Centrul European pentru Studii în Probleme Etnice ÅŸi Institutul de Sociologie ale Academiei Române desfiinteaza „referendumâ€-ul maghiar
Civic Media va pune la dispozitie in aceasta sectiune si un material de arhiva – MITOCRATIA IMPERIALA – CHESTIUNEA MAGHIARA – care explica miza acestei noi provocari la adresa statului roman, o amenintare de tip Transnistria, care ne face sa ne intrebam daca nu exista o coniventa neintamplatoare intre aceste conflicte latente.
Cititi mai jos COMUNICATUL Institutelor Academiei Romane si date despre situatia la zi din zona
Asociatia Civic Media are onoarea sa va informeze asupra ilegalitatii „referendumâ€-ului realizat de asa-zisul Consiliu National Secuiesc
În virtutea îndatoririlor sociale şi al competenţei lor sociologice, Centrul European pentru Studii în Probleme Etnice şi Institutul de Sociologie ale Academiei Române îşi exprimă punctul de vedere privind problema autonomiei pe criterii etnice pusă de către aşa-numitul Consiliu Naţional Secuiesc (CNS) prin recentul „referendum†derulat în localităţi din trei judeţe din România.
Asociatia Civic Media multumeste pentru raspunsul prompt dat de seful statului in privinta declararii “referdumului” maghiar pentru autonomie drept ilegal. Cerem autoritatilor centrale si locale sa actioneze in consecinta pentru stoparea acestui act anti-constitutional, anti-Romania.
Centrul European pentru Studii în Probleme Etnice ÅŸi Institutul de Sociologie ale Academiei Române desfiinteaza „referendumâ€-ul maghiar
COMUNICAT privind „referendum-ul†Consiliului Naţional Secuiesc
În virtutea îndatoririlor sociale şi al competenţei lor sociologice, Centrul European pentru Studii în Probleme Etnice şi Institutul de Sociologie ale Academiei Române îşi exprimă prin acest comunicat punctul de vedere privind problema autonomiei pe criterii etnice pusă de către aşa-numitul Consiliu Naţional Secuiesc (CNS) prin recentul „referendum†derulat în localităţi din trei judeţe din România:
Din punct de vedere constituţional:
– Referendum-ul este o instituÅ£ie a statului reglementată prin legi speciale ÅŸi printr-o deontologie riguroasă. Ca orice altă instituÅ£ie a statului, referendum-ul nu poate fi utilizat în afara voinÅ£ei statului, ÅŸi dincolo de căile specifice de acces la exerciÅ£iul său. Oricine se foloseÅŸte de instituÅ£ia referendum-ului în afara voinÅ£ei statului se face vinovat de lovituri aduse integrităţii statului însuÅŸi;
Din punct de vedere legal ÅŸi al credibilităţii datelor colectate (al strângerii „semnăturilorâ€):
– problema pusă de către CNS este ilegală căci ideea de autonomie locală pe criterii etnice este neconstituÅ£ională;
– procedura declanÅŸată de către CNS se situează în afara principiului juridic elementar potrivit căruia o probă colectată în afara cadrului legal nu poate fi folosită formal;
– pretenÅ£ia că referendumul este doar consultativ este absurdă. Dacă este referendum, e reglementat legal, dacă nu, este cel mult un sondaj de opinie. ÃŽnsă nici condiÅ£iile administrative nici cele ÅŸtiinÅ£ifice în care s-a colectat informaÅ£ia nu prezintă siguranţă datorită presiunilor informale, de natură „moralăâ€, exercitate asupra respondenÅ£ilor, printr-o campanie cvasipolitică ÅŸi media, centrată exclusiv pe necesitatea autonomizării regiunii. Este greu de spus dacă s-a înÅ£eles ÅŸi cum s-a înÅ£eles mesajul privind autonomia de către populaÅ£ie, mai ales în mediul rural.
