a fost întrerupt brusc, iar directorul de la Gândirea a fost transportat la Aiud, unde a fost întemniÅ£at, fără nici o sentinţă, timp de 15 ani, până în 1962. A murit la MogoÅŸoaia într-o noapte de
2

august în 1972, mărturisindu-i, în ajunul sfârÅŸitului, lui Alexandru Cojan, ginerele său: “M-am născut într-o căsuţă modestă, ca fiu de truditori ai pământului. Acum sunt în acest palat al lui Brâncoveanu, după ce am dăruit talentul ÅŸi munca mea ridicării acestui neam. (…) Pe crucea mea să nu fie scris decât numele. Cei care vor vrea să ÅŸtie cine am fost, să mă caute în revista Gândirea, în cursurile de la Facultatea de Teologie (…) Acolo sunt eu.”1 Elevul seminarist Pavel Curcuţă, născut în 1930 la Tg. Ocna, a fost condamnat în 1949 la doi ani detenÅ£ie pentru instigare publică. A trecut pe la GalaÅ£i ÅŸi Poarta Albă. Monahia Nimfodora CuÅŸtiuliţă de la Mănăstirea BistriÅ£a, Vâlcea, a fost arestată în 1949 pentru ajutorul dat partizanilor din Arnota ÅŸi închisă la Craiova. Remus Dans (†), doctor în litere ÅŸi teologie, a fost arestat în 1948 ÅŸi a murit la Aiud, în 1956. Studentul teolog Petru Dărăscu a fost deÅ£inut politic. Nichifor Dimofte, monah la Mănăstirea Ciolanu, a fost condamnat la participare la rebeliunea de la Vadu-RoÅŸca. cinci ani, pentru

Monahul Dimitrie (†) de la Mănăstirea Ciolanu, Buzău, a decedat la Salcia,în urma bătăilor. Traian Dorz, membru marcant al miÅŸcării Oastea Domnului, originar din MizieÅŸ, Bihor, a suferit mai multe condamnări în vremea regimului comunist. Preotul Gheorghe Drăgulin, născut la 14 aprilie 1929 în satul Scutelnici, judeÅ£ul Buzău, paroh în localitatea Hagiu, a fost condamnat de Tribunalul Militar BucureÅŸti în 1952, pe când era student la teologie, la doi ani închisoare. A trecut prin zece temniÅ£e comuniste. CântăreÅ£ul bisericesc Gheorghe Dubit, născut la 24 decembrie 1923 în localitatea Mileanca, judeÅ£ul BotoÅŸani, a fost arestat în 1959 ÅŸi condamnat la ÅŸapte ani de închisoare pentru uneltire ÅŸi propagandă anticomunistă. A fost închis la Aiud. CântăreÅ£ul bisericesc Dumitrescu Bănică de la biserica Capra din BucureÅŸti a fost arestat în 1948. Călugărul Constantin Dumitru de la Mănăstirea Slatina, Prahova, s-a născut în 1910, la Hătcărău, Prahova. A fost arestat în 1939, 1943, 1954, 1958 ÅŸi condamnat la 20 de ani, pentru “acÅ£iune duÅŸmănoasă faţă de comunism”. A fost închis la Aiud, Gherla, Jilava, VăcăreÅŸti ÅŸi ChiÅŸinău. Monahul Adrian FăgeÅ£eanu de la Mănăstirea Antim a fost ondamnat cu lotul “Rugul Aprins”. ÃŽn 1959 era la Aiud. Ioan Filip, student la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu, a fost închis din motive politice. Teodor FilipaÅŸcu (†), licenÅ£iat în teologie, a murit la Canal. Mihail FormaÅ£iu (†), student la teologie, a murit în timpul reeducării la Aiud. Studentul teolog Atanasie Fotu conducea grupul de rezistenţă din comuna Mihai Viteazu, ConstanÅ£a, când a fost arestat ÅŸi condamnat în 1948. Monahul Nichifor Frânculescu de la Mănăstirea Cernica a fost reÅ£inut de Securitate în perioada 1960 – 1964. Monahul Nicolae Gaiţă (†) din Vlădaia, MehedinÅ£i, arestat în 1959 ÅŸi condamnat la nouă ani de temniţă grea, a murit la Periprava.

1

Nichifor Crainic, Zile albe -zile negre, Gândirea, 1991, Bucureşti

3

Damian I. Galon, născut în 1909 la BrăieÅŸti, BotoÅŸani, absolvent al facultăţii de teologie, a fost arestat în 1959 ÅŸi condamnat la opt ani de închisoare. A trecut prin închisorile de la IaÅŸi ÅŸi Jilava. Profesorul I. V. Georgescu, născut la 13 ianuarie 1909 în Bascov, ArgeÅŸ, doctor în teologie, conferenÅ£iar la catedra de ebraică a Facultăţii de Teologie din BucureÅŸti, a fost răpit de organele de securitate sovietică ÅŸi condamnat la 20 de ani de închisoare, pedeapsă redusă la 15 ani de Colegiul Militar al Tribunalului Suprem al U.R.S.S. După zece ani petrecuÅ£i în închisorile din Vershoiansk, Uhta, Irkutzk, Krasnoiansk ÅŸi Vorkuta, a fost repatriat ÅŸi închis Ia Gherla pentru încă cinci ani. La ieÅŸirea din închisoare a mai avut ÅŸi un an de domiciliu obligatoriu. Monahul Veniamin Gheorghe de la Mănăstirea Tismana se afla în 1962 în închisoare la TimiÅŸoara. Viorel Gheorghiţă, student la teologie, născut la 27 septembrie 1922 în localitatea Gurahonl, Arad, a fost arestat în 1948 ÅŸi condamnat la zece ani de muncă silnică de Tribunalul Militar TimiÅŸoara, apoi rejudecat ÅŸi condamnat la 25 de ani de muncă silnică pentru “uneltire împotriva ordinii sociale” ÅŸi închis la Arad, TimiÅŸoara, PiteÅŸti, Gherla, Baia Spric, Aiud ÅŸi Jilava. A fost eliberat în 1964. Onisifor Ghibu, născut la 31 mai 1883 în SăliÅŸte, Sibiu, profesor la Academia Teologică Ortodoxă din Sibiu, a fost arestat ÅŸi condamnat de Tribunalul Militar din Sibiu la cinci ani de închisoare pentru un memoriu pe care 1-a adresat autorităţilor sovietice privitor la ocuparea Basarabiei ÅŸi a Bucovinei. în ianuarie 1958 a fost eliberat. StareÅ£a Mănăstirii BistriÅ£a, Vâlcea, Olga Gologan, a fost arestată în 1949 împreună cu alte maici ÅŸi închisă la Craiova pentru ajutor acordat partizanilor din Arnota. Maria Maftidia Grancea, călugăriţă de la Mănăstirea Viforâta, DâmboviÅ£a, a fost condamnată pentru uneltire la cinci ani de închisoare, începând cu 1959. Eliberată de la Oradea în 1964, azi se află la Aninoasa, DâmboviÅ£a. Studentul teolog Nicolae Greavu (Greabu) a fost închis la Gherla. Călugărul Antonie GrigoraÅŸ (†) de la Mănăstirea CocoÅŸ a fost condamnat la cinci ani de închisoare. A murit în detenÅ£ie. Sergiu Grossu, licenÅ£iat în teologie, născut la 14 noiembrie 1920 în comuna Cubolta, judeÅ£ul BălÅ£i, în Basarabia, a activat în cadrul “Oastei Domnului”. La 7 martie 1959 a fost arestat ÅŸi, după trei luni de anchetă, condamnat la 12 ani de închisoare. Eliberat în 1964, a reuÅŸit să plece în FranÅ£a împreună cu soÅ£ia sa, Nicole-Valery, ÅŸi ea trecută prin închisorile comuniste. La Paris a avut o activitate prodigioasă, editând, între altele, revista “Catacombes” ÅŸi foaia religioasă “Iisus biruitorul”. Maica Alexandra Ifrim din Târgu Ocna a fost arestată timp de patru ani. Aurelian Ionescu, student la teologie, născut în 1927 la PaÅŸcani-Baia, a fost condamnat de Tribunalul BucureÅŸti la opt ani de temniţă grea. Iancu Ivănescu, absolvent al facultăţii de teologie, născut în 1913 în Studina, Olt, angajat al Ministerului Cultelor ÅŸi al Mitropoliei Olteniei, a fost arestat timp de ÅŸase luni în 1952. Arestat din nou, între 1959 – 1961 s-a aflat la Periprava. Aurelian Ionescu, absolvent al facultăţii de teologie, născut la 23 aprilie 1927 la PaÅŸcani, a fost condamnat la opt ani de temniţă grea. Aurel LeÅŸeanu, student al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Sibiu a fost închis la Gherla. Aurel Liseanu, student teolog, a fost închis la Gherla.
4

