Dupa avizul pozitiv al Parlamentului, pe 18 octombrie a.c., Razvan Rusu, noul ambasador desemnat in Italia, a promis ca va face tot posibilul ca, odata ajuns la Roma, sa schimbe perceptia autoritatilor, dar si a italienilor in general asupra romanilor. Dar cum, daca chiar el a recunoscut ca nu stie limba italiana? Senatorii l-au sfatuit sa o invete. Nu era mai simplu daca nu il avizau si solicitau o noua nominalizare, a unui diplomat profesionist care sa cunoasca la perfectie limba si cultura fratilor nostri de latinitate?

Astazi, Italia merge pana la paroxism. Stanga extremista italiana ne arata de unde a pornit de fapt fascismul. Parlamentarul Francesco Caruso, un lider al partidului Refondarea Comunista, aflat in coalitia de centru-stanga, la putere, a declarat, ca gruparea comunista elaboreaza un amendament la legea privind securitatea pe teritoriul italian. Acesta stipuleaza “amenajarea de lagare de concentrare pentru cetatenii romani”, o afirmatie asemanatoare cu cea a inca ministrului de Externe Adrian Cioroianu.

Parlamentarul comunist intentioneaza sa prezinte acest amendament in Camera Deputatilor. Amendamentul prevede internarea fortata a persoanelor de nationalitate roma/romana in structuri regionale speciale in care autoritatile de politie sa le identifice si sa le evalueze veniturile. Persoanele care vor dovedi ca au un venit anual de peste 50.000 de euro vor fi ‘eliberate’, mentioneaza agentia ANSA.

Urmariti aici in curand un studiu complex care ne arata una dintre cauzele situatiei prezente legate de rom / roman / Romania. Rolul nefast al lui Andrei Plesu nu lipseste nici de aici.

Pana atunci cititi integral aici interventia lui Traian Basescu de la Editia Speciala a TVR. In prima parte, presedintele se refera la clasa politica perimata si rolul uninominalului. Incepem insa cu a doua parte care priveste campania anti-Romania si situatia tiganilor in Romania, Italia si Europa:

Ceva nu este in regula cu supercampania de presa impotriva Romaniei

Monica Ghiurco, realizator TVR: ÃŽn politica este riscant. Va propun pentru ultimele minute, din pacate avem foarte putin timp la dispozitie, subiectul legat de reprobabilul act criminal comis in Italia, care a aruncat practic asupra Romaniei o pata imensa. Va intreb pe dumneavoastra, cred ca ati urmarit la televizor, asa cum probabil ca toti romanii au urmarit, relatarile din acele zile, evenimentele din acele zile si va intreb cum v-ati simti dumneavoastra ca roman, jignit, umilit? Ati fost insensibil?

Traian Basescu, presedintele Romaniei: Doamna in primul rand as spune: supercampania a inceput de vineri.

M.G.: Da. Practic joi s-a intamplat crima si de vineri a inceput…

T.B.: Vineri a inceput supercampania…

M.G.: Dupa moartea…

T.B.: … impotriva romanilor din Italia, o campanie groaznica in presa.

M.G.: O xenofobie.

T.B.: Da, dar alimentata si de foarte multi politicieni. Noi am avut decenta ca pana la inmormantarea doamnei care a fost ucisa sa nu facem nicio declaratie, chiar am apreciat ca toti politicienii s-au abtinut pana sambata, cand a fost inmormantata, si daca am avut ceva de spus am spus-o de duminica. Nu este in regula ce se intampla in Italia, nu este in regula pentru ca problema nu a aparut acum, nu este o noutate si, asa cum am spus in declaratia de ieri, responsabilitatea guvernului italian, a administratiilor locale italiene si a guvernului roman sunt impartite, nimeni nu poate reprosa Guvernului Romaniei situatia din Italia.

M.G.: Exclusiv.

T.B.: Sigur ca da, iar principala responsabilitate o au autoritatile statului in care oamenii migreaza. Au acceptat o larga migratie, au nevoie de forta de munca, trebuia sa isi instituie sistemele de control. ÃŽn acelasi timp si statul roman…

Dispretul unor ambasadori pentru romani este o realitate

T.B. : ÃŽn acelasi timp si statul roman si, daca va aduceti aminte, multi au si ironizat initiativa, am simtit lipsa de interes a institutiilor statului roman, a guvernului, a Ministerului de Externe in ceea ce priveste romanii care muncesc in strainatate si la intalnirea cu ambasadorii din luna august am cerut sa mi se raporteze lunar direct la Cotroceni situatia romanilor din Italia, de peste tot in lume. Concluzia dupa ce am vazut aceste raportari este dezastruoasa, ambasadele nu sunt interesate de ce se intampla cu romanii. Avem grija sa le dublam salariile, dar isi bat joc prin indiferenta de comunitati, nu tin legatura cu autoritatile locale, sa afle unde mai sunt romani, unde s-au asezat, unde sunt distribuiti, cu ce se ocupa, care le sunt problemele. Nu stiu nimic. Acest lucru ma va face sa chem acasa foarte multi ambasadori, foarte multi ambasadori care nu si-au inteles menirea. Au crezut ca menirea lor este sa participe la cocteiluri, sa plece din rezidentele ambasadelor, sa li se dea apartament in oras cu 10, 9, 8 mii de dolari pe luna, ca nu mai puteau sta in apartamentele construite de statul roman, sa li se dubleze salariile, dar dispretul lor pentru romani este o realitate si acest lucru il voi proba oricui cu informatiile pe care le-am primit despre romani.

