Strategia de Politica Externa a Romaniei

Traian Basescu de Ziua Unirii, 24 ianuarie 2007: “Va asigur ca, dincolo de obligatiile constitutionale, politica externa a Romaniei va fi puternic axata pe sprijinirea fratilor nostri de dincolo de Prut, iar politica interna, din punctul meu de vedere, trebuie sa fie acum, dupa ce ne-am rezolvat prioritatea intrarii in UE, functionarea institutiilor statului in folosul cetatenilor Romaniei.“

Discursul Presedintelui Romaniei cu ocazia primirii membrilor corpului diplomatic, la Palatul Cotroceni (19.01.2007)

Excelenta Voastra, Domnule Nuntiu Apostolic,
Excelentele Voastre, doamnelor si domnilor ambasadori,

Permiteti-mi, in primul rand, sa va multumesc, Domnule Nuntiu Apostolic, pentru cuvintele calde pe care, in numele corpului diplomatic mi le-ati adresat mie si, prin mine, tuturor cetatenilor romani si, mai ales, pentru ca sunteti alaturi de poporul roman, impartasind bucuria si speranta sa, ocazionate de momentul istoric de la 1 ianuarie 2007.

Doresc, de asemenea, sa folosesc acest prilej pentru a adresa, cu ocazia Noului An, cele mai calde urari, sefilor de stat si de guvern ai statelor pe care le reprezentati, dvs personal, familiilor si compatriotilor dumneavoastra.

Doamnelor si domnilor,

La inceputul acestui an, am deschis o noua pagina in istoria Romaniei moderne. Asa cum va spuneam la intalnirea de anul trecut, nu exista alternativa pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007 si iata ca acest lucru s-a confirmat. A fost vointa cetatenilor Romaniei si ea s-a implinit. Cu toate acestea, doresc sa subliniez ca data de 1 ianuarie 2007 nu ne-a facut sa ne relaxam. Ne-a adus doar o noua perspectiva care ne motiveaza sa cautam avantajele unei integrari depline, un viitor mai sigur si mai prosper cladit, de aceasta data, in solidaritate cu partenerii nostri europeni.

Ceea ce ne preocupa acum, si ceea ce va constitui principala prioritate a anului 2007 este conturarea profilului Romaniei de membru responsabil si eficient al Uniunii Europene, pe deplin conectat la marile teme de dezbatere ale agendei europene.

Impartasind aceleasi valori cu celelalte state ale Uniunii Europene, actiunea Romaniei are la baza convingerea ca o Uniune mai puternica si mai prezenta pe scena internationala va fi nu doar in beneficiul pacii, securitatii si prosperitatii continentului european, ci si al comunitatii internationale in ansamblul ei.

Traim intr-o perioada in care ne confruntam cu fenomenul globalizarii si aparitia unor noi poli de putere. Uniunea trebuie sa fie mai convingatoare in arena internationala, iar resursele de care va avea nevoie pentru aceasta trebuie sa vina tocmai din solidaritatea si forta politica, economica si sociala a noastra, a statelor membre. Este un lucru pe care l-am inteles deja si ni l-am insusit.

Ambitia Uniunii Europene de a construi un proiect extern credibil si eficient depinde de capacitatea sa de a gestiona provocarile interne, deloc usoare, daca e sa ne referim doar la exemplul Tratatului Constitutional. Romaniei opteaza pentru un Tratat solid, capabil sa consolideze legitimitatea actiunii politice la nivel comunitar. Fara un asemenea Tratat, Uniunea nu se va putea transforma prea curind intr-un actor global, puternic si ascultat. Multe capitole inovatoare ale Tratatului, printre care acela dedicat politicii externe, pot fi pastrate ca atare, pentru ca nu au generat controverse. Actuala Presedintie a Consiliului va primi tot sprijinul Romaniei pentru relansarea dezbaterii pe noi coordonate, menite sa accelereze procesul de acordare a textului la parametrii reali ai evolutiilor politice, economice si de securitate intra si extra-comunitare.

