ATAC la simbolul nostru naţional

ŞOCANT ● Eminescu, bãtaia de joc a iredentiştilor maghiari

La 21 ianuarie a.c., într-un cotidian de limbă maghiară din Oradea apărea sub semnătura lui Nagy Jozsef Barna, preşedintele EMI Oradea (Organizaţie a Tinerilor Maghiari), un articol defăimător la adresa poetului nostru naţional, Mihai Eminescu.

Nemulţumirea tânărului li-der al EMI Oradea pornea de la faptul că Wass Albert, poet maghiar, condamnat în România în 1946 pentru crime de război, de la a cărui naştere se împlinesc 100 de ani, precum şi un deceniu de la trecerea sa în nefiinţă, nu este comemorat şi în instituţiile şcolare.

DOLEANŢÅ. Tinerii maghiari ar fi vrut ca Wass să aibă parte de manifestări asemănătoare celor de aniversare a marelui Eminescu. Ba mai mult, acuzele ÅŸi reproÅŸurile lui Nagy Jozsef exprimate în articol vizau conducerea Colegiului NaÅ£ional “Mihai Eminescu” din Oradea, mai precis “un director adjunct (de limbă) maghiar”, care nu ar fi acceptat o donaÅ£ie de zece volume scrise de Wass Albert. “De ce trebuie să-l comemoreze elevii maghiari pe acest poet român? Pentru că ÅŸcoala în care învaţă îi poartă numele? Pentru că a fost un «megapoet»? ÃŽl putem noi, maghiarii, considera un «megapoet» pe acela care a afirmat despre noi că suntem poporul cel mai stricat al Europei? Cu toate acestea, profesorul maghiar de care vă vorbeam îl comemorează alături de elevii săi pe Eminescu. Åži-atunci mă întreb din nou: l-a obligat cineva? Sau a făcut-o din exces de zel, doar pentru a-i face reclamă poetului român, celui care a îndemnat la ură împotriva maghiarimii?! Dar de ce trebuie să-i atragă în asta ÅŸi pe elevi? Dacă opera lui Eminescu nu ar fi obligatorie în programa ÅŸcolară sau dacă nu s-ar găsi unii profesori maghiari – ca acesta – care să-l comemoreze, nici naiba nu i-ar citi opera!”, afirmă plin de ură tânărul reprezentant al EMI. Åži, ca să-ÅŸi încheie depeÅŸa în stilul pur iredentist, el spune: “Nici un om cu mintea-ntreagă nu stă să-l citească în timpul său liber pe Eminescu, dar nici să-i publice opera. Până ÅŸi comparaÅ£ia este jignitoare pentru un om ca Wass Albert – îmi cer scuze pentru că-i pomenesc pe amândoi pe aceeaÅŸi pagină! – pentru că nu se poate compara un elefant cu un purice bolnav mintal!”.

ACÅ¢IUNI TENDENÅ¢IOASE.
Continue reading

EMINESCU, BASARABIA si credinta in trainicia poporului roman

“Drepturile noastre asupra intregii Basarabii sunt prea vechi si prea bine intemeiate, pentru a ni se vorbi cu umbra de cuvant de onoarea Rusiei angajata prin tratatul de Paris. Basarabia intreaga a fost a noastra, pe cand Rusia nici nu se megiesa cu noi, Basarabia intreaga ni se cuvine, caci e pamant drept al nostru si cucerit cu plugul, aparat cu arma a fost de la inceputul veacului al patrusprezecelea inca si pana in veacul al nouasprezecelea. (…) Chestiunea retrocedarii Basarabiei cu incetul ajunge a fi o chestiune de existenta pentru poporul roman. Nenorocirea cea mare ce ni se poate intampla, nu este ca vom pierde si ramasita unei pretioase provincii pierdute; putem chiar mai mult decat atata: increderea in trainicia poporului roman. Astazi e dar timpul ca sa intarim atat in romani, cat si in popoarele mari ale apusului, credinta in trainicia poporului roman”.