Monahia Olimpiada Litescu de la Mănăstirea Viforâta a fost ridicată de Securitate la 12 februarie 1958. Lungeanu Mihai, medic călugăr, arestat în două rânduri, a fost condamnat cu lotul Mănăstirii VladimireÅŸti ÅŸi închis la Suceava, PiteÅŸti, Târgu Ocna si Aiud. Anca-Lucia Manolache, născută la 26 ianuarie 1923 la IaÅŸi, absolventă a facultăţii de teologie, cadru universitar în BucureÅŸti, a fost arestată ÅŸi condamnată la opt ani de închisoare, prin sentinÅ£a 201/1959 a Tribunalului Militar BucureÅŸti, pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. Aurel Marin, student la Academia Teologică Ortodoxă din CaransebeÅŸ, a trecut prin temniÅ£ele comuniste. Student la teologie, Ion Mănciulescu, născut în 1923 la Surdila-Greiseanca, Brăila, a fost arestat în 1948; a executat o condamnare de doi ani la PiteÅŸti. Monahul Dosoftei Moraru, mare eclesiarh la Slatina, slujitor ÅŸi la Patriarhie, a trecut prin temniÅ£ele comuniste. Părintele Ion Filotei Movileanu s-a născut la 2 ianuarie 1936 în comuna NicoreÅŸti, judeÅ£ul GalaÅ£i, fiind al ÅŸaptelea din cei 12 copii ai lui Toma ÅŸi al Mariei Movileanu. In anul 1952, îndrumat de părintele loan Iovan, a intrat ca vieÅ£uitor la Sfânta Mănăstire Sihastru, judeÅ£ul Vrancea, de unde a fost arestat în noaptea de 6 spre 7 aprilie 1955, împreună cu ceilalÅ£i 35 de vieÅ£uitori ai mănăstirii, pentru “activitate duÅŸmănoasă împotriva regimului comunist”. După două luni de cercetări la Securitatea din Bârlad, prin Decizia nr. 5700 din 1 iunie 1955 a M.A.I., i s-a fixat domiciliu obligatoriu pentru 60 de luni în comuna Schei -GalaÅ£i, la care s-au mai adăugat 48 de luni prin Decizia nr. 15896/ 16. 05. 1960. Monahul Ion Movileanu a fost hirotonit preot în 1971. CântăreÅ£ul bisericesc Gheorghe Muja din CâlceÅŸti, Gorj, a fost închis vreme de trei ani. Paul Munteanu, student la teologie, născut în 1924 la Pipirig, NeamÅ£, a fost condamnat în 1948 la un an de închisoare pentru uneltire. Monahia Filonida Neagu de la Mănăstirea Suzana, arestată la 11 august 1948, a fost deÅ£inută până în iarna aceluiaÅŸi an la Rahova ÅŸi VăcăreÅŸti. StareÅ£a Mănăstirii Poiana Mărului din Vrancea, Nectaria (†), a fost arestată în legătură cu rezistenÅ£a din munÅ£i; a murit în condiÅ£ii de detenÅ£ie la Mănăstirea Viforâta. Studentul Emil Nedescu, născut la 22 aprilie 1925 în Mândruloc, judeÅ£ul Arad, a fost condamnat de Tribunalul Militar TimiÅŸoara la un an de închisoare, în prezent este preot pensionar în S.U.A. Dumitru Nistor, licenÅ£iat în teologie, deputat liberal, a fost închis la Sighet. Horia NiÅ£escu, absolvent al facultăţii de teologie, a fost arestat de mai multe ori, ultima dată în 1958. Profesorul Gheorghe NiÅ£u la Seminarul Sf. Gheorghe din Roman a fost închis în temniÅ£ele comuniste. Gherasim Ohaba, licenÅ£iat în teologie, a fost condamnat la moarte. Călugărul Pantelimon din PiteÅŸti a fost arestat în 1948 ÅŸi în 1949. Preotul Gheorghe Papuc din Covasna a fost arestat la absolvirea liceului, în BraÅŸov. Ulterior a devenit consilier al Mitropoliei Ardealului. Monahul Parfenie era închis la Baia Sprie în 1953.
5