Vorbind despre principalele teme ale agendei europene, vreau sa mentionez subiectul „extindere”. Romania are ambitia de a demonstra, prin forta propriului exemplu, ca extinderea si aprofundarea pot decurge simultan. Exista o noua realitate europeana, post-valul 5, care nu trebuie neglijata. Romania pledeaza pentru „politica usilor deschise”, ca factor major de stimulare a reformelor democratice si a dezvoltarii economice. Asa cum am discutat cu presedintele Republici Moldova, Vladimir Voronin, Romania va continua sa sustina ca perspectiva europeana a Republici Moldova sa fie aceeasi cu cea de care beneficiaza statele din Balcanii de Vest.

Politica Europeana de Vecinatate este deja un vehicul de propagare a valorilor si standardelor in zonele rasaritene si sintem decisi sa contribuim la evolutia ei catre un plus de consistenta. Salutam intentia actualei presedintii de a porni pe aceasta cale.

Romania a sustinut aducerea mai insistenta in dezbaterea comunitara a subiectului securitatii energetice. Am semnalat frecvent complexitatea dosarului energetic. El presupune – alaturi de relatiile cu statele producatoare – diversificarea, liberalizarea, conlucrarea intre actorii politici si operatorii economici, dar si investitiile in cercetare si dezvoltare. Continuam sa vedem cea mai buna solutie intr-o politica energetica comuna a Uniunii Europene. O asemenea politica va putea garanta eficienta energetica, diversificarea resurselor si a rutelor de transport si liberalizarea sectorului energetic, de la furnizor la utilizator. Un astfel de proiect ramine imperativ, in pofida dificultatilor pe care le comporta.

Stimati oaspeti,

As dori sa insist asupra importantei pe care starea de spirit a cetatenilor europeni o va avea daca tinem la realizarea obiectivelor deja fixate. stim ca tot mai numerosi cetateni europeni au devenit euro-sceptici. Pe termen mediu, exista riscul ca rezerva lor fata de viitorul Uniunii sa se accentueze. Din acest motiv, dialogul permanent cu cetatenii statelor-membre a devenit instrumental pentru viitorul insusi al Uniunii Europene. Dorim, ca nou stat-membru, sa participam cu toate mijloacele la un asemenea dialog.

As dori sa va marturisesc o preocupare personala pe aceasta tema: Uniunea a reusit sa depaseasca, in mod formal si institutional, vechile diviziuni est-vest. Este o realizare istorica. La nivelul cetatenilor vest-europeni, insa, persista un deficit de cunoastere si ezitari in acceptarea est-europenilor ca parteneri deplini si membri ai aceleiasi familii. Nu doresc sa generalizez, dar fenomenul exista si are efecte asupra Uniunii in ansamblu. Trebuie sa promovam, impreuna, cai de a imbunatati cunoasterea reciproca, in special pe directia est-vest. Rezultatul va spori coeziunea interna a Uniunii, va diminua tendintele ultra-nationaliste sau extremiste si va consolida Uniunea noastra, cu 27 de membri. Am convingerea ca avem nevoie de acest lucru.

Doamnelor si domnilor,

Nu numai Uniunea Europeana se afla in plin proces de reforma. Alianta Nord-Atlantica cunoaste la randul ei un proces de transformare, de adaptare la provocarile noului mileniu. Viziunea noastra asupra securitatii internationale depinde de aceste transformari, dar principiile in care credem nu pot fi negociate.

In ceea ce ne priveste, NATO ramane principalul garant al securitatii Romaniei si dupa aderarea la UE. Aderarea la UE nu va modifica viziunea noastra despre Alianta; exista un imens potential de cooperare intre UE si NATO, pe care dorim sa-l fructificam prin initiativele noastre viitoare.

Dorim sa imprimam aceeasi viziune in relatia cu Statele Unite ale Americii. Nu concepem Europa si America de Nord decat ca partneri. impartasim aceleasi valori, avem aceleasi obiective si, pentru promovarea acestora, avem nevoie unii de ceilalti. Odata cu aderarea la Uniunea Europeana, relatia noastra bilaterala cu SUA a intrat intr-o etapa de consoliodare a parteneriatului strategic.

Crucial pentru credibilitatea si rolul Aliantei in secolul XXI este, in opinia noastra, succesul NATO in Afganistan.

