Provocarea autonomiei – „frontiera interna”.

Razboiul logistic si „armele” sale in Europa Centrala

Pretinzand dreptul la autodeterminare a “poporului secuilor” Consiliul National Secuiesc (CNS) a demarat la inceputul anului 2007 un referendum neoficial pe tema autonomiei teritoriale a asa-zisului Tinut Secuiesc. Cetatenii Romaniei din judetele Harghita, Covasna si Mures au fost stimulati sa raspunda la intrebarea ‘Doriti ca Tinutul Secuiesc sa primeasca statut autonom si localitatea dumneavoastra sa fie parte integranta din acest Tinut?’. Sfidand autoritatea statului roman, doi parlamentari ai Republicii Ungaria, Ekes Jozsef si Gruber Attila, ai partidului de opozitie FIDESZ, au participat la “referendum” alaturi de conducerea CNS si impreuna cu senatorul UDMR Sogor Csaba si deputatul UDMR Garda Dezso. Asa-zisul referendum s-a incheiat pe 18 februarie. Organizarea plebiscitului neoficial pe tema autonomiei teritoriale a pretinsului Tinut Secuiesc a starnit protestele organizatiilor societatii civile romanesti din Harghita si Covasna. Forumul Civic al Romanilor din judetele Covasna si Harghita, care reuneste 13 organizatii neguvernamentale afirma ca acest asa-zis referendum este neconstitutional, deoarece pune in discutie integritatea tarii. Asociatia Civic Media s-a alaturat protestului Forumului Civic al Romaniei solicitand autoritatilor sa se pronunte asupra legalitatii sau ilegalitatii acestui “referendum”. La scurt timp, Academia Romana si Traian Basescu au declarat ilegal “referendumul” (Detalii in Sectiunea Anti-Romania). De atunci, mizand pe cartea autonomiei, extremisti maghiar ca Sogor Csaba si Laszlo Tokes au ajuns si in Parlamentul European.

Enclavizarea si secesiunea minoritatii maghiare, respectiv crearea unei frontiere ungare in interiorul Romaniei, ar putea constitui un model exploziv, un precedent de tip Kosovo intr-un stat al Uniunii Europene, susceptibil a pulveriza stabilitatea intregii Europe. Civic Media va pune la dispozitie un material de arhiva – MITOCRATIA IMPERIALA – CHESTIUNEA MAGHIARA – care explica miza acestei noi provocari la adresa statului roman, o amenintare de tip Transnistria, care ne face sa ne intrebam daca nu exista o coniventa neintamplatoare intre aceste conflicte latente.

„…minoritatea maghiara are doua alternative (sic), respectiv revizuirea granitelor sau intreprinderea de masuri de natura sa determine autonomia statala a acestora in Ardeal”

Borbely Imre, la vremea cand era deputat al UDMR in Parlamentul Romaniei

1. Autonomia

Cel ce studiaza regiunea Europei Centrale cu intentia de a delimita fortele geopolitice mai insemnate din zona va ajunge la cateva concluzii surprinzatoare. Aceasta zona, departe de a fi una linistita, tinde sa devina o a doua zona de instabilitate europeana, dupa aceea compusa din reteaua nucleelor de instabilitate din fostul imperiu sovietic. „Instabilitatea” aceasta regionala n-a fost, credem, suficient examinata si, in orice caz, fenomenul tinde sa se cronicizeze imbracand forme diverse: de la razboi militar in fosta Iugoslavie, la un extins razboi logistic in restul ariei, care, ni se pare noua, culmineaza in Transilvania. Daca luam in considerare actiunea concertata a comisarilor europeni si a „subeconomiei subversive” creata in Transilvania si Ungaria, putem spune ca a fost deja edificata o „regiune transfrontaliera” care cuprinde cele doua parti (Ungaria si Transilvania), iar rezultatul acesta a fost atins prin ceea ce unii specialisti cunoscuti au numit „razboi logistic”. Acesta tinteste distrugerea retelelor pe care se bazeaza ordinea unui stat intr-un teritoriu al sau si realizarea unor retele paralele la cele dezagregate. Fenomenul are amploare si se intensifica in Transilvania unde tinde sa se instaureze de facto o frontiera interna asupra careia Statul roman pare a nu avea nici un control.

Ne vom referi, in cele ce urmeaza, la acest fenomen geopolitic fiindca ne va ajuta sa intelegem mai bine ce se intampla astazi in Transilvania. Incepem analiza noastra cu problema atat de discutata a „autonomiei” etnice din Transilvania. vom folosi in analiza noastra sursele cele mai diverse, de la nota de ziar la rapoarte oficiale, cum sunt cele ale Consiliului Europei si ale SRI consacrate chestiunilor care ne intereseaza aici.
Problema autonomiei etnice, colective, teritoriale pune in discutie un proces de inaintare si edificare a unei noi frontiere. In cazul Romaniei, este vorba de procesul de constituire a unei frontiere maghiare interne, situatie cu implicatie geostrategica si geopoli-tica evidenta.

Enclavizarea si secesiunea minoritatii maghiare, respectiv expansiunea frontierei ungare in interiorul teritoriului Romaniei ar putea constitui un model exploziv, un precedent susceptibil a pulveriza stabilitatea intregii Europe. Majoritatea statelor sunt plurietnice, multiconfesionale si pluriculturale, in consecinta, acceptarea enclavizarilor, a faramitarilor, ar distruge bazele.juridice ale statelor suverane, readucand haosul si conflictele interetnice in inima Europei. Erodarea edificiului statal al constructiei europene, aceasta este ispita autonomiilor, a etnonationalismelor, a caror inflorire marcheaza un regres teribil, o decadere de la ideea casei comune a natiunilor la conceptul devastator al tribalizarii. Daca tendintele separatiste ar fi acceptate, state ca Italia, Spania, Franla, Belgia ar trebui sa se faramiteze, revenind la entitati asemanatoare celor care existau in feudalism.

De exemplu, Italia de nord, Padania, in viziunea lui Umberto Bossi, deoarece este bogata, ar trebui sa-si declare independenta fata de sudul sarac, plin de „puturosi”, liderul Ligii Nordului (infiintata in urma cu 17 ani ca Miscare Federalista) preconizand realizarea a doua entitati separate cu presedinti, guverne, parlamente proprii. Bossi a creat un cabinet fantoma care se intruneste la Venetia, a aparut si un Comitet pentru Eliberarea Padaniei, condus de Roberto Maroni, fost ministru de Externe in Guvernul lui Berlusconi, iar opinia publica a fost anuntata ca in data de 15 septembrie a acestui an se va declara independenta republicii federale a Padaniei. Autoritatile statului au anuntat ca vor face uz de forta armelor, daca va fi nevoie, pentru a dejuca astfel de tentative.

In Sicilia, la alegerile din primavara, 21 de candidati si-au construit proiectul electoral pe ideea separarii insulei, preconizand transformarea Siciliei intr-un Hong-Kong al Mediteranei.

In Spania, se manifesta o tendinta separatista sustinuta cu cerbicie de ETA. In 1979, in Tara Bascilor, ce numara peste doua milioane de locuitori, s-a organizat un referendum pentru autonomie, 53,79% dintre participanti declarandu-se in favoarea acesteia. ETA, insa, considera ca autonomia este insuficienta si militeaza pentru segregatie totala pe calea terorismului .

Si in Corsica, din 1965, vointa autonomiei se exprima tot prin atentate. Franta, ca si Grecia, nu recunoaste existenta minoritatilor nationale, desi pe teritoriul Frantei, in Alsacia si Lorena, se afla aproximativ 2 milioane de alsacieni, iar in Bretonia, circa 2,2 milioane de bretoni.

In Belgia, inca din 1960, flamanzii au cerut despartirea de francofoni, nemultumiti de cresterea impozitelor, datorata crizei siderurgiei din Walonia. In 1988, Belgia a devenit stat federal, cu trei regiuni autonome: Flandra, regiune lingvistica olandeza, Walonia si Bruxelles, ramanand totusi un stat unit.

Si in Marea Britanie scotienii ar dori sa se desparta, cerand pana una alta un parlament separat. Chiar si in Germania, recent, electoratul a respins fuziunea landului Brandenburg cu cel al Berlinului, esticii preferand sa nu se amestece cu vesticii, desi fac parte din aceeasi natiune.

Cehoslovacia, dupa venirea la putere a lui Havel, in 1990, si-a schimbat numele in Republica Federativa Ceha si Slovaca, separarea efectiva producandu-se in ianuarie 1993. Spre deosebire de divizarea pasnica a Cehoslovaciei, Iugoslavia a fost rupta in bucati cu pretul unui cumplit macel. In iunie 1991, Croatia si Slovenia isi proclama independenta si, masiv inarmate de Germania pornesc razboiul cu sarbii. In martie 1992 isi declara independenta si Bosnia-Hertegovina, intrand in joc armele lumii arabe si interesele americane. Iugoslavia constituie cazul flagrant al implicarii marilor puteri intr-o separare violenta si sangeroasa.

In Europa sunt peste 60 de minoritati nationale, diferentiate etnic, lingvistic si religios. Numai in cele 12 tari membre ale UE exista in jur de 45 de limbi nationale si regionale. Modul de reglementare a situatiei minoritatilor nationale difera in functie de organizarea statala, de traditiile politice; si istorice. Acolo unde ele exista, formulele de autonomie sunt concepute ca alternativa a dezideratului protectiei minoritatilor si in temeiul imperativului general al protectiei drepturilor omului. La nivel international nu exista un normativ riguros de interpretare a conceptului de autonomie ca formula de abordare a problemei nationale, iar autonomia figureaza ca o forma de expresie a descentralizarii, nefiind conturata in nici un document sub aspectul dimensiunii etnice.Din 1990, in cadrul Consiliului Europei s-a extins ideea elaborarii unui document special destinat protejarii minoritatilor, document aditional pe langa prevederile generale ale Conventiei Europene a Drepturilor Omului. In Consiliul Europei exista doua tedinte cu privire la problema protectiei minoritatilor: una care lasa statelor alegerea cailor si mijloacelor de aplicare a principiilor fata de care s-au angajat prin Tratate si o alta tendinta care urmareste crearea unui instrument institutional, respectiv a unui document aditional cu un continut astfel formulat incat sa permita utilizarea acestuia ca mijloc de constrangere a statelor, prin mijloace juridice, de catre instante internationale.

Cele doua puncte de vedere se confrunta la nivelul Comitetului de Ministri al Consiliului Europei, singurul organ cu putere de decizie si care reprezinta prima tendinta, si al Adunarii Parlamentare, care are dreptul doar de a formula Recomandari catre Comitetul de Ministri. Recomandarea 1201 de exemplu a fost redactata de Comitetul Juridic (cu o larga participare socialista) si adoptata de Adunarea Parlamentara pentru a fi inaintata Comitetului de Ministri cu speranta de a i se obtine validarea in octombrie 1993, la reuniunea de la Viena a sefilor de state. Insa sefii de state si Comitetul de Ministri au decis ca Protocolul aditional (R. 1201) sa se refere strict la domeniul cultural. Adunarea Parlamentara s-a declarat nemultumita, straduindu-se sa gaseasca mijloace juridice pentru a fi imputernicita in problema minoritatilor, pe calea angajamentelor luate de statele membre fata de Adunare. O intreaga controversa s-a pornit datorita formularii ambigue a articolului 11 al Proiectului de protocol (R.1201), care este un instrument al discriminarii pozitive, deoarece acorda minoritatilor nationale anumite drepturi colective. Conceptul autonomiei cu privire la minoritati apare explicit doar in acest paragraf din Recomandarea 1201 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei: „In regiunile unde constituie majoritatea, persoanele apartinand unei minoritati nationale vor avea dreptul sa dispuna de administratie locala sau autonoma corespunzatoare, sau de un statut special, conform situatiei istorice si teritoriale specifice si in acord cu legislatia nationala a statului”.

Documentul nu are insa valoare juridica intrinseca, cu rol executoriu, si tocmai datorita controverselor aparute intr-o serie de tari ale Europei Centrale a fost ceruta, in martie 1996, opinia expertilor de drept international, membri ai Comisiei Europene pentru Democratie prin Drept de la Venetia, care au conchis ca, intr-adevar, sintagma „statut special”- ,is, admittedly, somewhat vague”.Interpretarea ceruta comisiei specializate pana la urma nu precizeaza nimic si oricum nu schimba cu nimic fondul controversei, cu atat mai mult cu cat avizul acestei comisii nu are valoare de interpretare autentica (cu efect juridic). S-a cerut atunci crearea unui Comitet Consultativ pe langa Comitetul de Ministri care sa ajute acest organism sa includa principiile R.1201 in Protocolul aditional asupra drepturilor culturale. Totul a ramas deocamdata la nivel de proiect de protocol in asteptarea unei decizii a Comitetului de Ministri. In iunie 1996 deputatul german Bindig a prezentat un raport pe tema protectiei minoritatilor Adunarii Generale Parlamentare a Consiliului Europei, insistand asupra obligativitatii aplicarii de catre state a Conventiei Cadru pentru protectia minoritajilor si a Cartei Europene pentru limbile regionale si minoritare. In acelasi timp a accentuat asupra interpretarii Comisiei de la Venetia in privinta R.1201, ce inlatura, in opinia sa, orice echivoc asupra continutului articolului 11. S-a preconizat constituirea unei Comisii de recomandari care urmeaza sa fie un organism independent cu largi imputerniciri supraguvernamentale. Doar doi membri ai delegatiei romane au semnat raportul Bindig si recomandarea: Frunda si Severin2. Incercarea de includere a articolului 11 in tratate bilaterale de baza intre state are ca scop tocmai legitimarea pe cale indirecta a unei recomandari ce ar capata astfel valoarea de norma juridica. In acest sens este relevanta opinia secretarului general al C.E., Daniel Tarschys care intr-un interviu acordat in luna mai postului de televiziune maghiar MTI, spunea ca R.1201 nu are, in sine, o valoare juridica, adaugand insa cu referire la tratatul cu slovacii – „dar daca textul ei este inclus in tratatul bilateral, atunci capata valoare legala”3. Chiar si prin includerea in tratatele unor state, Recomandarea 1201 nu poate deveni prin efect de consecinta norma obligatorie in negocierea altor state.