Am cerut MAE sa sesizeze oficial Comisia Europeana pentru legea din Italia

Aici insa, venind la Italia, v-am facut o imagine de ce dezastru este din acest punct de vedere la nivelul Ministerului de Externe. ÃŽn ceea ce priveste Italia statul italian este indreptatit sa ia o asfel de masura, in baza Directivei 38 a Uniunii Europene, care spune situatiile in care se poate trece la expulzare. Deci orice stat poate sa faca acest lucru cu cetateni ai unui alt stat membru al Uniunii Europene. Este vorba de situatii care au impact pe sanatatea publica, probabil in situatii de epidemii, pe siguranta publica si pe ordine publica. ÃŽn aceste trei domenii statele pot sa treaca la expulzari si numai in baza acestei directive europene. Italienii si-au facut si o lege pentru ca trebuiau sa isi faca modificari in legislatia de pana atunci.

M.G.: Sigur, ca siguranta publica sau necesitatea…

T.B.: Da. Deci motivul invocat poate fi corect, dar sunt doua lucruri pe care nu le respecta si din acest motiv eu am cerut Ministerului de Externe sa sesizeze oficial Comisia Europeana, lucru care sper ca s-a intamplat astazi. Ministrul Cioroianu m-a informat ca au terminat redactarea documentelor si le-au transmis. Ce este grav este ca prin directiva este obligat sa il notifice pe cel care vrea sa il expulzeze si nu il poate expulza mai devreme de 30 de zile.

M.G.: Un drept de apel cumva?

T.B.: Da. ÃŽn asa fel incat sa ii dea sansa cetateanului sa mearga in instanta.
M.G.: Sa se apere.

Expulzarile nu pot fi decat individuale

T.B.: ÃŽntr-o instanta unde sa reclame ca i s-a cerut expulzarea si sa stabileasca instanta daca il expulzeaza. Al doilea lucru grav este ca aspectul pe care statul italian l-a dat acestei actiuni este de expulzare in masa. Or, expulzarile nu pot fi decat individuale. Va pot da un exemplu, o motivatie a unuia din cei patru care au venit primii acasa (intre timp au mai venit doi) –
omucidere. Omul facuse un accident de masina in Spania. Nu poti sa pui la antecedente penale, sigur ramane tot omucidere, l-ai lovit cu masina, un cetatean care a decedat, dar una este crima cand te duci si il ucizi in casa si alta este accidentul auto. Deci lucrurile se fac superficial si nu vor rezolva problema. De altfel aici trebuie spus foarte clar, marea majoritate a romanilor muncesc cinstit si sunt apreciati in locul in care lucreaza. Dar in afara locului in care lucreaza, vedeti reactii de tip Lazio, da?

M.G.: Adi Mutu.

T.B.: Cand l-au fluierat pe Mutu cum le-a venit la gura italienilor. Sigur, nu il fluiera nimeni cand joaca la Fiorentina acasa.

M.G.: Cand joaca foarte bine si marcheaza.

Poate sa tipe Romani Criss pana maine dimineata: cele mai mari probleme le creaza cetatenii romani de etnie roma

T.B.: Dar acelasi lucru se intampla si cu romanii si li s-a creat un sentiment de nesiguranta in primul rand. Or, noi trebuie sa rezolvam acest lucru in primul rand cu romanii: sa le dam sentimentul ca statul roman se ocupa de ei si ca nu sunt in voia abuzurilor eventuale. Mai este o problema si…

M.G.: Am pregatit si eu cate ceva de intrebat.

T.B.: Da. Mai este o problema, sigur spunem toti de romani, dar trebuie sa avem puterea sa recunoastem ca cele mai mari probleme le creaza cetatenii romani de etnie roma si poate sa tipe Romani Criss pana maine dimineata, asta este realitatea.

M.G.: Pe langa xenofobie au si rasism.

Bani de la buget pentru asa-zisele programe de integrare a romilor

T.B.: Da. Dar eu nu reprosez acest lucru nici ONG-ului Romani Criss si nici romilor. Noi avem o experienta. Experienta pe care noi o avem este aceea ca am primit bani de la Uniunea Europeana, am pus bani de la buget pentru asa-zisele programe de integrare a romilor. Iata ca acum cei care ne dadeau bani si ne reprosau ca nu rezolvam problema cu romii se confrunta ei insisi cu romii, care sunt liberi sa mearga in Europa, pentru ca sunt cetateni romani. Ceea ce eu cred ca trebuie facut si este propunerea pe care o adresam Comisiei Europene sa declansam un program la nivel european pentru integrarea romilor. Mai ales ca discutam de romi nomazi, cei care nu stau intr-un loc, nu sunt stabilizati.

