Pentru ca principalii membri ai rezistentei anticomuniste din Romania au fost dati la o parte din mascarada de proces a comunismului care se desfasoara in prezent, societatea civila responsabila construieste contraponderea civica, un Centru al Rezistentei Anticomuniste. Asociatia “15 noiembrie 1987” a constituit la inceputul lunii mai acest centru la Brasov, cu sprijinul Solidaritatii poloneze si in prezenta militantului anti-comunist rus Vladimir Bukovski, care a devenit coordonatorul Centrului.
La reuniunea fostilor luptatori, dedicata memoriei lui Ion Gavrila Ogoranu, Vladimir Bukovski a vorbit si despre legaturile puterilor post-decembriste din Romania cu Moscova si principalele sale servicii secrete KGB si GRU. Celebrul scriitor anticomunist, care ne-a acordat un interviu remarcabil, a pus la dispozitia publicului romanesc si un set de documente privindu-l direct pe Ion Iliescu, succesorul lui Nicolae Ceausescu. Publicam impreuna cu dialogul cu Bukovski una dintre dovezile sale, care reprezinta o stenograma a discutiei dintre Mihail Gorbaciov si presedintele Prezidiului Comitetului Central al Partidului Socialist din Bulgaria, Alexsander Lilov, realizata la doar trei zile dupa instaurarea “democratica” a lui Ion Iliescu. Documentul a fost sustras de catre scriitorul rus din arhiva secreta a fostului secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.
Momentul decembrie 1989 pentru Romania a reprezentat lupta celor care credeau in Dumnezeu impotriva celor fara de credinta, pentru ca oamenii care au iesit pe strazi, la Bucuresti, au strigat contra comunistilor si Securitatii “Exista Dumnezeu!”. Acesta a fost mesajul lor. Si totusi, oameni care nu credeau in Dumnezeu, ca si in cazul lui Ion Iliescu, continua sa ocupe si astazi functii importante in stat. De fapt, pe la inceputurile ziarului ZIUA, una dintre editii titra “Iliescu – KGB”. Ca urmare a existat chiar un proces intentat ZIUA de catre Iliescu; a ajuns pana la Strasbourg iar directorul nostru era cat pe ce sa ajunga la inchisoare. Dupa zece ani, apelam la acelasi titlu. Cum credeti ca este posibil?
Timpul ofera intotdeauna raspunsuri. Si, cu cat trece mai mult timp, cu atat apar mai multe raspunsuri. In anii, ’60, cand spuneam ca Uniunea Sovietica se va destrama, toata lumea se uita la noi ciudat, spunand “Niciodata nu se va intampla asa ceva”. Si totusi, Uniunea Sovietica s-a destramat. Deci timpul poate dovedi lucruri care altfel nu ar putea fi dovedite. Nu ma surpinde… De fapt, sunt putin surprins de faptul ca Iliescu a facut atata tam-tam pentru ca eu am scris despre aceasta in 1995. Cartea mea a aparut in Franta, in 1995, iar ulterior a fost publicata in sapte tari.
Problema cu Iliescu nu este aceea cu el ca persoana, ci de faptul ca el este expresia unui sistem care s-a perpetuat. Era evident ca sistemul comunist avea sa se prabuseasca.
Acest lucru a fost evident pentru mine inca de cand aveam 15 ani. Imi amintesc ca, intr-un fel de tentativa de reforma a educatie, am fost trimisi la un colhoz pentru cateva luni, unde ar fi trebuit sa invatam cum merge tara, cum functioneaza fabricile de la noi. Prima mea impresie in acel colhoz a fost incredibila. Ne trezeam dimineata deoarece taranii incarcau saci cu cartofi stricati si il injurau pe Hrusciov in cel mai oribil fel cu putinta. Eram doar niste copii de la oras, insa acesta a fost primul contact cu viata de zi cu zi din Rusia. Am iesit sa intrebam de ce incarca niste saci cu cartofi stricati si ni s-a raspuns ca nu le pasa, ca sunt platiti sa o faca si ca nu e vina lor daca sunt stricati sau nu. Ei erau platiti la tona de cartofi incarcati. Cum poate sa functioneze o tara in felul acesta? Nu iese calculul… Apoi am mers la fabrica, iar eu fusesem desemnat ajutor pe langa un tanar muncitor. Venea seful echipei la mine la mine si spunea: “am nevoie sa-mi faci zece scanduri de marimea asta si de zece de marimea asta”. Entuziast, eram gata sa fac ce mi se ceruse, insa tanarul muncitor mi-a spus “stai, stai”. Seful de echipa a plecat si m-a dus la magazia unde deja se aflau produsele finite. A luat zece scanduri de acolo si mi le-a dat, spunandu-mi “Nu trebuie sa faci nimic; sunt deja taiate la dimensiune”. Si m-am intrebat daca toata tara muncea in felul acesta. Si, intr-adevar, asa era.