Fostul secretar general al C.E., Catherine Lalumiere declara in februarie la Bucuresti ca ideea drepturilor colective lezeaza drepturile individuale, remarcand ca in documentele ofciale ale Consiliului Europei se vorbeste de drepturile individului si nu ale grupului. In plus: „Prin acordarea de drepturi colective se risca abandonarea dreptului de a alege… este indispensabil de a da individului dreptul de a alege din ce grup face parte si de a-si pastra libertatea de a-l parasi”4. Tot in februarie, ambasadorul Alfred Moses a exprimat transant pozitia Statelor Unite ale Americii cu privire la drepturi colective si autonomie pe baze etnice: „America nu admite autonomic pe baze etnice. Principiile care se aplica in mod universal, nu numai pentru Romania, sunt ca nu suntem in favoarea autonomiei teritoriale etnice si a drepturilor colective.Cu privire la autonomic mai exista doua documente ale Comitetului pentru Securitate si Cooperare in Europa (CSCE) ce exprima, la nivel declarativ, optiuni: „Statele participante iau nota de eforturile intreprinse pentru a crea si favoriza conditii care sa permita promovarea identitatii etnice (…) prin constituirea, ca unul dintre mijloacele pentru realizarea acestor obiective, de administratii locale sau autonome adecvate” (Documentul de la Copenhaga). Si: „Statele participante exprima opinia ca aceste abordari, sau altele– administratie locala si autonoma, autoadministrarea de catre o minoritate nationala a aspectelor privind identitatea, forma de guvemare descentralizata – pot fi utile in ameliorarea situatiei minoritatilor nationale” (Raportul reuniunii de la Geneva).

In concluzie, nu este consfintita nicaieri printr-un document international autonomia pe baze etnice, iar conceptul de drepturi colective nu are nici o legitimare. In plus, in Europa democratica estc respinsa ideea etno-nationalismului si a autonomiei ca scop in sine, ca expresie a unei ideologii de factura ultra nationalista si etnocentrista. Procesul integrarii europene are ca pivot tocmai factorul statal, transferul eventual al suveranitatii urmand a se desfasura de la stat catre o noua ordine politica supra-nationala iar nu catre entitati de ordin inferior, cu atat mai mult cu cat nu exista nici o obligatie derivata din dreptul international care sa angajeze statele la propria lor dezagregare.

Exista chiar formulata explicit in Conventia cadru pentru protectia minoritatilor nationale (art. 24) prevederea ca dreptul la identitate al minoritatilor nu poate afecta statutul politico-juridic al teritoriilor statelor: „nici o dispozitie din prezenta Conventie-cadru nu va fi interpretata ca implicand vreun drept de a intreprinde vreo activitate ori vreun act contrar principiilor fundamentale ale dreptului international, in particular principiul egalitatii suverane, al integritatii teritoriale si al independentei politice a statelor”.

2. Tratatul

Incheierea tratatului de baza a trenat pana in prezent tocmai datorita insistentei partii maghiare de a include R.1201 in textul documentului in conditiile in care minoritatea maghiara formuleaza concepte autonomiste inacceptabile, Ungaria incercand sa obtina din partea Romaniei semnarea unui document asemanator cu cel ungaro-slovac, incheiat de prim ministrii Meciar si Horn, in martie 1995, la Paris si aprobat la inceputul acestui an de Parlamentele Slovaciei si Ungariei.Slovacia a acceptat includerea R.1201 in corpul tratatului in urmatoarea forma: „In interesul protejarii drepturilor persoanelor apartinand minoritatii maghiare din Slovacia si a minoritatii slovace din Ungaria, partile vor aplica, ca pe obligatii legale, normele si angajamentele politice ce reies din urmatoarele documente: Declaratia de la Copenhaga a Conferintei asupra Dimensiunii Umane a CSCE (9 iunie 1990), Declaratia Adunarii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite nr. 47/135 asupra drepturilor persoanelor apartinand unei minoritati nationale sau etnice, religioase si lingvistice, precum si Recomandarea nr.1201 (din 1993) a Adunarii Parlamentare a Consiliului Eruopei, respectand drepturile individuale umane si civile, inclusiv drepturile persoanelor apartinand minoritatilor nationale.”

Meciar, prost vazut in Occident datorita trecutului sau comunist, a fost bucuros ca i s-a oferit ocazia de a intra in gratiile curtilor europene, semnand documentul in atmosfera festiva de la Paris, unde eram si noi asteptati in acelasi scop, in ultima clipa, insa, romanii razgandindu-se. Parlamentul slovac pus in fata faptului implinit a aprobat tratatul, dar s-a opus ratificarii textului in forma respectiva, cerand adaosul a doua documente anexa, prin care se specifica interpretarea R.1201 in sensul ca sub nici o forma autonomia nu poate fi constituita pe baze etnice, si respingand drepturile colective. Ungaria a considerat ca slovacii dau dovada de rea credinta, guvernul maghiar notificand Bratislavei ca aceste documente nu au nici un fel de relevanta juridica, Budapesta respingand ideea ca documentul tratatului sa fie insotit de anexe interpretative. „Daca partea slovaca le va prezenta la parafare si pe acestea, ne vom gasi in fata unei situatii absurde din punctul de vedere al dreptului international”, a mentionat purtatorul de cuvant al Ministerului de Externe maghiar, Gabor Szentivanyi, iar prim ministrul Gyula Horn a completat spunand ca „chiar daca Parlamentul slovac i-ar fi anexat tratatului reteta galustilor nationale sau buletinul meteo, aceasta nu modifica cu nimic continutul sau”, Ungaria pastrand pozitia inflexibila cu privire la doctunentele aditionale ale partii slovace, apreciate nule de drept, astfel incat, in final, la schimbul instrumentelor de ratificare, slovacii au trebuit sa renunte la cele doua rezolutii interpretative.

Negocierile romano-maghiare s-au blocat initial in jurul disputei privind R.1201, in ianuarie, anuntandu-se luna martie ca data posibila a incheierii tratatului, ca in februarie Laszlo Kovacs, ministrul de Externe, sa puna sub semnul intrebarii oportunitatea acestuia, iar in mai anul curent primul ministru ungar Gyula Horn sa afirme ca tratatul nu se va semna in acest an, presedentia Romaniei aratand drept raspuns ca „intarzierea semnarii acestuia se datoreaza obstinatiei cu care Budapesta tine la includerea in textul tratatului a R 1201″ si adaugand ca „fara insistenta Ungariei pentru includerea recomandarii in cauza, tratatul ar putea fi semnat imediat”7. In 18 iulie, la Washington, inaintea unei intalniri cu Theodor Melescanu, senatorul american Tom Lantos, si-a exprimat convingerea ca „pana dupa alegerile din noiembrie, nu sunt de asteptat evolutii majore in negocierea acestui document”8. Acelasi punct de vedere a fost afirmat, in 22 iulie, la Budapesta, de Laszlo Labody, seful Oficiului pentru maghiarii de dincolo de granita: „Trebuie asteptate alegerile din Romania… pozitia partii maghiare nu va fi schimbata de alegeri”. La acea data, partea romana era inflexibila cu privire la R.1201, refuzand acceptarea sa ca norma juridica interna.

Postul ministru de Externe al Ungariei, Jeszenszky Geza, acum lider al opozitiei,considerand R.1201 „o victorie a principiilor europene”, a subliniat ca „daca Romania vrea sa intre in Uniunea Europeana, va fi silita sa puna in practica recomandarea”9 prin semnarea tratatului. Dupa opinia secretarului de stat politic la Oficiul Primului rninistru ungar, Tabadji Csaba, „scopul tratatului de baza este sa ofere Ungariei, politicii ei, ancore juridice prin care – in calitate de tara mama – sa ia atitudine in interesul maghiarilor din afara granitelor, al celor din Transilvania”10, cu o alta ocazie acelasi om politic maghiar sustinand ca „maghiarii de peste hotare nu trebuie sa cedeze nici o iota din prevederile lor legitime”11. Aceste „prevederi legitime” se refera explicit la drepturi colective si la autodeterminare ca etapa de organizare statala. De exemplu Gellert Kis Gabor, presedintele Comisiei parlamentare pentru drepturile omului sustine clar: „drepturile colective ale minoritatilor se exprima prin autoguvernare”12, iar Eorsi Matyas, presedintele Comisiei pentru politica externa a Parlamenlului Ungariei, interpreteaza autoguvernarea ca „un fel de conceptie despre autonomie” si autonomia ca o „autodeterminare partiala, pentru ca autodeterminarea totala ar insemna insasi organizarea statului”!13 In august, brusc, s-a trecut la finalizarea tratatului, ungurii acceptand sa fie adaugata o fraza interpretativa la R.1201, prin care se resping autonornia pe baza etnica si drepturile colective, in urma rezervei taioase exprimata de Statele Unite fata de aceste concepte. Oricum, pentru unguri el este foarte bun, asa cum au subliniat chiar ei, cata vreme este inclusa R. 1201. Sunt consfintite aspecte care dau legalitate actiunilor intreprinse de ei pana acum la limita legalitatii si este prevazuta si crearea unui corp de control si de supraveghere a dispozitiilor tratatului. Adica, un fel de comisari. Pentru UDMR, conteaza prea putin interpretarea adaugata de romani la R. 1201. Ei „vor continua sa ceara drepturi colective si autonomie teritoriala”, a declarat Takacs Csaba, presedintele executiv al UDMR, iar seful diplomatiei maghiare, Laszlo Kovacs, acelasi care declara in 1994 ca Ungaria nu renunta la posibilitatea „modificarii granitelor pe cale pasnica”, considera ca tratatul „nu exclude posibilitatea autonomiei si a drepturilor colective”t4. Asa ca statul roman nu va obtine in nici un caz liniste cu acest tratat, ci dimpotriva, isi bate cuie in talpa.

3. Statul in stat

In cursul negocierii tratatului, s-a conturat o atitudine a partii maghiare care subintelegea UDMR ca partener cu rang egal la masa tratativelor, deoarece UDMR-ul este considerat reprezentantul unic si legitim al minoritatii maghiare. In aceasta calitate, UDMR avea pretentia de a indeplini „rolul unui fel de mediator intre guvernele roman si ungar, intre fortele politice din Ungaria si din Romania. Daca guvernul ungar este un pol, atunci UDMR trebuie sa fie al treilea pol”15. In 20 august „Nepszabadsag” comenta rostul tratatului astfel: „maghiarii din Romania vor putea profita de R.1201, ca de un cadru. Un cadru pe care va trebui sa-1 umple de continut nu guvernul maghiar, ci UDMR, prin discutii cu partenerul sau, guvernul roman”16. Acest punct de vedere, ce pretinde statutul de partener egal al UDMR, sau de a treia parte intr-un acord intre doua state, apare si in pozitiile unor lideri politici din Ungaria. In aprilie curent, presedintele FIDESZ, Victor Orban, arata ca „fara acordul UDMR nu se poate imagina semnarea acestor documente si consideram ca este important ca guvernul roman sa trateze cu UDMR ca reprezentant legitim al maghiarimii”17. Afirmatia suna ca un fel de apostrofare la adresa lui Ion Iliescu, care in propunerea de reconciliere adresata Ungariei sarea „peste capul minoritatii maghiare din Transilvania”. Acest aspect este semnificativ si arata ca UDMR-ul incearca sa impuna ideea de partener statal ca subiect politic, ceea ce implica definirea UDMR ca natiune asociata/co-natiune, adica alcatuitoare de stat. Care isi pretinde autonomia in aceasta calitate.

Inca din mai 1991, de la congresul al doilea al UDMR, este pusa in circulatie definirea ca partener statal a minoritatii maghiare, in Principiile de baza ale programului UDMR: „Maghiarimea din Romania… ca si comunitate, se considera pe sine ca factor participant la formarea statului, subiect politic de sine statator si, ca atare, partener egal cu natiunea – poporul majoritar”. In iulie 1992, in Memorandumul lui Csapo Jozsef, autorul proiectului autodeterminarii, la definitia grupului etnic maghiar se precizeaza: „grupul etnic maghiar din Romania reprezinta o parte a natiunii ungare si, in calitate de subiect politic, este un factor constitutiv al statului, care dispune de autonomie”.

In februarie 1993 guvernul maghiar declara ca sprijina punctul de vedere al UDMR, iar in mai 1995 congresul al IV-lea al UDMR intareste si completeaza astfel definitia minoritatii maghiare: „Maghiarii, constituind o comunitate autohtona, se considera factor constitutiv in stat, subiect politic de sine statator, si ca atare, partener egal al natiunii romane. In ceea ce priveste limba, etnia, constiinta identitatii, cultura si traditiile proprii, comunitatea maghiara este parte organica a natiunii maghiare”. Din aceasta dubla ipostaza – pe de o parte minoritatea maghiara este factor constitutiv a statului roman si pe de alta ea este parte organica a natiunii maghiare – rezulta indirect ca Romania este parte a Ungariei!

Pentru acelasi motiv se cere folosirea limbii maghiare alaturi de limba romana, intr-o institutie oficiala a statului, cum ar fi Universitatea, sau in Consiliile Judetene. Protestul autoritatilor locale din Sfantu Gheorghe fata de instalarea in „zona lor” a unei unitati militare a Armatei Romane si refuzul Consiliului local de a acorda aviz de constructie unei cazarmi a jandarmilor, implica aspectul negarii dreptului suveran al statului roman de a-si amplasa pe teritoriul sau, unde crede de cuviinta, unitatile militare, subintelegandu-se ca Romania ar fi trebuit sa ceara acordul „natiunii aparte”. Mai mult inca, s-a insinuat ca prin aducerea unui numar de militari romani in Secuime se urmareste stirbirea omogenitatii etnice a regiunii, ceea ce subliniaza obsesia mentinerii puritatii etnice in enclava constituita de minoritatea maghiara, desi liderii UDMR au negat sistematic, in public, determinanta etnica a autonomiei18. Cu toate acestea, ei invoca totusi in temei etnic drepturi in plus, adica privilegii. In martie curent, Gyorgy Frunda a declarat ca „UDMR nu urmareste o autonomie pe baze etnice, ci asigurarea de drepturi in plus acolo unde maghiarimea traieste intr-un anumit procent”19.