Vasile Pasca, absolvent al Academiei Teologice din Cluj, profesor de religie, a fost arestat în legătură cu grupul de rezistenţă din MunÅ£ii Å¢ibleÅŸ. Ion Pavel, student la teologie, născut în Covurlui, a trecut prin închisorile comuniste. Monahia Monica Pâciu de la Mănăstirea BistriÅ£a, Vâlcea, a fost arestată în 1949 pentru ajutorul acordat partizanilor din Arnota. Monahul Clement Pânzaru a trecut prin închisorile comuniste. Protosinghelul Damian Pânzaru a trecut prin închisorile de la Jilava ÅŸi PiteÅŸti. Profesorul universitar loan Pelivan (†), licenÅ£iat în drept si teologie, ministru de externe în 1918, deputat P.N.Å¢. în mai multe legislaturi, a decedat în închisoarea de la Sighet. Protosinghelul Meletie Petcu de la Mănăstirea Câmpulung a trecut prin închisorile comuniste. Cristescu Grigore Plăpăman, absolvent al facultăţii de teologie, a fost închis la Peninsula. Monahul Petru Pogonat de la Mănăstirea NeamÅ£ a fost închis în temniÅ£ele comuniste. Monahul Artemie Popa de la Mănăstirea Sihastru, Vrancea, născut în 1923 la NărteÅŸti, GalaÅ£i, a fost arestat în 1960 ÅŸi condamnat la trei ani de închisoare. A trecut pe la GalaÅ£i ÅŸi Giurgiu. Constantin Popa, student la teologie, născut în 1908, în MăgireÅŸti, Bacău, a fost arestat în 1952 ÅŸi condamnat la doi ani de închisoare, apoi trimis la Canal. Preot în Sbârcea, Giurgiu, Constantin N. Popa s-a născut în satul SinteÅŸti, raionul Videle, la data de 14 octombrie 1926. A urmat Seminarul ÅŸi Facultatea de Teologie din BucureÅŸti, în perioada 1937 – 1948, întrerupând studiile din cauza stagiului militar. ÃŽn 1950 s-a angajat ca muncitor la Uzina Malaxa, dar i s-a desfăcut contractul de muncă ÅŸi a fost nevoit să caute altceva de lucru. S-a angajat ca ÅŸamotor de cazane la întreprinderea III InstalaÅ£ii. La 1 Mai 1952 s-a căsătorit cu fiica preotului Constantin Gr. Popescu. în acelaÅŸi an a fost arestat deoarece făcea parte dintr-o “organizaÅ£ie subversivă”. Anchetat la Ministerul de Interne, a fost bătut, ameninÅ£at cu pistolul etc, apoi mulat la Uranus după terminarea anchetei, până la procesul ce a avut loc cu uÅŸile închise; ameninÅ£at că va fi executat, a fost condamnat la cinci ani de temniţă grea. A trecut prin închisorile Jilava, Baia Sprie ÅŸi Lugoj. “Dumnezeu lucra ÅŸi ne întărea în credinţă ÅŸi răbdare. Noi îl preaslăveam în cântări” – îşi aminteÅŸte părintele. A fost graÅ£iat în 1955, în urma decretului 421 din 24 septembrie 1955. A apelat la patriarhul Justinian ÅŸi acesta 1-a ajutat să se angajeze la boiangeria de la Plumbuita, care însă s-a închis, aÅŸa că a fost nevoit să lucreze pe ÅŸantier, la cărat cu roaba, apoi la Bumbăcăria Jilava. La 31 de ani de la absolvirea Seminarului, intră în cler, la îndemnul Prea SfinÅ£itului Antonie. Este hirotonit pe seama parohiei Sbârcea. Astăzi, fiul părintelui, Gabriel Constantin Popa, este ÅŸi dânsul preot. Monahia Tinca Popa de la mănăstirea Brazi, Panciu, născută la 11 mai 1940 la Corod, GalaÅ£i, a fost arestată pentru port ilegal de uniformă ÅŸi condamnată la ÅŸase luni de închisoare. A fost închisă la Tecuci. Călugărul Anton PopârÅ£ac de la Mănăstirea NeamÅ£, originar din BistriÅ£a-Năsăud, a fost închis în temniÅ£ele comuniste. Petre Popescu, absolvent al facultăţii de teologie, născut în 1922, a fost arestat în 1948 ÅŸi condamnat la doi ani de închisoare. Teodor M. Popescu, profesor de Bizantinologie ÅŸi Patrologie la Facultatea de Teologie Ortodoxă din BucureÅŸti, născut la 9 iunie 1893 în Boteni, ConteÅŸti, cu doctoratul în teologie la
6

Atena, a fost arestat în perioada 1958 – 1964, pentru că a spus adevărul despre crimele făcute de comuniÅŸti în Polonia la Katin ÅŸi în Bulgaria. A trecut pe la Jilava ÅŸi Aiud. Ramba Gheorghe, student teolog, s-a aflat în detenÅ£ie între anii 1948 – 1955. A trecut prin Jilava ÅŸi Aiud. Mai târziu a funcÅ£ionat ca preot la Turda. Monahia Tatiana RăduleÅ£ de la Mănăstirea Tismana a fost arestată. Monahul Gheorghe Chesarie Roncea de la Mănăstirea Ciolanu a fost arestat între anii 19531954. Măria Onisifora Rus, născută la 8 noiembrie 1923 în CincÅŸor, BraÅŸov, de la Mănăstirea Curtea de ArgeÅŸ, a fost reÅ£inută pentru cercetări în perioada 4. 08. 1958-4. 06. 1959. Ion G. Savin, născut la 19 decembrie 1885, profesor de Apologetică la Facultatea de Teologie Ortodoxă din BucureÅŸti, a fost deÅ£inut administrativ în perioada 1950- 1955. Protosinghelul Constantin Savu din Câmpulung era închis la Canal între 1949 ÅŸi 1954. Părintele Constantin Stoenescu, născut la 18 noiembrie 1923 în comuna Jilavele, judeÅ£ul IalomiÅ£a, a fost preot în parohia Malul RoÅŸu, comuna ArmăşeÅŸti, judeÅ£ul IalomiÅ£a. A urmat cursurile ÅŸcolii primare în localitatea natală, Seminarul ÅŸi Facultatea de Teologie la BucureÅŸti, obÅ£inând licenÅ£a în 1947. Cu această diplomă s-a înscris la Seminarul Pedagogic Universitar Titu Maiorescu, obÅ£inând în 1948 titlul de profesor, specialitatea religie, secundar istorie. La 4 august 1948 a fost arestat de acasă ÅŸi dus întâi la PoliÅ£ia din Urziceni, apoi la CălăraÅŸi, ConstanÅ£a, Ministerul de Interne ÅŸi Penitenciarul Jilava. A fost judecat de Tribunalul Militar BucureÅŸti, în lotul celor de la Facultatea de Teologie din BucureÅŸti ÅŸi condamnat la cinci ani de închisoare corecÅ£ională pentru “uneltire împotriva ordinii sociale”. A trecut prin închisorile de la PiteÅŸti ÅŸi Gherla. A fost eliberat în 1953, după ce a executat întreaga pedeapsă, din Colonia de muncă Peninsula, unde a lucrat doi ani. ÃŽn momentul arestării nu era hirotonit. Pus în libertate, s-a căsătorit ÅŸi a fost hirotonit la 25 martie 1956 pentru parohia Malu RoÅŸu. Părintele Constantin Stoenescu a decedat la 9 februarie 1996. Călugărul Gavril Stoica, născut la Aninoasa, Muscel, în 1935, a fost arestat de la Mănăstirea Zamfira, Prahova, în anul 1964 ÅŸi condamnat la mai bine de trei ani de închisoare. Astăzi este vieÅ£uitor în aceeaÅŸi mănăstire. Gheorghe T. Åžerban, student la teologie, născut în 1926 la ConstanÅ£a, a fost arestat în 1948 ÅŸi condamnat la cinci ani de temniţă grea. A trecut prin Jilava ÅŸi PiteÅŸti; s-a sinucis la 10 februarie 1950, aruncându-se peste balustradă, în momentul în care a fost scos din celulă spre a fi dus la infirmerie. Grigore Å¢igoi (†) din IaÅŸi, stabilit în CărpiniÅŸ, BraÅŸov, licenÅ£iat în teologie, a fost omorât în timpul anchetei la Securitatea din BraÅŸov. Temistocle Tomescu din Topoloveni, ArgeÅŸ, student la teologie, a fost arestat în 1949. Petre Toader, student la teologie, născut în 1924 la MierleÅŸti, Olt, arestat în 1948, a fost condamnat la opt ani de închisoare, din care a executat ÅŸapte la Gherla. Constantin Tomescu, născut la 20 februarie 1890 la ConstanÅ£a, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din ChiÅŸinău, a fost închis în temniÅ£ele comuniste. Mircea Tudorache, credincios din localitatea RuÅŸeÅ£u, Buzău, a fost arestat în 1959, sub învinuirea de propagandă religioasă, fiind socotit duÅŸman al P.C.R. ÅŸi pentru ca a refuzat să se înscrie în C.A.P.
7

