STEAGURI FASCISTE la comemorarea Revoluţiei Ungare din 1948

Cum vor maghiarii sa obtina autonomie prin retrocedare

“Aproape peste tot in Romania SI in ARDEAL, aceste festivitati au avut loc in conditii demne” – MARKO BELA

Vedeti si Foto 2, mai jos: DRAPELUL ROMANIEI COBORAT IN BERNA LA SF GHEORGHE – COVASNA

„Adunarea naţională” organizată la Tîrgu-Mureş de către UDMR cu ocazia lui 15 martie a dezamăgit de două ori: doar 2000 de persoane, cele mai multe în vârstă, în loc de 5000 câte erau aşteptate, au luat parte la comemorarea a 160 de ani de la Revoluţia Ungară de la 1848, iar discursul liderului partidului (până mai ieri) unic al minorităţii maghiare a eşuat în cel mai lamentabil populism.

Bela Marko a început prin a face o salată în care ingredientele au fost Trianonul, holocaustul (?!) comunismul, colectivizarea, demaghiarizarea, martie 1990 etc., iar apoi a continuat ritos anunţând: „Ceea ce nu am putut redobândi până acum, vom redobândi în viitor. Noi nu vom fi cetăţeni de rangul doi pe pământul nostru natal!”. O afirmaÅ£ie absolut stupefiantă în condiÅ£iile în care UDMR s-a aflat la guvernare cvasi permanent, ca tot maghiarul imparÅ£ial, ca să-l parafrazăm pe Caragiale. Calitate în care a obÅ£inut tot ceea ce a vrut ÅŸi chiar mai mult: Marko a fost până în iulie 2007 ministru secretar de stat, iar în momentul de faţă proveniÅ£i din pepiniera UDMR există trei miniÅŸtri, doi consilieri de stat, 19 secretari de stat ÅŸi 21 de conducători (preÅŸedinÅ£i, vicepreÅŸedinÅ£i, directori generali, inspectori generali) ai principalelor instituÅ£ii centrale! Curat cetăţeni de rangul doi! Bela Marko nu s-a putut abÅ£ine de a se referi „subtil” la situaÅ£ia din Kosovo „unde a luat naÅŸtere o ură reciprocă” ÅŸi să amintească, în context, că „există soluÅ£ii paÅŸnice pentru orice problemă”. După ce a mai divagat pe subiectul „noi maghiarii nu tolerăm robia nimănui” ÅŸi s-a lamentat demagogic că „la BucureÅŸti, în Parlamentul României, încă nu se poate vorbi în limba maghiară”, liderul UDMR a dat-o pe probleme electorale. El l-a recomandat celor prezenÅ£i pe Laszlo Borbely, „un ditamai ministru care s-a angajat în competiÅ£ia electorală”, drept candidat la postul de primar al municipiului Tîrgu-MureÅŸ. Populist ÅŸi plictisitor prin etalarea de locuri comune uzate, discursul preÅŸedintelui UDMR a avut totuÅŸi o pată de culoare: un conaÅ£ional aflat într-o avansată stare euforică l-a huiduit, dar individul a fost rapid îndepărtat de câţiva jandarmi care i-au întrerupt prin mijloace specifice „dreptul la liberă exprimare”. La puÅ£in timp după această „adunare naÅ£ională”, binecuvântată de mesajele premierului României ÅŸi Ungariei, la statuia lui Sandor Petofi, poetul RevoluÅ£iei Ungare de la 1848, a avut loc o alta, tot „naÅ£ională”, la care au participat vreo 300 de persoane… Organizată de Consiliul NaÅ£ional Secuiesc ÅŸi de proaspătul înfiinÅ£atul prin fraudă Partid Civic Maghiar, ea s-a situat, ca ÅŸi cea a UDMR, pe coordonatele „producÅ£iilor artistice” dedicate autocompătimirii ÅŸi ale discursurilor privind obÅ£inerea autonomiei „ţinutului secuiesc” ca panaceu al „supravieÅ£uirii maghiarimii ardelene”. Recuzita a fost corespunzătoare: călăreÅ£i în costume de husari, un cor al seminarului reformat care nu prea ÅŸtia versurile cântecelor patriotice de la 1848, steaguri roÅŸu-alb-verde cu stema Ungariei ÅŸi vreo două steaguri cu dungi roÅŸii ÅŸi albe, „stindardul lui Arpad”, însemn al fasciÅŸtilor unguri interzis în Ungaria, fluturate de tineri cu capete rase ÅŸi haine de piele. Nimeni nu a luat nici o atitudine, nici organizatorii, nici forÅ£ele de ordine, nici participanÅ£ii, deÅŸi, printr-o sinistră coincidenţă, foarte aproape de locul adunării organizate de CNS/PCM se află monumentul celor 7549 de evrei din Tîrgu-MureÅŸ, victime ale Holocaustului, deportate de regimul fascist a lui Szalasy în lagărele morÅ£ii de la Auschwitz… (Tudor Cojocaru)

„Autonomie” prin retrocedare



Urmasii grofilor maghiari vor padurile din Romania, desi marea majoritate a cererilor de retrocedare a terenurilor, inaintate de urmasii fostelor familii nobiliare maghiare, nu se incadreaza in prevederile legilor actuale. In Arad, urmasii grofului Iosif Gross cer 8.000 de hectare, iar alti mostenitori ai unor cunoscute familii maghiare – Banffy, Bethlen si Kemeny, au solicitat retrocedarea a nu mai putin de 50.000 de hectare de padure din judetul Mures. In cadrul manifestarii de comemorare a 160 de ani de la Revolutia ungara de la 1848, desfasurata sambata, la monumentul asa-zisilor Secui martiri din Targu Mures, presedintele UDMR, Marko Bela, a declarat: „Ceea ce a fost al nostru, am redobandit: nu doar padurile, pamanturile, casele, ci si limba, cultura, scoala. Iar ceea ce nu am putut redobandi pana acum, vom redobandi in viitor”.