Este enuntata astfel ideea pivot a elitei politice maghiare, dupa care ungurii trebuie sa beneficieze de un statut special, privilegiat fata de natiunile „inferioare”, carora li se consimte formal rolul de partener. Privilegiul de a fi maghiar este intarit printr-o serie de masuri cu caracter economic, maghiarii dispunand de institutii bine organizate ce se preocupa exclusiv de bunastarea membrilor etniei. Astfel la Miercurea Ciuc, de exemplu, exista un Centru de Inovatie si Incubatie care are programe de credit, garantie si ajutor pentru unguri, respectiv ofera sfaturi juridice si comerciale, spatii de productie si birouri, asigura linii internationale de fax si telefon si alte servicii la pret redus, acorda sprijin financiar nerambursabil, precum si credite avantajoase cu dobanzi mici si garantii pentru credite. Nu trebuie uitata contributia institutiilor de tip cultural si religios, care consolideaza comunitatea maghiara sub forma unui bloc unitar si etans in interiorul societatii romanesti. In teritoriul romanesc ocupat de minoritarii unguri, romanii sunt tratati ca intrusi si tratamentul care li se aplica este pe masura. Lideri ai UDMR nu admit amestecul rasial cu „natiunea partener”, fiind cunoscuta pozitia critica a lui Katona Adam, reprezentantul platformei UDMR crestin-democrata, intitulata Initiativa Maghiara, sustinuta si de Tokes, care a sugerat ca maghiarii care manjesc rasa amestecandu-se cu romanii ar fi tradatori. in urma scandalului iscat, UDMR-ului i-au trebuit sase ore pentru a hotari, in sedinta Consiliului Reprezentantilor din februarie curent, textul unei delimitari fata de afirmatiile lui Katona. Delimitare formala, nici vorba de excludere si in plus din sondaje rezulta ca Katona este unul dintre liderii populari ai UDMR. Cu privire la casatoriile mixte, Tokes a declarat: „Cu temerile pentru natiune ale lui Katona Adam toata lumea este de acord, chiar si cei ce critica vehement manifestarile lui… trebuie sa ne ingrijoreze… acea politica artificiala de asimilare in urma careia a crescut, spre exemplu, numarul casatoriilor mixte”20. Se poate intelege ca liderii UDMR agreeaza un program autarhic, de izolare, omogenizare biologica si indiguire a minoritatii maghiare, din grija de a nu fi asimilata de majoritate. Cu toate acestea, conceptia maghiarilor despre dansii este atat de inalta incat apare cu totul nejustificata aceasta temere: „o comunitate poate sa decida ca se asimileaza de bunavoie intr-o alta comunitate, daca aceasta simbolizeaza un nivel, un stil de viata superior. Intr-unul inferior, niciodata. Iata de ce maghiarimea nu poate fi asimilata”21.

Deci superioritatea si motivatia comandamentului mentinerii puritatii etnice au si rezon cultural.Ideea comunitatii superioare, fauritoare de civilizatie in „bazinul carpatic”, samavolnic tinuta sub tutela, apare constant in presa de limba maghiara: „Din 16 decembrie 1989 in Transilvania si Partium a incetat orice motiv legal pentru ca noi sa fim tinuti sub tutela… Inaintasii nostrii au trait in aceste tinuturi din 896 pana in 1920 ca natiuni autonome. Ca urmare a investitiilor lor pe aceste meleaguri, in Ardeal si in Partium au luat fiinta sate, orase, a inflorit agricultura, industria, comertul… este legitima pretentia comunitatii etnice maghiare din Ardeal si Partium sa i se restituie statutul de drept, dobandit de-a lungul istoriei… Noi, maghiarii din Ardeal si Partium, avem documente scrise care dovedesc ca timp de 1000 de ani pe aceste teritorii am fost natiune, acesta este statutul nostru de drept”22. Pe acest concept, de natiune dezvoltata separat, in afara societatii romanesti, si-a intemeiat UDMR-ul ideea ca Romania nu este stat national, ci o societate plurinationala in care grupul etnic maghiar reprezinta o societate distincta cu drept de organizare propriu si autonom fata de institutiile statului. Mai mult, dupa cum reiese din autodefinirea ca subiect politic, atribut propriu statelor, UDMR ravneste, calitatea de autoritate statala autonoma, rezultatul purtand titlul de secesiune si implicand redesenarea frontierei interne.

Acesta este motivul pentru care revendicarile maghiarilor din Romania au capatat drept pivot R.1201, respectiv impunerea acesteia in Tratat, pentru a conferi suport juridic unei idei ce mineaza bazele statului roman. Asa cum a fost folosita conjunctura ocupatiei sovietice, la vremea respectiva, pentru constituirea fostei Regiuni autonome maghiare, tot astfel acum se incearca utilizarea puterii Consiliului Europei ca punct de sprijin al parghiei separatismului. De aceea, UDMR-ul a respins formularea de „stat national” din Constitutia Romaniei, statul roman fiind considerat un fel de temnicer al „popoarelor” din care ar fi constituit. Exact acelasi lucru il sustinea si Kominternul in 1920 si pentru acest motiv a fost scos in afara legii la vremea respectiva Partidul Comunist din Romania. Este izbitoare asemanarea dintre proiectele federaliste ale UDMR si cele ale Kominternului, privind Romania.

Organizarea interna a UDMR, prin Consiliul Reprezentantilor – un fel de miniparlament – si crearea unor directii regionale cu rol executiv, care se ocupa de cadrele didactice, de problemele economice, de agricultura, de invatamant ce imita activitatea ministerelor, duce cu gandul la organizarea de stat. In Secuime s-a trecut deja la utilizarea vechilor sigle si embleme din timpul ocupatiei hortiste, in consilii se foloseste limba maghiara, la diverse intruniri si sarbatori se canta imnul de stat maghiar, deci, de fapt, „insule de autonomie” cu atribute statale functioneaza deja. In acest sens, „Adevarul” din 6 martie consemna declaratia lui Tabadji Csaba, secretar de stat, coordonator al Oficiului pentru maghiarii de peste hotare, care recunostea ca in Romania deja „se infiinteaza insule de autonomie, in principal la initiativa preotiilor catolici si reformati”. De drept, maghiaii mai au nevoie doar de o recunoastere internationala, fie si indirecta, printr-un tratat care sa permita consfintirea a ceea ce exista in realitate, adica a unei organizari maghiare de tip statal pe teritoriul Romaniei.

4. Arma economica. Transilvania -periferie (hinterland) a Ungariei

Mai exista si varianta ideii transformarii, prin mijloace economice, a regiunii Transilvaniei in zona de complementaritate a Ungariei, afirmata deschis de fostul ministru de Externe Geza Jeszenski: „Ideea infiintarii unor zone si regiuni economice comune se incadreaza intr-o conceptie mai veche de impartire a Europei de Est, care a fost lansata anterior prin «Planul Valev»… Ungaria nu a incetat sa gandeasca tot felul de combinatii ce vizeaza constituirea unor fomatiuni suprastatale de cooperare economica regionala, prin care sa smulga de sub tutela guvernelor centrale zonele locuite de maghiarii din tarile vecine, facilitand totodata accesul sau la materii prime si permeabilizarea granitelor, pana la desfiintarea lor in fapt… La inceput, trebuie sa constituim subregiuni de colaborare economica transfrontaliera care sa asigure circulatia libera a bunurilor si persoanelor peste granitele comune actuale, dar in fapt urmarim ca Transilvania sa devina un spatiu de complementaritate al economiei ungare, iar ca scop politico-strategic, unirea maghiarilor in granitele lor existente inainte de Trianon. Infiintarea Euroregiunii Carpatice reprezinta doar inceputul care contureaza perspectiva reintregirii Ungariei Mari, prin masuri preponderent economice” (vezi M. Stratulat, pag. 322).

Ideea „spatiului de complementaritate” este un eufemism pentru ideea transformarii Transilvaniei in hinterland („periferie”) al Ungariei, ceea ce contribuie la ruptura economica a acestei zone de restul tarii.

In toamna acestui an urmeaza a fi semnat Acordul de liber schimb comercial ce prevede realizarea unei zone libere intre Romania si Ungaria, prin eliminarea taxelor vamale si a oricaror bariere tarifare si netarifare, acord absolut necesar pentru aderarea Romaniei la CEFTA (Acordul de liber schimb in Europa Centrala din care fac parte tarile de la Visegrad – Polonia, Ungaria, Cehia, Slovenia si Slovacia). Ca partener comercial al Romaniei, Ungaria se situeaza pe locul doi, dupa Rusia, ocupand locul opt in randul tarilor exportatoare in tara noastra. Schimburile comerciale romano-ungare au crescut in 1995 cu 81 % fata de 1994. Exportul ungar a crescut cu 54%, al Romaniei doar cu 10%. Schimburile comerciale ale Romaniei cu Ungaria reprezinta 70% din volumul schimburilor comerciale cu tarile CEFTA. Valoarea acestora este de 487,5 milioane dolari, iar balanta comerciala este dezechilibrata in favoarea Ungariei care a exportat in valoare de 357,5 mil. dolari in 1995, Romania neavand fond de marfa la export, asa ca exportul nostru in Ungaria s-a limitat la 132 mil. dolari23. Aderarea la CEFTA va insemna deschiderea unei piete de desfacere pentru vecinii nostri si nu una de export pentru Romania. Aproape 60% din exportul ungar catre Romania este realizat de companii mixte, carora ungurii le mediaza astfel intrarea pe piata romana in conditii bune.

Ca un exemplu ilustrativ al „avantajelor” care se ofera Romaniei in relatiile comerciale cu vecinii sai, merita sa mentionam modalitatea prin care UE imbogateste tarile din CEFTA, in defavoarea noastra. In 1995, Comisia UE a adoptat Regulamentul 3016 cu privire la cantitatile de ovine pe care Estul are voie sa le exporte in UE, acordand Romaniei o cota de 1730 tone/an, cea mai mica dintre larile din Est. Desi Romania ar putea acoperi o cerere de 3-4 ori mai mare, toate insistentele autoritatilor pe langa UE de a ni se da dreptul la o cota de export mai mare, de 4000-5000 de tone/an, au ramas fara raspuns. Cehia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, au primit in schimb cote cu mult peste posibilitatile lor, asa ca ne „ajuta” preluand ele ovinele noastre la 800 dolari tona si revanzandu-le in Italia si Grecia cu 2500 dolari tona. Iata doar una dintre modalitatile elegante de spoliere a unei tari si de favorizare a altora, preferate comisarilor europeni. Maniera este chiar mai perfectionata decat sistemul utilizat de comisarii sovietici in CAER.

Tratamentul aplicat Romaniei arata clar vointa anumitor varfuri ale politicii europene de a transforma Romania intr-o „periferie” economica si sociala in zona Europei centrale, fata de tar-ile CEFTA. Provocarea „periferiei” nu mai poate fi ignorata la Bucuresti decat cu pretul tradarii intereselor nationale romanesti. Activitatea de export cu Romania este desfasurata de 3318 de firme ungare, iar cea de import de 1534. In Romania sunt inregistrate un numar de 1771 intreprinderi mixte romano-ungare cu un capital de 20 mil. dolari. In Ungaria, in schimb, sunt inregistrate doar 20 de firme mixte ungaro-romane5. Investitorii minoritatii maghiare din Romania beneficiaza de credite cu dobanda redusa, acordate pentru dezvoltare si platite dintr-un fond de ajutor din partea statului maghiar. Oficiul pentru maghiarii din afara granitelor dispunea in acest scop de aproximativ 200 milioane forinti din care, proportional, cea mai mare parte erau destinati maghiarilor din Transilvania. In acest an, valoarea ajutorului acordat de Ungaria maghiarilor de peste granite se va ridica la suma de 1,7 miliarde de forinti.26

5. Economii in confruntare

Ca performanta, economia romaneasca inca nu si-a revenit din socul loviturii aplicate in timpul guvernarii Roman si nici nu se intrevede vreo speranta imediata de refacere a acesteia. In schimb, economia ungara sta mult mai bine deeat cea romaneasca. Astfel, in 1995, exporturile Ungariei au crescut cu 21%, la o sporire a importurilor cu numai 7%. Banca Nationala a Ungariei a iesit pe pietele de capital cu emisiuni de titluri programate sa asigure o finantare de 1,5 miliarde de dolari, emisiuni supra-subscrise la un nivel de 2,2 miliarde dolari. Deficitul bugetar a scazut de la 8,3% din PIB, in 1994, la 7%. Investitiile straine au crescut cu 3,1 miliarde dolari. Politica valutara a condus la stabilizarea forintului si la sporirea rezervelor valutare de la 6,9 miliarde la l1 miliarde. La 1 ianuarie 1996 a fost declarata convertibilitatea forintului, recunoscuta imediat de FMI. Institutul Monetar de la Washington a anuntat oficial cresterea increderii Comunitatii Internationale fata de Ungaria. Pe piata valutara, forintul este de 20 de ori mai puternic decat leul. Dolarul la noi valoreaza 3000 lei, in timp ce la unguri dolarul valoreaza 150 forinti. Venitul pe cap de locuitor, in 1995, era in Ungar-ia de 3400 de dolari, locul 3 in lista celor 14 tari care s-au prezentat pentru primire in U.E. in timp ce in Romania era de 1170, practic, pe penultimul loc, inaintea Albaniei.27

La rata inflatiei suntem tot pe ultimul loc. In 1994, 136,8%, in 1995, in primul trimestru, 49,9°/ si 35% spre sfarsitul anului. Inflatia in Ungaria era de 28,2% in 1995, prognoza indicand o scadere spre 22%, in 1996. Din punctul de vedere al privatizarii, Romania este tot la coada, cu un procent al ponderii sectorului privat in PIB de pana in 38%, in timp ce Ungaria se afla in plutonul fruntas, cu 68% din PIB, imediat dupa Polonia. Ungaria a devenit tara cea mai atragatoare din Est pentru investitorii straini, depasind Cehia, cu 4 miliarde de dolari investitii straine in 1995 si cu un total de 12 miliarde in ultimii sase ani. In Romania, capitalul strain investit in ultimii sase ani insuma in iunie 1996 1,87 miliarde dolari, inregistrandu-se 51145 investitori straini28. In iunie anul curent, la Bucuresti s-a deschis Banca de Credit Pater, proprietate a Bancii Budapesta, sustinuta si de capitalul companiei General Electric. Activitatea principala a bancii consta in sprijinirea schimburilor comerciale romano-maghiare. Prima filiala se va aseza la Targu Mures, apoi vor urma Oradea, Brasov si orase din sudul tarii. Este usor de inteles ca astfel vor putea fi mai bine sprijinite interesele financiare ale maghiarilor, in primul rand.

Toate aceste date sustin punctul de vedere al fostului ministru de Externe al Ungariei, iar rapoartele SRI inaintate Parlamentului semnaleaza actiuni in curs de desfasurare a caror dinamica subliniaza stadiul avansat al proiectului enuntat cu atata fermitate de omul de stat maghiar. Astfel in 1993-1994 se observa ca a crescut considerabil ponderea actiunilor serviciilor de informatii straine in domeniul economic, mentionandu-se „intentiile unor parteneri externi de a dobandi pozitii cheie in diverse sectoare economice si chiar in anumite zone ale tarii, manifestate prin intentiile de a rezuma relatiile economice doar la cele cu societati comerciale din zonele respective”, precum si „actiunile unor firme straine de a lua sub control ramuri reprezentative sau segmente ale acestora din petrochimie, industria de avioane, industria usoara si alimentara”. O adevarata ofensiva economica exercitata de forte interesate din exterior a vizat „perturbarea sau chiar blocarea unor sectoare de baza ale economiei nationale”.

In anul 1995 se accentueaza si mai apasat asupra situatiei din economie, descrierea capatand caracter dramatic, in totala opozitie cu declaratiile edulcorate ale guvernului. Reprezentantii guvernului au reactionat, dezminitind datele din raportul anual al SRI. In replica, fara a mai insista intr-o polemica inutila, conducerea SRI a afirmat sec si fara ocol ca toate datele raportului sunt documentate. De altfel, se simte pe propria piele si se vede cu ochiul liber de catre oricine starea catastrofala a industriei si economiei romanesti.