M.G.: Sunt greu de controlat pana la urma de autoritatile dintr-o regiune.
T.B.: Nu trebuiesc controlati doamna. Si o alta greseala care se face este ca nu numai ca folosim cuvantul, dar…

M.G.: Control nu inteleg in sensul acela in care restrictia…

Tiganii nu trebuie integrati cu forta, impotriva culturii lor nomade

T.B.: … vrem sa ii integram. Veti vedea ca am vorbit cu foarte multi politicieni europeni, sefi de stat, sefi de guvern, dar si europarlamentari, carora le-am spus de foarte multe ori: domnilor experienta noastra ne arata ca nu putem merge pe ideea de integrare, pentru ca parte din romi se integreaza, intra in societate, dar este o parte din romi care are in cultura nomadismul. Nu vom putea sa ii stabilizam. Si atunci trebuie sa gasim formule sa ne indreptam noi catre ei si nu sa incercam sa facem din ei oameni pe care sa ii bagam la bloc, pentru ca nu vom putea. Deci strategia este gresita, numai o strategie la nivel european ii poate ajuta. ÃŽn ceea ce ne priveste pe noi in relatia cu Italia, am vazut anuntate masuri, singura masura pe care…

M.G.: Printre care si premierul va merge miercuri acolo si se va vedea cu Romano Prodi.

“Ce imagine sa schimbi cand pe langa Columna lui Traian sunt cersetori cu fuste, cu copii in brate, cu oameni care fura in autobuz?”

T.B.: Da. Singura masura pe care o consider extrem de utila este garantarea asistentei juridice, adica contracte cu niste case de avocati, despre care romanii sa stie si ambasada noastra si consulatele sa stie, sa ii indrume pe cei care primesc notificarea de expulzare la aceste case de avocati. Acest lucru trebuie facut imediat. Plus deschiderea a inca doua, trei consulate. ÃŽn rest totul este poveste. Sunt doar demagogii politice, pentru ca auzeam: Ministerul de Externe sa faca nu stiu ce pentru schimbarea imaginii. Ce imagine sa schimbi cand pe langa Columna lui Traian sunt cersetori cu fuste, cu copii in brate, cu oameni care fura in autobuz? Ce imagine sa schimbi? Poti sa cheltuiesti miliarde, cand presa italiana…

M.G.: Asemenea cu o cosmetizare pana la urma. Fara efect.

T.B.: Lucrurile nu se schimba, pentru ca italianul vede ce i se intampla in autobuz, vede ce se intampla in toate pietele, vede ce se intampla in restaurante. Aici trebuie lucrat. Si cu imagine putem cheltui, sigur este frumos sa mai angajezi niste ziare sa scrie, dar acele ziare iti vor da publicitatea pe pagina doi si pe pagina intai ti-i arata acolo. Dar cel mai rau acolo este ca italienii ii vor vedea tot acolo cersind si furand.

M.G.: Este o realitate din strada, care din pacate…

T.B.: Este o realitate pe care nu o poti cosmetiza cu campanii de presa. Deci trebuiesc rezolvate problemele. Guvernul italian are o mare responsabilitate, guvernul roman trebuie sa se implice.

Cioroianu trebuia sa demisioneze in al doilea minut dupa ce a facut o astfel de afirmatie

M.G.: ÃŽn concluzie trebuie aparate interesele si drepturile firesti ale fiecarui roman aflat dincolo in strainatate.

T.B.: Indiscutabil.

M.G.: Aici il includem chiar si pe Mailat, pentru ca deocamdata nu este probata vinovatia, nu exista o judecata si din pacate presa si probabil ca mediile si politice din Italia s-au grabit sa arunce si sa dea un verdict.

T.B.: Si la noi s-au grabit in faza initiala, ca unul facea nu stiu ce rezervatii prin Egipt, ministrul de externe. Sa ii duca in Egipt.

M.G.: O declaratie hazardata, pentru care am inteles ca s-au cerut si scuze.

T.B.: Trebuia sa demisioneze in al doilea minut dupa ce a facut o astfel de afirmatie. Aici avem o problema foarte grava. Am mai auzit despre o masura, ca cei care sunt expulzati sa fie adusi in fata instantelor romanesti, sa se stabileasca daca sa li se restranga dreptul la libera circulatie. Este un tip de prostie inimaginabila. ÃŽn primul rand insusi spiritul UE garanteaza patru libertati.

M.G.: Valorile fundamentale.

Maine ne putem trezi ca si Spania, Germania sau Franta ne cer restrictionarea libertatii

T.B.: Fara astea in momentul in care unuia care a iesit din puscaria, si a executat pedeapsa, in acel moment el isi redobandeste toate drepturile civile. Cum sa ii restrangi dreptul la libera circulatie? A facut infractiuni, il judeci, il bagi in puscarie.

M.G.: ÃŽl condamni.

T.B.: Dar restul: sa ii restrictionezi un drept fundamental este o abordare greu de imaginat, iar Romania ar face cea mai mare greseala daca ar face acest lucru. Maine ne-ar cere si Spania, poimaine si Germania, raspoimaine si Franta. Va rog sa ma credeti ca apreciez foarte mult modul cum procedeaza francezii. Sigur, nu ne place, dar tac, ii gasesc in neregula, i-au pus in avion, i-au trimis acasa. Strict in baza directivei europene si nu pe nu stiu ce lege.

