Vezi si ZIUA: Voronin se crede urmasul lui Stefan

Intr-un interviu acordat postului de radio Europa Libera – pe care il prezentam in varianta integrala mai jos – Voronin afirma: “Daca autoritatile romanesti vor pune la baza relatiilor cu noi problemele legate de identitatea nationala a statului moldovenesc, nu sunt convins ca relatiile se vor imbunatati, asa cum ar trebui sa fie intre o tara membra a Uniunii Europene si o alta tara, vecina la hotarele UE”. “Numai acesta este in prezent punctul de discordie in relatiile noastre si constientizarea acestor momente trebuie sa se produca atat la nivelul autoritatilor romanesti, dar si sa fie inteleasa si sustinuta si de catre autoritatile din Europa”, sustine Voronin. Divergentele dintre Republica Moldova si Romania acum doar au iesit la suprafata, dar ele se acumuleaza de mai multi ani, a declarat Voronin, citat de Newsin.

In interviul numit Vladimir Voronin a avertizat ca tensiunile cu Bucurestiul vor persista, daca Romania va continua sa puna la baza relatiilor bilaterale problemele legate de identitatea nationala a statului moldovenesc. Potrivit liderului de la Chisinau, initiativa Romaniei referitoare la dubla cetatenie a cauzat probleme serioase statului moldovean, care “nu s-au stopat, ci continua”, in timp ce ultimele modificari la legea cetateniei romane constituie motiv de mare ingrijorare pentru oficialii de la Chisinau.

Intrebat cum ar caracteriza relatiile actuale dintre Republica Moldova si Romania, Voronin a spus ca acestea “nu sunt simpatice”, iar conducerea de la Chisinau este ingrijorata de evolutia acestor relatii.

“Noi intelegem foarte bine ca relatiile cu tara vecina trebuie sa fie normale. Noi suntem pentru relatii bilaterale, pe diverse dimensiuni, proiecte si ocazii, dar nu in detrimentul intereselor noastre nationale, a statului moldovenesc”, a adaugat Voronin.

Potrivit liderului de la Chisinau, initiativa Romaniei referitoare la dubla cetatenie a cauzat probleme foarte serioase statului moldovean si aceste probleme “nu s-au stopat, ci continua”, iar ultimele modificari la legea cetateniei romane demonstreaza acest lucru si constituie motiv de mare ingrijorare pentru oficialii de la Chisinau. “Noi nu vom fi indiferenti la aceste probleme, ne vom adresa la toate institutiile europene si internationale, pentru ca e un lucru care vizeaza direct perspectiva statalitatii statului moldovenesc. Si oricat de blajini sunt moldovenii, noi nu putem fi indiferenti de perspectiva statului nostru”, a sustinut Vladimir Voronin, citat de ZIUA online.

Intrebat ce tara ar putea, in opinia sa, sa promoveze interesele Republicii Moldova in Uniunea Europeana, din moment ce Chisinaul a primit cu raceala oferta Romaniei de a fi avocatul sau dupa aderarea de la 1 ianuarie 2007, Voronin a spus ca mizeaza “pe sustinerea fiecarei tari membra a UE”.

“Nu este normal sa mizam numai pe o singura tara, fie ea si vecina sau prietena, pentru ca experienta multora din tarile UE este cu mult mai mare si mai avansata decat experienta pe care o are, de jumatate de an, de exemplu Romania. Pentru noi, experienta Romaniei, a Bulgariei si a mai multor state, care in ultimii ani au devenit membre ale UE, este importanta la nivelul tehnologiei de integrare si aceasta tehnologie noi o studiem cu interes deosebit. Dar sa mizam numai pe o tara nu ar fi corect din partea noastra, pentru ca atunci ne limitam si putem scapa din vedere ceva important la nivel de pregatire si de dezvoltare”, a apreciat Voronin.

Voronin nu a uitat sa aminteasca, in cadrul interviului acordat Europei Libere, nici rezultatele recensamantului populatiei din octombrie 2004. Potrivit lui Voronin, acel recensamnat a echivalat cu un eventual referendum cu privire la felul in care se identifica locuitorii Republicii Moldova. Atunci, doar 2,1 la suta din respondenti s-au declarat ca fiind romani, cifra care, in opinia liderului de la Chisinau, “raspunde la toate intrebarile”.

Interviul PreÅŸedintelui Republicii Moldova Vladimir Voronin Acordat in Exclusivitate Postului de Radio Europa Libera.

02.11.2007.

