Adevăr şi iluminare

de Matei Sorin Adam

Comunismul a fost un regim ticălos nu pentru că a fost lipsit de oameni ce credeau sincer în idei generoase. A fost ticălos pentru că se baza pe un mod de gândire ce punea în centru credinţa în iluminare. Crezându-se superiori celorlalţi pământeni pentru că Marx le-ar fi descifrat secretul materiei şi al conştiinţei, al trecutului, prezentului şi al viitorului, ei au aruncat la coşul de gunoi al istoriei, cum îl numeau ei, totul: legi, maniere, moralitate. Le-au înlocuit pe toate cu credinţa instinctivă că istoria e de partea lor.

Din păcate, secta celor care se cred mai presus de reguli, legi sau bun-simţ pentru că ei, chipurile, au văzut lumina raiului, nu a dispărut în 1989. Ea este încă foarte activă. E drept, populată de un alt trib. Cel al celor care cred că ei sunt vârful de lance al unei alte dreptăţi supralumeşti. Cea a răzbunării. E alcătuită mai ales din ceea ce aş numi post-anti-comunişti. Adică din cei care şi-au descoperit ardoarea politică, uneori piperată cu evlavii ortodoxe şi opinii anti-occidentale, după 1989.

I-am văzut faÅ£a, din nou, săptămâna trecută. Ocazia a fost punerea neaÅŸteptată pe agenda de cercetări a Consiliului NaÅ£ional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a lui Marius Oprea. Consilierul primului-ministru pe probleme de securitate naÅ£ională ÅŸi autorul celui mai radical program de reformă a serviciilor secrete este investigat de CNSAS la o cerere ce rămâne „anonimă.” Motivul? O declaraÅ£ie dată Securităţii în 1988.

DeclaraÅ£ia, dată sub anchetă, e a unui acuzat, nu a unui acuzator. O ÅŸtiu mai bine ca oricine altcineva. Am fost unul dintre obiectele centrale ale acelei anchete. Marius era colegul meu de cameră ÅŸi un prieten apropiat de studenÅ£ie. Ancheta lui a fost una tipică, în care el, alături de mine, era cel acuzat ÅŸi investigat. DeclaraÅ£ia a fost scrisă sub presiune ÅŸi nu cuprinde nimic acuzator. Nu există în ea nici un indiciu, cât de mic, că Marius ar fi „turnat.”

Ziare ÅŸi organizaÅ£ii „civice” s-au repezit să sugereze că ar fi posibil ca Marius să fi fost mai mult decât un anchetat. România Liberă publică un articol, de pildă, în care titlul spune că Marius ar fi avut „relaÅ£ii forÅ£ate” cu Securitatea. AsociaÅ£ia Civic Media insinuează, ca ÅŸi cum ar ÅŸti deja verdictul CNSAS, că Marius este pe cale de a fi deconspirat ca fiind colaborator al Securităţii.

ÃŽn ambele situaÅ£ii avem de-a face cu două organizaÅ£ii care se prezintă ca ferm anticomuniste. Adică de partea „binelui,” a „adevărului” ÅŸi a „justiÅ£iei.” Ambele sunt însă, prin cultivarea zvonurilor, de partea minciunii ÅŸi a injustiÅ£iei.

Ele ingoră cu totul o regulă de bază a discursului public. Orice afirmaÅ£ie se face pe baza unor dovezi ce le poÅ£i prezenta ÅŸi susÅ£ine oricând, sau a unei decizii finale a unei autorităţi public validate. Insinuările ÅŸi afirmaÅ£iile scoase „din burtă,” bazate doar pe credinÅ£a că tu, anticomunistul autodeclarat, ÅŸtii mai bine, creează haos în viaÅ£a publică ÅŸi năruiesc proaspăt cucerita credinţă în domeniul legii ÅŸi al raÅ£iunii. AfirmaÅ£iile neacoperite arată, din păcate, însă, că dacă putem distruge comunismul ca mecanism de represiune fizică, e mult mai greu să elimini comunismul ca mod de gândire.

Sorin Adam Matei, profesor la Universitatea Purdue, din Statele Unite şi fost jurnalist BBC, publică revista online Pagini.com.

Ziarul Adevarul