Mihai Eminescu, Opere

EMINESCU, ziaristul si luptatorul pentru cauza nationala

Azi, romanii aniverseaza nasterea lui Eminescu, cel care a reinventat limba romana, „de la Nistru pan’ la Tisa“. Ciudat, neomenesc, au fost si oameni care l-au urat, care au facut totul ca acesta sa dispara din constiinta publica. Principala cauza a anihilarii ziaristului Mihai Eminescu si a executarii sale civile a fost activitatea sa publicistica si politica. Aceasta este concluzia preliminara a anchetei, incepute acum doi ani de ziaristi de investigatii si cercetatori, dedicata „Dosarului Eminescu“. Restabilirea adevarului despre Eminescu este o datorie de onoare a breslei ziaristilor.

Celebrarea in data de 15 ianuarie a 158 de ani de la nasterea poetului si ziaristului Mihai Eminescu reprezinta, teoretic, un motiv de sarbatoare, desi la nivel institutional nu am observat vreo preocupare speciala in acest sens. Intrat in circuitul public prin sintagma „poetul national român“, Eminescu a fost „utilizat“ cel mai adesea doar la nivelul operei poetice, ingnorandu-se deliberat opera jurnalistica si activitatea sa politica si civica.

Cea mai mare parte a activitatii lui Mihai Eminescu a fost dedicata gazetariei, el fiind unul dintre cei mai redutabili ziaristi ai Romaniei. Analizele de politica externa ale lui Eminescu puneau pe jar imperiile inconjuratoare – cel tarist rus si cel austro-ungar. Forta articolelor sale ii facea pe agentii secreti ai celor doua imperii sa dezvolte o intensa activitate informativa in jurul gazetarului Eminescu. „Lichidarea“ lui Eminescu s-a datorat tocmai activitatii sale jurnalistice si politice – este concluzia preliminara a cercetarilor efectuate de de ziaristi de investigatii si eminescologi romani. Pornind de la aceasta ancheta, prezenta in parte in Sectiunea Civic Media “Dosarul Eminescu”,s-a realizat o carte pe care o vom pune la dispozitia cititorilor nostri.

O PROBLEMA DE STAT


Eminescu a atras una dintre cele mai complexe manevre de dezinformare si intoxicare specifice domeniului serviciilor speciale. Posteritatea sa a fost deformata si manevrata de toate regimurile politice care s-au succedat in Romania. Cea mai insemnata parte a activitatii sale a fost dedicata gazetariei si politicii. Din 1876 devine ziarist profesionist – ocupatia sa principala pana la sfarsitul vietii. Debuteaza la Curierul de Iasi apoi, in 1877, este redactor la Timpul, din 1880 redactor sef si redactor pe politica pana in 1883. Ca multi alti ziaristi, Eminescu a intrat in malaxorul aparatului represiv al politiei politice si a devenit o problema si o afacere de Stat. Note informative secrete redactate de ministrul plenipotentiar al Austro-Ungariei la Bucuresti, Ernst von Mayr, catre ministrul Casei imperiale si ministrul de Externe din Viena, raportau pas cu pas fiecare miscare a incomodului ziarist Mihai Eminescu, generator al unui curent politic ostil si neconvenabil intereselor Imperiale.

LICHIDAT BRUTAL


Continue reading

DUSMANII LUI EMINESCU la Chisinau si Cotroceni

La aniversara: MIHAI EMINESCU, ziaristul si luptatorul pentru cauza nationala

Razboiul pornit de peste Prut de Vasile Stati, autorul dictionarului “moldo-roman”, este inspirat atat din tezele sovietice, cat si din textele consilierului prezidential Cristian Preda din “Dilema” si “22”.

Traian Basescu pierde consilieri pe banda, care trec rapid in tabara adversa, si, in acelasi timp, fara ca opinia publica sa sesizeze, pe poarta Cotrocenilor intra alte figuri, sterse dar foarte active si nocive in acelasi timp. Cristian Preda (foto), consilier prezidential pe probleme de educatie si reforma, este una dintre acestea.

Preda s-a remarcat, a fost selectat si urcat apoi, de la un simplu asistent la Facultatea de Stiinte Politice pana in varful dealului, la Palatul Cotroceni, dupa ce s-a lansat intr-un atac furibund la adresa lui Eminescu. Iata insa cum astazi Eminescu are si un efect de turnesol: cand de peste Prut s-a declansat un adevarat razboi cultural si informational anti-Romania, iese la iveala strident o legatura subterana directa intre ideologii de serviciu de la Bucuresti si cei de la Chisinau si Moscova. Intelectualii lui Basescu se dovedesc a fi vajnici propagandisti ai tezelor sovietice. In ciuda declaratiilor oficiale ale Cotrocenilor in ce priveste Basarabia, pe frontul anti-Eminescu oamenii lui Traian Basescu stau umar la umar cu cei ai lui Vladimir Voronin, impotriva intereselor nationale. In acest caz, limba si cultura romana, reprezentate de romanul absolut, Mihai Eminescu.