Stire si VIDEO la TVR

Cititi mai jos transcrierea integrala a Editiei Speciale

TVR 1 – “Editie speciala” – 5 Octombrie

Realizator TVR Monica Ghiurco: Bun gasit, doamnelor si domnilor. Editie speciala in aceasta seara, cu presedintele Traian Basescu. Buna seara si bine ati venit.

Presedintele Romaniei Traian Basescu: Buna seara, bine v-am regasit.

M.G.: Domnule presedinte, suntem in plina campanie electorala si as putea spune de doua ori in campanie, pentru ca vom avea…

T.B.: Aparent in campanie, pentru ca nu e atmosfera de campanie.

M.G.: Vom avea, totusi, pe 25 noiembrie doua evenimente importante, si anume alegerile pentru Parlamentul European, respectiv referendumul pentru votul uninominal, pe care dumneavoastra l-ati convocat. Cu siguranta, pentru o corecta informare a publicului, se impun anumite clarificari in legatura cu sistemul de vot pe care dumneavoastra il propuneti consultarii populare prin acest referendum – lamuriri, explicatii, clarificari pe care, cu siguranta, sunteti cel mai indreptatit sa le aduceti marelui public. Prin urmare, am sa incep direct cu intrebarea: de ce ati initiat referendumul?

Uninominalul nu este suficient pentru primenirea clasei politice

T.B.: Ar trebui sa plec de la realitatea ca, daca m-ati fi intrebat acum cativa ani daca este necesara schimbarea sistemului de vot, as fi spus “nu”. Evolutiile – poate si evolutia mea, dar evolutiile negative ale clasei politice – au dus la concluzia ca singura modalitate de a moderniza clasa politica este introducerea unui sistem electoral extrem de taios, in care alegatorii sa aiba un cuvant mult mai greu de spus decat pana acum. Si aceasta idee n-a venit asa cum incearca unii analisti sa spuna: “Iata, i-a venit acum o idee”. Eu m-am dus in februarie anul acesta in fata parlamentului si, intr-un discurs in care nu mi-a fost bine, ca atmosfera, fata de reactia parlamentului, am vorbit de necesitatea modernizarii clasei politice si am anuntat ca declansez procedura unui referendum pentru vot uninominal. A doua zi am transmis parlamentului adresa oficiala prin care ceream avizul pentru lansarea unui referendum pe vot uninominal, iar in luna mai am primit acest aviz
de la parlament; cu mare intarziere, dar l-am primit. Iar in luna martie am avut discutii cu partidele, imediat dupa adresarea cererii pentru organizarea referendumului catre parlament, in care toate partidele s-au angajat ca, pana la 30 iunie, vom avea o lege a votului uninominal. Am si spus atunci, pentru ca erau optiuni diferite: “Gasiti o solutie negociata intre partide, dar sa fie legea in picioare la 30 iunie”. Nu s-a intamplat acest lucru; mai mult decat atat: a venit septembrie, nu s-a ocupat nimeni de legea asta si am anuntat ca lansez referendumul. Deci obiectivul acestui referendum este unul singur – primenirea clasei politice printr-un sistem de vot extrem de taios.

M.G.: Considerati ca sistemul de vot este… este unanim recunoscut un fapt necesar pentru aceasta primenire a clasei politice, dar este si suficient? E necesar, dar nu si suficient – aceasta era intrebarea.

T.B.: Categoric, nu este suficient, dar este cea mai buna formula pe care o putem gasi acum, pentru ca toate formulele au avantaje si dezavantaje. Important este ca sistemul electoral pe care il cream – si de data aceasta are ocazia sa-l creeze chiar romanul de rand, sa-si spuna cuvantul, nu numai politicienii – sa permita primenirea clasei politice, modernizarea acestei clase politice, sa permita selectarea unor candidati valorosi, intr-adevar valorosi, sa permita eliminarea clientelismului la alcatuirea listelor si dependenta masiva a oricarui parlamentar de vointa presedintelui de partid. Acest sistem a creat o clientela a presedintilor si a liderilor partidelor. Nu numai o clientela politica; si una financiara, pentru ca se cumpara locurile.

M.G.: Se cumparau locuri pe liste; acum nu credeti ca se vor putea cumpara si locuri…?

T.B.: Nu, zic “pana acum”.

M.G.: Pana acum.

T.B.: Acum nu va mai merge.

M.G.: Explicati-ne mai concret.

Au fost din cei care au marit salariile si vor pierde alegerile

T.B.: Sistemul de vot pe care eu il propun romanilor este vot uninominal in doua tururi. Altfel spus, senatorii si deputatii sa fie alesi asa cum sunt alesi primarii. ÃŽntai, candideaza o lista de 18, 16, cati reprezentanti au partidele…

M.G.: Si asa cum este si presedintele ales.

