Scriitoarea Gabriela Adamesteanu, criticul Mircea Iorgulescu si istoricul Andrei Pippidi sunt banuiti ca au colaborat cu Securitatea.

Potrivit Asociatiei Civic Media, cunoscuta scriitoare ar fi semnat un angajament inainte de 1989. „Din surse foarte bine informate, o alta persoana din Grupul pentru Dialog Social care a avut legaturi stranse cu Securitatea, pe langa preotul Justin Marchis si Sorin Antohi, este Gabriela Adamesteanu. Daca doamna Gabriela Adamesteanu mai are vreo bruma de constiinta, ii asteptam confesiunea publica”, lanseaza apelul membrii asociatiei, in frunte cu ziaristul Victor Roncea.

Acesta a pornit recent campania „Voci curate” pentru deconspirarea formatorilor de opinie si universitarilor. Gabriela Adamesteanu a refuzat sa comenteze acuzatiile, preferand sa astepte probele. „Nu vreau sa fac comentarii. Nu am lucrat cu Securitatea. Am refuzat de mai multe ori sa lucrez cu ei, pentru ca mi-au propus, intr-adevar. Nu ma grabesc, nu vreau sa intru in polemica cu cineva ca Victor Roncea, astept sa vad ce probe aduc”, a declarat scriitoarea.

Fost redactor-sef al revistei de analiza politica „22”, Gabriela Adamesteanu este in prezent redactor-sef al suplimentului „Bucurestiul cultural”. Inainte de Revolutie a lucrat la editurile Enciclopedica si Cartea Romaneasca. „Mi-am cerut dosarul de multa vreme si in el nu se spune nimic, era doar o foaie. Eu am scris deja despre propunerile de colaborare in ‘92-’93, in cartea „Cele doua Romanii””, a mai adaugat Adamesteanu.

Iorgulescu, nume de cod „Dorin” si „Mirel”

Intr-un articol publicat in „Romania literara”, scriitorul Bujor Nedelcovici, care locuieste la Paris, dezvaluie faptul ca Mircea Iorgulescu a fost informator. In cartea „Un tigru de hartie”, aparuta in 2003, scriitorul aduce dovezi in sprijinul afirmatiei sale, din dosarul propriu.

„In cartea mea prezint probe scrise si documente de la CNSAS prin care se dovedeste ca M.I. este informator real si avea in plus doua nume de cod, „Dorin” si „Mirel””, noteaza Ne-delcovici. Cel pe care, in volum, il numea M.I., este chiar celebrul critic, jurnalist la Radio France Internationale, aflat acum la Paris.

„Stiu ce-am citit in cartea lui Bujor si mai mult nu. Din dosarul lui Nedelcovici rezulta ca este unul dintre cei care l-au turnat. E ciudat, pentru ca din „Cartea Alba a Securitatii” nu rezulta asa ceva. Mircea Iorgulescu nu a dat nicio explicatie, niciodata, la toata tevatura”, a declarat Nicolae Manolescu, presedintele Uniunii Scriitorilor (USR).

Acesta a relatat o intamplare din anii ‘80, in care Iorgulescu ar fi putut sa-l toarne pe Manolescu la Securitate si nu a facut-o. „In anii ‘80 am scris un memoriu pe care l-am scris la masina lui Iorgulescu si l-am semnat in patru: eu, Paler, Nedelcovici si Iorgulescu. Iar el nu ne-a vandut pe niciunul dintre noi”, a povestit Manolescu, cu precizarea ca totusi nu si-a vazut niciodata dosarul.

Andrei Pippidi, somat sa-si „aminteasca”

Asociatia Civic Media i-a cerut, totodata, istoricului Andrei Pippidi „sa detalieze” asupra „rarelor contacte” pe care le-a avut cu Securitatea, conform „Precizarilor” sale aparute in revista „22”: „Il rugam pe cunoscutul istoric sa inceapa cu anul 1968 si sa incerce sa-si aduca aminte daca „Pavelescu” ii spune ceva”.

Cunoscutul istoric a subliniat insa ca nu mai are nimic de adaugat, cel putin deocamdata. „Gasesc ca ce am publicat este suficient. Poate voi publica un alt raspuns, altadata”, a spus Andrei Pippidi.

In numarul trecut din revista „22”, istoricul a declarat ca nu a colaborat cu Securitatea. „N-am semnat niciun fel de nota informativa sub numele meu sau vreun pseudonim, iar cu acea institutie n-am avut decat foarte rarele contacte pe care nu le-am putut evita”, a scris Pippidi.

Potrivit Civic Media, presedintele Grupului pentru Dialog Social, Radu Filipescu, a solicitat cercetarea acestor nume inca din 2002, dar CNSAS nu a dat curs cererii.

Florentina Ciuverca / EvZ / 21 Septembrie 2006