Situatia din regiunea separatista transnistreana revine in atentia Bruxelles-ului, detinuti politici din fostul Grup Ilascu – Andrei Ivantoc, Tudor Popa si Alexandru Lesco – participand, pe 27 August a.c., la un schimb de opinii cu membrii subcomisiei pentru Drepturile Omului din cadrul Comisiei de Politica Externa a Parlamentului European, in cadrul unei dezbateri pe tema “Drepturile omului in conflictele inghetate (exemplul Transnistriei)”, organizata la solicitarea europarlamentarului roman, Roberta Anastase.

“In contextul izbucnirii razboiului din Transnistria in 1992, domnii Ivantoc, Lesco si Popa, impreuna cu domnul Ilie Ilascu, au fost arestati si condamnati de catre asa-zisele autoritati transnistrene pentru acte de terorism. Intregul proces de arestare, judecata si detentie a fost o incalcare flagranta a dreptului international, fiind efectuat de catre entitati nerecunoscute la nivel international si contravenind principiilor de respectare a drepturilor omului si de suprematie a legii. Mai mult decat atat, ei au fost supusi torturii si unui tratament inuman si degradant”, a declarat, in plen, europarlamentarul roman Roberta Anastase, in cadrul dezbaterii pe tema “Drepturile omului in conflictele inghetate (exemplul Transnistriei)”, reamintind ca preocuparea comunitatii internationale in cazul fostului Grupul Ilascu s-a regasit, in 2004, in rezolutia CEDO ce condamna Republica Moldova si Rusia pentru violarea grava a drepturilor omului si cerea eliberarea imediata si neconditionata a celor trei.

“Din pacate, aceasta decizie, precum si celelalte numeroase apeluri ale comunitatii internationale au fost complet ignorate de catre Rusia si asa-zisele autoritati transnistrene. Astfel, desi domnii Ivantoc si Popa au fost eliberati in vara anului curent, autoproclamatele autoritati transnistrene n-au facut referinta decat la expirarea termenului de detentie. Eliberarea lor s-a desfasurat din nou in conditii inumane si degradante”, a amintit reprezentanta Romaniei la PE. “Membrii Grupului Ilascu sunt astazi in libertate, iar in calitatea lor de cetateni ai Romaniei au fost decorati recent de catre Presedintele Traian Basescu (cu Ordinul National “Steaua Romaniei” in grad de Cavaler, n.red.). In acelasi timp, avem in fata noastra, a europarlamentarilor si a intregii Comunitati Europene, o obligatie si o sarcina cruciala: aceea de a realiza ca la granita UE, zonele de conflict inghetat reprezinta un spatiu de violare continua si grava a drepturilor omului si obstacolul major spre crearea unei regiuni de democratie si securitate in vecinatatea de est”, a subliniat Anastase, multumind colegilor sai din Parlamentul European pentru adoptarea, in iulie, anul acesta, a rezolutiei privind violarea drepturilor omului in regiunea din stanga Nistrului.

Conflictele inghetate, rezumate

Dezbaterea din Legislativul comunitar a fost incheiata de prezentarea unui raport intitulat “Drepturile omului si conflictele inghetate in vecinatatea estica”, realizat de Martina Bielawski (Centrul de Studii Internationale al Universitatii Cambridge) si Nicu Popescu (Consiliul European pentru Relatii Externe). “Conflictele din Abhazia, Osetia de Sud, Nagorno-Karabah si Transnistria submineaza potentialul Politicii de Vecinatate European si agraveaza situatia drepturilor omului in vecinatatea imediata a UE”, precizeaza textul. “Nefiind sub controlul statelor metropolitane, teritoriile separatiste au devenit <> pentru drepturile omului. In vreme ce situatia difera de la o zona la alta, lista problemelor drepturilor omului in aceste regiuni este lunga. Pe langa numarul mare de refugiati si persoane fortate sa isi paraseasca domiciliile, cetatenii statelor metropolitane sunt discriminati cu regularitate. Acuzatiile de tortura si rele tratamente din inchisori, lipsa unor proceduri judiciare corecte si inclacarea drepturilor proprietatii reprezinta probleme serioase in entitatile separatiste. Drepturile cetatenesti si libertatile politice sunt si ele incalcate”, continua documentul prezentat in cadrul dezbaterii organizate, ieri, in Legislativul comunitar, la solicitarea europarlamentarului roman Roberta Anastase. “Masurile adoptate de Uniunea Europeana in privinta promovarii rezolvarii conflictelor, reabilitarii si sprijinirii societatii civile nu alcatuiesc o strategie cuprinzatoare si coerenta”, noteaza raportul Bielawski-Popescu, apreciind ca, “pentru a consolida drepturile omului si statul de drept in vecinatatea europeana, UE trebuie sa devina, in primul rand, mult mai activa in procesul de solutionare a conflictelor si apoi sa se indrepte spre o acordare conditionata si aplicata a asistentei europene”.