T.B.: Asa cum este si presedintele. Dupa care, dupa turul 1 raman primii doi si intra in turul 2, iar electoratul alege dintre cei doi pe cel mai bun, pe cel pe care-l considera mai bun. Ei, este greu de presupus ca cei pe care i-a vazut parlamentul nefacand nimic – si pe astia, de regula, i-au vazut romanii nefacand nimic in parlament, dormind -, cei care se vor duce sa spuna: “Eu am avut doua interventii in patru ani”, este greu de crezut ca vor mai fi alesi in acest sistem de vot. Mai mult decat atat, va fi imposibil ca partidele sa-si mai trimita oamenii de la centru. ÃŽn ce circumscriptie uninominala mai vedeti vreun candidat parasutat de la Bucuresti si sa-l aleaga la Zalau? Eu va dau scris ca nimeni nu va indrazni sa mai faca acest lucru. Mai mult decat atat, partidele vor fi nevoite sa-si selecteze candidati foarte buni. Pe actualul sistem, partidele stau inchise. Cand vor trebui sa trimita cate un om valoros in fiecare colegiu sau circumscriptie electorala, cum se va numi, vor trebui sa-si aleaga oameni ai locului si foarte buni, credibili. Cred ca acest sistem permite romanilor sa-si aleaga parlamentarii asa cum isi aleg primarii. Va mai dau un element, si cu asta inchei…

M.G.: As avea o obiectie mica.

T.B.: … argumentatia: legatura parlamentarului cu cei care l-au votat va trebui sa fie mult mai stransa. Nu se mai poate ca acum: te-ai dus in campanie electorala si nu te mai vede bietul alegator pana la urmatoarea campanie sau vede unul nou, pentru ca pe tine te duce in alt judet partidul, pentru ca acolo oricum nu te-a bagat nimeni in seama. Deci, intareste legatura electoratului cu parlamentarul care-l reprezinta, si cred ca este un lucru foarte important.

M.G.: Nu exista cumva si riscul ca oameni cu bani, cu foarte multi bani, sa castige simpatia populara prin gesturi care ar semana cu pomeni electorale si…? Cum se poarta la noi. Nu exista nici un risc?

T.B.: Doamna, a cam trecut vremea. Deci nu-l exclud, dar uitati-va ca au fost care au dat mici si bere si au pierdut alegerile, au fost care au marit salariile si vor pierde alegerile, pentru ca romanul a invatat ca a primi salariu, pensie este un drept al lui, nu mai este o bunavointa a cuiva.

M.G.: Spuneati ca pentru prima data acum dati ocazia electoratului sa isi impuna un sistem propriu de vot, care face o selectie cel putin cantitativa, daca nu chiar si calitativa, a celor…

T.B.: Da. Si calitativa. Ambele.

M.G.: Cu mici riscuri de o parte si de alta.

T.B.: Cu mici riscuri, da.

Proiectul lui Parvulescu consacra parlamentari nelegitimi

M.G.: Vreau sa va intreb insa daca nu exista deja un sistem creat care sa introduca sistemul uninominal?

T.B.: Cel al domnului Parvulescu…

M.G.: Este vorba… Este cel pentru care guvernul si-a asumat raspunderea in Parlament.

T.B.: Si-a asumat raspunderea, da.

M.G.: Si care, pe undeva, este aproape de a deveni lege; cu alte cuvinte daca nu exista aproape creat deja un sistem similar cu al dumneavoastra?

T.B.: O sa fac o critica a acestui sistem, desi am promis ca voi analiza legea public, imediat ce imi vine la promulgare. Legea nu a venit inca la promulgare, dar voi face cateva aprecieri, ca sa nu las intrebarea fara raspuns. ÃŽn primul rand asumarea raspunderii a fost incorecta, desi demagogic se spune “a vrut sa fie creat un sistem inca de pe acum”, asumarea raspunderii a fost introdusa in Parlament la intelegere cu un grup de partide, cu PSD, cu PC, cu PRM, cu UDMR, pentru a bruia, pentru a crea o ceata legata de referendum, spunandu-se: “Iata ca avem deja o lege”. Nu avem o lege, inca nu a venit la promulgare si nu se mai poate promulga decat dupa referendum si euroalegeri.

M.G.: Asa ati anuntat?

T.B.: Nu, nu se mai poate. Este sase…

M.G.: Practic, este ragazul pentru contestarea la Curtea Constitutionala.

T.B.: … am 20 de zile, daca nu as trimite-o la Curtea Constitutionala sau inapoi, ceea ce inseamna ca i-ar veni termenul sa ia o decizie pe 26, la o zi dupa ce au trecut alegerile si referendumul. Dar aceasta lege nu rezolva problema. ÃŽn primul rand daca in ceea ce eu propun electoratului discutam de mersul pana la capat cu votul pentru candidatul din Parlament, aici discutam de un prim tur, in care sunt 18 candidati, da, sau 16, cate partide sunt, plus un independent, va imaginati ca cel mai mult o sa ia mult sub 50 de procente, ca ia 18%, ia 16%, ia 14%…

M.G.: Este o faramitare…

T.B.: Da, pentru ca se distribuie voturile pe cele 18 candidaturi sau 12 sa spunem. Deci cel care castiga in primul tur cel mai mare numar de voturi este in Parlament. Asta inseamna ca vei avea parlamentari nelegitimi, desi ai pretentia ca ai organizat vot uninominal. Pe urma se face o redistribuire a voturilor, pentru ca doar jumatate din parlamentari sunt alesi uninominal si nu toti. Pe urma se face o redistribuire pentru cei care au ocupat locurile inferioare: 2, 3, 4. Deci dupa ce ca primul este nelegitim, neavand 50%…
M.G.: Din acest punct de vedere nelegitim.

T.B.: Da, eu inteleg legitimitatea politica 50%+1, este regula de aur a democratiei, altceva nu s-a inventat.

