«Cei care l-au lovit, batjocorit, i-au distrus existenta, cei care sunt de acord cu moartea sa chiar si acum dupa 15 ani si numeroase alte persoane au contribuit la succesele sale pe plan profesional»,
Aurel Dionisie Agache,fiul colonelului post-mortem

FISA INFORMATORILOR MAI JOS

Redactia noastra a intrat in posesia unui document care contine numele de cod ale mai multori turnatori care au colaborat cu maiorul de militie Agache Aurel, linsat cu bestialitate la Târgu Secuiesc, in timpul evenimentelor petrecute in decembrie 1989. Conform documentului, intre 7 iulie 1980 si 9 martie 1984, treisprezece persoane au existat pe „lista neagra“ a lui Agache, iar cu ocazia intocmirii acestui proces verbal, in august 1984, maiorul le-a predat colegilor, deoarece a fost detasat pentru o perioada, la scoala de subofiteri de militie de la Câmpina.

Potrivit documentului, Dumitru, Lipinka si Vasile au „raportat“ lui Agache despre societatea comerciala de stat (ICS) din acea vreme, un anume Tibi, despre cooperativa „Munca“, despre fostul ICRA, un anume Cojoaca, iar despre spitalul din Târgu Secuiesc, un anume Jeno. Printre numele turnatorilor apare numele lui Deák Sándor, Peri Ion, Orban sau Andrei, insa din document nu reiese in legatura cu ce societati „raportau“ maiorului de militie. Potrivit documentului, majoritatea turnatorilor lucrau cu Agache deja de la inceputul anilor ’89. De exemplu, Koday Z colabora cu militianul inca din 1965.

Ofiterul nu lucra singur

Lista contine 12 nume conspirative, cuprinse intr-un proces-verbal de serviciu, intocmit in august 1984. Fiul cel mare al maiorului, Aurel Dionisie Agache (foto) a declarat pentru «Gardianul» ca, in 22 decembrie 1989, casa lor a fost ravasita, de doua valuri de distrugatori, dintre care primii jefuit casa, iar al doilea val a facut „curatenie“, distrugând actele aflate in posesia maiorului Agache. Potrivit tânarului Agache, dupa cele doua valuri nu a ramas alt document decât acest proces-verbal, care contine numele de cod ale unor „turnatori“, care colaborau cu maiorul de militie Aurel Agache.

Fiul colonelului post-mortem, Agache Aurel Dionisie, ne-a declarat ca abia acum s-a decis sa dea publicitatii aceasta lista, „pentru ca lumea sa afle ca tatal lui primea de regula o mâna de ajutor din partea populatiei, in ceea ce priveste munca sa si ca acele confiscari de aur si alte obiecte de valoare despre care s-a vorbit si pentru care a fost acuzat, nu s-a facut chiar asa abuziv, ci a fost vorba de de fapt de o munca de echipa“, a afirmat Aurel Dionisie Agache. Potrivit acestuia, nu era saptamâna in care cutia postala a tatalui sau sa nu aiba cel putin 2-3 anonime in care erau descrise cu fel si fel de amanunte, persoanele care detineau bunuri in mod ilegal. Majoritatea celor care turnau erau din anturajul celor care faceau obiectul cercetarii. Practic, ei se foloseau de colonelul post-mortem Agache pentru reglari de conturi, dar si din multe alte motive personale numai de ei stiute. Fiul militianului ucis spune ca o alta categorie de turnatori o constituiau informatorii platiti de MI sau veniti benevol ori chiar constrânsi datorita unor fapte savârsite.

„Privesc lista si citesc:

FISA PERSONAL~ NR: 00.2915/08.031984; 00.2271/07.12.1981; 00.251/26.03.1965 (…), având nume de cod specifice: „Andrei“, „Torok“, „Tibi“, „Dumitru“, „Orban“, „P……….. I. „ , „K……. Z“ (…).

Colonelul Agache a fost intermediarul care a mijlocit lupta dintre o clica pungasa, josnica si corupta si ceilalti, cu nimic mai buni decât primii“, ne-a marturisit tânarul Agache. Acesta spune ca „nimeni nu s-a intrebat vreodata cum a fost posibil ca acele cantitati de aur, bani si alte valori sa fie confiscate in folosul statului? Raspunsul este paradoxal: cei care l-au lovit, batjocorit, i-au distrus existenta, cei care sunt de acord cu moartea sa, chiar si acum, dupa 15 ani, si numeroase alte persoane au contribuit la succesele sale pe plan profesional“, a afirmat Aurel Dionisie Agache. El a mai adaugat ca „prabusirea sistemului comunist a provocat in Târgu Secuiesc, un oras minuscul de provincie, o confruntare inegala intre un om si o grupare de infractori si informatori. Colonelul post- mortem Agache a gresit de multe ori in viata sa, dar, insumate la un loc, nu pot avea o relevanta mai mare de 10% din caracterul sau. Pedeapsa primita a fost barbara, inumana si animalica si nu este justificata de intensitatea emotionala cauzata de prabusirea sistemului totalitar. Dovada ca au existat 5-6 oameni care au incercat sa-i salveze viata“.

Ucis cu bestialitate

Colonelul post-mortem Aurel Agache a fost ucis in mod bestial, pe strada, in decembrie 1989, de un grup de oameni care i-au profanat cadavrul.

In urma investigatiilor au fost gasite vinovate cinci persoane, Reiner Anton, Octavian Paisz, Hejja Dezideriu, Konrad Ioan, Filip Orban Daniela, care au fost condamnate la pedepse cuprinse intre 3 si 5 ani de inchisoare in functie de gravitatea faptelor comise. Avocatul acestora, senatorul Gyorgy Frunda, a sustinut in permanenta nevinovatia celor cinci, pe motiv ca nu exista suficiente probe impotriva lor si a cerut rejudecarea cazului. Acesta a declarat in repetate rânduri ca, dintr-o multime dezlantuita, de 300-400 de oameni, cum a fost cea din Târgu Secuiesc, in decembrie 1989, nu pot fi „extrasi“ doar câtiva oameni si facuti vinovati de moartea maiorului.
Urmasii acestuia considera insa ca justitia româna a fost mult prea indulgenta, stabilind pedepse mult prea usoare pentru faptele savârsite. De altfel, acestia au depus o plângere impotriva statului român la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg, reclamând modul in care justitia româna a instrumentat acest dosar.

Kovacs Anna

Gardianul

05.12.2007

DOSARUL AGACHE