Din punct de vedere istoric, politic ÅŸi etnic:
– acest „referendum†este fără obiect, din moment ce pretenÅ£ia de fond, anume că minoritatea maghiară nu s-ar bucura de drepturile prevăzute prin Actul de fundamentare al României Mari, prin RezoluÅ£ia de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918, este contrazisă de realitate. Astfel, în acord cu primul punct al amintitei RezoluÅ£ii, minoritatea maghiară se bucură în prezent de „deplină libertate naÅ£ionalăâ€, în sensul că „se poate instrui, administra ÅŸi judeca în limba sa proprieâ€, se bucură „de reprezentare în corpurile legiuitoare ÅŸi [se află] la guvernarea ţăriiâ€, având o pondere politică care adesea condiÅ£ionează echilibrul politic intern. Limitându-ne numai la problema administraÅ£iei locale, sesizăm că aceasta este controlată în prezent aproape exclusiv de către reprezentaÅ£i ai populaÅ£iei majoritare maghiare, chiar ÅŸi acolo unde, prin lege, ar trebui să existe ÅŸi reprezentanÅ£i ai minorităţii române, care este, astfel, lipsită de dreptul de administrare prevăzut tocmai de RezoluÅ£ia de la 1 Decembrie 1918;
– în acelaÅŸi timp, raportarea insistentă a iniÅ£iatorilor „referendumului†la DeclaraÅ£ia (RezoluÅ£ia) de la Alba Iulia – Act care stă la baza Statului Român unitar modern – este în contradicÅ£ie cu afirmaÅ£iile lor publice repetate că nu sunt dispuÅŸi să recunoască tocmai principiul întemeietor al statului român, anume caracterul său naÅ£ional, unitar ÅŸi indivizibil.
– tot în ceea ce priveÅŸte obiectul „referendumului†– anume autonomia pentru populaÅ£ia maghiară, constatăm pedalarea excesivă pe teza identităţii dintre „minoritatea secuiascㆺi „comunitatea naÅ£ională maghiarăâ€, care este o inexactitate ÅŸi care pune într-adevăr, în pericol, identitatea culturală a etniei secuilor;
– autonomia pe criterii etnice ar însemna pentru populaÅ£ia română a regiunii consacrarea statutului de minoritate neglijată social, economic ÅŸi politic, mai ales că aceasta n-a constituit „obiect de consultare†al „referendumului†în nici un fel.
Din punct de vedere economic:
– se promovează mitul Secuimii ca „mică ElveÅ£ie†care „trebuie lăsată să se pună în valoareâ€. Zona în cauză este una dintre cele mai sărace din Å£ară, caz în care autonomia ar fi de facto finanÅ£ată de celelalte regiuni. Mitul „emancipării economice†se bazează astfel pe o judecată de tip politic incorectă în condiÅ£iile în care iniÅ£iatorii autonomiei pe criterii etnice sunt dezinteresaÅ£i total de problemele sociale, economice care afectează România, în ansamblu. ConcepÅ£ia economică a autonomiei etnice, atât cât a fost exprimată, este centrată pe potenÅ£ialul local „nepus în valoareâ€. ÃŽnsă nu este clar de ce până acum acest potenÅ£ial nu a putut fi pus în valoare în condiÅ£iile în care interesele maghiare sunt cât se poate de bine reprezentate la nivelul autorităţilor locale.
Din punct de vedere geopolitic:
– noua filosofie a relaÅ£iilor internaÅ£ionale, de după anii ’90, arată că, acolo unde nu există tensiuni deosebite între etnii etc., soluÅ£ia autonomiei regionale creează comunităţi conflictuale, prin accentuarea diferenÅ£elor. Noile drepturi câştigate nu vor diminua revendicările faţă de centru, treptat putându-se ajunge la ameninţări severe la adresa statului, de regulă, în favoarea altor structuri statale (nou create sau de aiurea).