M.G.: Si discursul dumneavoastra este in termen de majoritate sau nu.

T.B.: Da. Majoritate sau lipsa de majoritate si atunci nu ai legitimitate politica. Deci se aduna la caciula voturile date pentru locurile 2, 3, 4 si se redistribuie intai la nivelul judetelor. Deci, dupa ce ca ai in Colegiu, nominal, ai un castigator nelegitim cu 18%, cu 16%, mai dai si unui al doilea, care nu se stie daca este cel de pe locul doi sau trei sau patru, deci pe care pana la urma nu l-a ales nimeni, ii mai dai si lui mandat sa intre in Parlament. Si a treia faza, in care se face distributie pe o lista pe care o depun partidele la Biroul Electoral Central. Deci intra si a treia categorie de parlamentari, care nu au fost votati niciodata. Dar uitati care e paradoxul: atat cat este el de nelegitim, cu 18% sau 20% in circumscriptia in care a castigat sau in colegiul uninominal in care a castigat – asa se va numi acea zona electorala: colegiu. Deci acest om cu 18% intra din primul tur, si el reprezinta un fragment din judet. Cel care vine la redistribuire este din redistribuirea la nivel judetean; deci el este mult mai extins ca reprezentativitate, desi a luat voturi mai putine. El reprezinta deja judetul, prin modul in care i se aduna voturile ca sa intre in parlament la prima redistribuire. Si vin si cei de pe lista, care sunt de pe redistribuirea la nivel national. Acestia sunt parlamentari nationali.

M.G.: Care reprezinta interesul…

Varianta “Pro Democratia” – Guvern este un fals

T.B.: Deci avem niste anomalii de logica politica in lege care nu pot fi tolerate. Si cel mai grav lucru – pentru care, oricum, voi trimite legea inapoi la parlament, indiscutabil…

M.G.: Aceasta era urmatoarea intrebare, daca o veti intoarce la timp.
T.B.: Chiar daca ea nu mai poate fi promulgata inainte de referendum si va fi dupa; depinde cand soseste legea pentru promulgare – nu sunt stabilite colegiile. Deci, practic, avem o poveste, o lege… Dar uitati-va la legea actuala electorala: sunt stabilite circumscriptiile electorale prin lege. Acum, guvernul care si-a asumat raspunderea si parlamentul care a spus “asta e” ne spun ca mai facem pe urma si cealalta parte a legii, care inseamna impartirea pe colegii electorale. Nu stim la ora asta cat senatori, cat deputati vor fi. Avem doar o norma. Nu sunt facute colegiile. Deci, practic, exista toate conditiile ca aceasta lege sa fie o mare pacaleala, prin nerealizarea colegiilor, si s-a manifestat doar ca un mijloc de blocare a referendumului si de descurajare, de dezinformare a cetatenilor, sa nu participe la referendum. Participarea la referendum, in care intrebarea este legata de introducerea votului uninominal in doua tururi pentru primele alegeri ce se vor organiza pentru Parlamentul Romaniei, la Camera Deputatilor si la Senat, nu lasa nici o sansa clasei politice sa nu aiba legea gata, daca referendumul va fi valid pentru urmatoarele alegeri. Deci, aici sunt marile probleme. Concluzie: stiu ca varianta pe care eu o propun nu este perfecta, dar este extrem de taioasa si o consider varianta necesara pentru primenirea clasei politice. Varianta “Pro Democratia”, pe care si-a asumat guvernul raspunderea, este un fals.

Propunerea Basescu polarizeaza puterea politica intre doua partide mari plus doua-trei partide mici

M.G.: Va intreb, legat de anumite neajunsuri care se reproseaza totusi si variantei pe care dvs o propuneti – acel uninominal numit pur, ma rog, cu un efect mult mai radical. ÃŽntrebarea este daca nu cumva sunt dezavantajate partidele mici si avantajate in mod artificial cele care obtin cele mai multe voturi? Pentru ca aici, prin excludere, s-ar putea ca o anumita categorie de electorat sa nu se simta reprezentata pana la urma in parlament.

T.B.: Sigur. Categoric. Sistemul genereaza o polarizare a puterii politice intre doua partide mari: primul in ordinea simpatiei populare si al doilea. Aceste doua partide vor fi probabil intotdeauna unul la putere, unul in opozitie. Si, pe langa ele, mai intra unul, doua, trei partide mici. Nu cred ca vor intra trei in acest sistem, sincer sa fiu – partide mici. Vor fi unul sau doua partide mici si cam atat. Dar, s-a discutat despre faptul ca acest sistem ar elimina partidele etnice, in speta UDMR. Este eronat. Articolul 62 din Constitutia Romaniei garanteaza minoritatilor prezenta in parlament; si, in al doilea rand, va rog sa-mi spuneti: ce posibilitate ar fi ca UDMR sa nu-si valorifice voturile in Harghita, Covasna, Mures, in Bihor…

M.G.: Ei avand practic categoria foarte clara de votanti.