Părintele Ion Turcu, născut la 18 august 1929 în localitatea Vingard, judeÅ£ul Alba, preot la Cisnădie, Sibiu, a fost deÅ£inut politic din 16 martie 1949 până la 1 aprilie 1951. A trecut pe la Turda, Alba Iulia, Sibiu, VăcăreÅŸti, Jilava, Aiud ÅŸi Gherla. în momentul arestării era elev la Liceul Mihai Viteazul din Alba Iulia. A fost închis în legătură cu rezistenÅ£a din MunÅ£ii Apuseni. Monahul Constantin Chesarie Ursu de la Schitul Rarău, a fost arestat în lotul Schitului Durau. între anii 1950 – 1952 s-a aflat la Jilava, apoi la Aiud. Nicodima Vasilache(†), călugăriţă de la Mănăstirea Tismana, arestată în 1958 de Securitatea din Craiova ÅŸi condamnată la 15 ani de închisoare, a decedat în temniţă. Dumitru Văduva, student la teologie, născut în 1924 la Sânbotin, Vâlcea, a fost condamnat la un an de închisoare. Constantin Văman, student la teologie, născut în 1922 la Racova, Bacău, a fost arestat în 1948 ÅŸi condamnat la zece ani de temniţă grea, pedeapsă executată la Aiud, Gherla ÅŸi în Colonia Culmea. Eliberat de la Rubla, GalaÅ£i, în 1964, a fost Å£inut încă 36 de luni în domiciliu obligatoriu. StareÅ£a Mănăstirii Viforâta, Veniamina, a fost închisă în temniÅ£ele comuniste. Petre Villa (†), student la teologie, născut la 25 octombrie 1917 la Åžoard, MureÅŸ, a fost omorât prin înscenarea unui accident în 1947. Maica Veronica Gurău (Vasilica), stareÅ£a Mănăstirii Tudor Vladimirescu, născută la 26 august 1920 în localitatea Tudor Vladimirescu, GalaÅ£i, a rămas la vârsta de nouă ani fără mamă. Din cauza neînÅ£elegerilor cu soÅ£ia fratelui vitreg, care o alunga afară dezbrăcată iarna, pe ger, a fost nevoită să fugă de acasă. Dar ascunzându-se în ieslea vacilor, a avut acolo prima mare bucurie, un vis minunat cu Fecioara Măria ÅŸi cu Pruncul Iisus. La 21 august 1938, a auzit poruncă de sus, de la Dumnezeu, să facă o mănăstire de maici. în mai 1939 s-a închinoviat în Mănăstirea Buciumeni, judeÅ£ul Tecuci. ÃŽn vara anului 1943, la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, biserica noii mănăstiri, construită de maica Veronica, a fost sfinÅ£ită. La 28 decembrie 1949, a fost hirotonit preot pe seama acestei mănăstiri părintele loan Iovan. Maica Veronica a fost arestată în 1955 ÅŸi condamnată, după o anchetă ce s-a desfăşurat la BucureÅŸti din iulie până în 26 octombrie, la cinci ani ÅŸi opt luni de închisoare. în zilele de 5 – 7 decembrie a avut loc procesul la GalaÅ£i. A fost condamnată la 15 ani de muncă silnică, pedeapsă redusă în urma recursului la opt ani de închisoare corecÅ£ională. A fost închisă la GalaÅ£i, Jilava ÅŸi VăcăreÅŸti. După cinci ani ÅŸi ÅŸase luni de închisoare, la 20 septembrie 1960, a fost pusă în libertate, fiind graÅ£iată. După decembrie 1989, a recuperat Mănăstirea VladimireÅŸti, pe care o conduce ca stareţă.

