REMEMBER si EXCUSIVITATE: Cum a incurajat Andras Suto invadarea Ungariei de catre URSS si dovezi ale colaborationismului sau, mai jos

Alegerea lui Sandor Laborc a generat controverse pe scena politica interna, transmite Mediafax. Laborc, nascut in 1958, este directorul general al Biroului pentru Securitate Nationala, iar la sfarsitul anilor ’70 si inceputul anilor ’80 acesta a urmat cursurile Universitatii Felix Dzerjinski din Moscova (foto). Partidul de opozitie de centru-dreapta FIDESZ sustine ca guvernul socialist al Ungariei si premierul Ferenc Gyurcsany se apropie prea mult de Rusia si de epoca comunsimului.

Pentru Gyurcsany, “interesele Moscovei sunt mai importante decat cele ale natiunii sale”, a declarat ieri pentru ziarul Magyar Hirlap, Laszlo Kover, membru FIDESZ. “Guvernul ungar nu a primit nici o instiintare, oficiala sau neoficiala, ca UE sau SUA ar avea vreo obiectie in acest sens”, a replicat purtatoarea de cuvant a Guvernului, Bernadett Budai.

Rusia a facut “gauri negre” in istoria Estului

Istoria Ungariei are prea multe “gauri negre” facute de Rusia, apreciaza presa maghiara. Momentul controversei KGB vine pe fondul manifestatiilor organizate de opozitie la comemorarea invaziei sovietice din 1956. Chemate la 4 noiembrie de Janos Kadar, trupele sovietice intrau in Budapesta pentru a inabusi Revolutia ungara. Sangeroasa interventie a URSS punea sub semnul intrebarii insesi principiile socialismului. Rusia s-a manifestat impotriva Ungariei si din Romania, informeaza presa online, oferind mai multe exemple. Chiar in zilele in care tancurile “fratilor de la rasarit” striveau sub senile lupta pentru libertate a ungurilor, la 7 noiembrie, in cotidianul “Elore”, oficiosul in limba maghiara al PMR, aparea editorialul “Bizalom” – “Incredere”, semnat de scriitorul Andras Süto, “laureat al Premiului de stat”. Dupa o desantata apologie a Marii Revolutii din Octombrie si a partidului comunist sovietic, articolul justifica reprimarea armata a celor care luptau pentru suveranitatea nationala a Ungariei si sechestrarea poporului ungar intr-un sistem politic strain si neviabil.

Andras Süto: “Adevarul partidului este si adevarul lor”

Iata ce scria Andras impotriva conationalilor sai de la Budapesta: “Exista, oare, putere mai mare decat increderea? Imi pun aceasta intrebare acum, cand meditez asupra invatamintelor istorice ale zilei de 7 Noiembrie, sarbatoarea noastra stelara. Vorbesc despre invataminte, intrucat roadele le cunoastem: traim, vibram in fiinta noastra, amplificam, spre fericirea poporului nostru, mesajul acestei zile. Traim aceasta mare zi deoarece proletariatul rus a repurtat impotriva capitalismului o victorie fara pereche pana astazi in istoria universala, preschimband legitatea fizica a lantului reactiunii. Marea Revolutie din Octombrie a stimulat victoria revolutiei in China si dorinta de libertate a tuturor popoarelor lumii. Aceasta revolutie a facut sa straluceasca pentru clasa noastra muncitoare, ca si pentru muncitorii din toate tarile lumii, speranta in victoria ei sigura.

As dori sa evoc, in gama sentimentelor fiecarui luptator, puterea increderii ca pe cea mai pretioasa invatatura. Deoarece revolutia lui Lenin a fost un salt in necunoscut. Atunci cand partidul lui Lenin a afirmat ca acum, insa, arma criticii trebuie inlocuita cu critica armelor ca o garantie a victoriei finale, in marea hotarare, in randul multimilor, a stralucit increderea in Lenin. In bataliile castigate sau pierdute, in prima salva de tun, sau in momentele grele ale interventiei straine, a trait in inimile luptatorilor acea credinta ca adevarul partidului este si adevarul lor si invers: adevarul lor este si adevarul partidului. Caci legatura de nezdruncinat este increderea. Nemurirea lui Lenin si taria partidului sau se pot rezuma probabil cel mai bine in cuvantul incredere. Forta maselor fauritoare de istorie, credinta si maturitatea lor au constat in increderea comunista. Aceasta lege a creatiei reprezinta forta eliberatoare a capacitatii poporului. Cu aceasta credinta au pornit la lupta comunistii din tara noastra si cu aceasta vom duce la victorie dreptatea poporului: socialismul”.

Este socant faptul ca materialul lui Andras Süto a fost scris tocmai in acele zile teribile cand Uniunea Scriitorilor din Ungaria facea un apel disperat de incetare a masacrului, iar poetul Juan Jimenes, laureat al premiului Nobel, impreuna cu alti sapte laureati ai premiului Nobel protestau impotriva interventiei militare a sovieticilor. Andras Süto a “evoluat” ca membru supleant al CC al PMR, membru al Marii Adunari Nationale si beneficiar, in consecinta, al avantajelor rezervate nomenclaturii comuniste. Iata ca “victoria finala” a lui Andras ia o intorsatura interesanta cand, peste ani, tot KGB-ul vine la putere in Ungaria, cu toate ca aceasta este membra NATO.