In ce priveste Basarabia, totul depinde de Romania
Referitor la aceste colhozuri, dar si la sovhozurile din Romania. Ati spus la un moment dat ca ar trebui sa ne recastigam resursele care dupa 1989 au fost furate de mafia asociata KGB-ului. Dar lucruri pe care noi le-am pierdut dupa 1945 par sa fie pierdute pentru totdeauna de Romania, inclusiv Tezaurul sau anumite teritorii – Basarabia si Bucovina – care au fost pamanturi romanesti si care au fost cedate, prin semnatura, Rusiei. Ca sa nu mai vorbim de bogatiile naturale scruse prin aceste sovhozuri.
In ceea ce priveste Basarabia si Bucovina, cred ca totul depinde acum de Romania. Daca Romania are vointa politica, va putea sa isi redobandeasca aceste teritorii. Rusia nu mai este interesata de ele in nici un fel. Rusia nu mai este interesata de loc de aceasta regiune. Nimanui nu ii mai pasa de aceasta. Joaca jocuri video cu Transnistria. Au facut acelasi lucru si in cazul Georgiei cu Osetia, cu Abhazia, dar acestea sunt doar jocuri. In realitate, aceste teritorii nu sunt ale lor si nu le mai pot controla. Sunt prea departe de Rusia, care nu are granite comune cu ele. Daca Romania va cere cu insistenta aceste teritorii, le va recupera. Problema care se pune este insa daca Romania le doreste cu adevarat inapoi. Pentru ca eu am unele suspiciuni legate de acest lucru.
Ca Guvernul roman nu pare sa doreasca retrocedarea acestor teritorii?
Da. Si, de asemenea, nu am observat un entuziasm prea mare nici in randul societatii romanesti. Am stat de vorba cu multi romani si nimeni nu a reactionat cu entuziasm spunand “Da, sigur, vrem! Sunt fratii nostri”. Nimeni nu a reactionat astfel…
Da, pentru ca au fost intoxicati de regimul comunist si cele succesoare..
Orice ar fi sau orice ar fi fost, nu am vazut deloc un entuziasm fata de aceasta chestiune. Daca exista entuziasm public pentru a va reuni cu fratii vostri, se va intampla. In lumea de astazi puteti obtine acest lucru, daca intr-adevar doriti si simtiti asta. Asta pot spune in ce priveste Basarabia.
Un lucru ori e al tau, ori nu e
Dar drepturile la proprietate?
Referitor la alte probleme, cred ca un lucru extrem de important in tranzitia de la un trecut comunist la un alt viitor este acela de a invata cum sa fim stapani, in special in ceea priveste chestiunile funciare. Pot sa va dau un exemplu personal foarte amuzant. In 1978, cand am fost invitat sa vin la Universitatea Cambridge, am cumparat o casa. Ceva s-a schimbat insa pentru mine in acel moment, in care am luat acea casa si am inchis usa pe dinauntru. In toata viata mea de pana atunci, usile fusesera inchise pe dinafara. Aceasta era prima usa pe care o inchideam pe dinauntru. Ceva s-a schimbat atunci in mintea mea. Devenisem proprietar al unei bucatele din Marea Britanie pentru ca imediat am devenit cetatean britanic. Interesele Marii Britanii devenisera si interesele mele, intrucat stapaneam parti din ea. Acesta este un lucru foarte important. Cata vreme nu exista proprietate privata in ceea ce priveste chestiunea funciara, nu vei fi niciodata cetateanul unei tari.