8

LISTA CÄ‚LUGÄ‚RIÅ¢ELOR ÅžI A SURORILOR DIN MÄ‚NÄ‚STIREA TUDOR VLADIMIRESCU, CARE AU FOST ARESTATE ÃŽN PERIOADA 1956 -1960 ÅžI CONDAMNATE PENTRU PORT ILEGAL DE UNIFORMÄ‚
Maica Mihaela Marieta Iordache (†) de la Mănăstirea Vladimireşti, condamnată în 1954 la 25 de ani de muncă silnică, a murit în închisoare, în 1957. Rasofora Niculina Casiana Alexe, născută la Gălieni, Vrancea, în 1926, a fost arestată la vârsta de 32 de ani şi condamnată la nouă luni de închisoare. Monahia Catinca Ecaterina Arcan, născută la 9 septembrie 1921 în Vadu Roşea, Vrancea, a fost arestată în 1957 şi condamnată la şase luni de închisoare. A executat pedeapsa la Galaţi şi Tecuci. Sora Elena Iulita Boscu, născută la Barcea, Galaţi, în 1932, a fost arestată în 1957 şi condamnată la un an şi opt luni detenţie. A fost închisă la Tecuci şi Focşani. Rasofora Irina Iustiniana Caraiman din Buceşti, Galaţi, născută în 1929, a fost arestată la vârsta de 30 de ani şi condamnată la zece luni de închisoare. Rasofora Tudoriţa Marta Cărăuş din Corod, Galaţi, născută la 28 ianuarie 1929, a fost arestată în 1959 şi condamnată la doi ani şi trei luni şi închisă la Tecuci, Medgidia şi Galaţi. Sora Petria Haritina Cârlan, născută în localitatea Vulturu, Vrancea, în 1933, a fost arestată în 1957 şi condamnată la nouă luni de închisoare. A executat pedeapsa la Galaţi. Sora Frăsina Fevronia Chirilă, născută la Negrileşti în 1931, a fost arestată în 1960 şi condamnată la cinci luni de închisoare. A executat pedeapsa la Tecuci. Sora Tatiana Tavita Chirilă, născută la 24 august 1921 în Negrileşti, Galaţi, a fost arestată în 1957 şi condamnată la zece luni de închisoare. A executat pedeapsa la Galaţi şi Tecuci. Rasofora Ioana Epiharia Ciobanu din Buceşti, Galaţi, a fost arestată la vârsta de 31 de ani şi condamnată la un an şi cinci luni de închisoare. Rasofora Tinca Tecla Ciobanu din Lieşti, Galaţi, născută la 28 septembrie 1930 a fost condamnată la un an şi trei luni de închisoare în 1958. A fost închisă la Galaţi şi Tecuci. Rasofora Cornelia Vasilica Ciorâţă din Lieşti, Galaţi, născută la 20 mai 1924, a fost închisă un an şi nouă luni la Tecuci şi Galaţi. Sora Haralambia Parmena Ciorâţă, născută la 20 octombrie 1929 la Lieşti, Galaţi, a fost arestată în 1960 şi condamnată la şase luni de închisoare. A executai pedeapsa la Galaţi. Monahia Ghiniţa Apolinaria Cucu, născută la 28 august 1924, în Nămoloasa, Galaţi, a avut o condamnare de şase luni. A fost închisă la Gherla. Monahia Elena Emanoila Dănăilă, născută la 20 august 1924 în Barcea, Galaţi, a fost condamnată la doi ani şi şase luni de închisoare. A executat pedeapsa la Tecuci.

1

Monahia Maria Magdalena Dănăilă, născută la 28 iunie Galaţi, a fost condamnată la un an şi şapte luni de închisoare.

1922,

în localitatea Barcea,

Rasofora Steliana Tcodosia Dănăilă, născută în 1928 în localitatea Barcea, a fost arestată în 1957. Condamnată la un an şi şapte luni, a fost închisă la Tecuci, Galaţi şi Văcăreşti. Sora Constantina Claudia Dănăilă, născută în localitatea Vulturu, Vrancea, în 1931, a fost arestată în 1957 şi condamnată la un an de închisoare. A executat pedeapsa la Galaţi. Rasofora Petria Patricia Dănăilă, născută în 1930, a fost condamnată la un an şi şapte luni de închisoare. Rasofora Gheorghina Cipriana Dediu, născută la 26 septembrie 1929 în Corod, Galaţi, a fost arestată în 1957 şi condamnată la doi ani şi trei luni de închisoare. A executat pedeapsa la Tecuci, Huşi şi Alba Iulia. Rasofora Hrisia Silvia Diaconu din Buceşti, Galaţi, născută la 19 mai 1930, a fost închisă la Galaţi şi Medgidia, după ce a fost condamnată la trei ani şi trei luni de închisoare. Monahia Dumitra Melania Dima, născută la Slobozia în 1924, a fost condamnată la trei luni şi închisă la Galaţi. Rasofora Ioana Irina Donici, născută la 27 august 1928 în localitatea Matca, Galaţi, a executat un an de închisoare la Tecuci. Rasofora Safta Severiana Drilea din Făurei, născută la 23 martie 1932, a fost arestată în 1957 şi condamnată la 11 luni de închisoare. Monahia Dumitra Dionisia Găgescu, născută la 1 iunie 1920 în Corod, Galaţi, a fost arestată în 1956 şi condamnată la doi ani şi patru luni de închisoare; a executat pedeapsa la Tecuci şi Văcăreşti. Rasofora Maria Cristofora Gherman din Brăila a fost arestată în 1956, la vârsta de 27 de ani, şi condamnată la doi ani de închisoare. A trecut prin temniţele de la Galaţi si Jilava. Sora Anica Achilina Iancu, născută în 1929 la Smulţi, Galaţi, a fost condamnată la un an şi cinci luni de închisoare în 1957. A executat pedeapsa la Galaţi şi Arad. Rasofora Ileana Iuliana Iotu, născută la 20 iulie 1931 în localitatea Barcea, judeţul Galaţi, a fost arestată în 1957 şi condamnată la un an şi două luni de închisoare. A executat pedeapsa la Tecuci, Galaţi şi Văcăreşti. Rasofora Maria Sabina Lazăr din Buceşti, Galaţi, născută la 21 august 1927, a fost condamnată la doi ani şi zece luni de închisoare, în anul 1956. A fost închisă la Galaţi şi Văcăreşti. Monahia Niţa Leonida Marcu, născută la Lieşti, Galaţi, a fost arestată în 1960 şi condamnată la un an şi o lună de închisoare. A executat pedeapsa la Tecuci şi Galaţi. Rasofora Vasilica Varvara Masgros, născută la 19 iulie 1928 în localitatea Corod, Galaţi, a fost condamnată la doi ani şi trei luni de închisoare în 1957. A fost întemniţată la Tecuci, Galaţi şi la Huşi. Monahia Zinca Pantelimona Măciucă, născută la 10 octombrie 1929 în Jorăşti, Vrancea, a fost închisă timp de un an şi zece luni la Focşani. Rasofora Ioana Isihia Mihalcea, născută la 14 august 1931 în localitatea Nămoloasa, judeţul Galaţi, a fost arestată în 1958 şi condamnată la şase luni de închisoare. A executat pedeapsa la Galaţi.
2

