Voronin continua atacurile la adresa Romaniei

V. Voronin primind la casti o traducere romano-romana

Unul dintre sefii de la Chisinau, Vladimir Voronin, a acuzat România, stat membru NATO si UE, de implicare în treburile interne ale Republicii Moldova, de violenţă ÅŸi “obrăznicie” în raporturi diplomatice ÅŸi de penetrare a instituÅ£iilor statului moldovean de către agenÅ£i ai României. Voronin califică România drept un stat nedemocratic ÅŸi solicită puterii de la BucureÅŸti să înceteze orice amestec în politica moldovenească. “Românii îi târăsc pe moldoveni cu de-a sila să le acorde cetăţenia română”, a spus Voronin.


Fostul general de miliţie sovietic, transformat peste noapte în „lider european“, Vladimir Voronin, preşedintele comunist rusofon de la Chişinău, şi-a reluat seria atacurilor „mediatice“ împotriva României, într-o emisiune la televiziunea NIT. Această organizaţie mass-media, patronată de oameni de afaceri ruşi, este cunoscută pentru fanatismul ei antiromânesc, oglindit în numeroase emisiuni. Declaraţiile lui Voronin vin în urma vizitei în Republica Moldova a lui Iuri Zubakov, adjunctul secretarului Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, unul dintre principalii susţinători ai separatismului transnistrean, din cadrul administraţiei moscovite. Noul avânt antiromânesc al comunistului Voronin a fost punctat de o parte a mass-media de limbă română de la Chişinău, motiv pentru care acest segment al societăţii româneşti basarabene este sub o presiune imensă. Redăm mai jos un fragment din discursul lui V. Voronin, în cadrul emisiunii „Maxima“, NIT, 3 martie 2007, aşa cum este preluat de cotidianul „Timpul“, din Republica Moldova

„AmintiÅ£i-vă câţi ne-au vizitat ei când cu „Podul de flori” – a fost o adevărată invazie!”

(Fragment din discursul lui V. Voronin, în cadrul emisiunii „Maxima”, NIT, 3 martie 2007)

“ÃŽn toÅ£i aceÅŸti 15 ani, de la data declarării IndependenÅ£ei, ni se impun, în mod primitiv, standardele româneÅŸti atât din exterior, cât ÅŸi din interior. Organele puterii de stat româneÅŸti ÅŸi instituÅ£iile respective au creat aici în mod special coloana lor, o coloană nu atât de numeroasă, dar foarte zgomotoasă care, în toÅ£i aceÅŸti ani, a încercat să ne bage nouă aici totul ce e caracteristic pentru România sau a fost caracteristic pentru noi până la anul ’40, între anii ’18 ÅŸi ’40. Åži toate acestea se fac cu violenţă ÅŸi obrăznicie, fără săpon, cum zic moldovenii. Multe din cele pe care noi le-am suferit până astăzi, în deosebi în primii zece ani după declararea independenÅ£ei, inclusiv distrugerea economică a ţării noastre, sunt consecinÅ£ele acestei politici. Chipurile, de ce noi trebuie să dezvoltăm economia noastră, dacă mâine-poimâine ne vom uni ÅŸi vom trăi mai bine?
Iată această atitudine batjocoritoare faţă de propria Å£ară, faţă de tot ceea ce ne caracterizează pe noi ca Å£ară ÅŸi ca stat – am în vedere simbolurile ţării noastre – a continuat în toÅ£i aceÅŸti ani. FireÅŸte, această situaÅ£ie era comodă ÅŸi pentru conducerea României, ÅŸi pentru acei de aici care îşi primeau „comisionul” pentru promovarea acestei politici. Åži când au apărut oameni care i-ai întrebat, staÅ£i, despre care stat vorbim, despre R. Moldova sau despre alt stat?, evident, au început să se deranjeze – „da cum vă permiteÅ£i” ÅŸ.a.m.d.? Toate acestea au intrat în obiÅŸnuinţă ÅŸi românii au început să dicteze. Au apărut consultanÅ£i, de exemplu, la Ministerul de Externe, au apărut specialiÅŸti care conduceau aici ramuri întregi ale economiei. Astăzi, ni se impun cu insistenţă „standardele lor europene”, care mai au mult până a fi europene – haideÅ£i să vă fim „locomotivă”, „avocaÅ£i”! Nu avem noi nevoie nici de un fel de locomotivă, nici de un fel de avocaÅ£i. Avem avocaÅ£i, slava Domnului, în toate ţările europene.
Iată de ce, această politică nu se putea solda cu alte rezultate decât cele pe care le avem azi. E altceva că noi am întârziat, acest lucru trebuia făcut din prima zi, când România a recunoscut doar pe jumătate independenţa noastră drept o condiţie a ieşirii din URSS, dar nu ca un factor care a dus la restabilirea statalitatăţii Moldovei, prima dată după timpurile lui Ştefan cel Mare. De aici s-au început toate. Noi avem o atitudine normală faţă de poporul român, nu există absolut niciun fel de fobie, dar dorim să fim stăpâni în propria casă şi nimeni să nu ne încurce. Cei care ne vor încurca, vor primi un răspuns adecvat, pe toate liniile, inclusiv pe linie diplomatică.