In ceea ce priveste extinderea NATO – incurajata la summit-ul de la Riga, este importanta evitarea impresiei de ierarhizare a candidatilor, pentru toti trei existand domenii in care este necesara o accentuare a eforturilor, in vederea indeplinirii criteriilor de aderare. Este necesara, in acelasi timp, intensificarea sprijinului aliat pentru ca actualii candidati sa fie pregatiti de aderare in 2008.

Ramanand tot in planul securitatii, dincolo de aceste considerente de ordin mai general, as dori sa ma refer la situatia specifica din doua zone foarte apropiate de Romania. in Balcani, 2007 va reprezenta intr-un fel „anul adevarului”. Este anul in care comunitatea internationala va trebui sa demonstreze ca poate propune o solutie viabila pentru provincia Kosovo. Sunteti desigur la curent cu rezervele pe care le avem fata de impunerea unei solutii pripite, care ar neglija impactul unor evolutii negative. Nu voi mai dezvolta, aici, acest subiect. Cred insa ca problemele sensibile din Balcani – Kosovo, perspectivele Bosniei si Hertegovinei, ale Republicii Muntenegru, angajarea Serbiei pe orbita europeana, dar si combaterea criminalitatii sau a puseurilor extremiste – isi vor gasi rezolvarea numai intr-o abordare unitara, la nivel regional. Dificultatile din aria Balcanilor de Vest pretind o solutie integrata. Faptul ca Romania si Bulgaria sunt, astazi, membri deplini ai Uniunii, completeaza ceea ce expertii numesc „incercuirea strategica” a Balcanilor de Vest, pe care eu as numi-o mai degraba „imbratisarea strategica” a acestei regiuni de importanta majora. Prin urmare, Uniunea, in cooperare cu alti actori internationali, dispune de mult mai multe mijloace pentru a promova stabilitatea intregii regiuni. Romania va fi parte din acest efort.

A doua zona care concentreaza tot mai mult atentia noastra este situatia de securitate in bazinul Marii Negre, tinand cont ca aceasta nu este doar o zona de mare perspectiva, dar si una cu multiple riscuri si provocari. Vrem sa dotam regiunea cu instrumente si mecanisme pentru controlul traficului ilicit de orice natura, pentru combaterea terorismului si a proliferarii armelor de distrugere in masa. Ne dorim ca 2007 sa aduca progrese reale in solutionarea diverselor conflicte inghetate din regiune si suntem deschisi la dialog cu orice partener care poate contribui la aceasta. De aceea, vom sprijini eforturile NATO de a consolida reformele in domeniul apararii si combaterea terorismului, prin amplificarea parteneriatelor cu statele din regiune si vom sustine implicarea UE in procesele de solutionare a conflictelor inghetate, inclusiv sub umbrela Politicii Europene de Securitate si Aparare. Separat, intentionam sa dezvoltam anumite proiecte de securitate democratica, incepind cu implementarea unui mecanism regional functional pentru reactii la urgente civile. in cadrul Forumului Marii Negre, Romania va actiona in continuare pentru valorificarea potentialului energetic, dar si pentru valorizarea diversitatii culturale, religioase si lingvistice din bazinul Marii Megre. Speram ca, impreuna cu statele vecine, sa transformam aceasta regiune intr-un model de coexistenta pasnica.

Nu in ultimul rand, este fireasca continuarea preocuparii noastre pentru comunitatea romaneasca din afara granitelor tarii. Vom continua sa fim alaturi de romani, oriunde sunt ei, sa fim mandri de succesele lor si sa-i sprijinim in mentinerea identitatii nationale.

Am inceput acest an cu trei vizite in statele in care traiesc comunitati importante de etnici romani: Ucraina, Republica Moldova, Republica Serbia. Am vrut sa-i asigur personal ca noul statut al Romaniei de membru al Uniunii Europene nu va creea o noua linie de diviziune la granitele noastre.

Mai ales in Republica Moldova, unde numarul acestora este majoritar, este datoria noastra morala sa promovam mentinerea identitatii romanesti, prin toate mijloacele legale si instrumentele financiare educationale si culturale pe care statul roman le are la dispozitie. Vom facilita libera circulatie a persoanelor de origine romana mai ales a tinerilor care doresc sa studieze in Romania sau sa se restabileasca in tara de origine fara sa ne abatem de la exigentele europene in materie.