Rasofora Dobriţa Benedicta Munteanu, născută la 4 septembrie 1930 în Nămoloasa, Galaţi, a fost arestată în 1957 şi condamnată la nouă luni de închisoare. A executat pedeapsa la Galaţi. Sora Ioana Glafira Muşat, născută în localitatea Vulturu, Vrancea, în 1932, a fost arestată în 1958 şi condamnată la opt luni de închisoare. A fost întemniţată la Galaţi. Rasofora Firica Adriana Nana, născută la Lieşti în 1932, a fost arestată în 1957 şi condamnată la un an şi două luni de închisoare. A executat pedeapsa la Tecuci şi Galaţi. Rasofora Constanda Nanu din Buceşti, Galaţi, născută la 21 iunie 1926, a fost arestată la vârsta de 30 de ani şi condamnată la doi ani şi 11 luni de închisoare, pedeapsă pe care a executat-o la Galaţi şi Târguşor. Rasofora Sevastiţa Daniela Nedelcu, născută la Lieşti, Galaţi, în 20 septembrie 1930 a fost arestată la vârsta de 27 de ani şi condamnată la trei ani de închisoare. A fost închisă la Tecuci, Galaţi şi Văcăreşti. Monahia Nuţa Petronia Negoiţă, născută la 8 martie 1922 în localitatea Nămoloasa, Galaţi, condamnată la două luni de închisoare. Monahia Mihaela Nicoară (†) de la Mănăstirea Vladimireşti, sora profesorului N. Iordache Nicoară, a murit la Miercurea-Ciuc, în aceeaşi închisoare în care fratele ei fusese împuşcat în 1939. Rasofora Ortansa Filoteia Palade, născută la 11 Vladimirescu, a fost condamnată la trei luni de închisoare. ianuarie 1923 în localitatea Tudor

Sora Tudora Narcisa Pădure, născută în localitatea Vulturu, Vrancea, în 5 mai 1931, a fost arestată în 1957 şi condamnată la nouă luni de închisoare. A executat pedeapsa la Galaţi. Rasofora Sofia Nicoleta Pătraşcu din Lieşti, Galaţi, născută la 29 aprilie 1929, a fost condamnată la zece luni de închisoare. A executat pedeapsa la Galaţi. Monahia Mariţa Macrina Popa, născută la 29 septembrie condamnată la cinci luni de închisoare şi trimisă la Jilava. 1920 la Stolnicel, Vaslui, a fost

Rasofora Avramia Antima Portase, născută în localitatea Matca, judeţul Galaţi, în 1932, a fost arestată în 1959 şi condamnată la un an de închisoare; a executat condamnarea la Galaţi. Monahia Măndiţa Mihaela Portase, născută în localitatea Matca, judeţul Galaţi, a fost arestată în 1958 şi condamnată la doi ani şi opt luni de închisoare, pedeapsă pe care a executat-o la Tecuci, Domneşti şi Huşi. Rasofora Margareta Maximilia Postolache din Vulturu, Vrancea, născută în 1931, a fost închisă la Galaţi, după ce în 1959 a fost condamnată la opt luni de închisoare. Monahia Ioana Luciana Roşca, născută la 28 iulie 1922 în localitatea Dulgheni, Constanţa, a fost închisă trei luni la Galaţi. Rasofora Floarea Flaviana Roşu, născută în localitatea Măneşti, Vrancea, în 1927, a fost arestată la vârsta de 30 de ani şi condamnată la un an şi opt luni de închisoare. Sora Valeria Ieronima Secărea, născută la Bran, Braşov, în 1930, a fost arestată în 1960 şi condamnată la şase luni de închisoare. A executat pedeapsa la Codlea. Sora Ecaterina Matroana Selin, născută la Folteşti, Galaţi, în 13 iunie 1932, a fost arestată în 1960 şi condamnată la doi ani detenţie. A fost închisă la Galaţi, Tulcea si Alba Iulia.
3

Sora Safta Singlitichia Sevastre, născută la 21 februarie 1933 în localitatea Corod, judeţul Galaţi, a fost arestată în 1957 şi condamnată la un an şi şapte luni de închisoare. A fost întemniţată la Tecuci şi Târguşor. Rasofora Rădiţa Zosima Simion din localitatea Buceşti, judeţul Galaţi, a fost arestată în 1957, la vârsta de 28 de ani, şi închisă la Târguşor şi Galaţi, după ce a fost condamnată la un an şi cinci luni de închisoare. Rasofora Ileana Iuvenalia Simiz, născută la 25 septembrie 1930 în localitatea Barcea, judeţul Galaţi, a fost arestată în 1956 şi condamnată la trei ani de închisoare. A executat pedeapsa la Galaţi, Huşi şi Tulcea. Rasofora Lucreţia Lidia Simiz, născută la Barcea, Galaţi, în 1933. A fost condamnată în 1958 la un an detenţie. A fost închisă la Galaţi şi Tecuci. Rasofora Constanda Perigrina Stoica, născută la 20 ianuarie 1932 în localitatea Lieşti, judeţul Galaţi, a fost arestată în 1956 şi condamnată la doi ani şi două luni de închisoare. A executat pedeapsa la Tecuci, Galaţi şi Văcăreşti. Sora Zamfira Neofita Stoica, născută la 22 octombrie 1935 la Lieşti, Galaţi, a fost arestată în 1959 şi condamnată la nouă luni de închisoare. A executat pedeapsa la Tecuci şi Galaţi. Monahia Ortansa Olimpiada Strătulat, născută la 15 aprilie 1914 la Barcea, Galaţi, a fost condamnată la doi ani şi cinci luni de închisoare. A executat pedeapsa la Tecuci, Galaţi şi Văcăreşti. Rasofora Arghira Ana Tenie, născută la 16 ianuarie 1930 în Corod, Galaţi, a fost arestată în 1957 şi condamnată la doi ani şi trei luni de închisoare. A executat pedeapsa la Tecuci şi Huşi. Sora Tudora Simfora Toca, născută în localitatea Vulturu, Vrancea, în 1935, a fost arestată în 1958 şi condamnată la zece luni de închisoare. A executat pedeapsa la Galaţi. Rasofora Tinca Timoteia Topoloagă, născută la Buceşti, Galaţi, a Ic arestată în 1957 şi condamnată la un an şi trei luni de închisoare. A f întemniţată la Galaţi. Rasofora Vasilica Verona Voicu, născută la 14 ianuarie 1928 în localita Matca, judeţul Galaţi, a fost închisă la Tecuci şi Văcăreşti, unde a execi. o condamnare de nouă luni.

4

Petru Groza îl felicită pe noul episcop al Romanului şi Huşilor, Teofil Herineanu, fost preot grecocatolic.