Se intampla si in Romania ca unele companii straine sa ne inchida usa pe dinafara si sa ne ia resursele sau proprietatile…
Stiu. Daca simtiti ca deveniti stapanii propriului vostru pamant, trebuie sa luptati cu acestea. Proprietatea nu poate fi impartita de doua persoane. Un lucru ori e al tau, ori nu e.
Trebuie sa ne descotorism de nomenclatura
Credeti ca avem vreo sansa cu aceasta lege a lustratiei, cu actualul Parlament si cu presedintele Basescu?
Sper foarte mult sa aveti. Si pot sa va spun si de ce. Vor fi insa oameni care vor spune ca nu este decat o dorinta de razbunare. Si, de fapt, nu este nimic de genul asta. Nu cred ca este vorba despre dorinta de razbunare si nici nu are a face cu dreptatea. Este doar o chestiune care tine de practica. Cata vreme – si stim asta din experienta tarilor comuniste – nomenclatura ramane la putere, ea poate crea o anumita forma de mafie. Ea poate acapara orice incercari de reforma si de modernizare a tarii. Poate face aceasta si o poate face oriunde, nu doar in Romania, ci si in alte tari: in Ungaria, in Polonia, in Tarile Baltice sau in Rusia. In Rusia chiar au reusit sa faca acest lucru. Pentru ca aici, reprezentantii nomenclaturii au devenit puterea. Iar acum incearca sa reinstaureze Uniunea Sovietica. Nu cu foarte mare succes, dar se straduiesc. Iar noi trebuie sa ne descotorosim de ei pentru ca pur si simplu nu exista alta cale de a progresa.
Pentru ca ei sunt cei care tin piciorul pe frana….
Exact. Ei detin suficient de multa putere pentru a va stopa din ceea ce v-ati propus sa realizati si din ceea ce trebuie facut in aceasta tara.
Comunistii nu regreta
Credeti ca si anumite persoane, din generatia tanara, trebuie sa fie date la o parte din functiile pe care le detin? Avem exemplul unui ministru care, la varsta de 18 ani, a fost membru al Comitetului Central al UTC…
Depinde de la caz la caz. Trebuie sa fiti atenti la anumite lucruri. Rusia, spre exemplu, l-a avut presedinte pe Boris Eltin. El a fost insa unul dintre putinii comunisti care au regretat ca a fost comunist. Iar acest lucru l-a spus public. Cand cineva face acest lucru, trebuie sa intelegi ca s-a schimbat, ca nu mai gandeste ca in trecut. Deci nu este nevoie sa ceri ca acea persoana sa demisioneze din functia pe care o detine pentru ca a ajuns acum sa regrete ceea ce a facut in trecut. Este doar o chestiune de reevaluare a propriei voastre participari la crimele trecutului. Si pana si Iisus Christos a spus sa ii iertam pe cei care se caiesc pentru faptele lor. Daca regreta…
Problema este insa ca ei nu prea regreta….
Da. Nici unul nu regreta. Uitati-va la Putin. A spus el vreodata ca ii pare rau ca a lucrat in KGB? Nu, niciodata. Din contra, asta a fost ceva glorios pentru el. Deci este un tip periculos. Daca insa ar fi spus ca ii pare rau, ar fi fost altceva, ar fi fost OK.
Romania nu are un plan strategic
Referitor la faptul ca exista acest picior tinut pe frana. Realizam acum, cu uimire, ca, dupa 16 ani, Romania nu are inca un plan strategic. Nu stie in ce directie sa o ia. Faptul ca intram in UE este doar o chestiune pentru mase. Nu stim insa cum sa dezvoltam un plan strategic.
Sigur. Totul trebuie sa se dezvolte, pentru ca nu a fost dezvoltat timp de 50 de ani. Si bineinteles ca, in primul rand, trebuie sa dezvoltati un plan strategic. Dar nu sunteti singurii in situatia asta. Uitati-va la celelalte state est europene. Nici una n-a avut un astfel de plan. Polonia, spre exemplu, care a fost una dintre cele mai puternice tari anti comuniste, credeti ca a avut un plan strategic? Nici vorba. Nici unul dintre statele foste comuniste nu s-a gandit cu seriozitate la tranzitie. Cehii au inceput privatizarea fara un plan, iar acum economia stagneaza. Au beneficiat de avantajul incredibil ca au fost primii. Ar fi trebui sa aiba mai intai o lustratie, dar au facut privatizari si s-au oprit.