In documentul SRI este relevata prejudicierea sistematica a statului roman in sectoarele strategice ale sistemului national de telecomunicatii, in industria militara, in sectorul energetic, in transportul naval si feroviar, in industria alimentara. Practic, intregul complex economic national se afla in dificultate, pe de o parte datorita proastei administratii, a incompetentei ori chiar a relei vointe interesate si, pe de alta parte, este sesizata implicarea si a unor „vectori externi ce vizeaza lezarea grava a intereselor economice ale Romaniei si diminuarea capacitatii decizionale si de productie in domenii si sectoare de importanta strategica”.

De ce este ignorat ba chiar respins un asemenea raport de catre varfurile puterii? Pentru ca acestea nu vor sa recunoasca inabilitatea de a gestiona ceea ce noi denumim „subeconomiile subversive”. Delimitandu-ne, de oficialii de la Bucuresti, vom incerca sa ne asumam aceasta grava provocare pentru statul roman pe care o reprezinta subeconomiile subversive. Sa vedem despre ce este vorba.

6. Subversiunea

Specialistii evita sa faca trimitere la un raport atat de documentat cum este cel al SRI. In ceea ce ne priveste, consideram ca raportul sustine formularea unei concluzii geopolitice si geostrategice legata de mecanismele prin care se manifesta procesul de periferializare economica a Romaniei si chiar de scindare a tarii.

Ipoteza noastra, bazata pe studierea coroborata a acestui raport si a altor date si documente din presa romaneasca (si straina) este ca retelele economice dezvoltate in Transilvania de firme maghiare au nu doar intelesul unei subeconomii subterane, ci si acela al unui suport logistic al unor actiuni subversive. Economia subterana devine, in acest caz o economie si o retea logistica subversiva. Subversiunea este un instrument de distrugere a statelor in toate epocile istorice (vezi Roger Mucchielli, „le subversion”, Bordas, Paris 1972). Egiptul antic s-a prabusit si ca urmare a marii subversiuni puse in practica de unele popoare ale imperiului. Cand evreii s-au organizat religios ei au fost mai puternici decat stapanitorii lor vremelnici, iar Dumnezeul lor i-a detronat pe zeii Egiptului, cu toata armata de „preoti” ai acestora. Examinarea raportului SRI si a altor date ne-a condus la concluzia ca avem de-a face, in Transilvania, cu o foarte eficienta subversiune organizata pe suportul unor retele economice si nu numai economice. Teoria subversiunii este un instrument de analiza sociologica si geopolitica pe care nu-1 putem ignora decat daca voim sa ocolim si noi (ca si oficialii romani) realitatile.

Sa reexaminam pe rand datele spre a verifica ipoteza pe care am enuntat-o. Ne vom referi mai intai la „nevinovatul” tranzit de marfuri pe care si specialistul si omul simplu il denumeste „micul trafic” practicat pe suportul „turismului” de frontiera.O insemnata parte a tranzitului de marfuri ce patrund din Ungaria se realizeaza prin micul trafic, volumul acestuia fiind imposibil de apreciat cu exactitate. Intrucat este prevazuta deschiderea a 10 noi puncte de frontiera (in aprilie s-a si deschis unul dintre acestea la Salonta), este de apreciat cresterea volumului de marfuri aduse prin „turismul” de frontiera. In martie anul curent presa romaneasca a prezentat activitatea ilegala a unei firme care folosea posibilitatile micului trafic, realizand o retea organizata ce acoperea intreaga Transilvanie, distribuind produse intrate prin mic trafic si nu numai, capitalizand banii in Ungaria si in plus edificand un eficient sistem de culegere de informatii, prin metode specifice retelei de agentura.

Nu este singura firma de acest tip, insa merita prezentata pe scurt, pentru a intelege una din modalitatile „preponderent economice” prin care Transilvania poate deveni „un spatiu de complementaritate al economiei ungare”, pentru a-1 cita pe fostul ministru de Externe ungar.Firma Amnuy Hungaria Marketing, membra a Uniunii lnternationale a Intreprinzatorilor Maghiari, a creat o retea de distributie a marfurilor formata din vanzatori, distribuitori si sefi de retea ce speculeaza posibilitatile micului trafic, precum si prevederea prin care coletele postale cu valoare declarata mai mica de un milion de lei sunt scutite de taxe vamale. Firma are 7 depozite in Ungaria si desface peste 600 de tipuri de produse. Seful de retea trebuie sa aiba in subordine minimum 6 distribuitori care preiau marfa, o trec in masinile personale prin micul trafic de unde este impartita vanzatorilor. Fiecare distribuitor are la randul sau propria retea de vanzatori, care, dupa ce vand marfa, predau banii distribuitorilor. Banii sunt transformati in forinti pe piata neagra si apoi se intorc in Ungaria, unde sunt folositi pentru achizitii si capitalizare. Sefii de retea au obligatia sa deschida firme in Ungaria in care trebuie cuprinsi ca actionari membrii retelei din Romania. Prin firmele nou create se „albesc” banii care reintra astfel in circuitul economic curent. Conducatorii retelei executa instructaje atat in Ungaria cat si in Romania, cu teme de tipul „conspirativitatea relatiilor in sistem”, in conditii de maxima discretie. Astfel de sedinte s-au desfasurat la sediul Bisericii reformate din Resita, in liceele si casele de cultura maghiare din tara. In retea s-au atras peste 60.000 de persoane, planificandu-se marirea exponentiala la 600.000 de persoane, in 1996, prin sistemul recrutarilor multiple!

Un obiectiv aparte al conducerii fimei il constituie colectarea de date amanuntite despre colaboratori si clienti, centralizate in baza de date din Budapesta. Ca recrutori sunt preferati fostii ofiteri de militie, armata si securitate. In majoritate, sefii de retele locale sunt unguri cu audienta in comunitatea din care fac parte29. Pe temeiul acestor informatii putem formula cele doua notiuni subsecvente ale teoriei „subeconomiilor subversive”. Aceste doua notiuni descriu functiile nevizibile ale unei organizatii vizibile. In cazul nostru organizarea economica examinata este un „centru subteran comercial” si o „baza clandestina de culegere a informatiilor”.Dublul aspect al organizatiei, de centru subteran comercial si de baza clandestina de culegere a informatiilor, este specific si altor firme unguresti cum ar fi societatea Safe Invest, un fel de Caritas, care, sub paravanul unor activitati de asigurare (fara aviz de functionare din partea Ministerului de Finante) a scos din tara sume uriase in valuta. De mentionat ca dupa publicarea in presa a datelor despre aceste firme, directorul SRI a fost luat la rost de deputatii UDMR pe motiv ca a lasat sa se scurga catre presa informatii secrete. Pe de alta parte, au afirmat reprezentantii maghiari, de fapt, firmele respective sunt inofensive si de buna credinta.

Faptul ca economia romaneasca este supusa asediului a fost semnalat de mult de catre SRI, care a afirmat in 1995 ca mai bine de 35% din PIB reprezinta economie subterana. Ramuri intregi ale economiei romanesti sunt falimentate deliberat sau luate sub control de forte bine constituite in stil maflot. Pe acest fond se observa tendinta „actiunilor antistatale de factura autonomista de a depasi faza clandestinitatii”, concomitent cu „largirea bazei de sustinere pentru escaladarea programului autonomist separatist”, fiind documentata „sustinerea, orientarea si coordonarea sistematica a actiunilor separatiste si revizioniste maghiare de catre cadre apartinand unor structuri informative straine”.

SRI-ul mai arata edificarea „unui sistem institutional propriu pentru comunitatea autonoma a maghiarilor din Romania si, indeosebi, a unui sistem anticonstitutional de administrare locala”. In acelasi timp este descrisa infiintarea „unei retele neautorizate a invatamantului maghiar din Romania, subordonata si integrata unuia din exterior, prin crearea, in mai multe localitati din Transilvania, a unor unitati de invatamant de grad universitar si postuniversitar, arondate la institutii de invatamant superior ori alte organisme din strainatate subventionate si asigurate din afara cu personal si material didactic”.Raportul destinat parlamentarilor, ce acopera perioada 1993-1994, consemneaza: „Concomitent cu intensificarea culegerii de informatii, indeosebi cu caracter militar strategic, au sporit preocuparile serviciilor secrete pentru organizarea de actiuni destabilizatoare vizand obiective revizioniste. Au fost depistate si se afla sub control retele care actioneaza in acest sens dupa toate regulile muncii clandestine, unele cu acoperiri aparent inofensive si cu baza legala solida.(…).S-a constatat o concentrare a interesului pentru culegerea informatiilor necesare pregatirii de operatiuni militare (recunoasteri, actualizari si stocari de informatii pe harta, verificarea retelelor de comunicatii, a trecatorilor montane, a vadurilor cursurilor de ape, a nodurilor feroviare principale si a capacitatilor de transport, investigarea complexa a populatiei din zona fostei linii de frontiera a Austro-Ungariei, cercetarea obiectivelor militare, cercetarea capacitatilor de mobilizare s.a.m.d.). Numerosi straini, veniti in Romania ca turisti, comercianti, oameni de afaceri, au fotografiat si filmat zone de importanta strategica, trecatori care leaga Ardealul de restul tarii, lucrari de arta (poduri, viaducte), depourile C.F.R. Dej, Satu Mare, Cluj-Napoca, Jibou, Simeria si Resita, sectiile de circulatie Sibiu-Agnita, Tilisco-Apoldu de Sus etc. De asemenea, au incercat sa culeaga date despre capacitatile de transport, nive1u1 de trafic, dotarea tehnica a parcului activ si a celui rece, cai rutiere si de comunicatii” 30. Este evident, pentru oricine citeste printre randurile rapoartelor publice ale SRI elaborate intr-un limbaj diplomatic evaziv, ca Ungaria, folosind ca baza de sprijin minoritatea maghiara din Romania, desfasoara o intensa activitate de spionaj, urmarind prin tehnica subversiunii trecerea sub control economic si nu numai, a unei intregi zone din Romania. Prin asa zisul turism transfrontalier, intre zecile de mii de unguri aflati in vizita se afla si sute de agenti mai mult sau mai putin camuflati, multi cu acoperire diplomatica.

Printre sutele de pasaportati diplomatici neacreditati, care cutreiera Transilvania cu tot felul de treburi interesante, se numara si unul din fratii lui Tokes, surprins la frontiera, in iunie, in flagrant delict de trecere frauduloasa a unor obiecte de patrimoniu, valori pe care acesta, uzand de prerogativele pasaportului diplomatic, urmarea sa le scoata din tara fara vama. Faptul ca se poate scoate ori aduce in tara orice este confirmat si de o situatie cercetata de departamentul arme si munitii al politiei judetului Covasna, care a descoperit din intamplare, in ianuarie curent, ca preotului reformat Kato Bela, deosebit de apreciat in comunitatea maghiara, presedinte al fundatiei LAM, i se trimisesera cateva mii de capse explozive, prin intermediul Societatii „Heks” a Bisericilor Evanghelice din Elvetia3l.

O situatie stranie se configureaza din lectura rapoartelor informative din care rezulta ca SRI-ul detine controlul informativ al actiunilor desfasurate impotriva statului roman, fara ca sa intelegem din aceasta ca s-a luat vreo masura cat de mica de catre autoritati fata de agresiunea descrisa in rapoarte. Concluzia care se impune este ca puterea politica nu este interesata de acest aspect, ceea ce creeaza imaginea de incapacitate ori de complicitate a factorilor politici, atunci cand nu sunt chiar de-a dreptul implicati in actiuni de tradare, cum este cazul fostului secretar de stat Kiraly Stefan, dovedit ca agent. In plus, autoritatea statului a avut grija sa se discrediteze singura, inca din 1990, factorii puterii publice contribuind serios la subversiunea generala a statului. O tesatura intinsa de nerespect si neincredere generala polarizeaza deja dramatic puterea si opinia publica rezultand degradrarea autoritatii statului sub toate aspectele. Ceea ce nu poate decat sa convina celor interesati direct in contestarea institutiilor statului roman.

Faptul ca statul roman nu are nici puterea nici vointa de a respinge un proces a carui instalare pare inexorabila, de inaintare a frontierei maghiare in interiorul granitelor sale, confirma ipoteza unei infrangeri logistice de proportii. Ceea ce este mai grav, nu doar institutiile par supuse infrangerii, coplesite, ci chiar resortul esential al reactiei de intampinare – puterea spirituala – pare sa se fi epuizat. Lipsa de reactie fata de agresiune, disparitia spiritului de frontiera sunt semne ale stergerii identitatii antropo-culturale, ale alienarii profunde iar deriva institutiilor statului o puterm interpreta ca pe unul dintre efectele majore a slabirii puterii spirituale a natiunii.

7. Arma propagandistica – Milecentenariul

In tot cursul acestui an, Ungaria sarbatoreste 1100 de ani de la stabilirea triburilor venite din Asia Centrala in Europa Centrala (desi cifra este inexacta), alocand fonduri uriase, unul dintre scopurile acestei mari desfasurari propagandistice fiind fixarea in constiinta opiniei publice mondiale a ideii primatului ungurilor in spatiul Carpatic si a rolului jucat de ei in cultura altor popoare. Ungaria a realizat chiar si un film, pentru ca „lumea sa afle cum am fost in realitate noi, maghiarii, cu ce intentii am venit si de ce tocmai aici, in acest bazin batut de vanturi al Carpatilor” dupa cum declara regizorul Koltai Gabor. Distributia este de renume: Franco Nero, Vanessa Redgrave, Anthony Quinn, Omar Sharif, Raff Valone. Pentru marcarea a l100 de ani de la descalecatul triburilor maghiare in campia Panonica s-au desfasurat un mare numar de manifestari, de adunari ale intelectualilor, ale oamenilor de afaceri, conferinte istorice, sarbatori populare, in Ungaria, Slovacia, Voivodina si in primul rand in Romania32. Grandoarea festivitatilor si resursele puse in joc cu aceasta ocazie, in contextul discutarii admiterii Ungariei in NATO si UE, pun in lumina miza pe care o acorda Ungaria acestor obiective strategice. Fara indoiala ca Ungaria a stiut sa arunce in joc tot ce poate pentru a inclina balanta mai repede in favoarea sa.

