Celebrarea in data de 15 ianuarie a 158 de ani de la nasterea poetului si ziaristului Mihai Eminescu reprezinta, teoretic, un motiv de sarbatoare, desi la nivel institutional nu am observat vreo preocupare speciala in acest sens. Intrat in circuitul public prin sintagma „poetul national român“, Eminescu a fost „utilizat“ cel mai adesea doar la nivelul operei poetice, ingnorandu-se deliberat opera jurnalistica si activitatea sa politica si civica.

Cea mai mare parte a activitatii lui Mihai Eminescu a fost dedicata gazetariei, el fiind unul dintre cei mai redutabili ziaristi ai Romaniei. Analizele de politica externa ale lui Eminescu puneau pe jar imperiile inconjuratoare – cel tarist rus si cel austro-ungar. Forta articolelor sale ii facea pe agentii secreti ai celor doua imperii sa dezvolte o intensa activitate informativa in jurul gazetarului Eminescu. „Lichidarea“ lui Eminescu s-a datorat tocmai activitatii sale jurnalistice si politice – este concluzia preliminara a cercetarilor efectuate de de ziaristi de investigatii si eminescologi romani. Pornind de la aceasta ancheta, prezenta in parte in Sectiunea Civic Media “Dosarul Eminescu”,s-a realizat o carte pe care o vom pune la dispozitia cititorilor nostri.

O PROBLEMA DE STAT

Eminescu a atras una dintre cele mai complexe manevre de dezinformare si intoxicare specifice domeniului serviciilor speciale. Posteritatea sa a fost deformata si manevrata de toate regimurile politice care s-au succedat in Romania. Cea mai insemnata parte a activitatii sale a fost dedicata gazetariei si politicii. Din 1876 devine ziarist profesionist – ocupatia sa principala pana la sfarsitul vietii. Debuteaza la Curierul de Iasi apoi, in 1877, este redactor la Timpul, din 1880 redactor sef si redactor pe politica pana in 1883. Ca multi alti ziaristi, Eminescu a intrat in malaxorul aparatului represiv al politiei politice si a devenit o problema si o afacere de Stat. Note informative secrete redactate de ministrul plenipotentiar al Austro-Ungariei la Bucuresti, Ernst von Mayr, catre ministrul Casei imperiale si ministrul de Externe din Viena, raportau pas cu pas fiecare miscare a incomodului ziarist Mihai Eminescu, generator al unui curent politic ostil si neconvenabil intereselor Imperiale.

LICHIDAT BRUTAL

Continue reading →

Razboiul pornit de peste Prut de Vasile Stati, autorul dictionarului “moldo-roman”, este inspirat atat din tezele sovietice, cat si din textele consilierului prezidential Cristian Preda din “Dilema” si “22”.

Traian Basescu pierde consilieri pe banda, care trec rapid in tabara adversa, si, in acelasi timp, fara ca opinia publica sa sesizeze, pe poarta Cotrocenilor intra alte figuri, sterse dar foarte active si nocive in acelasi timp. Cristian Preda (foto), consilier prezidential pe probleme de educatie si reforma, este una dintre acestea.

Preda s-a remarcat, a fost selectat si urcat apoi, de la un simplu asistent la Facultatea de Stiinte Politice pana in varful dealului, la Palatul Cotroceni, dupa ce s-a lansat intr-un atac furibund la adresa lui Eminescu. Iata insa cum astazi Eminescu are si un efect de turnesol: cand de peste Prut s-a declansat un adevarat razboi cultural si informational anti-Romania, iese la iveala strident o legatura subterana directa intre ideologii de serviciu de la Bucuresti si cei de la Chisinau si Moscova. Intelectualii lui Basescu se dovedesc a fi vajnici propagandisti ai tezelor sovietice. In ciuda declaratiilor oficiale ale Cotrocenilor in ce priveste Basarabia, pe frontul anti-Eminescu oamenii lui Traian Basescu stau umar la umar cu cei ai lui Vladimir Voronin, impotriva intereselor nationale. In acest caz, limba si cultura romana, reprezentate de romanul absolut, Mihai Eminescu.