Romania ar fi putut sa fie minunata
Cum credeti ca ar fi aratat astazi Romania daca ar fi avut o lege a lustratiei si un proces de condamnare a comunismului in 1990?
Ar fi fost minunat. V-ar fi ajutat enorm sa aveti un avantaj. Dupa ce au inceput, cehii s-au oprit si din aceasta cauza stagneaza. Ar fi putut fi departe. Nu puteti opri astfel de lucruri. Stiu ca sunt multe chestiuni tehnice si nu spun ca este un proces usor. Dupa cinci decenii de istorie pierduta, nimic nu este usor. Spre exemplu, in Tarile Baltice, in Polonia sau Cehia, s-au impotmolit in chestiunea restituirilor, adica a restituirii unor proprietati proprietarilor lor anteriori. Dar s-a dovedit a fi o problema foarte dificila pentru ca fiecare caz a ajuns in instanta, iar lucrurile trenau. Intre timp, privatizarea nu mergea. Iar acesta nu este cel mai bun exemplu. Logic sau legal vorbind, suna perfect, insa in practica nu merge.
Condamnarea comunismului trebuie facuta
Ce credeti despre cele doua comisii, mai precis o comisie si un institut, de condamnare a comunismului infiintate in Romania. Par a fi intr-un fel de competitie. Marius Oprea spera ca presedintele sa formeze acest institut in 2005. Dar Basescu nu a dat nici un semn. Problema s-a intors la premierul Tariceanu, care, pentru a-i arata presedintelui cat este de puternic, a format el acest institut. Dupa care Basescu a decis infiintarea comisiei de condamnare a comunismului. Dar aceasta comisie nu reprezinta muncitorii care s-au ridicat impotriva comunismului sau personalitati precum Paul Goma sau luptatorii in munti. Exista in aceasta comisie oameni care nu au nici o valoare morala pentru a condamna comunismul, acesta fiind cazul lui Tismaneanu, care a fost parte a sistemului.
Trebuie sa lamuriti aceste chestiuni. Ce faceti, este mult mai important decat credeti. Nu inseamna doar indepartarea unor elemente de la putere, ci si o judecata morala la adresa natiunii. Tot ceea ce voi ati sperat, iar eu m-am straduit din 1991, este un astfel de proces al comunismului. Dar nu dorim sa pedepsim toate persoanele vinovate. Ar fi imposibil pentru ca, practic, ar insemna pedepsirea intregii societati. Or, trebuie pedepsiti cei vinovati.
Nu stiu nimic despre Tismaneanu
Credeti ca Tismaneanu poate face asta?
Nu stiu. Nu il cunosc pe Tismaneanu, nu stiu nimic despre el. Mi-ar placea ca oamenii sa inteleaga ce au facut in trecut; si el ar trebui sa inteleaga rolul pe care l-a jucat.
Daca KGB-ul a pus la cale caderea regimului comunist, probabil ca a planuit si ce avea sa urmeze dupa aceasta cadere. Si ar fi putut stimula opozitia sau puterea in regimurile care au urmat comunismului.
Au planuit multe lucruri si majoritatea planurilor nu au functionat. Pot sa va spun insa cu siguranta, pe baza documentelor, ca ei sigur nu au vrut ca Vaclav Havel sa devina presedintele Republicii Cehe. Dar Havel a devenit presedinte pentru ca oamenii au dorit asta. Prin urmare, indiferent de orice ar fi dorit ei, lucrurile nu le-au iesit intrutotul. Un alt contraexemplu ar fi cel ca ei au vrut sa fure din Rusia tot ce se putea, inclusiv resursele de aur. Iar in 1991, resursele de aur ale Rusiei valorau, per total, 70 de miliarde de dolari. Unele chestii le-au reusit, altele, insa, nu, pentru ca firea umana nu poate fi controlata. Credeti-ma ca nu au dorit nici o secunda o reunificare a Germaniei si ca aceasta tara sa devina membra NATO.
