ROMANIA – 1989. Cronica unor evenimente anuntate


FOTO-DOCUMENT: Bucuresti, bulevardul Magheru, 21 Decembrie 1989

19 ani de la jertfa tineretului roman. 19 ani de minciuna a celor care au profitat de eroismul lor. 19 ani de la reocuparea Romaniei de catre agentii Moscovei si mafia masoneriilor. 19 ani de jaf si hotie. 19 ani de nemernicie si ticalosie. 19 ani de indatorare si saracie. 19 ani de batjocuri si umilinte. 19 ani de pruncucideri. 19 ani de spalare de creiere. 19 ani de aversiune concertata si accelerata impotriva fiintei nationale romanesti. 19 ani de Rezistenta organizata. Razboiul nevazut se duce zilnic.

Nu vom uita niciodata cum s-a strigat liber pe strazile Romaniei: “Exista Dumnezeu!”. “Nu ne-am luptat pentru jucarii!”. Lupta continua.

Dupa ce pe 14 decembrie 1989 esueaza la Iasi o incercare de revolta a “Frontului Popular Roman” si pe 15 decembrie, la Timisoara, deja se aduna lume in fata casei pastorului Tökes, 16 decembrie este considerata, azi, ziua oficiala a inceperii “revolutiei” ce a mascat o lovitura de stat pusa la cale in cele mai mici detalii. Ziua cea mare a insurectiei tineretului a fost insa 21 decembrie, urmata de noaptea din Piata Universitatii.

Astazi stim ca evenimentele din decembrie 1989 au fost previzionate si cunoscute, aproape in amanuntime, de serviciile secrete romanesti si chiar si anuntate sefului statului comunist, Nicolae Ceausescu.

Securitatea cunostea inclusiv varianta debarcarii sale violente si a dezmembrarii statului roman in urma unei interventii externe din Apus si Rasarit. Din motive care raman mai putin cunoscute, Ceausescu nu a luat seama la toate avertismentele Securitatii. Generalul Iulian Vlad, conducatorul Departamentului Securitatii Statului, a avut insa grija sa-si avertizeze direct ofiterii sa se pregateasca pentru aceste evenimente si chiar sa-si puna familiile la adapost.

Cu totii cunosteau ce s-a intamplat cu ofiterii de informatii cehi dupa invadarea Cehoslovaciei de catre URSS, in 1968. Tot generalul Vlad este cel care i-a raportat personal lui Ceausescu – printr-o informare olografa – ce vor urma sa discute liderii lumii bipolare din acea perioada, ai SUA si ai URSS, Bush si Gorbaciov, la intalnirea semi-secreta de la Malta.

Vom incerca in aceste zile sa redam, pas cu pas, cronica unor evenimente anuntate: caderea regimului Ceausescu si inlocuirea lui cu regimul Iliescu, asa cum se stabilise cu mult timp inainte de decembrie 1989. In scurt timp vom veni cu un alt material de sinteza, privind structura kominternului dupa ocuparea Romaniei de catre trupele bolsevice si reteaua neo-kominternului dupa reocuparea Romaniei, in urma loviturii din decembrie 1989.

1989 – anul jocului de domino

Primele piese ale Securitatii Statului au cazut inca din ianuarie 1989, cand Liviu Turcu, seful sectorului spionaj in spatiul european de limba germana, se foloseste de ocazia unei misiuni externe pentru a se preda CIA. Dupa cum a inceput anul 1989, nimeni nu a mai crezut ca va rezista in sistem, deoarece sistemul devenise incapabil sa-si prezerve existenta, amintesc azi fosti ofiteri de contrainformatii de rang inalt in discutii private. Evenimentele ulterioare au facut sa nu se intreprinda nici macar masurile de rutina in vederea analizei de bilant a DSS pe anul 1989. Multora le era evident ca aceasta nu va mai avea loc.

Arestarea lui Raceanu

In aceeasi perioda, dupa ani de investigatii, este arestat, in flagrant de tradare, Mircea Raceanu, director in Ministerul de Externe, pentru America de Nord. Organul oficial de presa al Comitetului Central al Partidului Comunist Roman, “Scanteia”, anunta arestarea si condamnarea la moarte, dupa trei luni. Probele impotriva sa erau irefutabile si zdrobitoare. Servicul VIII – contraspionaj in domeniul relatiilor externe a excelat, adjudecandu-si laurii unei victorii riguros planificate. Ofiterii sai de legatura de la Cartierul general al CIA si din contraspionajul FBI au devenit inutilizabili pe spatiul Romania. Dupa 1990, au tinut insa sa-si ia revansa. Cu toate acestea, daca tatal sau adoptiv, Grigore Raceanu, nu ar fi fost apropiat disidentului cominternist Constantin Parvulescu, deconspirarea legaturii de circa 14 ani cu agentiile de informatii si contrainformatii ale Statelor Unite ale Americii putea sa mai intarzie. Ancheta si finalizarea cazului avea sa dureze cateva luni, incheindu-se cu o comutare a pedepsei capitale, ceea ce deschidea si alte perspective favorabile.