Seria manifestarilor a fost deschisa in 18 ianuarie prin cuvantul de debut al presedintelui Arpad Goncz in cadrul unei sedinte festive a Parlamentului Ungar. In februarie, Guvernul maghiar a organizat manifestarea „Ungaria 2000″ a maghiarilor de pretutindeni ce s-a vrut a fi momentul unei evaluari de ansamblu asupra Ungariei la cumpana dintre milenii. Programul a fost deschis de Primul ministru, ministrul de Externe si ministrul de Finante. Printre cei 200 de invitati, s-au aflat personalitati de frunte ale diasporei si lobby-ului maghiar, cum ar fi Tom Lantos, Otto de Habsburg, George Soros, sotia lui Richard Holbrooke, care era si el asteptat sa participe. Din partea maghiarimii din Romania a fost prezent Attila Verestoy. Premierul Gyula Horn si-a axat discursul pe tema minoritatilor, a dreptului legitim al acestora la autoguvemare si apoi si-a exprimat convingerea ca Ungaria va avea rolul de placa turnanta a Europei Centrale, fiind in masura sa exercite functia de principal centru comercial al regiunii. Primul ministru a cerut si aici ca si cu alte ocazii miliardarilor de origine maghiara sa-si puna influenta in joc si „sa sprijine promovarea in lume a intereselor Ungariei.

Accentul principal al sarbatoririi milecentenariului a fost pus de autoritatile maghiare pe Ardeal. In acest scop s-a fixat cea de-a treia Intalnire Mondiala a Reformatilor Maghiari pe teritoriul Romaniei in perioada 3-10 august, programandu-se slujbe festive in peste 279 de parohii, 57 manifestari pentru copii, 102 manifestari pentru tineret, 49 expozitii, 22 intalniri regionale, 6 simpozioane, 9 dezveliri de statui, sfintiri, inaugurari de biserici, tabere pentru tineret. Preotii au subliniat in timpul slujbelor „tragediile poporului maghiar dupa pacea de la Trianon si pericolul la care este supus, in prezent fiind amenintat permanent cu asimilarea si pierderea identitatii nationale”.

Principalii organizatori au fost Episcopia Reformata a Ardealului si Episcopia Reformata de Piatra Craiului. Lazlo Tokes, ales presedinte al Uniunii Mondiale a Reformatilor in cadrul unei intalniri a conducerii Uniunii, desfasurata la Debretin, in Ungaria, in data de 1 august, a cerut anterior elaborarea textului unui imn al Intalnirii Mondiale Reformate, dar a fost nemultumit de opt dintre variante, pe motiv ca „nu reliefeaza cum se cuvine virtutile poporului maghiar, lupta dusa de maghiarime, in special de credinciosii reformati, pentru pastrarea culturii si demnitatii nationale, in teritoriile ce au fost rupte in urma Trianonului”. Prima intalnire mondiala a reformatilor maghiari a avut loc in Ungaria, in august 1938, si a avut ca miza „angrenarea Bisericii reformate maghiare in incercarea de refacere a Ungariei Mari”, pentru „indreptarea nedreptatilor Trianonului”. A doua reuniune s-a desfasurat la Debretin, in iunie 1991, cu sprijinul guvernului Antall, avand cam aceeasi incarcatura politica.

Congresul din acest an era „strans legat de sarbatorirea a 1100 de ani de la descalecat”, dupa cum afirmau organizatorii. Presedintele Federatiei Mondiale Reformate Maghiare, episcopul american Butosi Janos, a declarat in ianuarie, la Budapesta, ca intalnirea are scopul de a „marca unitatea spirituala a maghiarilor reformati din Bazinul Carpatic”. Tot in acelasi context, Laszlo Tokes se referea la mesajul „profund national, in sensul ca unitatea spirituala a maghiarilor trebuie sa conduca la unitatea Bisericii reformate”. Din programul anuntat al intalnirii se desprind niste formulari interesante care clarifica spiritul in care a fost organizata intalnirea: „In baza Dictatului de la Trianon, o parte a episcopiei de peste Tisa, a fost alipita Romaniei. (…) Dupa Hotararea de la Viena din 1940, o mare parte a episcopiei a ajuns din nou la Ungaria.” 34 Pentru intrunirea de la Oradea a Uniunii Mondiale, guvernul maghiar a alocat 80 de milioane de forinti. Au fost invitati reprezentanti din 3500 comunitati reformate aflate in 40 de tari ale lumii, un mare numar de maghiari din Ungaria si diaspora.

Pe 1 august Vama Bors a fost luata cu asalt de turistii unguri imbarcati in 120 de autocare. Din tara s-au mai adunat la Oradea inca 80 de autocare. In 2 august, ungurii au ridicat in Piata Libertatii statuia principesei Zsuszanna Lorantffy, fara a se sinchisi de lipsa avizului Primariei si al Comisiei Nationale a Monumentelor si Siturilor Istorice. Pe 3 august s-au deschis lucrarile congresului, in incinta stadionului municipal din Oradea. La ceremonia de deschidere au fost prezenti primarul Oradei, presedintele Consiliului Judetean, secretarul de Stat la Cabinetul Premierului ungar, Ivan Pathi, episcopi romano-catolici si refomati35. La portile stadionului se distribuiau carti si pliante, unele despre Ungaria Mare. Postul de televiziune maghiar Duna-TV a filmat integral intalnirea, realizand un montaj intitulat „Ultima sansa” distribuit pe casete video36. Orasele in care s-au mai intalnit reformatii sunt: Satu-Mare, Timisoara, Cluj-Napoca, Targu-Mures, Sfantu-Gheorghe. La intalnirea de la Timisoara, Tokes a asistat, insotit de bodyguarzi, la o slujba in biserica reformata. Tot cu aceasta ocazie s-a dezvelit proiectul unei biserici ecumenice inzestrata cu simbolurile specifice tuturor cultelor, mai putin a celui ortodox, pe care Tokes il considera interior. La intalnirea de la Satu Mare, Tokes a fost foarte nemultumit de numarul mic al reformatilor adunati la manifestari.37

Premergator intalnirii de la Oradea s-au organizat simpozioane „istorice” in cursul lunii ianuarie la Targu-Mures” Aiud, Odorheiu Secuiesc si Miercurea Ciuc, iar in luna februarie la Cluj-Napoca s-a deschis oficial „Anul Marton Aron”, cunoscut episcop romano-catolic, celebru, printre altele, pentru opiniile sale sale iredentiste si revizioniste. S-au mai planifcat si alte activitati, printre altele plantarea a 11 pomisori simbolizand cele 11 secole de civilizatie hunica si vointa de pace a comunitatii maghiare, dar solul Romaniei a preferat sa inghete, renuntandu-se la idee. In chip simbolic, aceasta a fost forma pe care Transilvania a ales-o sa se impotriveasca ipocriziei unguresti.38

La simpozioanele „istorice” au participat reprezentanti ai Muzeului National din Ungaria, membri ai conducerii Societatii de Istorie Maghiara din Zürich, ziaristi de la publicatiile locale de limba maghiara, profesori, ba chiar si un deputat al UDMR. Tematici ca „Inceputurile monedei maghiare” sau „Sfantul Stefan si intemeierea statului ungar” au oferit suport sustinerii legitimitatii dreptului la autonomie pe baza argumentarii primatului ungurilor, teza pe care s-a oferit s-o demonstreze dr. Gedai Istvan, director general al Muzeului National din Budapesta, precum si dr. Csihak Gyorgy presedintele Societatii de Istorie Maghiara din Zürich.

Acesta din urma este autorul unei lucrari de care este foarte mandru, sustinand ca lumea stiintifica o apreciaza deosebit, intitulata „Sfantul Stefan si intemeierea statului ungar”. Printre altele, studiul sau afirma ca in bazinul carpatic nu traia nici o populatie inainte de descalecatul maghiar, in anul 895, ca ceangaii au fost asezati in zona Bacaului de regatul ungar in jurul anului 1200 si ca la romanii de azi, din punct de vedere antropologic, este predominanta matricea turca!! Interesanta lucrare se distribuie gratuit in Ardeal prin filialele librariei Pallas Akademia din Miercurea Ciuc.

La Odorheiu Secuiesc istoricul a mai prezentat si un „Proiect al reorganizarii teritoriale a Europei Centrale” in care se arata ca, datorita prabusirii Uniunii Sovietice si a satelitilor ei, s-a creat un vid politic si economic in Europa Centrala intre doua mari puteri (Germania si Rusia), vid pe care Ungaria are menirea sa-1 umple, datorita pozitiei sale geopolitice, pentru a corecta revizionismul teritorial de la Trianon, urmand ca in noua Europa confederala Ungaria sa joace un rol primordial. Ne-am oprit mai mult asupra acestei relatari cu privire la simpozioanele „istorice” deoarece infatiseaza o situatie tipica manifestarilor organizate pe teritoriul Romaniei de concetatenii nostri „loiali” si „persecutati”. Organizatia patronata de istoricul maghiar nu este decat una dintre acelea ce constituie celebrul lobby revizionist al Ungariei. O vom prezenta cu titlul de exemplu pentru cei care sunt preocupati de modalitatile de promovare a imaginii si identitatii unei tari. O retea intreaga de astfel de institutii functioneaza cu eficienta de multi ani organizand colocvii, seminare, conferinte internationale, editand atlase, studii, enciclopedii, ce impun puncte de vedere strambe asupra istoriei, culturii si spiritualitatii poporului roman, cu care bombardeaza cancelariile inaltelor porti europene si nu numai, configurand o anumita imagine care penetreaza cu putere cabinetele diplomatice internationale. Discursul maghiar despre Romania nu este nou si pretentiile Ungariei, fie ea imperiala, hortista, socialista sau mai nou democratica, sunt cam aceleasi. Mai noua si mai de succes pare sa fie strategia elitei politice maghiare care de vreo 20 de ani a stiut sa edifice cu perseverenta si inteligenta, aparatul propagandistic prin care a inteles ca-si poate impune opinia in marile curti ale Europei, utilizand si manevrand cu iscusinta atat resursele emigratiei cat si grupurile minoritare raspandite in tarile din jurul Ungariei. Societatea de istorie maghiara din Zürich, prezenta de mai multi ani in Romania, face parte din logistica frontului propagandistic deschis de Ungaria impotriva Romaniei si prin urmare este instructiva o scurta focalizare asupra activitatii sale.

Condusa de dr. Csihak Gyorgy, asociatia a fost intemeiata in 1985 si are 142 membri in 15 tari (Elvetia, Austria, Germania, Ungaria, Slovacia, Romania, Ucraina, Suedia, Anglia, Canada, Grecia, China, Thailanda, S.U.A.). Din organizatie fac parte istorici, militari, ziaristi, teologi, economisti, antropologi, cercetatori, lingvisti. Printre fondatori se gasesc oameni cu greutate -, un vicepresedinte al Parlamentului Europei, un director la un institut al Academiei de Stiinte din China, directorul Institutului de Istorie al Academiei din Zürich, directorul Muzeului de Istorie din Berna, decanul Universitatii Karoly din Praga, directorul unei biblioteci, un istoric de la Oxford, aria de raspandire a membrilor cuprinzand pana si Honolulu, trecand prin Budapesta, Viena, Londra, Toronto, Sydney, Berna, Cluj-Napoca si inapoi la Budapesta, unde se afla si cei mai multi membri. Societatea realizeaza un program pe teme istorice la postul de radio „Corvinus” din Zürich si difuzeaza in mediile europene numeroase lucrari si studii ce sustin punctele de vedere ale istoriografiei maghiare.

Societatea de istorie maghiara organizeaza intalniri anuale ale istoricilor maghiari, pana in prezent zece in sase tari, unde participa cateva zeci de specialisti, materialele prezentate la intalniri fiind tiparite in cate un volum. In diferite orase ale Ungariei precum si in tarile unde se afla minoritati maghiare se tin sesiuni de comunicari, seminarii si colocvii.

Din 1992, Societatea de istorie maghiara patroneaza cursurile anuale ale Scolii de istorie maghiara, desfasurate cu larga participare a oficialitatilor ungare. Prima sesiune de cursuri a Scolii a fost organizata la Szeged, in Ungaria, in august 1992, prezidata de primar si de dr. Csihak Gyorgy si finantata de Directia pentru minoritati a Ministerului Cultelor si Fundatia Illyes Gyula. Profesori si cercetatori din sapte state au conferentiat in fata a peste 100 studenti din 9 tari. S-au sustinut 10 seminarii, 24 de expuneri si s-au organizat 5 excursii si 3 proiectii de filme.La a doua Scoala, la Tab, in Ungaria, au participat 178 de studenti din 13 tari, cu sustinerea autoritatilor locale si in plus bucurandu-se de inaltul patronaj al ambasadorului Elvetiei in Ungaria. In 1994, cursurile s-au tinut la Tapolca, tot in Ungaria, cu contributia sefului Uniunii Mondiale a Ungurilor, Csoori Sandor, a Oficiului pentru maghiarii din afara granitelor, a Ministerului Culturii, a autoritatilor religioase si administrative ale zonei. Participarea studentilor a crescut, 184 din 10 tari.

In 1995, Scoala, sub acelasi patronaj cvasi-oficial, la care s-a adaugat si presedintele Consiliului Judetean Harghita, si-a orientat tematica asupra „descalecatului”, avand in vedere apropierea aniversarii sarbatoririi milecentenariului.

La noi in tara, Societatea de istorie maghiara este prezenta din 1994 organizand, o data pe an, simpozioane in Odorheiu Secuiesc sau la Miercurea Ciuc, cu concursul autoritatilor locale si cu participarea unor lideri ai minoritatii maghiare. In iunie 1995, Societatea a pus la punct „Intalnirea anuala a istoricilor”, la Miercurea Ciuc, manifestare de anvergura cu participare internationala. Intre Miercurea Ciuc si Tapolca s-a inaugurat o linie directa de autobuz, iar pcntru cursurile din acest an ale Scolii de istorie maghiara a Societatii din Zürich, care se desfasoara in august, tot la Tapolca, inscrierile se pot face la biroul presedintelui Consiliului Judetean Harghita.

In legatura cu asemenea activitati propagandistice, partea romana, pe al carei teritoriu se organizeaza foarte multe actiuni de acest tip, nu are nici o reactie. Artisti adevarati in confectionarea unor naratiuni istorice suprapuse celor reale, propagandistii unguri isi demonstreaza vocatia si in cazul acestei aniversari de 1100 de ani de ungurism in Europa Centrala, modificand istoria popoarelor de aici, in favoarea propriei imagini. Contactul cu romanii este complet falsficat.

Toate aceste preocupari istorice, legate de mia si suta de ani a ungurilor in Europa, dezvaluie vointa tenace de impunere, cu temei de „drept”, a dezideratului autonomiei, care, in fapt, este partial atinsa. Aceasta este miza politica a sarbatoririi din acest an si din aceasta perspectiva trebuie evaluata, ca o manifestare propagandistica care prin amploare si rasunet poate fi apreciata ca un moment de varf al strategiei intoxicarii utilizate cu maiestrie si consecventa de statul maghiar.