Centrul European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române
Institutul de Sociologie al Academiei Române
Situatia la zi pe teren
CNS a strans peste 100.000 de “igen” pentru autonomia teritoriala
Pana acum, la pseudo-referendumul din “Tinutul Secuiesc”,
CNS a strans peste 100.000 de “igen” pentru autonomia teritoriala
Peste 100.000 de voturi “igen” – acesta este bilantul celor doua “ture” ale pseudo-referendumului pentru autonomia teritoriala a asa-zisului “Tinut Secuiesc”, organizate pana acum de Consiliul National Secuiesc (CNS). Dupa cum ne-a declarat vicele CNS Ferenc Csaba, in toate localitatile in care “comisarii electorali” si-au incheiat “misia”, participarea la “scrutin” a fost intre 67% si 79% din totalul cetatenilor cu drept de vot, mai bine de 99% dintre voturi fiind “igen”. Astfel, in “scaunul secuiesc” Gheorgheni autonomia a strans 99,18% din cele circa 26.300 de voturi exprimate, la Sovata 99% din cele aproape 5.600 de voturi, iar in cele 29 de localitati rurale din zona Sfantu Gheorghe, unde actiunea s-a incheiat – 99,08% din cele aproximativ 10.100 de voturi.Procentaje similare s-au inregistrat si in zonele Covasna si Cristuru Secuiesc, unde unde s-au adunat peste 12.000, respectiv aproape 5.000 de “igen”. La acestea se adauga cele peste 30.000 de voturi din “scaunele” Odorheiu Secuiesc si Baraolt, unde referendumul a avut loc in decembrie trecut. In paralel cu continuarea actiunii in municipiul Sf. Gheorghe si in restul de 13 localitati rurale inconjuratoare, in week-end-ul care urmeaza “comisarii” CNS vor porni cu referendumul in alte doua “scaune”, Targu Secuiesc si Mures. (Adrian Popescu | Ziarul Gandul | 22 februarie 2007)
***
Presedintele Traian Basescu a declarat pe 12 februarie 2007 in conferinta de presa sustinuta impreuna cu presedintele Ungariei Laszlo Solyom, ca referendumul pentru autonomia Tinutului Secuiesc organizat de Consiliul National Secuiesc in judetele Covasna, Harghita si Mures este “ilegal”. “Ceea ce se intampla in judetele Mures, Covansa, Harghita incalca prevederile Constitutiei Romaniei. Pe de alta parte, referendumul pentru autonomie teritoriala este ilegal”, a spus Basescu, raspunzand unei intrebari referitoare la posibilul raspuns al Romaniei la cererile minoritatii maghiare privind autonomia culturala. Basescu a mentionat ca se afirma ca ar fi vorba despre o masura de testare a dorintei populatiei.
“Pot sa va spun ca atat timp cat va ramane o testare a vointei populatiei, putem spune ca este ce se afirma. Dar cand cei care astazi fac teste – nu intelegem foarte bine, cu rabdarea statului roman, cu Constitutia, ce testateaza dansii – in momentul in care incearca sa valorifice rezultatul acestui asa-zis test sau referendum ilegal, statul roman va aplica fara ezitare Constitutia si legile statului, iar responsabilitatea va apartine celor care acum realizeaza un act neconstitutional, pe teritoriul unui stat national, unitar, indivizibil si, sa nu uitati, un stat suveran”, a spus Basescu.
“Romania nu va accepta niciodata alte modele decat cele pe care si le-a ales si care sunt in deplina concordanta cu standardele europene si asteptam sa vedem primii parlamentari romani intrati prin automatisme constitutionale in Parlamentele altor state din Uniunea Europeana”, a mai spus presedintele Basescu.
Referitor la problema mostenirii Gojdu, Traian Basescu a declarat: “Am mai ridicat subiectul Gojdu, ca o problema asupra careia in Romania exista o dezbatere care ne indeamna catre ideea ca ar trebui sa reluam oarecum discutiile pe subiect, dar am concluzionat ca aceasta problema tine strict de guvernele celor doua tari. Deschiderea acestui subiect a fost necesara din punct de vedere al partii romane pentru simplul motiv ca acordul nu a putut fi ratificat de Parlamentul Romanieiâ€.
Forumul Civic al Romanilor din judetele Covasna si Harghita – sustinut si de Asociatia Civic Media – respinge solicitarea Consiliului National Secuiesc (CNS) adresata organizatiilor neguvernamentale romanesti de a sprijini referendumul pentru autonomia teritoriala a asa-zisului Tinut Secuiesc.
Presedintele Forumului, Ioan Solomon, a declarat ca organizatiile romanesti sunt dispuse sa discute pe orice teme legate de convietuirea interetnica si dezvoltarea economica a zonei, dar nu pe teme anticonstitutionale si antieuropene cum este autonomia teritoriala.
Forumul reafirma faptul ca referendumul pentru autonomie pune in discutie integritatea tarii, or potrivit Constitutiei, nu pot fi supuse revizuirii, deci nu pot face obiectul unui referendum, caracterul national, unitar si indivizibil al statului roman, integritatea teritoriala, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficiala a statului.
Agentia Nationala de Presa Rompres informeaza ca Punctul de vedere al Forumului civic, compus din 13 organizatii neguvernamentale, este impartasit si de partidele politice romanesti din judetul Covasna, care s-au pronuntat in repetate randuri impotriva demersurilor ce vizeaza izolarea ori segregarea judetelor Covasna, Harghita si Mures, locuite preponderent de maghiari.