La Chisinau, il avem pe “celebrul” Vasile Stati, care in prezent este profesor la Academia de Stiinte Administrative din subordinea Administratiei Prezidentiale a Republicii Moldova. Stati este considerat “parintele limbii moldovenesti” fiind si autorul “dictionarului moldo-roman”. Pentru Stati, Mihai Eminescu este “invaluit de stupefiante politicianiste, sovine (sic!), de cele mai multe ori cade in pacatul deformarii istoriei, de pilda, atunci cand trateaza independenta inchipuita a Valahiei la 1875 (sic!), divagatiile sale privind toponimul Basarabia”.

La Cotroceni, ocupandu-se, culmea!, de educatia copiilor nostri, il avem pe Cristi Preda, care promoveaza aceleasi teze ca Vasile Stati.

Pepiniera GDS

Continue reading

Boala, moartea si ultimele versuri ale lui Eminescu


“ÃŽnălÅ£at până la geniu, coborât până la mizerie ÅŸi nebunie, poet universal, profet, gânditor social ÅŸi politic, minte împodobită cu toate darurile spirituale, suflet îmbogăţit cu toate durerile abstracte, Eminescu ne poate acoperi cu personalitatea lui genială ÅŸi reprezenta în faÅ£a umanităţii, cu specificul nostru etnic, potenÅ£at până la universal.

N-aÅŸ vrea să tulbur momentul de astăzi cu o imputare. Dar mă întreb cu nedumerire, cum nu s-a gândit nimeni, înainte de un monument în bronz, la „ediÅ£ia-monument“ a lui Eminescu. Un monument în bronz va ilustra mai degrabă pe artistul care îl concepe ÅŸi-l execută. ÃŽn centrul sau la marginea unei pieÅ£e, el nu va exprima nimic din opera poetului aÅŸa de scumpă nouă. Dar noi avem, cum ar spune Valery, „statuia spirituală“ a lui Eminescu, pe care o putem înălÅ£a pe soclul unei ediÅ£ii monumentale, ca să-l poată privi cu mintea ÅŸi sufletul toată suflarea românească. Ungurii, nu numai pentru Petofi, dar chiar pentru un scriitor ca Jokay, au tipărit, acesta fiind încă în viaţă, opera lui completă într-o ediÅ£ie naÅ£ională. AÅŸijderea ÅŸi polonezii pentru Sienckiewicz. Nu mă gândesc la o societate ca cea dantescă, shelley-ană, browning-iană ori stendhaliană, pentru cultivarea, comemorarea ÅŸi împrăştierea operei eminesciene, ci la măcar un fel de „Prieteni ai ediÅ£ieimonument“ care să strângă fonduri ÅŸi să facă propaganda trebuitoare. O asemenea carte sărbătorească ar sluji neamului nostru înmiit mai mult decât o marmură sau un bronz. Răsfoită în străinătate de mâini simÅ£itoare la frumuseÅ£ea tiparului, ea ar trezi curiozitate ÅŸi simpatie pentru opera poetului ÅŸi pentru poporul care-l sfinÅ£eÅŸte astfel în chiar creaÅ£iunea lui. Åži e nevoie de aceasta.”

Vasile Voiculescu

„Eminescu – EdiÅ£ia-monument“

Cititi mai jos File ale “Dosarului mortii lui Eminescu” elaborat de cunoscutul eminoscolog profesorul Nae Georgescu

Continue reading

Eminescu, urmarit de Securitatea austro-ungara

Desi este cunoscut mai mult ca poet, totusi cea mai mare parte a activitatii lui Mihai Eminescu a fost dedicata gazetariei, el fiind unul dintre cei mai redutabili ziaristi ai Romaniei. Analizele de politica externa ale lui Eminescu puneau pe jar imperiile inconjuratoare – cel tarist si cel austro-ungar. Forta articolelor sale ii facea pe agentii secreti ai celor doua imperii sa dezvolte o intensa activitate informativa in jurul gazetarului Eminescu.