Iliescu in planurile retelei Volodin

La scurt timp dupa arestarea omului CIA, este lovita si o importanta retea a KGB. Dupa ce in anii anteriori DSS-ul a demantelat alte cateva operatiuni ale KGB-ului, avandu-i ca protagonisti chiar si pe unii dintre vocalii reprezentanti ai actualei societati civile, cade si importanta retea a lui Vladimir Volodin, care trebuia, conform directivelor de la Moscova, sa pregateasca succesiunea lui Ion Iliescu dupa inlaturarea de la putere, pe orice cale, a lui Nicolae Ceausescu. Conform ofiterilor si istoricilor romani
si americani, planul rusesc prevedea instalarea “gorbaciovistului-perestroikist” Iliescu chiar pe orice cale, inclusiv varianta atentatului politic terorist, la care a subscris si o tara vecina, in schimbul unei criminale monstruozitati geopolitice cu denominatia “Republica Socialista Transilvaneana”. Practic reluarea si extinderea proiectului URSS “Regiunea Autonoma Maghiara”.

Operatiunea “Barajul” contra KGB

O operatiune ultrasecreta, codificata “Barajul” avea ca scop blocarea proiectului sovieto-ungar amintit. Operatiunea ii viza, preventiv, si pe unii dintre cei mai activi complotisti ai momentului, considerati ca alternativa dupa atentatul impotriva lui Ceausescu.
Documentele operatiunii au fost redactate exclusiv olograf, centrul de greutate al dispozitivului de control si dezamorsare revenind Unitatii Speciale 0110 – pentru coloana a V-a a KGB-ului, Directiei de Contrainformatii Militare – pentru generalii si marii comandanti care trebuia sa sustina militar complotistii si Unitatii Speciale de Lupta Antiterorista – pentru solutia de ultima instanta a neutralizarii si lichidarii atentatorilor care ar fi trecut la actiune. In acest sens, un echipaj de lupta antiterorista a fost inclus in dispozitivul de protectie fizica apropiata a Presedintelui Romaniei, realizat de catre Directia de Securitate si Garda. Reteaua lui Volodin avea nucleul in redactia organului de presa al Frontului Unitatii si Democratiei Socialiste – “Romania libera”. Acest nucleu a racolat cateva zeci de persoane si a editat, prin forte si resurse proprii, primul numar al unui ziar de front clandestin, in cea mai fidela replica a glasnost-ului si perestroikai. A fost una dintre conditiile de credibilitate ale miscarii pro glasnost-perestroika din Romania, puse de Volodin, pentru ca tovarasul Gorbaciov, cand va avea pe birou ziarul, sa le acorde neconditionat protectia sa. Cum pe agentul Volodin nu l-a interesat cazierul celui mai important membru al retelei, acesta avea sa clacheze intr-un lamentabil proces de specula cu autoturisme, iar ceilalti membri au facut obiectul unor masuri, mai mult sau mai putin dure, cu scopul de a-i determina sa renunte sa militeze pentru importul reformelor lui Gorbaciov in Romania.

“Scrisoarea celor sase”

In martie 1989, mai cad cateva piese. Un agent al Securitatii dintr-o ambasada occidentala aduce la cunostinta ca un grup de sase fosti inalti demnitari ai regimului incearca sa se foloseasca de oficiile ambasadei pentru a transmite in exterior o scrisoare de protest impotriva politicii promovate de Nicolae Ceausescu.
Celebra “Scrisoare a celor sase”: Alexandru Barladeanu, Corneliu Manescu, Constantin Parvulescu, Grigore Raceanu, Silviu Brucan (foto) si Gheorghe Apostol. Scrisoarea este interceptata si se concluzioneaza ca aceasta se afla deja in posesia agentiilor de presa internationale, iar gestul de a recurge la “bunele oficii diplomatice” are motivatii multiple: acoperirea originii, obtinerea protectiei, derutarea Securitatii. Motiv pentru care scrisoarea este lasata sa plece la destinatie. Continutul ei a fost facut public inainte de a fi ajuns, ceea ce intarea supozitiile analitice.