T.B.: Ei au votantii lor foarte clar. Deci, pe vot uninominal, sistemul radical pe care eu il propun – alegerea parlamentarului cum se alege primarul -, UDMR va fi reprezentat fara doar si poate in parlament, si consistent chiar.
M.G.: ÃŽn ipoteza in care referendumul este validat iar cetatenii aproba, sunt de acord cu sistemul pe care dvs il propuneti, si pentru ca spuneati ca legea nu este in vigoare la data la care poporul se pronunta, cum veti face dvs sa lamuriti toate aceste lacune pe care le reprosati proiectului “Pro Democratia”, proiectului care practic a ajuns proiect de lege adoptat de parlament? Cum veti face sa acoperiti aceste lipsuri si care va fi modalitatea de promovare a unei legi care sa stabileasca foarte clar tot ceea ce intentionati dvs?

T.B.: ÃŽn cazul in care referendumul este validat, el este obligatoriu pentru parlament.

M.G.: Va intreb pentru ca analistii spun ca nu exista un mandat imperativ si, prin urmare, parlamentarii nu pot fi obligati sa voteze contra propriei constiinte, si am vazut si dezavantajele care i-ar determina pe unii sa se opuna.

T.B.: Marele dezavantaj este ca multi ar pleca din parlament.

M.G.: E dureros.

T.B.: N-ar mai fi alesi. Sigur ca da. Nici o structura nu-si accepta propria destructurare. ÃŽntotdeauna o structura, fie ea si perimata, cum este clasa politica romaneasca acum, va lupta sa se mentina; asta este clar. Numai electoratul poate s-o pulverizeze si numai prin vot uninominal in doua tururi, ca la primari.

M.G.: Dar cum ajungem efectiv la acest sistem aplicat?

T.B.: Eu cred ca cei care pun sub semnul intrebarii obligativitatea referendumului uita ca Romania e un stat democratic. Dincolo de faptul ca trebuie sa respecti vointa poporului, ar fi absurd sa spui ca esti in democratie si sa spui, pe de alta parte: “Da, dar poporul cu treaba lui, eu cu interesele mele”. Avem doua articole in Constitutie. Este articolul 90, care spune clar ca “poporul isi exprima vointa – deci, atentie, nu vorbeste Constitutia de consultare, de nimic altceva -, prin referendum”; articolul 90 din Constitutie. Si ne ducem si la articolul 2 al Constitutiei Romaniei, care spune ca titularul suveranitatii este poporul roman. Si tot articolul 2 spune ca poporul isi manifesta suveranitatea prin referendum. Ce politician indrazneste sa-i spuna poporului roman: “Nu esti suveran si nu ti-ai exprimat vointa. Vointa e a mea, nu e a ta”?

M.G.: ÃŽmi dati voie sa fac o completare si sa citesc din Legea nr.3/22.02.2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului. Si aici gasesc asa: la articolul 1, capitolul I, “Dispozitii generale”: “ÃŽn Romania, suveranitatea nationala apartine poporului roman – exact cum spuneati -, care o exercita prin organele sale reprezentative si prin referendum”. Nu exista cumva o dualitate aici? N-ar putea invoca si parlamentarii aceasta reprezentativitate?

T.B.: Da. Poporul… Tot in articolul 2 se spune foarte clar, ca de aceea este trecut aici: “Poporul isi exercita”… Dar extindem tema. Articolul 2 al Constitutiei spune ca poporul isi exercita suveranitatea in doua modalitati: una – prin alegeri libere, cand isi deleaga reprezentativitatea, isi deleaga suveranitatea unor reprezentanti, si referendumul, cand o exercita direct. Nu pot fi reprezentantii deasupra exercitarii votului direct al poporului, prin exprimarea vointei la referendum. Ei doar il reprezinta. Daca l-ar fi reprezentat corect in aceasta problema, cu siguranta parlamentarii ar fi facut, asa cum au promis, legea votului uninominal. Nu l-au reprezentat, si acum, prin atributiuni constitutionale, ii pun fata in fata cu poporul.

M.G.: Si daca va iesi consens, ar veni… ÃŽncerc sa-mi imaginez situatia in care ori referendumul nu este validat, ori romanii nu ar fi de acord cu varianta radicala – ipotetic, pentru ca poate exista “da” sau poate exista “nu” la referendum. Cum veti proceda in situatia aceea?

T.B.: N-am decat sa iau nota de faptul ca poporul roman nu a fost de acord cu propunerea mea, care era o varianta radicala, limpede, usor de inteles, dar respinsa de popor.

M.G.: ÃŽn situatia in care iese “da” la referendum si este si valid referendumul, va exista o formatiune politica – si cred ca ne este lesne sa imaginam care formatiune politica – care va depune un proiect de lege in parlament care sa contina toate aceste…

T.B.: Categoric. PD o va face si probabil si PLD il va sustine…

M.G.: ÃŽntrebarea era: cine va vota pana la urma varianta dvs? Pentru ca au fost anumite coalitii de-a lungul timpului, mai mult sau mai putin antiprezidentiale, mai mult sau mai putin conjuncturale.

Clasa politica actuala si-a incheiat misiunea

T.B.: Da, dar aici este una sa creezi o coalitie antiprezidentiala si alta sa creezi o coalitie impotriva poporului. Cred ca nimeni nu-si poate permite acest lucru. Imaginati-va reactia romanilor, daca ei ar vota pentru varianta pe care eu o propun; imaginati-va reactia romanilor la primele alegeri legislative. Credeti ca va mai fi ales sau ca va intra in parlament vreun partid care, prin reprezentantii sai, a votat impotriva vointei exprimate de popor la referendum? Eu cred ca iese din viata politica un asemenea partid.