8. „Mana ascunsa”

Ideea conlucrarii unor forte care-si redistribuie zonele de influenta, intersectandu-se deasupra Romaniei si punandu-ne in situatia de prizonieri ai unui joc ascuns care ne joaca rezulta din anumite documente si pozitii ale unor importante personaje ale puterii mondiale. Sunt deja stiute partizanatele antiromanesti manifestate la cele mai inalte niveluri care nu isi pot capata explicatia doar ca urmari ale campaniei maghiare. Deseori, politicienii maghiari au lasat sa se inteleaga coniventa intereselor Germaniei cu ale Ungariei. Germania este astazi capelmaistrul Europei, iar Ungaria aspira la pozitia de vioara intai in partea aceasta a Europei cu pretentia necamuflata de a asigura cadrul extensiei influentei germane in Est. Vectorul revizionismului maghiar se organizeaza intr-un centru de putere cu nivel mult superior puterii statului maghiar. Aceasta ipoteza se converteste in premiza daca examinam un document publicat recent, in 1994, intr-o lucrare a unui cunoscut autor american in care se analizeaza posibilele configuratii geopolitice ale lumii in pragul mileniului al doilea39. In trecere, intr-unul dintre capitole, este rezumata o intelegere care priveste si Romania, incheiata intre Germania si Uniunea Sovietica, in septembrie 1990, la Geneva.

Pe scurt in continutul acesteia se consemneaza:

„Nu vor exista impotriviri fata de o separare a Cehoslovaciei.

Republica Ceha va deveni parte a sferei de influenta a Germaniei, in perspectiva, in 12-15 ani, urmand a fi eventual incorporata politico-regional.

Germania va compensa material Rusia pentru pagubele economice suferite prin pierderea influentei sale in Est.

Ungaria va fi lasata sa-si atinga tinta, respectiv sa-si recastige teritoriile pierdute dupa cel de-al doilea razboi mondial.

Germania va mari ajutorul economic catre Ungaria astfel incat standardul de viata sa fie mai ridicat decat in Cehoslovacia, ceea ce va face mai atractiva negocierea Ungariei Mari.
Rusia nu va obiecta asupra divizarii Iugoslaviei si a intrarii Croatiei si Sloveniei in sfera de influenta a Germaniei.

Germania nu se va implica in aranjamente cu Ucraina si statele baltice”.

Autorul citeaza ca sursa „Intelligence Digest”, prestigioasa publicatie de informatii. Tot in aceasta revista, in numarul din 30 iunie 1995, apare un studiu intitulat „Chestiunea Transilvaniei” in care, pomenindu-se acordul dintre Rusia si Germania, se considera ca orice actiune a Ungariei in problema Transilvaniei va constitui un sprijin pentru Rusia. Pentru rusi, pretentiile maghiare asupra Ardealului, servesc ca argument opozabil aspiratiilor Romaniei de reintregire.

Explicatia deseori invocata pentru a justifica grija preferentiala a Germaniei pentru Ungaria consta in descrierea contributiei Ungariei la reunificarea Germaniei. In data de 2 mai 1989, Ungaria a desfiintat reteaua dubla de sarma ghimpata electrificata care o despartea din 1966 de Austria. Era prima bresa in cortina de fier. La 25 august 1989, primul ministru ungar Miklos Nemeth si ministrul de Exteme Gyula Horn se intalnesc pe teritoriul RFG cu cancelarul Helmut Kohl si ministrul de Externe, Genscher, pentru a se consulta in chestiunea refugiatilor est-germani aflati pe teritoriul Ungariei. La data de 10 septembrie, Ungaria deschide frontiera asigurand un coridor de trecere pentru zeci de mii de est-germani catre vest, euforia declansata contribuind la precipitarea caderii zidului si la reintregirea Germaniei. Importantele efective ale Armatei Rosii stationate in Ungaria si RDG nu au miscat un deget.

Cateva luni mai tarziu, Horn primea Marea Cruce a Ordinului „Carol cel Mare de la Aachen”, cea mai mare decoratie germanica. Toata presa din Germania de Vest a elogiat nobletea, dezinteresul si generozitatea ungurilor40. Actul la care se refera autorul american pare a arunca o alta lumina asupra „dezinteresului” maghiar. Si, desigur, intr-o alta lumina putem privi si conjunctura in care se afla Romania, fie si daca ne gandim la masivele furnituri militare oferite Ungariei de catre Rusia si Germania, precum si 1a „bunavointa” cu care ne trateaza cele doua mari puteri.

9. Tactica falsei inocente si a falsei victimizari

O componenta importanta in strategia maghiara este efortul de a compune o anumita imagine asupra maghiarilor infatisati in postura de victime inocente. Setul de termeni folositi de unguri pentru a defini situatia minoritatii maghiare include aprecieri cum ar fi: „discriminarea rasiala fata de maghiari si holocaustul maghiarimii”41 continua, sustinandu-se ca in Romania minoritatea maghiara sufera „pogromuri”42, „se pulverizeaza”43, „mananca painea amara a deznationalizarii”44, „se confrunta zilnic cu intoleranta si xenofobia”, „pregatindu-se un nou val de romanizare”, prin „intimidarea si sanctionarea profesorilor maghiari”, cu „acte de acuzare tipic ceausiste”45, guvernul roman incercand „asimilarea metodica a maghiarimii din Transilvania”46, „minoritarii fiind asupriti si drepturile lor fiind reprimate”47. Astfel maghiarimea fiind in drept sa protesteze impotriva „lichidarii privatiunii de drepturi”, a „tendintelor de asimilare care s-au intensificat”, a „nationalismului (romanesc) extremist nedisimulat” si a „desconsiderarilor asteptarilor ei legitime”48. In ce-i priveste; maghiarii se considera „cea mai pasnica comunitate din Europa”49, „un grup etnic care a reprezentat totdeauna europenismul “50.

Directori de opinie aflati in centrele de influenta arunca asupra noastra o imagine deformata si surprinzatoare, ce favorizeaza punctul de vedere maghiar. Un Zbigniew Brzezinki sustine de exemplu in „Foreign Affairs” ca Transilvania este „locuita de mai multe miloane de unguri care au fost si sunt oprimati de romanii dominanti”51. Brzezinki, sotul fiicei dictatorului comunist Benes, a fost consilier al presedintelui Carter pentru securitate nationala, membru al Comisiei Trilaterale, fiind in continuare un personaj de mare influenta al politicii americane. „Foreign Affairs” este editata de Consiliul pentru Relatii lnternationale, for al puterii americane unde se traseaza directiile politicii externe americane, hotarandu-se implicit configuratia lumii. Tot in aceeasi revista in 1994 aparea celebra harta a lui Huntington, fost prim consilier a1 lui Brzezinki, in care teritoriul Romaniei este fragmentat de o granita arbitrara prin care Transilvania este atribuita Ungariei, temeiul invocat fiind apartenenta la un nivel diferit de cultura, civilizatie si spiritualitate, cel european.

Gesticulatia si retorica declarativa a maghiarilor invoca necontenit argumentul ca pretentiile lor izvorasc din modelul european democratic, dar in fapt atitudinea lor vadeste o conceptie contrara, ce pare sa aiba la origine o viziune etnocratica asupra natiunii, in vadit dezacord cu normele democratice.

Ei folosesc metoda autovictimizarii incercand sa impuna opiniei publice o fictiune grosiera – ideea ca ungurii, aducatorii de civilizatie, sunt obiectul unei continue persecutii, ca ei sunt un popor pasnic si inocent, cu toate ca istoria si prezentul demonstreaza fara dubiu ca maghiarii au fost aceia care au aplicat cele mai crunte discriminari si persecutii tuturor popoarelor cu care s-au aflat in contact.

Felul in care au procedat in 1700, de exemplu, in Transilvania cand au pus tunurile pe bisericile romanesti intr-o incercare barbara de a frange credinta ortodoxa a taranului roman, batjocura euharistiei in pedeapsa aplicata lui Doja, prin smulgerea carnii din trup, pentru a fi oferita hrana cu sila, masacrarea copiilor, batranilor si femeilor, a celor fara aparare in general, intr-o maniera salbatica nemaiintalnita in Europa, la Ieud, Ip si Trasnea si mai recent crimele savarsite in decembrie 1989, mai precis felul in care s-au distrat cu trupul unui amarat de militian taindu-i sexul, indesandu-i-1 in gura, taindu-i capul, sfasiindu-i membrele si apoi dandu-i foc in curtea casei sale, obligand copii si nevasta omului sa priveasca toate acestea, exprima pe de o parte ura bolnava, dar si adancul dispret fata de faptura omeneasca. Omul se numea Liviu Ceuchisan si singura sa vina era ca se numea roman, nu ca purta uniforma de militian deoarece alti militieni de origine maghiara nu au avut nimic de suferit. Un ungur, Ferencz lmre din Cristuru Secuiesc, a fost ucis pentru ca a incercat sa-si apere colegul roman. Tot pe acelasi motiv, fiind considerati tradatori pentru ca au incercat sa-si apere prietenii romani, au mai fost lichidati inca doi unguri.

In aceeasi maniera bestiala se incadreaza asasinarea lui Dumitru Coman din Odorhei, care a fost intai spanzurat si apoi zdrobit cu picioarele de ungurii incinsi intr-un ceardas indracit peste trupul romanului, omorarea in chinuri ingrozitoare a lui Gabi Danila din Zetca, uciderea bestiala a lui Aurel Agache, al carui trup a fost lasat mutilat timp de doua zile in plin centrul localitatii, familiei interzicandu-i-se sa-1 inmormanteze. Avea cinci copii care au fost obligati sa priveasca ce i se face tatalui lor. Criminalii care au putut fi identificati sunt astazi liberi.

Este curios ca nenumaratele crime maghiare consemnate de arhive, au aceasta caracteristica: sunt insotite de schingiuire si mutilare si se petrec asupra unor oameni dezarmati, fara aparare, preoti, copii, tarani, femei. Ce sens simbolic poate avea mutilarea trupului vrasmasului, oricat de mult l-ai uri? Sau ce trasatura de demnitate si curaj implica uciderea in bataie a unui om, tot politist roman, acum patru luni de catre cinci unguri? Si inca intr-un moment sacru, de Paste.

Incredibil, la Consiliul Europei inalte oficialitati din Ungaria au pretins ca un politist roman a provocat cinci tineri unguri, acesta fiind prezentat ca un caz de persecutie etnica la adresa minoritatii maghiare. In realitate, politistului Nicolae Botas, care lucra la motorul masinii sale, ungurii i-au trantit capota in cap si apoi urland “ma, tu de ce esti chel?”, l-au calcat in picioare pana n-a mai miscat, apoi au plecat bine dispusi mai departe in oras, sa se distreze. Procurorii care s-au ocupat de ancheta au declarat ca s-au facut presiuni asupra lor, iar Melescanu a fost obligat sa trimita la Consiliul Europei rezultatele anchetei penale.

Este locul sa subliniem aici actiunea sistematica de izgonire a romanilor din judetele Covasna si Harghita, ce face parte din operatiunea de purificare etnica si de luare sub control total a unor zone pe care si le revendica minoritatea maghiara. Semnificativ este si aspectul ca cei vizati au fost in primul rand romani a caror absenta este de natura sa prejudicieze grav comunitatea ramasa. Au fost preferati cei care activau in invatamant, cultura, biserica, justitie si economie, precum si cadre ale armatei si Ministerului de Inteme.

In Covasna de exemplu, in 1990, in 18 unitati economice si institutii importante au fost inlocuiti sefii acestora cu maghiari. Inspectoratele scolare din Harghita si Covasna au instiintat nominal un numar de cadre didactice de nationalitate romana (158 in Harghita si 258 in Covasna) ca datorita restrangerii activitatii catedrelor nu mai este nevoie de serviciile lor. O parte din preotii ortodocsi au lost determinati sa plece prin actiuni de devastare si profanare a bisericilor, cimitirelor si monumentelor romanesti. Cu monumentul lui Mihai Eminescu din Toplita mai ales au avut ce au avut, indarjindu-se asupra placii comemorative. Mitinguri unde se striga „Moarte valahilor!”, „Acum ori niciodata!”, „Ardealul la Ungaria! “, „Afara cu romanii imputiti!”, alte actiuni de molestare si intimidare a populatiei romanesti au contribuit la exodul romanilor din zona. Intrucat in mai multe localitati actele de evidenta a populatiei au fost distruse si cum in institutii si intreprinderi, functiile de conducere sunt detinute de maghiari interesati sa ascunda adevarul, nu s-au putut identifica cu precizie decat 1627 de romani care au parasit cele doua judete, dar se estimeaza la 3-4000 numarul real. Deja, in hartile difuzate recent in strainatate, proportia ungurilor din Transilvania apare complet falsificata. Covasna si Harghita figureaza, asa cum se doreste, probabil, ca fiind acoperite in procent de 90% de unguri (vezi: „Courrier International”, 10 sept. 1996).

In nenumarate imprejurari publice, liderii UDMR au insistat pe tema unei neprobate persecutii impotriva maghiarilor, prin tactica autovictimizarii urmarind cultivarea indignarii, maniei si sentimentului legitimei aparari la nivelul intregului grup minoritar, odata cu procesul culpabilizarii apriorice a „majoritarilor”. In cazul lui Tokes, autovictimizarea a luat forme de un comic atroce cum a fost cazul unui episod, petrecut in aprilie, cand acesta a pretins ca a fost tinta unui atentat, deoarece a aflat ca s-au gasit niste grenade intr–un loc pe unde ar fi trecut si el, in Ungaria, la Nagykanizsa. Ministrul de Interne ungar, Gabor Kuncze in persoana, a lamurit afirmatia lui Tokes, aratand ca intr-adevar, au fost gasite niste grenade intr-o curte, la 100 metri de o biserica pe care a vizitat-o pastorul, atata doar ca intamplarea s-a petrecut la doua zile dupa ce Tokes a plecat de acolo.52

Elita conducatoare a UDMR, subgrup cu rol cheie in manipularea minoritatii maghiare, s-a straduit prin toate mijloacele sa creeze un climat de revolta fata de statul roman, utilizand o tehnica clasica a provocarii, pentru a solidariza intreaga colectivitate impotriva presupusei represiuni a autoritatilor. Chiar daca nu toti membrii minoritatii maghiare impartasesc vederile conducerii UDMR, coeziunea interna a grupului ii indreapta pe toti in aceeasi directie, impusa de opinia indusa grupului de catre subgrupul dominant. Liderii maghiari, ce manipuleaza si isi adjudeca sume uriase de bani ridicate in numele minoritatii maghiare, controland opinia, intensificand si exploatand frustrarile si nemultumirile comunitatii, alimenteaza neincetat premizele confruntarii cu romanii, incitand la actiune directa impotriva statului si mobilizand unitar intreaga minoritate pe linia unor revendicari cu aparenta legitimitate, ce slujesc de fapt interesele altor state.