Basarabia, invocata la Plenara din aprilie

In aprilie 1989 urmeaza
o Plenara a CC al PCR,
care putea sa ramana memorabila, dar esueaza
din cauza ambitiilor autarhice ale lui Nicolae Ceausescu de a nu ceda.

Izolarea in care a fost aruncat de “prietenii” ce odinioara l-au ridicat pe piedestalul recunosterii internationale l-a impins pana la urma la decizii necugetate. Anunta triumfalist rambursarea intregii datorii externe, un efort formidabil, care este dublat de un considerabil excedent al rezervelor valutare, precum si de importante debite ale unor state exportatoare de titei, dar nu da de inteles ca va diminua rata acumularii in favoarea consumului. Dimpotriva, ataca organismele bancare internationale cu un proiect de infiintare a unei banci de investitii si dezvoltare a lumii a treia, scontand sa ia locul detinut candva de Tito in fruntea “tarilor nealiniate”. Ambitiile sale aveau sa-l coste, pana la urma, viata. La aceeasi plenara, exploatand vulnerabilitatile tot mai accentuate ale Uniunii Sovietice si speculand agitatiile din Basarabia, solicita un denunt al Pactului sovieto-german “Molotov-Ribbentrop”. Reactia sovietica vine la scurt timp, prin Declaratia de la Budapesta, din iunie 1989, cand Romaniei i se arata din nou spectrul “autonomiei” maghiarilor din Transilvania. Scontand ca se va face temut unor inamici tot mai agresivi, Ceausescu merge pana intr-acolo incat agita voalat amenintarea nucleara, sugerand public ca Romania dispune de capacitatile necesare producerii armei atomice. Ceausescu nu mai avea nevoie de nimeni si de nimic! Dar despre acestea in episoadele urmatoare.

Securitatea depistase inca din iulie 1989 tabere de instruire pentru lupte de gherila urbana in “tarile fratesti” ale Pactului de la Varsovia, in special in Ungaria, care avea deja un plan pentru “Autonomia Transilvaniei”



Suntem in iunie 1989. Serviciile de informatii romanesti sesizeaza o crestere a activitatii informative si de securitate a serviciilor “fratesti”, ale statelor membre ale Tratatului de la Varsovia, in special a Ungariei si Iugoslaviei. Drept urmare, seful Departamentulului Securitatii Statului (DSS), generalul Iulian Vlad, ordona constituirea – sub conducerea generalului Aristotel Stamatoiu, seful Centrului de Informatii Externe – a unui Comandament Special de Coordonare a Operatiunilor Informative Externe si Interne destinat cunoasterii intentiilor si planurilor referitoare la Romania (in contextul declaratiilor si intelegerilor sovieto-americane). Trebuie mentionat ca atat Centrul de Informatii Externe (CIE), respectiv unitatea de linie competenta pe spatiu si problema, sectorul condus de locotenent-colonelul Alexandru “Bebe” Tanasescu (dupa 1990 general si sef de unitate in SIE), cat si liniile de informare diplomatica au trecut mai bine de o saptamana sub tacere ceea ce BBC si presa din Ungaria comunicasera cu tam-tam-ul de rigoare, la nivel european: “Declaratia de la Budapesta” din 16 iunie 1989. Constituirea Comandamentului amintit a fost, intre altele, consecinta acestei omisiuni.

Budapesta cere autonomie

Ce se intamplase? Pe 16 iunie 1989 la Budapesta a avut loc ceremonialul reinhumarii lui Imre Nagy si a altor lideri ai momentului 1956, ceea ce l-a facut pe Nicolae Ceausescu sa declare, intr-o sedinta speciala a Comitetului Politic Executiv, convocata chiar a doua zi, ca “Ungaria a capitulat in fata NATO”. Grupuri de intelectuali romani si unguri se reunisera la Budapesta “odata cu celebrarea funeraliilor victimelor represiunii revolutiei maghiare din 1956”, pentru a formula si un Apel international in care se afirma, printre altele: “Transilvania a fost si este un spatiu de complementaritate si trebuie sa devina un model de pluralism cultural si religios. Este in folosul popoarelor noastre ca diversitatea culturala, religioasa si de traditii care a facut specificul Transilvaniei sa fie prezervata. Dreptul la o reprezentare politica autonoma si la autonomie culturala a fiecarei natiuni trebuie garantat. Realizarea sa implica, printre altele, asigurarea unei scolaritati de toate gradele in limba maghiara, inclusiv reinfiintarea universitatii maghiare din Cluj”. Dezideratele respective au fost incluse imediat dupa 1989 in politica UDMR si, in sfera societatii civile, in cele ale primei organizatii neguvernamentale infiintate la Targu Mures, Liga Pro Europa. Declaratia de la Budapesta este disponibila integral pe site-ul CIVIC MEDIA.

