Gabriel Liiceanu a fost acuzat de plagiat de niste ciudati, chiar in ziua mitingului pro-Macovei.
Nu vreau sa-si inchipuie nimeni ca as fi adeptul ideii ca un Liiceanu nu poate fi contestat sau atacat. Gabriel Liiceanu insusi nu se fereste sa scrie polemic, iar in ultima vreme ia din ce in ce mai des pozitie in chestiuni care tin de politica, incit se putea astepta la contraatacuri. Iata insa ca, chiar in ziua martisorului pentru Monica Macovei, un ziar central il ataca pe prima pagina, la care se adauga alte doua in interior. Titlul spune, cred, totul despre calitatea acestui atac: „Liicheanu“. Acest calambur abject a aparut prima oara, daca nu ma insel, in „Romania Mare“, revista care a publicat in 1990 faimoasa lista neagra a intelectualilor care ar fi trebuit executati, lista in care figura si Gabriel Liiceanu, la loc de frunte. De la executia fizica s-a ajuns la incercarea de linsaj moral comisa ieri de un ziar cu pretentii. Autorul nu este o celebritate in lumea intelectuala, nu este nici macar un ziarist foarte cunoscut. N-o sa ma ostenesc sa-i reproduc numele, ci doar citeva coordonate. E vag ziarist si mai vag scriitor craiovean, directorul unui obscur periodic „Cartel“. In sprijinul sau sare, prezentat ca o autoritate, un concitadin, scriitor si el, vezi bine, carti multe, faima putina, si care se recomanda ca membru al Grupului de la Paltinis. Or, la Constantin Noica se perindau, in ultimii sai ani de viata, tot soiul de ipochimeni. Unii dintre ei s-au autoproclamat apoi, fraudulos, paltiniseni.
Insul cu pricina e liber sa se pretinda si discipol al lui Socrate. Un ziar cu pretentii nu reproduce insa elucubratiile oricui, ca pe niste mari dezvaluiri. Exista o specie de ziaristi, refuzati de talent, care se straduiesc sa-si faca nume incercind sa spurce, fara jena si fara probe, personalitati care au patruns in constiinta publica. Unii isi tiparesc dejectiile in foi pe care nu le citeste nimeni, altii propun „dezvaluiri incendiare“ ziarelor centrale. Mai totdeauna sint refuzati, deoarece tehnicile de apucat astfel celebritatea de picior nu-i pacalesc nici macar pe incepatori. Cind un ziar se leaga la cap cu asemenea colaboratori, n-o face nici din naivitate, nici din criza de subiecte. Ci cu un anumit interes. In cazul Liiceanu, interesul pare sa fi fost acela de a da greutate unui articol mai mic, semnat de un membru al redactiei si intitulat „Intelectualii «rosii» manipuleaza Romania“ in care sint atacati toti cei care si-au anuntat participarea la Martisorul anticoruptie, ONG-uri si personalitati ale societatii civile. Pe primul loc la capitolul infieratilor se afla, exact, Gabriel Liiceanu. Altfel, ziarul se fereste sa dea dreptate vreuneia dintre acuzatiile monstruoase ale celor doi colaboratori: plagiat, disidenta inventata, tradare etc. Doar le publica, incercind, chipurile, sa se tina la distanta de aceste murdarii. Zadarnice si la fel de murdare precautii.
Cotidianul / 28.02.2007 / Cristian Teodorescu