Patriarhul Justinian, Sebastian, arhiepiscopul Sucevei, episcopul Antim al Buzăului; Iosifepiscopul Râmnicului ÅŸi ArgeÅŸului ÅŸi vicarul Mitropoliei Moldovei – Teoctist ArăpaÅŸ,. după înscăunarea noului episcop al Râmnicului ÅŸi ArgeÅŸului

1

CÂTEVA DINTRE SCHIMBÄ‚RILE IMPUSE ÃŽN SINODUL BISERICII ORTODOXE DE CÄ‚TRE PUTEREA COMUNISTÄ‚, ÃŽN PERIOADA 1945 – 1950

1945 – a fost desfiinÅ£ată Mitropolia Olteniei, iar mitropolitul Olteniei Nifon Grigore Criveanu, pensionat la vârsta de 56 de ani. 31 iunie 1945 – înÅ£elegând că va fi pus în disponibilitate din oficiu mitropolitul Bucovinei Tit Simedrea s-a retras din scaun. I s-a fixat ca d o m i c i l i u s c h i t l u l Darvari. 21 februarie 1946 – mitropolitul Vrsanon Puiu a fost condamnat la moarte în contumacie de “Tribunalul Poporului” din BucureÅŸti. ÃŽn 23 august 1944 se afla la Zagreb, pentru a lua parte la hirotonia unui arhiereu croat; nu s-a mai putut întoarce în Å£ară, deoarece, ca mitropolit al Transnistriei, a susÅ£inut cu multa stăruinţă că acest pământ este românesc. Sub presiunea autorităţilor comuniste, Sfântul Sinod 1-a depus din treaptă, la 28 februarie 1950 16 august 1947, mitropolitul Moldovei, Irineu Mihălcescu, se rătrăgea din scaun. A murit in împrejurări neelucidate, la 3 aprilie 1948. august 1947 – episcopul Cosma Petrovici este pus în “retragere” prin decretul 1836/10 septembrie 1947, iar în ziua de 16 decembrie 1948 ÅŸi-a dat obÅŸtescul sfârÅŸit. 19 noiembrie 1947 – Justinian devine mitropolit al Moldovei. 20 noiembrie 1947 – Firmilian Marin a fost ales arhiepiscop al Craiovei. 21 noiembrie 1947 – protopopul Sebastian Rusan a fost ales episcop al MaramureÅŸului ÃŽn după amiaza zilei de 27 februarie 1948 clopotele anunÅ£au moartea patriarhului Nicodim Munteanu 24 mai 1948 – Justinian este ales patriarh al României 5 februarie 1949 – în urma noilor arondări eparhiale, Episcopia HuÅŸilor se împarte în 1949 între Episcopiile de Roman ÅŸi GalaÅ£i, iar episcopul Grigore Leu este “pus în retragere”. Moare la mai puÅ£in de o lună de la destituirea sa, în 1 martie 1949. 25 martie 1949 – Firmilian devine mitropolit al Olteniei, după ce a fost instalat arhiepiscop al Craiovei la 22 decembrie 1947. La această înscăunare au participat patriarhul Justinian, mitropolitul Vasile al TimiÅŸoarei, arhiepiscopul Sebastian al Sucevei, episcopul Antim al Buzăului, Iosif al Râmnicului ÅŸi arhimandritul Teoctitî ArăpaÅŸ, vicarul Mitropoliei Moldovei.1 La 27 martie 1949 a avut loc înscăunarea episcopului Iosif’al Râmnicului ÅŸi ArgeÅŸului. A participat mitropolitul Vasile al TimiÅŸoarei, mitropolitul Firmilian al Olteniei, Sebastian arhiepiscopul Sucevei, Antim – episcopul Buzăului ÅŸi arhimandritul Teoctist ArăpaÅŸ, vicarul Mitropoliei Moldovei.2 La 8 iunie 1949 fostul preot greco-catolic Teofil Herineanu este ales, cu 58 de voturi, Episcop al Romanului ÅŸi HuÅŸilor. CeilalÅ£i doi candidaÅ£i erau arhimandritul Teoctist ArăpaÅŸ ÅŸi arhimandritul Benedict GhiuÅŸ. Unul din cei doi secretari ai ÅŸedinÅ£ei a fost preotul greco-catolic Traian BelaÅŸcu3 . ÃŽn 1949 – îşi aminteÅŸte părintele Filip Gavril din TopliÅ£a, care era în acea vreme elev la Seminarul de la NeamÅ£ – cinci episcopi ortodocÅŸi destituiÅ£i de către autorităţile comuniste erau în această
mănăstire: Eugeniu Laiu – mai târziu arestat, Partenie Ciopron, Emilian Antal, Pavel Åžarpe ÅŸi Atanasie Dincă. După un an au fost împrăştiaÅ£i prin alte mănăstiri. 5 octombrie 1950 – episcopul Nicolae Popovici este pensionat ÅŸi trimis, cu domiciliu obligatoriu, la Mănăstirea Cheia. A murit la 20 octombrie 1960, la Biertan.

LISTA PERSOANELOR CARE APAR DE DOUÄ‚ SAU DE TREI ORI ÃŽN VOLUMUL BISERICA ÃŽNTEMNIÅ¢ATÄ‚ – ROMÂNIA 1944 – 1989, EDITAT DE INSTITUTUL PENTRU STUDIUL TOTALITARISMULUI, BUCUREÅžTI, 1998

Alexandru Gruia din Herneacova (p.51) şi Gruia, Alexandru din Herneacova (p.217). Alexandru, Minai din satul Budişteanu (p.51) şi Mihai, Alexandru dincomuna Budişteanu (p.279). Preotul Alionte din Gruiu (p.52) şi Mihai, Alionte din Gruiu (p. 279). Anastase Gheorghe Iancu din Rucăr (p. 53) şi Iancu, Anastase Gh. din Rucăr (p. 227) Apostol, Ion, teolog (p. 59) şi Ion, Apostol, teolog (p. 233). Bogza, Grigore (p. 93) şi Borzea, Grigore din Copăceni, Cluj (p. 97). Am verificat în parohia Copăceni, Cluj, şi preotul de acolo s-a numit Bogza Grigore, prin urmare este vorba, în mod cert, despre aceeaşi persoană. Botaru, Daniel din Sălbădagiu Mic (p.98) şi Rodaru, Daniel din Săldăbagiu Mic (p. 376). Carol, Susan din Fundu-Răcăciuni (p.111) şi Susan, Carol din Fundu-Răcăciuni (p. 413). Ceaca, Pompei din localitatea Ceaca (p.117) şi Ciaca, Pompeiu din Ceaca (p.125). Cleopa, Ilie de la Mănăstirea Sihăstria (p.131) şi Ilie, Constantin Cleopa de la Mănăstirea Sihăstria (p. 229). Constantin, Mihai din Brătuleşti (p. 136) şi Mihai, Constantin din Brătuleşti (p.280). Constantin, Mincu din Gheboieni (p. 136) şi Mincu, Constantin din Gheboicni (p. 284). Cosma, Ştefan din Coşovăţ (p.139) şi Cozma, Ştefan din Coşovăţ (p.142). Crişan, Simion din Blaj (p.145) şi Simion, Crişan din Blaj (p.396). Dimitriu, Gheorghe din Sineşti (p. 161) şi Dumitriu, Gheorghe din Sineşti (p.178). Dănescu, Haralambie, duhovnicul luptătorilor din Munţii Făgăraş (p.155) şi Dinescu, Haralambie, duhovnicul partizanilor din Munţii Făgăraş (p.162). Dinescu, Nicolae din Şuiei (p. 162) şi Donescu, Nicolae din Şuiei (p. 167) Dorz, Traian, membru al mişcării «Oastea Domnului» (p.169) şi Porz, Traian din « Oastea Domnului (p.362). Dumitru Sandu Matei, preot romano-catolic din Iaşi, condamnat la moarte (p.179), Matei Dumitru, preot romano-catolic din Iaşi, condamnat la moarte (p. 273) şi Matei Sandu, preot romano-catolic din Iaşi, condamnat la moarte (p. 273). Dumitriu, Stelian din Curtea de Argeş (p.178) şi Dumitru, Stelian născut la 2 decembrie 1912 (p.179). Din scrisoarea pe care am primit-o de la părintele Stelian Dumitriu, născut la 2 decembrie 1912, rezultă că este vorba, cu siguranţă, de aceeaşi persoană. Florea, Ghiţă din Terpeziţa (p.190) şi Ghiţă, Florea din Terpeziţa (p. 208). Fanea, Victor din Sâncrai (p.184) şi Panea Victor din Sâncrai (p.322). Gheorghe, Mineu din judeţul Dâmboviţa, mort în închisoare (p.203) şi Mineu Gheorghe din judeţul Dâmboviţa, mort în închisoare (p. 284). Gheorghe, Moise din Olteniţa (p. 203), Moise, Gheorghe din Olteniţa (p. 288)şi Moise, Nicolae Gh. din Olteniţa (p.288). Gheorghe,Vlad din Vâlcea (p. 204) şi Vlad, Gheorghe din Vâlcea (p. 451) Grigore, Eugen din Cârligi (p. 215) şi Grigoriu, Eugen din Cârligi (p. 216). Gâţu, Nicolae Emilian de la Mănăstirea Polovragi (p. 199) şi Guţu, Emilian de la Mănăstirea Polovragi (p. 219).
3