Formatiuni de gherila urbana infiltrate

In contextul aniversarilor de la Budapesta s-a facut mentiunea si la o asa-numita organizatie “Romania libera” constituita din persoane care trecusera clandestin in Ungaria.

In iulie-august, agenti de informatii ai Departamentului Securitatii Statului, infiltrati in cantonamentele speciale paramilitare din Ungaria, raporteaza deja primele date in legatura cu pregatirea unor formatiuni de lupta de tip gherila urbana. Misiunea acestora era sa actioneze in Romania pentru crearea pretextelor unor evenimente in consens cu evolutiile din Polonia, Ungaria, Cehoslovacia si Republica Demorcrata Germana, convenite, pe de o parte, de Mihail Gorbaciov si George Bush si, pe alta parte de Francois Mitterand si Helmuth Kohl, avand si binecuvantarea Papei Ioan Paul al II-lea. Ulterior, agenti curieri ai miscarilor “solidarnostz” din Polonia, “forumurilor civice “din Ungaria, Cehoslovacia si RDG sunt interceptati si anchetati, in timpul indeplinirii misiunilor de racolare si fixare a sarcinilor ce reveneau “revolutionarilor alesi pentru provocarea surprizelor strategice (politice) planificate”, conform arhivelor DSS (SRI). Ca urmare a acestor actiuni se poate spune ca, practic, la sfarsitul lui august 1989, Securitatea cunostea cu precizie teatrul de operatiuni rezervat pentru decembrie 1989. In memoriile lor, responsabilii cu rang inalt de securitate amintesc ca in zilele de foc din decembrie 1989 au avut confirmarea deplina a misiunilor acelor emisari. Toate orasele pe care le-au mentionat ca tinte ale curieratului lor, au fost cuprinse, in dupa-amiaza zilei de 21 decembrie, de furia unor revolte, aparent ilogice, in care diversionisti profesionisti s-au transformat in revolutionari agitati. Desigur, au existat si exceptiile, frumosii naivi ai marilor orase. Un important protagonist al evenimentelor avea sa afirme cu referire la revolutionari ca “pegra avida de o noua dictatura, a strazii, nu trebuie sa se catere in fotoliile puterii”.

In Septembrie 1989, pe fondul schimbarilor la nivel european, deja oamenii incep sa-si exprime impotriviri pentru realegerea lui Ceausescu la proximul Congres, chiar in conferintele unor organizatii locale ale PCR. In 23-25 noiembrie are loc Congresul al XIV-lea, cu masuri de siguranta instituite deja pe strazi, cu echipe de patrulare constituite din garzi patriotice, conform planului elaborat dupa august 1968 in cazul invaziei sovietice.

Dominoul s-a pornit la Malta

Pe 2-3 decembrie, Mihail Sergheevici Gorbaciov si George Herbert Bush se intalnesc in Malta. Continutul convorbirilor si previziunile geopolitice ale Securitatii ii sunt prezentate lui Nicolae Ceausescu de catre Iulian Vlad, intr-o nota speciala, olografa, pe 1 decembrie 1989, disponibila integral si pe site-ul CIVIC MEDIA.

In a doua zi a intalnirii de la Malta, pe 3 decembrie, intreaga conducere de partid a RDG demisioneaza “sub presiunea strazii”. Se formeaza un regim de tranzitie care sa pregateasca alegeri libere. Pe 4 decembrie are loc la Moscova intalnirea conducatorilor statelor participante la Tratatul de la Varsovia. Pe 10 decembrie, in Cehoslovacia se instaureaza un guvern majoritar necomunist.

Tot pe 10 decembrie, in Timisoara, la slujba, pastorul Laszlo Tokes, documentat de Securitate ca agent al serviciilor R.P. Ungara, isi anunta enoriasii ca in 15 decembrie expira termenul de evacuare dictat de Judecatoria Timisoara in procesul initiat de Episcopia reformata, si ii cheama sa fie martori la aceasta evacuare. Pe 14 decembrie, la Iasi, esueaza incercarea unui “Front Popular Roman” de a convoca un miting anticeausist in Piata Unirii. Pe 15 decembrie, la Timisoara, in fata casei pastorului Tokes se aduna lume. Seara se striga cateva lozinci. Pe 16 decembrie, demonstratia din fata casei pastorului Tokes se extinde in intreaga Timisoara si capata un caracter net impotriva regimului. Fortele de represiune fac primele arestari. Pe 17 decembrie, la Timisoara, inainte de rasaritul soarelui, se fac arestari masive. Manifestatiile continua cu vigoare. Dupa-masa si seara se va deschide focul impotriva manifestantilor. Pe 18-19 decembrie, ca urmare a represiunii brutale din ziua de 17, manifestatiile scad in amploare, pentru ca pe 20 decembrie mai multe intreprinderi timisorene sa intre in greva. Sute de mii de manifestanti cer demisia lui Ceausescu. La Consiliul Judetean PCR si apoi la Opera se incheaga un comitet revolutionar.