KGB-ul a avut planuri de toate felurile
La fel cum nu au dorit nici o reunificare a Romaniei sau ca acest stat sa devina membru al NATO, al UE sau sa isi consolideze relatiile cu SUA.
Au avut planuri de toate felurile, dar asta nu inseamna ca tot ce se intampla astazi a decurs conform planurilor lor. KGB-ul putea sa planifice absolut tot, insa majoritatea planurilor nu au mers.
Este uimitor insa cum KGB-ul a planuit dezmembrarea Uniunii Sovietice si au reusit cu succes acest lucru.
Ei nu au planuit distrugerea Uniunii Sovietice, ei au planuit cum sa iasa din ea. Au dorit ca Uniunvea Sovietica sa se prabuseasca, insa in momentul in care a inceput sa se dezmembreze, au gasit o modalitate sa se salveze. Iar ei sunt experti in a se salva pe sine, nu insa si in salvarea umanitatii, care, oricum, nu este obiectivul lor.
Ei s-au salvat intr-un fel de club al mafiei, devenind astfel un club al oamenilor de afaceri si politica, extrem de prosper si onorabil in lumea occidentala….
Sigur. Au fuzionat trei elemente: al serviciilor secrete, al crimei organizate si al afacerilor. Combinatia perfecta! Toate la un loc, cu autoritate, si care detin totul. Dar inca nu controleaza totul…..
Rusia controleaza trecutul, nu si viitorul
Dar, in conditiile Rusiei de astazi, cu un Putin care doreste sa obtina monopolul asupra energiei in Europa, iar, pe de alta parte, cu unele state care s-au trezit si incearca sa contrabalanseze situatia, cine credeti ca va avea ultimul cuvant?
Cred ca nu se poate spune cine va avea ultimul cuvant. In 15 ani, petrolul nu va mai fi o resursa energetica. Vor fi multe altele, dar nu petrolul. Petrolul si-a trait viata. Iar Rusia controleaza trecutul, nu si viitorul. Ei stiu deja lucrul asta. Poate mai au la dispozitie vreo zece ani, pentru a detine controlul, dar nu mai mult decat atat.
Exista “un rau comun”
In Bulgaria au loc in jur de 200 de crime in stil mafiot, comise la ordin. Bancherii sunt impuscati pe strada, in plina zi, dar nimeni nu vorbeste despre radacinile raului. Ce parere aveti despre acest lucru?
Este un “rau” comun. Iar el nu este prezent doar in Bulgaria, ci si in alta parte. Vedeti, ar fi o prostie ca orice comandant militar, in momentul in care se incheie un razboi, sa nu dezactiveze campurile minate, sa nu captureze armele din munti. Iar ei au facut exact contrariul. Comunismul s-a prabusit, dar nu s-a incheiat. Pentru ca ei au lasat toate campurile minate activate, au lasat toate armele in munti. Din aceasta cauza unele lucruri au explodat. Mai mult, in Rusia, KGB-ul a revenit la putere, in Bulgaria se ucid intre ei, la fel si in alte state. Este un fel de miopie a celor care au luptat, dar nu au incheiat lupta. Inamicul trebuie terminat. Asa cum spunea Mc Carter, nu exista substitut pentru victorie, trebuie sa castigi. Sa iti distrugi inamicul, sa il dezarmezi complet. Vestul s-a proclamat singur invingator al Razboiului Rece in 1989, dupa caderea zidului Berlinului. Iar eu am fost singurul care am protestat, spunand: “Stati o secunda! Razboiul Rece a inceput cu mult inainte ca Zidul Berlinului sa fie ridicat”. Si atunci cum puteti spune acum ca razboiul s-a incheiat doar pentru ca Zidul Berlinului a cazut?”. Insa au spus ca au castigat. Dar au lasat inamicul in viata.
Euro-sovietismul, la start
In luna ianuarie, Consiliul Europei a incercat sa condamne comunismul, dar nu au reusit. De ce credeti ca nu au reusit?
