de Miruna MUNTEANU
“Agentul Volodea”, articolul care, sambata, a fost capul acestui ziar, a provocat reactii violente din partea altor redactii bucurestene. Doi cunoscuti analisti au sarit imediat in apararea lui Vladimir Tismaneanu, catalogand dezvaluirile din ZIUA drept calomnii demne de “Romania Mare”. Personal, nu am suficiente informatii despre biografia domnului Tismaneanu, asa ca ma voi abtine de la orice fel de speculatii pe aceasta tema. Ma intriga, insa, acuzatiile de “antisemitism” lansate la adresa lui Vladimir Alexe, autorul articolului incriminat.
Paragraful “inflamant”? Iata-l: “In momentul de fata exista in Romania considerabile interese pentru ca de instaurarea si perpetuarea comunismului sa fie responsabilizat poporul roman. Cei care au adus comunismul in Romania, care l-au sustinut ca o veritabila coloana, trebuie sa se piarda in neant, iar romanilor sa li se bage pe gat faptul ca au sustinut o “societate criminala”, comunista. Romanii “victime ale comunismului “vor deveni, in acest caz, autorii lui, ceea ce este esential.”
“Incitare antisemita!” – au sarit in sus paznicii corectitudinii politice. De ce s-or fi gandit ei, oare, imediat la evrei? Din cate stiu eu, comunismul a fost impus in Romania de tancurile sovietice. Cei care le-au condus puteau fi rusi, evrei, kargazi, georgieni sau uzbeci. Oricum, nu conteaza. Vinovatia apartine Moscovei.
Comunismul nu a inflorit in mod spontan in Romania, asa cum s-a intamplat cu national-socialismul in Germania interbelica. Inainte de 1945, numarul ilegalistilor PCR se situa in jur de o mie. Halal aderenta la mase! Poporul roman a fost “convertit” fortat de armatele sovietice “eliberatoare”. Nu a avut de ales. Soarta sa – ca si a intregii Europe rasaritene – fusese hotarata la Ialta.
Romanii nu au inventat singuri sistemul diabolic care i-a martirizat timp de 45 de ani. Sistemul a fost proiectat, implementat si apoi monitorizat de Moscova. A produs si monstri autohtoni, dar reteta era a Kremlinului. Masinaria infernala a fost pusa in functiune de comisarii sovietici, chiar daca, mai tarziu, ea a functionat cu mana la lucru romaneasca. Intreaga tara devenise, deja, un vast spatiu concentrationar.
Evident, influenta Moscovei nu-i disculpa pe conationalii nostri care au facut pactul cu diavolul. Ar trebui sa simplifice, insa, demersul asteptat din partea lui Traian Basescu. Presedintele nu are de condamnat natiunea romana (asa cum pare ca se teme), ci doar un regim impus cu sila. De ce este necesar un studiu special care sa confirme nocivitatea cancerului venit de la rusi? N-am idee. Sper ca Vladimir Alexe se insala atunci cand sugereaza ca se incearca promovarea teoriei “vinovatiei colective”. Pe principiul “toti am gresit, toti suntem in aceeasi oala, nimeni nu poate fi condamnat”. Moral, evident.
In lipsa de argumente, adeptii acestei teorii isi acuza adversarii de “antisemitism”. Vezi Doamne, lumea se leaga de “oamenii Moscovei” fiindca erau – majoritatea – de origine evreiasca, nu fiindca au pus bazele comunismului in Romania. Total fals. Inca inainte de a-si schimba numele cu rezonante specifice, indivizii respectivi se lepadasera de religia mozaica, sacrificand-o pe altarul ateismului stiintific. Ca se nascusera evrei, nu mai avea nici o importanta. Noua lor Bibilie era Manifestul Partidului Comunist. Patria? Uniunea Sovietica!
Corifeilor comunismului romanesc nu li se reproseaza ereditatea, ci activitatea. Unii se fac, insa, ca nu inteleg. “In ce ma priveste, voi fi greu de convins ca majoritatea celor vreo patru milioane de comunisti existenti in 1989 in Romania erau evrei”, scrie Mircea Mihaies. De data aceasta, el este cel de rea-credinta, confundandu-i in mod deliberat pe cotizantii PCR din deceniul opt cu activistii, ideologii si tortionarii anilor ’50. E ca si cum ai pune un semn de egalitate intre Nicolski si un biet mecanic de la IMGB, intrat in partid pentru un loc in fata pe lista de butelii.
Intr-adevar, cei patru milioane de comunisti din 1989 nu erau nici evrei si nici rusi. Dar nici comunisti. Erau, in marea lor majoritate, niste nefericiti care incercau sa supravietuiasca intr-un sistem aberant. Victime, nu calai. Ce spuneam despre teoria “vinovatiei colective”?
O confuzie la fel de bizara face si Mircea Dinescu, care denunta “incercarea de a-l culpabiliza pe Vladimir Tismaneanu ca s-a nascut din parinti evrei”. Gresit. Parintilor in chestiune nu li se reproseaza ca erau evrei, ci ca au fost nomenclaturisti. Fapt care, si in opinia mea, face nepotrivita numirea fiului lor in fruntea Comisiei pentru studierea crimelor comunismului.
Sunt de acord ca pacatele parintilor nu ar trebui sa le fie imputate copiilor. Sunt gata sa-l creditez pe domnul Tismaneanu cu cele mai bune intentii. Totusi, macar si pe considerente de imagine, alegerea sa a fost prost inspirata. Este ca si cand fiul unui inalt responsabil nazist ar fi fost numit in fruntea unei Comisii de studiere a Holocaustului.
ZIUA / 16 mai 2006