La fel ca si in 2006 cand pe 1 decembrie de Ziua Nationala la Cluj UDMR a depus o jerba cu panglica neagra, scuzandu-se mai apoi ca a fost o “greseala” a secretarei, tot asa, pe 15 martie, autoritatile maghiare ale Consiliului Judetean Covasna din Sfantu Gheorghe au coborat in berna Drapelul Romaniei! – Semnalat de Dan Tanasa

„Redobandirea” se refera si la procesele de retrocedare in favoarea grofilor maghiari, retrocedari care contribuie la conturarea proiectelor autonomiste maghiare din Ardeal. In acest an, locuitorii din Nadas, localitate situata in apropierea Aradului, sunt amenintati cu pierderea a 8.000 de hectare din terenul comunei, in folosul urmasilor grofului Gross Iosif. Potrivit unei legi promulgate in 1945, bunurile detinute de grofii unguri care, impreuna cu armatele de ocupatie germane si maghiare, s-au retras din Transilvania, sunt considerate bunuri inamice si, evident, nu pot face obiectul unei retrocedari.

Petru Groza – binefacatorul ungurilor

In timpul lui Petru Groza s-au intors in Romania aproximativ 140.000 de unguri care fugisera din tara dupa atrocitatile savarsite in perioada administratiei horthyste, un adevarat genocid etnic de care au avut parte romanii din Transilvania de Nord, in anii care au urmat Dictatului de la Viena (1940-1944). Minoritatea maghiara a beneficiat in continuare de noi privilegii, intr-o Transilvanie ocupata de sovietici si administrata de fosti functionari horthysti maghiari, deveniti proaspeti comunisti (1944-1945). Lucretiu Patrascanu, pe atunci ministru al Justitiei, a fost singurul comunist care a protestat fata de situatia scandaloasa a „reintegrarii” criminalilor unguri in aparatul administrativ al statului, si a avut un sfarsit tragic, dupa cum se stie.

Jaf, cu acte austro-ungare

Instanta Tribunalului Arad a conchis, de curand, ca urmasii grofului Gross Iosif au dreptul la 8.000 de hectare din terenul comunei Nadas, conform unor acte vechi. Locuitorilor Nadasului nu li s-a spus, probabil, ca terenurile grofilor au fost expropriate si ca statul roman a platit bani pentru acest lucru. Totodata, respectivele terenuri au fost oferite spre folosinta comunei sau au intrat in posesia invalizilor de razboi si urmasilor celor care au cazut in cele doua razboaie mondiale, ca o recunoastere materiala a jertfei lor. Actele fluturate de urmasii grofilor de pe aceste meleaguri, din vremea Imperiului Austro-Ungar, sunt lovite de nulitate, pentru ca s-au succedat de atunci doua reforme agrare, cea din 1921, respectiv 1945, si ca au fost improprietariti peste 300 de eroi de razboi.

Proiect de lege UDMR pentru grofii de partid

In 2006, UDMR, prin senatorul Zoltan Puskas, a incercat sa treaca prin Parlament un proiect de lege care se referea la restituirea bunurilor preluate in 1945 de Casa de Administratie si Supraveghere a Bunurilor Inamice, insa demersul a fost respins. Legea Casei de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice (CASBI) este inca in vigoare, deci pretentiile urmasilor grofilor maghiari, pentru a-si recupera averile, sunt ilegale. Dar, se pare ca aceste realitati istorice ar putea fi date la o parte in fata intereselor: terenul atribuit urmasilor grofului Gross Iosif cuprinde aproximativ 4.000 de hectare de padure, valorand zeci de milioane de euro!

Vor pamant si in judetul Mures

Dar scandalul de la Nadas nu este un caz singular. Acum doi ani, pe rolul Judecatoriei Reghin se afla pe rol un proces prin care mostenitorii a trei cunoscute familii nobiliare maghiare Ð Banffy, Bethlen si Kemeny – solicitau retrocedarea a nu mai putin de 50.000 de hectare de padure, situate in nordul judetului Mures, la hotarul cu Harghita. Desi legea de infiintare a CASBI prevedea confiscarea de catre statul roman a averilor tuturor cetatenilor romani care au parasit tara impreuna cu trupele germane si maghiare, in retragere Ð cum a fost cazul celor trei familii, cu exceptia unei singure persoane – instanta din Reghin a decis sa retrocedeze, partial, peste 20.000 de hectare de padure din nordul Muresului. Legea CSABI, care i-a deposedat pe grofii unguri de mii de hectare de padure, a intrat in vigoare pe 9 februarie 1945, cu o luna in urma instalarii guvernului comunist Petru Groza (6 martie 1945).

Ziarul / 2008-03-18 / Calin Duma-Carp / Tudor Stanescu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.