Iacob, Tănase din protoieria Râmnicu Sărat (p.227) şi Tănase lacob din Râmnicu Sărat (p.422). Joja Sinisie (p.233) şi Sinisie Joja (p.398) Moraru Dosoftei, preot la Patriarhie (p. 290) şi Murariu Dumitru Dosoftei, slujitor la Catedrala patriarhală, (p. 295) Nifon, Petru din Valea Hranei (p. 308) şi Petruş, Nifon din Valea Hranei (p.335). Onofrei, Pompei din Sibiu (p. 313) şi Pompei, Onofrei din Sibiu (p. 340). Părăianu, Constantin din Craiova (p. 327) şi Pârâianu, Constantin din Craiova (p. 330). Petre, Toader, student teolog (p. 334) şi Toader, Petre, student la Facultatea de Teologie (p. 427). Popescu, Dumitru din parohia Ţepeş Vodă (p. 346) şi Popescu, Dumitru D. din parohia Ţepeş Vodă (p. 347). Popescu, Ioan din parohia Glod-Cârlig (p. 351) şi Popescu, Ion din Glodeanu-Cârlig (p. 352). Popescu, Teodor, preot teolog, profesor la Facultatea de Teologic Ortodoxă din Bucureşti, Popescu, Teodor ML preot, profesor la Facultatea de teologie din Bucureşti, Popescu Tudor, preot teolog, profesor la Facultatea de Teologic, (p.357). Roşa, Simion din Poşaga (p. 377) şi Simion, Rasa din Poşaga (p. 396). Sabadac, Petru din Dănceşti, Vaslui (p. 384) şi Sabodoc, Petru din Dăneşti, Vaslui (p. 385). Sburlan Constantin din Pogoanele (p. 392) şi Zburlan Constantin din Pogoanele (p. 460). Sendruţiu, Traian din Cizer (p. 395) şi Şendruţiu, Traian din Cizer (p: 416) Sandra, Ioan din Stracoş (p. 387) şi Şandra, Ioan din Stracoş (p. 415)

4

BIBLIOGRAFIE

1. Mărturii directe ale preoÅ£ilor arestaÅ£i sau provenite de la familiile acestora. 2. Listele întocmite de Episcopii, la cererea Institutului pentru Studiul Totalitarismului. 3. Cicerone IoniÅ£oiu, Le martyre de l’Eglise en Roumanie, Résiac 1986. 4. Cicerone IoniÅ£oiu, Cartea de Aur, Hrisovul 1995. 5. Mărturisitori de după gratii Slujitori ai Bisericii în temniÅ£ele comuniste – Supliment al Revistei “RenaÅŸterea”, Cluj Napoca 1995. 5. Institutul Pentru Studiul Totalitarismului, Biserica întemniÅ£ată, România 1944 – 1989, BucureÅŸti, 1998. 6. Minai Rădulescu ÅŸi Irincu Slătineanull: PreoÅ£i în cătuÅŸe, Editura Ramida, BucureÅŸti, 1997. 7. Preot prof. univ. dr. Mircea Păcurariu: DicÅ£ionarul Teologilor Români, Univers Enciclopedic, BucureÅŸti 1996 8. PreoÅ£i ÅŸi monahi români în închisorile comuniste, lucrarea de licenţă susÅ£inută, în 1994, la Catedra de Istoria Bisericii Române a Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Sibiu, de studentul Basa Valeriu Gabriel. 10. Nicolae Steinhardt: Jurnalul fericirii, Editura Dacia 1997. 11. Nichifor Crainic, Zile albe – zile negre, Gândirea, 1991, BucureÅŸti. 12. Sergiu Grossu, Le calvaire de la Roumanie chrétienne, Editions France-Empire, Paris, 1987. 13. Vasilica Gurău, ViaÅ£a MăicuÅ£ei Veronica, Editura Arhetip, RenaÅŸterea Spirituală (vol. I ÅŸi II), BucureÅŸti, 1992, 1993. 14. Preot Dimitrie Bejan, Bucuriile suferinÅ£ei, Cartea Moldovei, 1995. 15. ColecÅ£ia foii religioase CredinÅ£a străbună, a Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia. 16. ColecÅ£ia revistei Memoria. 17. Studii teologice, publicaÅ£ie a Facultăţii de Teologie din BucureÅŸti, anul VII, 1938- 1938. 1 8 . Glasul Bisericii, revista oficială a Sfintei Arhiepiscopii a BucureÅŸtilor, colecÅ£ia pe anul 1948. 19. Biserica Ortodoxă Română, buletinul oficial al Sfântului Sinod, nr. 3 – 4, martie – aprilie 1949.
20.
B i s e r i c a O r t o d o x ă R o m â n ă , B u l e t i n u l o f i c i a l a l S f â n t u l u i S i n o d . N r . 3 – 4 , m a r t i e – aprilie 1949, p.1 Ibid., p. 22 3 Biserica Ortodoxă Română, Buletinul oficial al Sfântului Sinod, Nr. 7 – 1 0 , i u l i e -octombrie 1949, p.58.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.