Supliciul detentiei ilegale

In cadrul audierii fara precedent din Parlamentul European, colegul nostru, Victor Roncea, a prezentat europarlamentarilor si expertilor europeni o sinteza a lucrarii “Eroi pentru Romania – Amenintarile Rusiei la Marea Neagra”, realizata de Civic Media si IntelMedia. Roncea, invitat special al Grupului PPE din Parlamentul European, a explicat contextul mai larg al razboiului de la Nistru, declansat intr-un moment favorabil reunirii Basarabiei cu tara si replica dura a Rusiei, din care a facut parte si incarcerarea si condamnarea pe nedrept a patriotilor romani. In cadrul dezbaterilor s-a demonstrat ca si acum – ca si atunci – Rusia este cea care controleaza de facto entitatea separatista, un exemplu clar fiind si cetatenia rusa de care se bucura intreaga conducere a Transnistriei, inclusiv persoane din aparatul de Securitate si administratia centrala, cautate de Interpol pentru crime comise in fosta URSS. Reprezentantul Civic Media a aratat ca statul militarizat de la Nistru reprezinta o provocare majora la adresa NATO si a intregii Uniuni Europene in contextul avansului Rusiei la Marea Neagra si inspre Europa Occidentala, inclusiv prin metode specifice razboiului economic. Una dintre solutiile europene care ar putea duce la eradicarea acestui conflict rece ar fi declansarea procedurilor de integrare a Republicii Moldova in Uniunea Europeana in acelasi pachet cu Balcanii de Vest, reintregind Europa pana la granita sa rasariteana fireasca. Cei trei eroi au prezentat in detaliu supliciul detentiei lor ilegale, incepand cu arestarea lor de catre trupe ale Armatei a XIV-a Ruse si pana astazi, la eliberarea lor dupa 15 ani de temnita impusa de regimul filorus de la Tiraspol. Amanunte in ziarul nostru de maine. (ZIUA)

Marturii din iadul de la Tiraspol

Grupul patriotilor romani, primit formal in Capitala belgiana

Membrii fostului Grup Ilascu – Andrei Ivantoc, Alexandru Lesco si Tudor Popa – au descris, luni, 27 August, la Bruxelles, supliciul indurat in temnitele transnistrene, in cadrul dezbaterii “Drepturile omului in conflictele inghetate (exemplul Transnistriei)”, gazduita de subcomisia pentru Drepturile Omului a Legislativului comunitar, la initiativa europarlamentarului roman, Roberta Anastase. Vizita celor trei in Capitala belgiana a continuat a doua zi cu intrevederi cu responsabilii pentru Republica Moldova si spatiul Marii Negre din cadrul Comisiei Europene si NATO.

Reuniunea de luni a subcomisiei pentru Drepturile Omului din cadrul Parlamentului European, in care au fost discutate problemele foarte grave din Transnistria in prezenta celor trei fosti prizonieri politici Alexandru Lesco, Andrei Ivantoc si Tudor Popa a reprezentat un moment cu totul exceptional. Trei sunt motivele. Primul l-a reprezentat aparitia marturiei umane directe, plina de o teribila tensiune si emotie, cea a adevarului suferintei povestite fara artificii retorice, de oamenii veniti sa marturiseasca asupra unei realitati pe care cei din sala nu o puteau cunoaste decat din documente sau rapoarte. Andrei Ivantoc a fost cel care a derulat, cu amanunte cumplite, povestea unei tragedii personale pe care o intrerupea din cand in cand cu un oftat care nu stiu daca a trecut prin filtrul traducatorilor. Cand povestea devenea prea groaznica, cand amintirile il copleseau, se oprea si soptea doar atat, cu glasul innecat de lacrimi: “Of, Doamne!”… Povestea, alaturi de colegii sai de temnita, despre torturi, despre spaima, despre comportamente inumane si degradante, despre terorea continua asupra lor si familiilor lor, totul “pentru ca am vrut sa fim ceea ce suntem, romani, sa avem dreptul sa ne vorbim limba si sa stim ca, la scoala, si copii nostri vor avea acest drept”. A fost o pledoarie in cel mai frumos sens al cuvantului pentru ceea ce multi dintre noi am pierdut sau uitat, valoarea dragostei de neamul romanesc.