Acest subgrup este dusman nu numai al statului roman, ci si mai ales dusmanul propriei colectivitati pe care o impinge pe calea intolerantei si secesiunii, speculand sentimentele nationaliste, in interes propriu si personal, servind totodata puteri interesate in destabilizarea regionala a Balcanilor. In ce masura au temei necontenitele jeluiri pe tema „persecutiei” pe care ar indura-o ungurii din Romania se poate judeca din datele statistice ce contureaza conditia minoritatii maghiare.

10. Conditia minoritatii maghiare din Romania

Cadrul legal: Constitutia Romaniei.

Articolul 6 – Dreptul la identitate

(1) Statul recunoaste si garanteaza persoanelor aparitinand minoritatilor nationale dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase.

Articolu132 – Dreptul la invatatura

(3) Dreptul persoanelor apartinand minoritatiilor nationale de a invata limba materna si dreptul de a putea fi instruite in aceasta limba sunt garantate.

Hotararea Guvernului Romaniei nr. 461 din 30 iunie 1991 privind organizarea si functionarea invatamantului in Romania.

Preambul: (…) Cetatenilor apartinand minoritatilor nationale li se asigura in cadrul programelor scolare, predarea limbii materne si a altor discipline de educare si formare, de cunoastere a traditiilor istorice si culturale, in vederea pastrarii si dezvoltarii patrimoniului cultural national.

Articolul 41: Copiilor si elevilor din randul minoritatilor nationale li se asigura conditii de pregatire generala in limba materna, ca si a celor de nationalitate romana. Articolul 42: In localitatile cu populatie din randul minoritatii nationale pot functiona gradinite, scoli primare si gimnaziale, licee, scoli normale, clase, grupe sau sectii cu predare in limba materna.

10.1. Invatamantul in limba maghiara

Minoritatea maghiara cuprinde 1 620 199 unguri53. Invatamantul in limba maghiara este organizat in 2437 unilati si sectii (peste 300 in plus fata de 1989) de invatamant prescolar, primar, gimnazial, liceal, profesional si postliceal, reprezentand 8,3% din intreaga retea a invatamantului preuniversitar romanesc. In anul scolar 1992/1993 procentul unitatilor si sectiilor cu predare in limba maghiara era de 8,1% din reteaua preuniversitara (ponderea minoritatii maghiare fiind de 7,1 % din totalul populatiei Romaniei). Copiii si elevii care invata in aceste unitati reprezinta 4,6% din totalul populatiei scolare din Romania. Astazi, fata de situatia de dinainte de 1989, numarul unitatilor si sectiilor a crescut cu 283.

Pe categorii de invatamant in anul scolar 1992/1993 statistica arata astfel: Invatamant prescolar: total tara – 12 603 gradinite (11 977 unitati si 626 sectii) din care 1070 gradinite (589 unitati si 481 sectii) cu predare in limba maghiara, frecventate de 49 255 copii. In 1989 erau cu peste 2600 de copii mai putin in invatamantul prescolar. Invatamant primar: 6149 scoli (5999 unitati si 150 sectii) din care 407 scoli (329 unitati si 78 sectii) cu predare in limba maghiara, avand inscrisi 60 726 elevi.

Invatamant gimnazial: 7630 scoli (7103 unitati si 527 sectii) din care 696 (241 unitati si 455 sectii) cu predare in limba maghiara frecventate de 68 153 elevi.

In invatamantul primar si gimnazial numarul elevilor a scazut fata de 1989 cu aproape 18 000, dar la nivel national scaderea efectivelor scolare a reprezentat un minus de peste 280 000 de elevi. In schimb in invatamantul profesional numarul elevilor de limba maghiara a crescut cu aproximativ 6300 fata de 1989.

Invatamant liceal: 1238 1 licee (1 108 unitati si 130 sectii) din care 151 (33 unitati si 118 sectii, cu 11 sectii in plus fata de 1989) in limba maghiara, cu 31 196 elevi. Invatamantul postliceal cuprinde 12 unitati cu 1021 elevi.

Numarul total de copii si elevi: 202 545. Ca o observatie interesanta merita mentionat ca numarul elevilor din invatamantul liceal maghiar a ramas constant in timp ce la nivel national numarul elevilor a scazut. Numarul liceelor pedagogice cu clase de limba maghiara ce pregatesc cadre didactice pentru invatamantul prescolar si prirnar a crescut de la doua, inainte de 1989, la sapte in 1992. S-a reinfiintat invatamantul liceal sanitar cu predare in limba maghiara in cinci licee, doua unitati exclusiv maghiare si trei sectii maghiare in cadrul altor unitati scolare.

In invatamantul universitar in anul 1992 erau cuprinsi 8777 studenti, cu 1686 mai multi decat in 1989. In anul universilar 1995/1996 studiaza peste 1000 de studenti de origine maghiara din Romania in Ungaria. Studentii de origine maghiara pot studia in limba materna unele discipline la Universitatea “Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, in Targu Mures la Institutul de Medicina si Farmacie si la Institutul de teatru „Szentgyorgy Istvan”. In Cluj s-au infiintat noi grupe in limba maghiara la matematica, fizica, chimie, istorie, etc. la alegerea cadrelor didactice in posturile de conducere ale universitatii s-a folosit principiul „discriminarii pozitive”, in favoarea maghiarilor desigurs¢.

In invatamantul cu predare in limba rnaghiara functioneaza 14 487 cadre didactice, mai mult de 8%, din totalul cadrelor didactice pe tara. Conducerea invatamantului cu predare in limba rnaghiara este asigurata de cadre didactice de etnie maghiara. Astfel in reteaua scolara din judetele Covasna, Harghita, Mures, Timis, Bihor, Satu-Mare, Cluj, Arad, activau in toate liceele care functioneaza ca unitati sau sectii cu predare in limba maghiara, 1298 directori si 229 directori adjuncti de etnie maghiara. Inspectorii generali din inspectoratele de invatamant din Covasna si Harghita sunt maghiari. Judetele Mures, Arad, Rihor au cate un inspector general adjunct maghiar. In Secuime se preconizeaza infiintarea unei universitati, pe baza de fundatie, fiind solicitat sprijinul Ministerului Culturii maghiarSS. Tinerii ceangai beneficiaza de programe de studii la facultatile din Ungaria, iar o forma particulara de invatamant superior s-a pus deja la punct in Odorheiu Secuiesc la Institutul pentru Tehnica Informatica, care functioneaza cu sprijinul institutului de profil „Cabo Denes” din Budapesta. Institutul budapestan a mai deschis sectii, prin transfer in orase ca Oradea, Cluj, Sfantu Gheorghe, urmand a se obtine acreditarile56. Mai exista fundatii cum ar fi Boloni Farkas, ce se preocupa de sustinerea invatamantului preuniversitar al economistilor maghiari, asigurand specializari la Budapesta tinerilor economisti. Costul a cinci semestre de pregatire era de un milion de forinti pentru fiecare student.

10.2. Viata religioasa

Populatia Romaniei, dupa datele din 1992, este 86,8% ortodoxa, 5,1% romano-catolica, 3,5% reformata, l % greco-catolica si 3,6% apartin altor religii. Romano-catolicii sunt in proportie de 57,6% maghiari, 31,1% romani si 6,1% germani.

Credinciosii maghiari din Romania au aproape 2000 de biserici si case de cult, asistenta fiind asigurata de 1700 de preoti, pastori, predicatori. Asigurarea serviciilor de cult este mai buna la maghiari decat la credinciosii ortodocsi romani, care nu beneficiaza nici pe departe de conditiile pe care le au credinciosii unguri.

Cultul reformat, compus in exclusivitate din maghiari, numara 801 580 credinciosi. Maghiarii romano-catolici numara aproximativ 800 000 credinciosi, unitarienii, 76 000, cultul evanghelic sinodo-prezbiterian, aproape 20 000, baptistii, l2 000, adventistii de ziua a saptea, circa 10 000, penticostalii, 1000 si crestinii dupa evanghelie, pana in 400 de credinciosi.

Bisericile cu credinciosi maghiari detin urmatoarele scoli si institute teologice:

– sase seminarii romano-catolice, la Timisoara, Oradea, Satu-Mare, Alba-Iulia, Miercurea-Ciuc si Carei;

-cinci seminarii reformate la Cluj-Napoca, Oradea, Zalau, Satu-Mare, Aiud;

– cate un seminar unitarian, baptist, adventist la Cluj-Napoca;

– o scoala superioara de cantori si invatatori la Targu-Mures. Invatamantul superior religios:

– institute sau facultati teologice romano-catolice in Timisoara, Oradea, Satu-Mare, Alba-Iulia;

– facultate teologica reformata in Oradea;

– institut teologic protestant cu sectiile: reformata, unitariana, evanghelic-luterana.

In toate aceste scoli si institute predarea se face in limba maghiara. Statul roman acopera integral salariile personalului didactic din scolile teologice si o parte din salariile clerului si de asemenea aloca fonduri de la buget pentru repararea bisericilor. Bisericile editeaza in limba materna carti si manuale religioase, publicatii, iar biserica reforrnata are o tipografie proprie la Cluj-Napoca. Minoritatea maghiara are o puternica marca spirituala, iar reteaua de rezistenta a comunitatii maghiare o constituie biserica si liderii religiosi, mai putin institutiile laice si liderii laici. Factorii de autoritate in colectivitate sunt intotdeauna liderii spirituali, influenta liderilor politici fiind subordonata celor religiosi. Asa se explica si ascendentul lui Tokes asupra tuturor conducatorilor politici ai minoritatii maghiare.

10.3. Institutii culturale

Minoritarii unguri sunt inzestrati cu trei teatre de stat maghiare la Timisoara, Cluj-Napoca, Sfantu-Gheorghe, iar la teatrele de stat din Oradea, Targu-Mures, Satu-Mare, au sectii in limba maghiara. La Cluj-Napoca functioneaza o Opera maghiara de stat. La Miercurea-Ciuc dispun de un teatru subventionat de stat si mai au alte patru sectii subventionate de stat la teatrele de papusi din Oradea, Satu-Mare, Cluj-Napoca, Targu-Mures. Statul mai suporta trei ansambluri folclorice: „Muresul” cu sectie maghiara, „Harghita”, la Miercurea-Ciuc si „Haromszek” la Sfantu Gheorghe.

Teatre maghiare de amatori sunt in Arad, Oradea, Bistrita, Sfantu-Gheorghe, Odorheiu-Secuiesc, Baia-Mare, Zalau, Lupeni, Cristunz. In centrele universitare din Timisoara, Brasov, Cluj-Napoca functioneaza grupuri teatrale studentesti. Mai exista peste 200 de formatii de dansuri populare, coruri, orchestre, cenacluri literare, cercuri artistice in toate zonele locuite de maghiari si desigur biblioteci, case de cultura, muzee etnografice si de arta, galerii de pictura, case memoriale, camine.

Pe langa acestea, minoritatea maghiara manifesta o predispozitie in a se asocia, fiind inregistrate peste 300 de asociatii, fundatii, societati profesionale, culturale, confesionale, obstesti, de tineret si de femei. Cele mai multe organizatii ale maghiarilor se afla in judetele Covasna (89), Cluj (75), Bihor (27), Harghita (21), Satu-Mare (18), Salaj (14) dar de buna seama ca cele mai importante se afla la Bucuresti – una, a „societatii deschise”, si alta, a „dialogului social”.

In general, asociatiile de mai sus se afla in strans contact cu autoritatile din Ungaria, cu Uniunea Mondiala a Ungurilor si cu alte oficii maghiare si sustin neconditionat linia politica a UDMR. Pornind de la conceptul de mentinere a natiunii culturale, guvernul maghiar acorda un insemnat suport financiar UDMR, formand pedagogi, sprijinind centrele metodologice, editurile, difuzand masiv carti din Ungaria in Ardeal. Dupa afirmatiile lui Magyar Balint, ministrul Culturii si Invatarnantului din Ungaria, in 1996, „a crescut considerabil – si ca valoare reala – suma destinata sprijinirii maghiarimii din Transilvania.

10.4. Activitatea editoriala in limba maghiara

In Romania sunt pana in prezent 84 de edituri specializate in productia de carte in limba maghiara. Dintre acestea, la Ministerul Culturii sunt inregistrate 59, restul apartinand unor societati comerciale in al caror obiect de activitate intra si tiparirea de carte. Cele mai multe edituri, se afla in judetul Cluj – 22 – majoritatea in Cluj-Napoca. Urmeaza 14 edituri in Harghita, 10 in Bihor, 9 in Bucuresti, 8 in Covasna, 6 in judetul Brasov, 5 in Mures etc. In afara de edituri minoritatea maghiara mai dispune si de 10 tipografii, de 14 librarii specializate in desfacerea exclusiva a cartii maghiare si de centre de primire, stocare si raspandire a cartii maghiare tiparite in Rornania sau venite din Ungaria, cele mai importante fiind Farkas Akademia, din Sfantu-Gheorghe, si clubul Prietenii Cartii, din Timisoara.

Intrucat nu detinen date recente cu privire la productia actuala de carte maghiara vom arata, pentu a avea o imagine cat de cat ilustrativa, cateva cifre dinainte de 1989. Astfel, exceptand cartea scolara si extraeditoriala, in perioada 1948-1989, in Romania s-au tiparit peste 10 000 de titluri in limba maghiara – literatura beletristica si stiintifica, traduceri, carte tehnica, carte pentru copii, albume etc. – totalizand un tiraj de 79 858 000 exemplare, respectiv 90 496 coli editoriale. Numai editura Kriterion, infiintata in 1970, a tiparit in primii 10 ani de activitate 2472 de titluri, insumand un tiraj de 24 421 530 exemplare.

10.5. Presa in limba maghiara

Inainte de 1989 apareau 31 de publicatii periodice in limba maghiara – cotidiene, saptamanale, bilunare, lunare, cu urmatoarele tiraje totale: 76 000 000 in 1968, 82 000 000 in 1975, 83 000 000 in 1989. Se mai tipareau in plus calendare, almanahuri, suplimente literar-artistice, reviste pentru copii. Ca o nota de retinut, in 1989, in Transilvania, apareau 9 saptamanale cultural-artistice in limba maghiara si doar 8 (opt) in limba romana.

Din 1989 si pana azi s-au editat circa 200 de publicatii periodice in limba maghiara. Asa cum s-a intamplat si in presa romaneasca, o buna parte din publicatii au iesit de pe piata, colectivele de ziaristi concentrandu-se la publicatiile cu rnai mare impact, presa in limba rnaghiara castigand in coeziune si audienta. Conform statisticilor IMAS din 1994, 1995, 1996, majoritatea populatiei de limba maghiara nu deschide niciodata un ziar romanesc (procentele oscileaza intre 5,5% si 72% la cotidiene; cei care citesc des ziarele romanesti centrale reprezinta un procent de 4-12%). Ca atare, principalul formator de opinie il constituie presa de limba maghiara.