Va prezentam in aceasta pagina o nota informativa a Ambasadei Austro-Ungariei la Bucuresti care tinea sa stie cu exactitate cu ce se mai ocupa Mihai Eminescu. In exclusivitate, fotocopia notei de urmarire a lui Mihai Eminescu.



Continue reading

Eminescu a fost ucis in timp ce canta Desteapta-te, Romane!

Cum a murit Eminescu – ultimele lui ceasuri, povestite de un martor ocular – o inedita relatare legata de moartea lui Eminescu este adusa la lumina pentru prima oara in presa centrala

„Un modest cetatean, mic de stat si cu o barbuta alba, a suit alaltaeri scarile redactiei noastre, voind sa ne faca o comunicare. Din ziare, stia ca se va face un serviciu divin de pomenire a lui Eminescu, si venea sa ne spuna si el ce stia, personal, despre pomenitul de azi.

Modestia acestui om da o valoare speciala datelor furnizate de el, date cari nu sunt in nici un caz lipsite de interes. D.Dumitru Cosmanescu, fost intr-o vreme coafor al Regelui, avand pravalie sub vechiul Jockey-Club, „il servea” adeseori pe Eminescu , care venea acolo impreuna cu alti prieteni.


Continue reading

Titu Maiorescu, agent al Germaniei?

Pe la ora 4 p.m. cu automobilul no.170 a venit la dlui MareÅŸalul Van der Golz însoÅ£it ÅŸi de Contele Von dem Busche (ÅŸeful LegaÅ£iei Germane la BucureÅŸti). Au stat ca 30 minute ÅŸi au plecat, aceste două persoane au fost urmărite de cei doi agenÅ£i de la SiguranÅ£a Generală. La ora 5 dl. Titu Maiorescu a eÅŸit din casă…

din raportul de supraveghere al Sigurantei Statului

Titu Maiorescu, lucrat de Siguranţa Statului

Savantul, membru al Academiei Române, urmărit informativ sub bănuiala de a fi fost simpatizant german

În 1915, Maiorescu se retrăsese din viaţa publică, dar se pronunţa pentru o politică de neutralitate a României în Primul Război Mondial, declanşat, cum se ştie, la 15 iulie 1914, prin declaraţia de război a Austro-Ungariei către Serbia.

Regatul român şi-a menţinut neutralitatea, decizie adoptată în Consiliul de Coroană din 21 iulie/3 august 1914. În fapt, marele om de stat Ion I.C. Brătianu pregătea intrarea ţării în război alături de Antantă. Timp de doi ani, pe scena politică românească s-au confruntat partizanii securităţii naţionale, P.P. Carp, C. Stere şi Al. Marghiloman, cu cei ai unităţii naţionale, Ionel Brătianu, T. Ionescu şi N. Iorga. Din fericire, au învins cei din ultima categorie.

Titu Maiorescu, simpatizant al nemţilor


Continue reading

Adevarul despre Eminescu


Un grup de tineri ziaristi a solicitat intregii bresle jurnalistice romanesti, de ziua lui Mihai Eminescu, 15 ianuarie, sa se mobilizeze pentru a afla adevarul asupra vietii si mortii Romanului Absolut, dupa cum il numea ganditorul Petre Tutea. Ziaristii de azi propun ca rezultatul investigatiilor asupra acestui subiect delicat si ocultat – istoria nefalsificata despre inaintasul lor, gazetarul si aparatorul drepturilor romanilor Mihai Eminescu – sa fie facut public pana pe 15 iunie, anul acesta. Ne alaturam acestui demers si prezentam prima aparitie din viitorul volum Adevarul despre Eminescu. Jurnalistii care doresc sa contribuie la aceasta cercetare sunt invitati sa contacteze Asociatia Civic Media.

Dosarul Eminescu
Continue reading

Eminescu, persecutat politic si executat public

Aceasta este opinia expusa de prof.dr. Nicolae Georgescu, cel mai important eminescolog al Romaniei de azi, in cateva din cartile sale care au surprins si au schimbat in multe puncte perspectivele anterioare. Publicam o reconstituire senzationala a unui episod de biografie emiesciana, prezentat in Monitorul Cultural de cunoscutul istoric literar si preluat de Civic Media in vederea completarii biografiei publice a lui Mihai Eminescu.

Cum a fost arestat Eminescu la 28 iunie 1883

1. Relieful informaţiei

Continue reading