Relatari condensate, din ratiuni de timp

Al doilea motiv de unicitate: s-au aratat limitele reale ale puterii intelegere si de actiune a forurilor europene in raport cu ce se petrece in Transnistra. Presedinta de sedinta, Helene Flautre, a fost primul zid de politete rece si formala care a incercat si a reusit sa-i expedieze pe cei trei cat a putut de rapid, cerandu-le lor, invitati special sa depuna marturie, sa scurteze la maximum relatarile, sa vorbeasca cat se poate de repede si succint, sub trei minute, presata fiind de depasirea timpului alocat sedintei unde subiectele lungi au fost Iordania sau Azerbaidjanul… Cei doi europarlamentari romani care au luat cuvantul (Roberta Anastase, initiatoarea evenimentului, si Ioan Mircea Pascu) au pus foarte corect problema, adica intreband ce face concret si ce masuri intentioneaza sa ia atat Parlamentul European cat si Comisia pentru a stopa incalcarile permanente ale drepturilor omului in Transnistria si sfidarea continua a tuturor rezolutiilor europene in domeniu, practicata cu mare succes de ani de zile de Igor Smirnov. Caci, spunea Pascu, “ce-ati auzit de la oamenii acestia nu se intampla undeva intr-o tara cu care UE este obligata sa aiba relatii din cauza globalizarii, ci intr-una situata in inima Europei”. Foarte adevarat, adauga si Vytautas Landsbergis, fostul presedinte lituanian, acum europarlamentar, “caci conflictele inghetate au un reflex si in mintile inghetate ale politicienilor europeni”.

Izbucnirea lui Ivantoc

Reprezentata Comisiei Europeane (sefa unitatii care, printre altele, se ocupa si de Moldova) a dat un raspuns absolut antologic, combinand prudenta maxima cu dorinta de a da exemple cat se poate de convingatoare pentru birocratii europeni. A fost evident ca precautia impusa de relatia speciala de dependenta energetica a UE fata de Rusia face ca problema Transnistriei sa fie trecuta la capitolul “subiecte foarte delicate”, unde succesele reale sunt extrem de putin relevante.

Chiar daca marturiile romanilor proaspat iesiti din inchisorile transnistrene demonstrasera cu totul altceva, pozitia Comisiei Europene a fost ca, incet, lucrurile par sa evolueze in bine in Transnistra. Un exemplu pe care il considera relevant este, spre exemplu, impunerea obligatiei ca Igor Smirnov, atunci cand calatoreste spre Ucraina, sa nu mai beneficieze de statutul de VIP, ci st stea la coada la vize ca toata lumea. Moment in care Ivantoc a izbucnit: “dar dumneavoastra ati fost vreodata acolo? Stiti cum pleaca folosind aeroportul militar din Tiraspol, ca acolo e VIP si nu-l controleaza nimeni?”. Raspunsul doamnei in cauza este cel al nehotararii diplomatice a birocratiei de la Bruxelles: “Stiti, unii spun una, altii spun alta… dar, in orice caz, ma simt foarte emotionata sa va vad aici! E un lucru foarte placut pentru noi toti!”.

Continuand apoi cu anuntul ca, la Comisie, se pregateste un proiect pentru implantarea drepturilor omului pe care Moldova ar urma sa-l aplice si in Transnistria….N-a sunat nici macar ca un banc prost!

Interes redus?

Al treilea element de unicitate reflecta, trist, neputinta noastra nationala de a ne coaliza in jurul vreunei idei, oricat ar fi ea de generoasa. M-as fi asteptat ca toti europarlamentarii nostri sa simta nevoia sa fie acolo. N-au fost decat trei-patru. Pe ei nu-i intereseaza decat diurna de la PE si ramanerea pe liste pentru alegerile din noiembrie, sa mai poata trage de o sinecura inca un an si jumatate. In fine, daca presupunem ca mai avem o diplomatie functionala, ma intreb de ce diplomatii romani nu au fost in sala… chiar nu-i interesaza sau le este atat de indiferenta problema romanilor din Transnistria? Sau a fost o dispozitie de non-participare transmisa de cei de la Externe pentru a marca “momentul delicat” pe care-l traverseaza relatiile noastre cu Republica Moldova?

Si, ca un element deloc neglijabil, as dori sa mai remarc si calitatea documentului care fost realizat de Civic Media si inmanat tuturor europarlamentarilor si participantilor la dezbateri. Este pentru prima data cand vad un material de sinteza pe Transnistria facut profesionist, limpede si complet. Din pacate, el nu a venit niciodata din partea Externelor noastre. Bine ca macar acum, ca reactie a societatii civile la impotenta conceptuala si nu numai a celor care joaca abulic interesele de politica externa ale Romaniei.

Cristian UNTEANU, Bruxelles / ZIUA