Stimati oaspeti,

Romania va avea un comportament de membru responsabil al Uniunii Europene si NATO. Nu va exista nici un motiv pentru a pune la indoiala buna credinta cu care ne vom manifesta in acest cadru. Pe de alta parte, politica externa a Romaniei nu se va limita la actiunile inerente statutului sau de membru al celor doua organizatii. Ea va continua sa vizeze orizonturi mai largi si obiective tot mai ambitioase.

Obiectivele fundamentale ale politicii externe in ansamblu, pe care le-am stabilit la inceputul mandatului meu, nu se schimba si, de aceea, nu voi mai insista asupra lor. Ceea ce s-a schimbat insa este perspectiva din care le urmarim si numarul crescut de instrumente prin care putem sa le promovam. Se nuanteaza, de asemenea, actiunea politico-diplomatica, in functie de noile circumstante, noi oportunitati si noi raspunderi.

Finalitatea majora a proiectului Europei reunificate este garantarea pacii si democratiei pe intreg continentul european. Succesul Uniunii Europene in aceasta directie a demonstrat lumii intregi realismul acestui deziderat si numai astfel ne putem explica faptul ca modelul constructiei europene tinde sa fie copiat. De aceea, este in interesul nostru ca spatiul de pace si democratie sa se extinda.

Intr-o lume globalizata, natura conflictelor devine tot mai sofisticata. Perceperea surselor de conflict difera de la o regiune la alta. De aceea, oricit ar parea de dificil, dialogul politico-diplomatic, dar mai ales dialogul inter-cultural si inter-confesional este o solutie rationala de care dispunem. Este de datoria noastra sa impartasim la scara mondiala valorile care au fondat pacea, prosperitatea si dezvoltarea societatilor noastre.

Intarita de aceasta convingere, Romania va urmari asadar promovarea valorilor fundamentale pe care Uniunea se intemeiaza: respectarea democratiei, a demnitatii umane, a libertatii, egalitatii, statului de drept, respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care apartin minoritatilor nationale.

Vom milita indeosebi, cum am facut-o si pana acum, pentru promovarea acestor valori in spatiile de imediata vecinatate. Ma refer, in primul rand, la regiunea extinsa a Marii Negre si la Balcanii de Vest. Romania este gata sa impartaseasca acestor state din propria experienta, pentru a sprijini procesele lor interne de modernizare si consolidare a democratiei.

Ca tara careia ii revine datoria securizarii frontierei externe a Uniunii, Romania va intensifica relatiile cu statelele din propria vecinatate, incercind sa contribuie, onest si responsabil, la apropierea lor de valorile europene. Nu este usor sa reconciliem dorinta noastra comuna de securitate, de intarire a frontierelor externe, de prevenire a migratiei si traficului ilegal, cu exercitarea unei influente pozitive si promovarea valorilor europene in afara granitelor. Speram ca Romania se va bucura de sprijinul si solidaritatea tuturor statelor europene interesate in acest demers.

Progresul pacii si democratiei, racordarea la valorile democratice, la efortul de crestere a increderii si de consolidare a securitatii regionale, sunt obiectivele pe care le urmarim si in raport cu statele central-asiatice. in viziunea Romaniei, Asia Centrala trebuie sa devina un perimetru al convergentei si al constructiei, nu un teren al competitiei. Vedem necesara crearea unor punti de cooperare Europa – Marea Neagra – Marea Caspica – Asia Centrala.

Din perspectiva avansarii Procesului de Pace, dorim sa reconstruim, pe baze noi, si raporturile traditionale pe care Romania le-a avut cu statele din Orientul Mijlociu, sa consolidam relatiile cu Statul Israel si cu statele arabe.

Doamnelor si domnilor,

Valorile europene la care m-am referit nu pot fi promovate decat intr-un spirit de toleranta. si legat de acest principiu, as dori sa ma refer la primul mare proiect al Romaniei in calitate de stat membru al Uniunii Europene. Orasul Sibiu, spatiu de excelenta al multiculturalismului, are onoarea de a fi, in 2007, alaturi de Luxemburg – Marea Regiune, Capitala Culturala Europeana. Este o mare oportunitate pentru Romania faptul ca, inca din primul an de apartenenta la Uniunea Europeana, se va afla in centrul atentiei si isi va putea contura, astfel, o noua imagine. Majoritatea sefilor de stat care si-au exprimat intentia de a vizita Romania in cursul acestui an vor fi prezenti si la Sibiu, ceea ce confirma vizibilitatea de care se bucura, tot mai mult, dialogul cultural international.