M.G.: Cu alte cuvinte, suspans mare pe acest referendum. Miza foarte mare, miza extrem de mare.

T.B.: Miza nu este disputa intre mine si parlament. Vreau sa ne intelegem.

M.G.: Asta am vrut sa va intreb, pentru ca exista tentatia la romani de a personaliza orice disputa de pe scena politica, fie cu presedintele, fie cu premierul, in antiteza, fie cu presedintele – iata, parlamentul acum – in opozitie. Lamuriti-ne: exista o concurenta…?

T.B.: Eu ma feresc sa fiu in opozitie cu poporul. ÃŽn rest…

M.G.: Sa nu fiti in opozitie cu poporul.

T.B.: Ma feresc sa fiu in opozitie cu poporul si menirea mea este sa nu fiu in opozitie cu poporul. Dimpotriva, sa il reprezint.

M.G.: Ca foarte multa lume, ma iertati, se intreaba ce vrea presedintele, ce vrea premierul? Diferentele sunt sensibil nevazute.

T.B.: Sunt consistente.

M.G.: Dar, din pacate, probabil ca nu sunt bine constientizate.

T.B.: Diferentele, da. Ei, aici miza este de fapt trecerea de la democratia de tranzitie la democratia adevarata. Si am sa ma explic.

M.G.: Va rog.

T.B.: Avem o clasa politica al carui mandat a expirat. Actuala clasa politica – si eu provin din aceasta clasa politica, vreau sa intelegeti, nu consider ca m-a lasat Dumnezeu undeva sa plutesc deasupra clasei politice. De acolo vin si eu, din aceasta clasa politica, pe care o critic. Deci si eu sunt parte a acestei clase politice. Clasa politica actuala si-a incheiat misiunea. Ea a avut doua obiective fundamentale pentru noi: intrarea Romaniei in NATO si intrarea in UE si modernizare, privatizare, astea sunt alte elemente, dar acestea au fost obiectivele majore. Este evident ca actuala clasa politica nu are capacitate sa valorifice existenta Romaniei in interiorul UE. Nu este capabila sa genereze proiecte de perspectiva, nu este capabila sa aiba viziunea asupra modului cum va arata Romania in perioada urmatoare si, chiar daca ii spui, are placerea sau incapacitatea sa fie impotriva, sa spuna nu, pentru ca nu este venita de la noi ideea, nu este venita de la noi solutia, noi asa vrem sa fie. Asta a fost principala motivatie a faptului ca eu, care nu am fost un sustinator al votului uninominal in doua tururi, sa spun alta solutie nu avem, pentru ca de fapt drama Romaniei poate deveni o drama in timp, drama Romaniei poate fi incapacitatea de a schimba clasa politica. Or, sistemul pe care eu il propun incheie democratia de tranzitie si genereaza conditii pentru democratia adevarata, care sa functioneze in statul roman.

M.G.: Este practic un sistem pe care iata acum si PSD il revendica, spunand ca este acelasi pe care l-a propus in 2005, printr-un proiect de lege pentru care a strans un milion de semnaturi. PD, situatia democratilor care la un moment dat au fost de acord cu varianta negociata cu toate partidele si unde s-a ajuns cat de cat la un consens cam cu toate formatiunile politice, iata acum sustine proiectul dumneavoastra, care este diferit. Este putina, sa spunem, deruta.

T.B.: Doamna eu nu cred ca este vreun element de deruta. Eu chiar am fost la un eveniment politic al PSD si am recunoscut ca au fost primii care au lansat aceasta varianta in 2005. Pentru mine nu este important cine…

M.G.: … si nu v-ati cramponat in, sa spunem, adversitatea fata de PSD, pentru ca…

T.B.: Nu, doamna. Daca fac lucruri bune nu am nimic cu ei. Marea problema este ca sunt impartiti, dupa cum vedeti. Nici ei nu sustin in totalitate acest sistem pe care l-au propus in 2005 si acum sunt: un grup sustine votul uninominal in doua tururi, altul nu. PD nici el nu a fost un adept al votului uninominal in doua tururi, dar si PD, ca de altfel si cel putin o parte din PSD, au constatat ca negocierile dintre partide nu i-a dus la nici o solutie. Practic nu s-a realizat ceea ce au promis, ceea ce a fost un angajament public. Pana la 30 iunie avem legea votului uninominal, o formula negociata, dar era ceva. Este adevarat ca nu era ce ne trebuia. Si probabil la promulgare as fi avut obiectiuni, o mai trimiteam o data in parlament, cream o dezbatere pe ea pentru mici ajustari. Dar a trecut timpul, mi-a fost evident, cum este evident si acum, ca este un truc. Nu vor face niciodata colegiile, daca ramanem pe legea asumata de guvern, si vom avea acest sistem poate la
alegerile din 2012, dar nu in 2008, pentru ca legea este incompleta. Iar eu cer o lege completa, fara menajamente, taioasa, care sa dea satisfactie romanilor, pe de o parte, si, pe de alta parte, sa creeze conditii de schimbare a clasei politice.

Increderea in Parlament este la pamant