La inceputul anului 1995 presa maghiara numara 74 de publicatii, din care: 11 cotidiene, 13 saptamanale, 38 bilunare, lunare, trimestriale si 12 cu aparitie neregulata. Peste 80% din publicatii sunt concentrate in cinci judete si in Bucuresti dupa cum urmeaza: 23 in Cluj, 10 in Harghita, 7 in Bihor, 6 in Covasna, 5 in Bucuresti, 3 in Satu-Mare. Cinci dintre acestea sunt subventionate de statul roman. Factorul de acoperire al teritoriului ocupat de vorbitorii de limba maghiara este important. Pe o suprafata mica ca intindere apar foarte multe publicatii, densitatea presei contribuind la omogenizarea opiniei minoritarilor.

Toate acestea promoveaza linia politica a UDMR, astfel incat aceasta formatiune politica dispune de cea mai puternica retea de presa, cea mai variata si mai bine organizata, depasind cu mult orice alt partid romanesc, inclusiv partidul de guvemamant. Ba chiar, fara exagerare, se poate aprecia ca UDMR dispune de o putere mediatica mai mare decat a tuturor partidelor din Romania luate la un loc.

10.6. Mijloace audio-vizuale in limba maghiara

Televiziunea romana transmite in limba maghiara 3 ore pe saptamana. Studiourile teritoriale din Arad, Oradea, Cluj, Satu-Mare au si sectii in limba maghiara.

Posturile teritoriale ale Radiofuziunii de la Timisoara, Cluj-Napoca si Targu-Mures transmit saptamanal emisiuni care totalizeaza 32 de ore la Targu-Mures si respectiv Cluj-Napoca si 8 ore la Timisoara. La postul teritorial din Brasov exista o sectie in limba maghiara. Pe langa acestea, mai functioneaza 5 posturi particulare de radio in limba maghiara, cu emisiuni ce totalizeaza 78 de ore pe saptamana, precum si 26 de posturi particulare de televiziune (inclusiv cu transmisie prin cablu), care transmit, in total, 1048 ore pe saptamana. Minoritatea maghiara este racordata prin reteaua prin cablu si prin parabolice, direct la posturile TV din Ungaria, din care unele au emisiuni speciale destinate ungurilor de peste granite. TV Duna, televiziune publica independenta cu aceeasi pondere si importanta ca si televiziunea maghiara, sustin ca cei mai multi telespectatori din afara Ungariei sunt din Transilvania, peste un milion.

10.7. Reprezentarea politica

La alegerile din 20 mai 1990, UDMR a obtinut 10 senatori si 29 deputati, fiind a doua forta parlamentara din tara.

In 1992, UDMR a realizat 39 de mandate: 12 senatori si 27 deputati. In aproape toate birourile si comisiile permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului sunt parlamentari unguri precum si in delegatiile permanente ale Romaniei la organizatii si organisme internationale – NATO, UE, OSCE, CIS s.a.m.d.

La alegerile locale din iunie 1996, UDMR a obtinut 121 de primari (a doua forta dupa PDSR), 133 de consilieri judeteni si 2409 mandate de consilieri locali. Fata de masa electoratului cu drept de vot (17 737 425) proportia voturilor exprimate in favoarea UDMR este urmatoarea: la primari – 2,44%, la consilieri locali – 3,34%, la consilieri judeteni – 3,40%. UDMR-ul a pierdut un post de primar la Miercurea Ciuc si 36 de mandate de consilieri in Covasna, ocupate tot de unguri, dar nu din UDMR. Acestia urmeaza insa programul UDMR. Fata de 1992, UDMR a pierdut 181 000 voturi datorita aparitiei candidatilor independenti si a absenteismului. Proportia participarii maghiarilor la vot nu a fost mai mare decat a intregii societati romanesti60. Mai este important de subliniat un privilegiu de care dispun cetatenii de origine maghiara, din punct de vedere politic, conferit prin legea partidelor, care prevede dreptul de a participa la alegeri ca minoritate fara a fi nevoie sa prezinte liste de sustinatori din 15 judete, asa cum sunt obligate celelalte partide, desi Constitutia spune ca cetatenii Romaniei sunt egali in fata legii.

UDMR-ul joaca un rol politic important nu numai in Romania, ci si in Ungaria, partidele politice maghiare legitimandu-se si prin preocuparea pr-imordiala pentru problema maghiarilor din Romania. Marko Bela „moderatul” care sustine ca „Ardealul este al celor care il locuiesc”, are o prezenta in mass-media din Ungaria mai puternica decat a tuturor politicienilor unguri fiind cotat ca personalitatea cea mai populara din Ungaria. Tokes isi permite sa mustre cu violenta guvernul rnaghiar ori de cate ori crede de cuvinta si parerile sale sunt urmarite cu grija. Si in sanul UDMR se regasesc liniile politice din interiorul Ungariei in sensul ca exista o polarizare a grupurilor si liderilor atasati uneia sau alteia dintre orientarile de stanga sau de dreapta ale campului politic din Ungaria. Unele dintre confruntarile din interiorul UDMR s-ar putea sa aiba si aceasta explicatie.

Pragmatismul este o particularitate specifica a jocului politic al UDMR si alegerile locale au evidentiat acest aspect cu claritate. In pofida deselor dezmintiri au existat targuri cu PDSR, scopul fiind obtinerea cat mai multor locuri de decizie in consiliile judetene si orasenesti, acolo unde nu pot avea singuri controlul total. Ca un fapt fara precedent in politica romaneasca, una dintre medierile dintre PDSR si UDMR a fost executata de insusi ambasadorul Americii, dl. Moses, care a cerut la Cluj ungurilor unirea fortelor cu PDSR-ul pentru a scapa de Funar. Cand au considerat profitabil au tratat fara complexe si cu fostii al iati din Conventic. Ca o bagatela se poate retine ca in ianuarie 1990 Ion Iliescu se afla in topul preferintelor maghiare deoarece le prornisese „drepturi colective”, zic ei6t. Intr–adevar declaratia FSN din 5 ianuarie 1990 promitea minoritatilor o lege speciala si un minister si folosea formularea de drepturi individuale si colective62. Astazi Petre Roman si ai lui sunt cei mai iubiti de unguri, declaratia de la Oradea a PD-ului afirmand puncte de vedere pe placul maghiarilor iar Severin a avut pozitii identice cu Frunda la Consiliul Furopei, ba chiar pe undeva mai exagerate in directia interesului maghiar.

Pentru a completa imaginea situatiei politice a minoritatii maghiare trebuie adaugata si precizarea ca in acest an Gyorgy Frunda candideaza la presedintie din partea UDMR. Cum intrecerea pentru scaunul de presedinte va fi foarte stransa procentele lui Frunda vor fi hotaratoare pentru a inclina halanta victoriei. Practic rolul lui Frunda este asemanator cu al lui hebed in alegerile din Rusia. Intrarea in cursa electorala prezidentiala este cea mai insemnata mutare politica a UDMR. Ungurii au astfel posibilitatea de a decide cine va conduce Rornania. Este de asteptat ca in schimb sa ceara si sa obtina de la cel care va invinge prin contributia lor un castig pe masura. Pe langa locul fruntas pe care il are UDMR in administratia locala (locul 2 pe tara la primarii, 4 la consilieri) se va adauga probabil si un loc semnificativ in viitoarea administratie de stat.

O ultima observatie mai avem cu privire la finantarea UDMR-ului. Se stie ca cea mai mare parte a logisticii UDMR este concentrata pe un teren asa-zis cultural. Toate asociatiile si publicatiile maghiare primesc sprijin si bani din Ungaria. Toate sustin linia UDMR. Statul roman, prin Consiliul pentru minoritati, aloca UDMR 200 de milioane de lei si subventioneaza cinci dintre revistele maghiare. UDMR-ul s-a preocupat cu atentie si de problema privatizarii „elaborand un plan strategic si tactic pentru a putea oferi membrilor sai informatii de specialitate si directive tehnice pentru utilizarea titlurilor de valoare.”t’3 Tokes a cerut ungurilor sa se grabeasca sa-si depuna cupoanele acolo unde le recomanda specialistii UDMR, urmand ca un sfert sau chiar 100% din actiuni sa fie cedate Bisericii reformate.

Este interesant de mentionat in perspectiva relatiilor interetnice un numar de reprezentari ale romanilor si maghiarilor din Romania fata de o serie de teme cc constituie fundalul incordarii dintre minoritatea maghiara si romani64, statistici care pot fi interpre-tate si pentru a aprecia profunda ruptura dintre vederile romanilor si ale politicienilor care it reprezinta, angrenaii intr-un joc politicianist ce ignora interesele romanesti.

Astfel in timp ce 83% dintre romani considera ca autonomia locala ceruta de UDMR este o solicitare exagerata, 58% dintre maghiari considera pretentia rezonabila. Doar 24,2% dintre romani cred ca UDMR doreste cu adevarat reconcilierea romano-maghiara si doar 4% au o parere buna despre UDMR. Marea majoritate a romanilor, 82,5%, apreciaza pretentiile UDMR cu privire la autonomia locala ca fiind exagerate. Numai 10% dintre romani nu cred ca UDMR nu face in Parlament politica Ungariei si doar 13% nu sunt convinsi ca UDMR nu desfasoara in Parlament activitate antiromaneasca.

68% dintre romani considera ca Ungaria are pretentii exagerate in legatura cu felul in care trebuie tratati maghiarii din Romania. Doar 6% dintre romani nu sunt convinsi ca Ungaria nu va renunta niciodata la pretentiile asupra Ardealului. Ca potential al sursei de conflict, pentru romani, Ungaria este pe primul loc cu 56%, Rusia pe locul doi cu 42%, Ucraina pe locul trei cu 25%.

10.8. Familia maghiara

Intregind imaginea minoritatii maghiare, adaugam cateva date statistice cu privire la familiile mixte, necesare pentru a dobandi o perceptie mai precisa a raporturilor interetnice. In 1992 din 5,7 milioane cupluri familiale inregistrate, cu sau fara copii, 2,9% erau famili mixte din punct de vedere al aparteneniei religioase, in total 166 000 familii. 3% dintre acestea sunt familii mixte din punct de vedere etnic. 94 400 familii sunt romano-maghiare. In 48 969 familii sotul este roman si sotia maghiara. In 25 689 familii copiii sunt considerati de nationalitatea tatalui, deci romana, iar in 5 530 familii, copiii au nationalitatea mamei, deci maghiara.

Din 45 444 familii ii care sotul este maghiar si sotia romanca, in 11 248 cazuri, copiii au nationalitatea tatalui, in 19 415 familii copiii au nationalitatea mamei. Ramane un rest pentru care statistica nu precizeaza nuanta etnica. In afara familiilor mixte mentionate mat sunt inregistrate 356 832 familii de maghiari.

George RONCEA

EUXIN

NOTE:

1. 14.08.1992 Interviu TV Ungara, Autonomia si minoritatile, o dezbatere necesara -Document al mesei rotunde a partidelor politice din 31.05.1995.

2. Magropress, nr. 77, pag. 9.

3. Magropress, nr.74, pag. 7.

4. Adevarul, 1785, 6 febr. 1996.

5. Vremea, 860,2-3 mart. 1996.

6. Adevarul 1835, 4 apr.; Jurnalul national, 913, 29 mai 1996.

7. Magropress, nr. 74, pag.15.

8. Evenimentul Zilei, 1238, 20 iulie 1996.

9. Magropress, nr. 51, pag.45.

10. Magropress, nr. 52, pag. 30.

11. Magropress, nr. 51, pag. 18.

13. Jurnalul national, 982, 17 aug.

14. Mediafax, 23 aug.; M. Stratulat, pag. 352; Adevarul, 1951, 21 aug. 1996.

15. Magropress, nr. 69, pag.34.

16. Mediafax, 21 aug.

17. Magropress, ur. 70, pag.13.

18. Magropress, ur. 75, pag. 57.

19. Magropress, nr. 69, pag.42.

20. Magropress, nr. 67, pag 32.

21, Magropress, nr.52, pag. 32.

22. Erdely Magyarsag, 8, 1991.

23. Adevarul, 1926, 23 iulie 1996.

24. Ziua, 524, 7 mart. 1996.

25. Curierul national, 1582, 23 mai 1996.

26. Tineretul liber, 90/1826, 19 apr. 1996

27. Central European Economic Review, vol. IV, nr. 2, mart. 1996.

28. Adevarul, 1834, 3 apr. 1996.

29. Evenimentul Zilei, 1140, 25 mar. 1996.

30. Raport SRI 1993-1994, cap. 2, pag. 25, 26, 28.

31. Adevarul, 1796, 19 ian. 1996.

32. Magropress, nr. 70, pag. 44.

33. Magropress, nr. 69, pag. 58.

34. Curierul national, 1634, 23 iulie 1996.

35. Mediafax, 23 aug. 1996.

36. Curierul national, 1645, 8 aug. 1996.

37. Romania libera, 1935, 7 aug. 1996.

38- Ziua, S 17, 28 februarie 1996

39. Pal Lindsey, Planet Earth -1000 iLD., I’d. Western Front, 1994, pag. 224.

40. Ziua Magazin, 26, 27 iul. 2 aug. 1996.

41. Mediafax, 15 aug. 1996.

<12. Magropress, nr. 52, pag. 43.

43. Magropress, nr. S 1, pag. 19.

44- Magropress, nr. S 1, pag. 32.

45 Magropress, nr. 77, pag. 52.

40, Magropress, nr. 77. pag. 47.

47. Magropress, nr. 57, pag. 4.

48. Magropress,nr. 75, pag. 16.

49. Magropress, nr. 52, pag. 28.

50. Magrolxcss, nr. 77, pag. 35.

S 1. C. Badea, In imaginea mileniului, Ltd. (iranada, 1996, pag. 120, 52. Ziua, 558, 18 .rpr. 1996.

53. Mihai Stratulat, Revizionism si neorevizionism ungar, Ed. Globus, Bucuresti, 1994; Guvemul Romaniei, Invatamantul cu predarea in limbile minoritatilor nationale din Romania, 1996.

54. Magropress, nr. 67, pag. 84.

SS. Magropress, nr. 71, pag. 25.

SG. Magropress, nr. 52, pag.S3.

57. Magropress nr. 52, pag. 34.

58. Magropress, nr. 67, pag 48.

59. Magropress, ur. 7l, pa g. 40.

60. Magropress, nr. 77, pag. 30.

61. Magropress, nr.7l, pag. 14.

62. Magropress, nr- 74, pag. 44.

63, Magropress, nr. 67, febr. pag 41.

64. Sondaj IMAS, Relatiile interetnice in Romania. 1994 – 1996: Barometru de opinie publica realizat de Institutul de Cercetare a calitatii si vietii, Bucuresti 1996; I•ereuc Cilatz, Minoritati in Europa Centrala, Europa Institut Budapest, Budapesla 1993.

65. Romaniai Magyar Szo, 1704, 28 iunie 1995.

Moartea colonelului post mortem Aurel Agache