In cursul lunii septembrie, Sibiul va gazdui, de asemenea, ce-a de a treia Adunare Ecumenica Europeana, la care vor fi prezenti liderii ai principalelor confesiuni crestine de pe continentul nostru. Temele ce vor fi discutate atunci vor ilustra dorinta Romaniei de a contribui la viitorul pasnic al Europei. Printre ele se numara contributia iudaismului, crestinismului si islamului la consolidarea unei identitati europene, fara a subestima provocarile pe care migratia le reprezinta la nivelul vietii sociale, sau pentru redefinirea conceptului de cetatenie europeana.

Doamnelor si domnilor,

Urgenta de a ne depasi prejudecatile si imperativul abordarilor pragmatice in diplomatia economica va ghida pe viitor si relatiile bilaterale cu alte spatii decat acelea aflate in vecinatatea imediata a Romaniei. Pe linga partenerii cu care interactionam curent, ne propunem amplificarea schimburilor cu Republica Moldova, Ucraina, Caucazul de Sud, Federatia Rusa, statele din Asia Centrala. Intentionam sa valorificam cu mai multa imaginatie enormul potential de cooperare pe care il ofera state precum China, India, Japonia, Republica Coreea. Vom face aceste optiuni tocmai pentru ca avem o piata cu 22 milioane de consumatori si oferim un potential investitional mereu mai atractiv. Reprezentam, pentru multe state ne-europene, un punct de intrare interesant, eficient din punct de vedere al costurilor, spre piata unica europeana.

Romania isi va respecta angajamentele asumate in Irak, Afganistan si Balcanii de Vest , in stransa coordonare politica si operativa cu partenerii strategici si cu autoritatile nationale, vizeaza in egala masura procesul de reconstructie.

Romania va dori sa fie, in continuare, un partener privilegiat pentru statele care impartasesc afinitati de limba si origine, atat din Europa, cat si din America Latina. Latinitatea este o platforma comuna valoroasa, pe care vom continua sa construim. Am organizat, in 2006, reuniunea la nivel inalt a Francofoniei si intentionam sa promovam in continuare valorile comune, trans-continentale, ale acestei miscari.

Din motive de limitare a resurselor, am diminuat o perioada legaturile cu continentul african. Asistam acum insa la o sporita mobilizare internationala in sprijinul Africii si tatonam mijloacele de a ne asocia acestui efort, inclusiv prin proiecte de asistenta pentru dezvoltare.

Doamnelor si domnilor,

In concluzie, aderarea la UE marcheaza nu doar un nou inceput, ci un nou stadiu istoric, definit prin depasirea politicii externe reactive. Romania e constienta ca, de acum inainte, masurile sale tactice, dar si optiunile sale strategice vor beneficia de un instrumentar mai puternic si mai nuantat. Suntem hotarati sa utilizam acest instrumentar extins cu o deplina responsabilitate. Vom ramane fideli principiilor si valorilor fundamentale, ne vom asuma cu luciditate noul profil international si vom incerca sa fructificam interesul national in cel mai bun spirit de solidaritate comunitara.

In incheiere, va doresc tuturor un An Nou plin de realizari si succese pentru dvs si pentru statele pe care le reprezentati. Va rog sa transmiteti autoritatilor din tarile pe care le reprezentati ca Romania, nou membru al Uniunii Europene, este, in continuare, un partener deschis spre cooperare si un prieten de incredere pentru toate statele interesate de promovarea stabilitatii, prosperitatii si securitatii.

In acelasi timp, permiteti-mi ca, in mod special, sa doresc La multi ani! ambasadorilor care reprezinta state musulmane, avand in vedere ca maine aceste state sarbatoresc Anul Nou.

Va multumesc mult pentru prezenta.”

Departamentul de Comunicare Publica
19 Ianuarie 2007

1 thought on “Strategia de Politica Externa a Romaniei

  1. Pingback: Perché la Romania resterà un membro affidabile dell’Ue e della Nato - Limes

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.