La Chisinau, il avem pe “celebrul” Vasile Stati, care in prezent este profesor la Academia de Stiinte Administrative din subordinea Administratiei Prezidentiale a Republicii Moldova. Stati este considerat “parintele limbii moldovenesti” fiind si autorul “dictionarului moldo-roman”. Pentru Stati, Mihai Eminescu este “invaluit de stupefiante politicianiste, sovine (sic!), de cele mai multe ori cade in pacatul deformarii istoriei, de pilda, atunci cand trateaza independenta inchipuita a Valahiei la 1875 (sic!), divagatiile sale privind toponimul Basarabia”.

La Cotroceni, ocupandu-se, culmea!, de educatia copiilor nostri, il avem pe Cristi Preda, care promoveaza aceleasi teze ca Vasile Stati.

Pepiniera GDS

Continue reading →

N-aÅŸ vrea să tulbur momentul de astăzi cu o imputare. Dar mă întreb cu nedumerire, cum nu s-a gândit nimeni, înainte de un monument în bronz, la „ediÅ£ia-monument“ a lui Eminescu. Un monument în bronz va ilustra mai degrabă pe artistul care îl concepe ÅŸi-l execută. ÃŽn centrul sau la marginea unei pieÅ£e, el nu va exprima nimic din opera poetului aÅŸa de scumpă nouă. Dar noi avem, cum ar spune Valery, „statuia spirituală“ a lui Eminescu, pe care o putem înălÅ£a pe soclul unei ediÅ£ii monumentale, ca să-l poată privi cu mintea ÅŸi sufletul toată suflarea românească. Ungurii, nu numai pentru Petofi, dar chiar pentru un scriitor ca Jokay, au tipărit, acesta fiind încă în viaţă, opera lui completă într-o ediÅ£ie naÅ£ională. AÅŸijderea ÅŸi polonezii pentru Sienckiewicz. Nu mă gândesc la o societate ca cea dantescă, shelley-ană, browning-iană ori stendhaliană, pentru cultivarea, comemorarea ÅŸi împrăştierea operei eminesciene, ci la măcar un fel de „Prieteni ai ediÅ£ieimonument“ care să strângă fonduri ÅŸi să facă propaganda trebuitoare. O asemenea carte sărbătorească ar sluji neamului nostru înmiit mai mult decât o marmură sau un bronz. Răsfoită în străinătate de mâini simÅ£itoare la frumuseÅ£ea tiparului, ea ar trezi curiozitate ÅŸi simpatie pentru opera poetului ÅŸi pentru poporul care-l sfinÅ£eÅŸte astfel în chiar creaÅ£iunea lui. Åži e nevoie de aceasta.”

Vasile Voiculescu

„Eminescu – EdiÅ£ia-monument“

Va prezentam in aceasta pagina o nota informativa a Ambasadei Austro-Ungariei la Bucuresti care tinea sa stie cu exactitate cu ce se mai ocupa Mihai Eminescu. In exclusivitate, fotocopia notei de urmarire a lui Mihai Eminescu.

„Un modest cetatean, mic de stat si cu o barbuta alba, a suit alaltaeri scarile redactiei noastre, voind sa ne faca o comunicare. Din ziare, stia ca se va face un serviciu divin de pomenire a lui Eminescu, si venea sa ne spuna si el ce stia, personal, despre pomenitul de azi.

Modestia acestui om da o valoare speciala datelor furnizate de el, date cari nu sunt in nici un caz lipsite de interes. D.Dumitru Cosmanescu, fost intr-o vreme coafor al Regelui, avand pravalie sub vechiul Jockey-Club, „il servea” adeseori pe Eminescu , care venea acolo impreuna cu alti prieteni.

din raportul de supraveghere al Sigurantei Statului