UitaÅ£i-vă ce gălăgie s-a făcut după vizita în Moldova a celor trei băieÅ£i! AmintiÅ£i-vă câţi ne-au vizitat ei când cu „Podul de flori” – Doamne fereÅŸte!, Doamne fereÅŸte! A fost o adevărată invazie! Acum, pentru obÅ£inerea acestor vize, românii îi târăsc pe moldoveni cu de-a sila să le acorde cetăţenia română, ÅŸi nu se întâmplă nimic! Dar în cazul dat, trei băieÅ£i au venit de la IaÅŸi ÅŸi ce gălăgie s-a făcut! S-a implicat judecata. Åži acest stat se numeÅŸte „democratic ÅŸi european”! ÃŽmi cer scuze, mai are mult până a fi democratic ÅŸi european, dacă se aplică asemenea măsuri.

M. R. Ungureanu este singurul ministru moldovean din guvernul României. El a declarat că nu există „etnia moldovenească”. Păi, cum altfel, dacă el doreÅŸte să mai lucreze ministru, spune ceea ci i se cere. Noi doar le cunoaÅŸtem metodele de lucru cu cei care nu vorbesc ce trebuie… Ei, în mod insistent, ne numesc în toÅ£i aceÅŸti ani români. Cum ne numesc ei, e problema lor, e o problemă de cultură sau poate de revanÅŸism statal. Când s-a făcut recensământul, s-au declarat români doar 2,1 procente. Eu i-am spus lui Băsescu, că 15 ani aÅ£i finanÅ£at nu se ÅŸtie pe cine, cât aÅ£i băgat voi în aceÅŸti moldoveni români – Pavlicenco care iese la microfon, Dabija la „Literatura ÅŸi arta” ÅŸi alÅ£ii, toÅ£i aceÅŸti români ai noÅŸtri trecuÅ£i de urgenţă din PCUS ÅŸi KGB în români – ÅŸi aÅ£i obÅ£inut doar 2,1 procente. L-am întrebat pe Băsescu câţi ani vă trebui să mai finanÅ£aÅ£i Moldova ca să obÅ£ineÅ£i măcar 20 de procente?”.

Liderul de la ChiÅŸinău continuă să acuze România, chiar dacă BucureÅŸtiul vrea să ajute necondiÅ£ionat R. Moldova. Åži, pe lângă el, se mai găsesc ÅŸi în Å£ara noastră biÅŸniÅŸari, care, pentru un pachet de Å£igări trecut ilegal cu „trenul prieteniei“, se declară de etnie moldovenească…

4 martie 2007

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.