Parca fusese vorba ca intelectualii adevarati nu se amesteca in viata politica de toata ziua, decat ca persoane particulare si nicidecum unii in numele altora, nu-i asa?

Insa, iata, ne aflam din nou inaintea unui apel prin care asa-zisii intelectuali ai natiunii ne implica fara sa ne consulte in niste chestiuni de un interes colateral pentru noi si asupra carora, orice s-ar spune, nu suntem calificati sa ne pronuntam. Corifeii din capul listei cu semnaturiile de rigoare dand de inteles ca ar reprezenta pe toti intelectualii din Romania. Ne mai amintim un apel de o factura identica, prin care aceleasi persoane ne recomandau, la alegerile din 1996, sa-l preferam pe Ion Iliescu in locul lui Corneliu Vadim Tudor. La gandul ca acesta din urma ar fi putut castiga alegerile tremurau pantalonii pe ei. Dar Ion Iliescu a devenit presedinte si, ulterior, s-a intamplat ceva caracteristic aici, in Balcani. Cei ce il recomandasera cu atata caldura au inceput sa-l imjure ca pe maidan si l-au tot injurat, pana la sfarsitul mandatului. Halal curaj civic si halal moralitate cetateneasca!

In materie de continut, noul lor apel are un alt subiect: il apara cu deznadejde pe dl Traian Basescu. Dar trebuie sa fii cel putin prost ca sa crezi ca dizgratia noului presedinte s-ar trage de la atitudinea sa activa si combatanta fata de coruptia generalizata din tara, de la desecretizarea arhivelor sau de la faptul ca a condamnat comunismul, intr-o sedinta publica in plenul Parlamentului tarii. In realitate, atitudinea actualului presedinte fata de problema coruptiei nu se deosebeste de cea a presedintilor anteriori. Tot la nivelul vorbelor se consuma efortul respectiv al dlui Traian Basescu, si nu exista vreun semn ca s-ar fi trecut la fapte. Intr-adevar, au fost desecretizate arhivele fostului partid comunist si ale fostei Securitati, dar acestea au ramas in continuare la dispozitia unui grup restrans de persoane, recrutate tot din randurile asa-zisei societati civile, care le joaca dupa interese obscure. Nu am auzit ca ar exista intentia sa fie predate arhivelor statului, ca sa aiba oricine acces la ele. In sfarsit, comunismul a fost condamnat vehement, dar gestul in speta nu s-a consemnat intr-un act oficial, cum se preconiza initial. Dimpotriva, s-a sugerat ca facatura lui Vladimir Tismaneanu sa fie revizuita si scuturata de contradictii penibile. Dizgratia dlui Traian Basescu se trage din alta parte si anume de la conflictele lui cu intreaga clasa politica. Insa trebuie sa ai dioptrii adecvate ca sa vezi ceea ce intelege si vede mai toata lumea. Si acum sa cercetam cu atentie lista celor ce semneaza apelul. Spre deosebire de alte imprejurari, nu au semnat apelul Andrei Plesu si Renate Weber. De altfel, ar fi fost caraghios de-a dreptul sa sara in sprijinul institutiei prezidentiale niste persoane care s-au zgariat pe ochi cu dl Traian Basescu atunci cand au renuntat la conditia de consilieri prezidentiali. In afara de asta, s-ar putea sa existe si o alta ratiune pentru faptul ca Andrei Plesu nu ar fi fost dispus sa semneze apelul la care ne referim. Nu ar fi prima data cand Andrei Plesu incita la o actiune falimentara, preferand ulterior sa ramana in umbra.

Dupa ce am citit si recitit de cateva ori apelul aflat in discutie, ne permitem sa intrebam: cine pretinde sa reprezinte intreaga intelectualitate romana, numitul Dragos Paul Aligica? Si cine se erijeaza in mentori si capi de coarda ai acestei intelectualitati? Andrei Plesu, Gabriel Liiceanu, Rodica Palade sau Sabina Fati? Pai toti acestia, cum am mai avut ocazia s-o spunem, sunt filosofi fara opera filosofica, istorici ai artei fara opera de istorie a artei, si scriitori care nu au realizat dupa decembrie 1989 nimic important, iar uneori chiar nimic, nimic. Asa ca e cazul sa-si exercite talentele pedagogice in alte medii si tot acolo sa etaleze si indicatiile lor pretioase.

Si ar mai fi o ultima intrebare care pretinde raspuns: nu cumva prin respectivul apel, elita noastra de paie il tradeaza pe premier, care le-a creat multiple si substantiale facilitati, in favoarea inamicului ireductibil al personajului din Palatul Victoria, trecand cu bagaje si arme in tabara presedintelui? Ba da, il tradeaza si schimbarea macazului se explica si printr-o anumita teama fata de culorile viitorului. In cazul cand elita ar fi procedat invers, dl Traian Basescu, imprevizibil cum il stim toti, s-ar putea sa recurga la un gest radical si sa-l sara din schema pe Horia Roman Patapievici. Implicit, elita ar putea sa piarda o fabuloasa vaca de muls, ceea ce ar fi fost catastrofal pentru ea. Ea chiar isi inchipuie ca preluand Institutul Cultural Roman la cheie i se vor deschide drumuri nebanuite spre orizonturile culturale ale strainatatii occidentale. Insa asemenea drumuri nu se deschid decat pentru cei ce dispun de o opera. Ceea ce nu se potriveste cu situatia elitelor noastre.

La urma urmelor, produce mirare si altceva: ei vorbesc de coruptie? Andrei Plesu, care atunci cand mima disidenta, se lasa platit copios de un regim comunist pe care pasamite il detesta, figurand pe diverse state de plata fara sa faca nimic? In prelungirea atitudinii de atunci, astazi face ceva? Atunci cum isi justifica salariul de ministru incasat ca membru al colegiului CNSAS, la reuniunile caruia participa numai cand avea chef? A incasa un ban nemuncit nu tot coruptie se cheama?

de Mihai Pelin

Cronica Romana, 10.02.2007