Pe 21 decembrie incep manifestatii anticeausiste la Arad (ora 8), Buzias – jud. Timis (ora 9), Sibiu (ora 9,45), Cugir – jud. Alba (ora 11), Targu Mures (ora 11,30), Caransebes – jud. Caras Severin, Resita (ora 12), Bucuresti (ora 12,40 – mitingul organizat de Ceausescu se va intoarce impotriva acestuia), Brasov (ora 13 – dupa ce de dimineata fusesera framantari in intreprinderi), Ghimbav – jud. Brasov, Fagaras – jud. Brasov, Cluj (ora 15), Cisnadie – jud. Sibiu (ora 18), Nadrag – jud. Timis (ora 18,45), Alba Iulia (ora 22,30). La Bucuresti sunt ucisi primii manifestanti si se fac arestari, dupa care, in noaptea de 21 spre 22 decembrie, manifestatia din Piata Universitatii este reprimata brutal. Pe 22 decembrie dimineata incep manifestari anticeausiste si anticomuniste in alte orase ale tarii, iar la Bucuresti muncitorii marilor intreprinderi se indreapta, organizat, spre centrul orasului. La pranz Ceausescu fuge din sediul CC cu elicopterul. Ion Iliescu, inconjurat de disidentii oficiali ai regimului, apare la “Televiziunea Libera” si declara ca “Ceausescu a intinat nobilele idealuri ale socialismului”. Seara, sub comanda nou instalatului Front al Salvarii Nationale, incepe lupta cu “teroristii”. Cine au fost acestia, inca nu s-a aflat…

Iliescu a tolerat 29.000 de agenti rusi in Romania

In cadrul unui interviu cu Stefan Andrei, acesta ne pomeneste si de starea de ocupatie sub care s-a aflat Romania dupa lovitura de stat din 1989, cand in tara au ramas, pana dupa 1992, 29.000 de agenti speciali rusi. Conform fostului ministru de Externe, reprosarea acestei situatii la Moscova, la sesizarea primului sef al Serviciului de Informatii Externe (SIE), celebrul general Mihai Caraman, a dus la indepartarea acestuia din functie de catre conducerea FSN reprezentata de Ion Iliescu si Silviu Brucan. Daca in 1989-1990 in Romania se aflau circa 60.000 de agenti speciali rusi, unguri si iugoslavi, “in toamna lui 1991, mai erau 29.000 de militari sovietici, care erau imbracati civil si se numeau “visautniki” (ofiteri Spetznaz insarcinati cu operatiuni speciale – n.red.)”, ne spune Stefan Andrei, afirmand ca stie acest lucru “din prima mana”. “In ’91 mai erau cam 29.000. Caraman i-a spus lui Roman si lui Magureanu. Cand au mers la Moscova, s-a discutat si despre retragerea lor de aici. Atunci, rusii au spus: noi nu mai vrem sa fie Caraman la DIE (SIE)!. Si… kaput”.

Document al Securitatii:

Ceausescu stia ce va urma

“Buletin de informare intocmit de Serviciul de Cercetare Analiza si Sinteza din Centrul de Informatica si Documentare (CID- unitate a Departamentului Securitatii Statului)

Rezumat

I. Informatii mai deosebite din telegrame

R.S. Romania

1. In actiunea “ORIENT ’89”, autoritatile iraniene acorda o atentie prioritara finalizarii masurii pregatitoare pentru vizita inaltului oaspete roman. (…)

4. Factori de decizie argentiniana apreciaza

– In perioada urmatoare guvernul roman va fi supus la presiuni psihologice in scopul inlocuirii lui cu altul, in care P.C.R. sa nu mai aiba rolul conducator.

– U.R.S.S. si Ungaria, prin intermediul radioteleviziunii, vor incita populatia Transilvaniei la revolta impotriva guvernului de la Bucuresti.

– U.R.S.S. va actiona pentru a obtine sprijin in Romania in directia “reactivarii” unor romani care au studiat in Uniunea Sovietica si simpatizeaza cursul politic din aceasta tara. (…)

18 decembrie 1989″

Civic Media / Victor Roncea / Valdimir Alexe / Ziua

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.