Pentru ca Rusia a protestat. Pentru ca a adus ca argument faptul ca ea nu poate purta responsabilitatea pentru crimele comise de comunism. Dar, in acelasi timp, rusii se declara urmasii Uniunii Sovietice. Din moment ce rusii continua se afle in Consiliul de Securitate al Natiunilor Unite, atunci trebuie sa si plateasca datoriile Uniunii Sovietice. Europa de astazi este foarte slabita si nu doreste astazi sa aiba dispute cu Rusia, asadar accepta punctul de vedere al Rusiei. A fost o prostie din partea lor, a fost un semn de slabiciune. Daca nu rezolvi problema, se va intoarce.
Am fost prezent in momentul votului si am fost uimit sa vad ca multi europeni au votat impotriva rezolutiei de condamnare a comunismului. Credeti ca Uniunea Sovietica supravietuieste prin euro-sovietism?
Ei, bine, un sistem trebuia sa il inlocuiasca pe celalalt. Asta era planul in anii ’80, ca structurile sa se salveze intre ele. Problema era cum sa salveze socialismul, deoarece atat partidul, cat si Moscova, intelesesera ca intrase in criza. Comunistii italieni au fost cei care au inteles cel mai bine situatia si au spus “putem sa facem aceasta numai daca introducem socialismul in acelasi timp in toate statele europene. Asadar, ar trebui sa preluam controlul asupra proiectului european”. Au vrut sa ia proiectul european si sa il intoarca cu susul in jos, in loc de piata deschisa, sa existe state federale. Si au reusit. Si sunt foarte buni.
Iliescu, agent sovietic
In Italia comunismul pare sa fi supravietuit. Iar acum au un presedinte ex-comunist.
Da, probabil, un fost agent KGB. Si Romano Prodi a fost agent sovietic. Avem documente referitoare la aceasta. Cu cateva luni in urma am dat aceste documente unor membri ai Parlamentului European. Iar acum Prodi este prim-ministru al Italiei. Felicitari tovarasi!
Si noi stim ca Iliescu a fost agent sovietic, dar nu am putut dovedi in fata instantei. De aceea am pierdut atunci procesul.
Asta s-a intamplat cu mult timp in urma. Daca s-ar fi intamplat in urma cu un an, probabil ca ati fi castigat. Noi detinem insa acum noi dovezi, in care Gorbaciov vorbea liderilor bulgarilor si am gasit o confirmare legata de Iliescu. In 1990, Gorbaciov spunea “E foarte bine ca il avem pe Iliescu in Romania; este foarte folositor, dar nu ar trebui sa afirmam aceasta in public”. E o dovada sau nu?
Stenograma lui Gorbaciov
M.S. Gorbaciov si presedintele Prezidiului Comitetului Central al Partidului Socialist din Bulgaria, A. Lilov
23 mai 1990
A.Lilov: Greseli, la noi in Bulgaria, s-au facut nu mai putine ca in URSS. Acest lucru a permis pregatirea terenului pentru cresterea opozitiei.
M.S.Gorbaciov: Bine ca ati reusit totusi sa evitati desfasurarea unor astfel de evenimente cum sunt cele care au avut loc in Germania Democratica si in Romania. Este foarte important ca voi ati gasit singuri o initiativa inteleapta, indrazneata si corecta. Este adevarat ca acum in Romania Iliescu coordoneaza actiunile destul de bine.
A.Lilov: Da, el a reusit sa obtina o victorie foarte buna. Probabil ca noi in Bulgaria nu vom reusi sa avem o astfel de victorie la urmatoarele alegeri.
M.S.Gorbaciov: Tocmai: nici nu aveti nevoie de o astfel de victorie. Important este sa nu respingeti opozitia, ci din contra, trebuie sa colaborati cu ea. Lasati-o sa isi asume ea responsabilitatile! Astfel punem problema si la noi.
A.Lilov: Cum va imaginati, o vor recunoaste si in Romania? Il am in vedere, inainte de toate, pe Ion Iliescu?
M.S.Gorbaciov: Da, el ocupa acum o pozitie calculata si pregateste o colaborare foarte constructiva. Dar cred ca nu e cazul sa afisam foarte mult potrivirea si coincidenta punctelor noastre de vedere.