Transcris de Asociatia pentru Politica Externa (APE) din RM

Proiectul Statutului Autonomiei Transnistrene Este Deja Determinat

Eugen Tomiuc. Domnule Presedinte, negocierile pentru solutionarea diferendului nistrean par a fi stagnat din nou. Si-a modificat Moldova in vreun fel pozitia fata de retragerea trupelor rusesti si a armamentului rusesc din regiune? Este Moldova multumita de formatul actual si de evolutia negocierilor, si exista noi initiative aduse de vreo una dintre parti?

Vladimir Voronin. N-as confirma ca procesul de negocieri s-a stagnat. Dimpotriva, se petrec consultari, noi avem notiunea de “negocieri” si exista si notiunea de “consultari”, si la baza rezultatetelor tratativelor intotdeauna se pun proiectele care deja sunt consultate de toate partile participante la reglementarea procesului. De aceea, eu apreciez foarte inalt acele consultari, care au avut loc intre Republica Moldova-Federatia Rusa, intre Republica Moldova-Statele Unite, intre R. Moldova -Uniunea Europeana, Ucraina, OSCE. Dar eu apreciez si foarte inalt consultarile care au loc intre Statele Unite si Federatia Rusa pe marginea problemei, care au loc intre Ucraina si Uniunea Europeana. In orice caz, in rezultatul acestor consultari, de fapt, este determinat deja proiectul statutului autonomiei transnistrene, mecanismul de garantie pentru executarea acestui statut si pentru a hotari problemele reunificarii.

Cind spuneti «determinat», sa inteleg ca cele doua parti au convenit si s-au inteles asupra acestor elemente?

Toate partile in afara de Transnistria. Toate aceste parti au convenit si au ajuns la aceea ca aceste proiecte pot fi introduse in planul de discutie deja la masa de tratative.

OSCE Face un Lucru Foarte Mare in Solutionarea Conflictului Transnistrean

Ati mentionat OSCE ca parte implicata in aceste consultari. OSCE este, de fapt, principala organizatie internationala implicata in permanenta, de ani de zile, in negocierile privind Transnistria. In ultima perioada insa OSCE insasi a devenit tinta unor critici, care afirma ca aceasta organizatie nu ar detine nici pirghiile necesare si nici vointa politica suficienta pentru a interveni decisiv in solutionarea unor conflicte inghetate, de genul celor din Transnistria, Abhazia, Osetia. Cum vede in acest moment Moldova pozitia OSCE in solutionarea disputei transnistrene si in retragerea trupelor si armamentului rusesc?

Poate OSCE si are, intr-adevar, neajunsurile caracteristice, pe care noi cu totii le cunoastem, dar aceea ca OSCE este o organizatie prin intermediul careia se petrec aceste consultari si care organizeaza, de fapt, aceste consultari si care, in linii generale si in principiu, este o organizatie care tot timpul tine in atentia respectiva problemele legate de solutionarea conflictelor inghetate si conflictul din Kosovo, este foarte important. Pentru ca toate statele, in afara de aceste probleme, au o sumedenie de probleme, au interese respective in mai multe domenii de activitate, si in interiorul tarilor, si in exterior. Si, atunci, eu imi pun chiar intrebarea, reiesind din intrebarea Dumneavoastra, care ar fi acea organizatie care ne-ar uni pe noi toti si ne-ar consolida in jurul acestor probleme? Nu exista asa o organizatie in Europa. Ea (OSCE – n.n.) poate fi criticata, poate are, intr-adevar, neajunsuri, pentru ca neajunsurile ei reiesa nu din incapacitatile functionarilor OSCE, dar insusi din statutul acestei organizatii, pe care toti membrii, care intra in OSCE, au votat acest statut. Dar in linii generale, OSCE efectueaza un lucru foarte mare, ma bazez pe exemplul nostru, a Moldovei, in solutionarea conflictului transnistrean.

Kosovo nu Poate fi un Model Pentru Conflictul Transnistrean

Ati mentionat in treacat “Kosovo”. Considerati ca un Kosovo independent ar da motive Moscovei si liderilor Transnistreni sa ceara independenta si pentru Transnistria? Stim ca se apropie termenul in decembrie, la care cele doua parti trebuie sa ajunga la o solutie?

Nu, nu poate fi exemplu, nici chiar daca o alta tara rezolva un conflict inghetat, pentru ca toate conflictele pe care noi le avem, inclusiv conflictul transnistrean, daca doriti, Kosovo, au radacina lor, au istoria lor, au evolutia lor, si au metoda lor de solutionare, care este numai pentru aceste tari, numai pentru aceste conflicte si nu poate fi un model unic.

Deci, domnia voastra militati pentru o abordare diferentiata a fiecarei probleme de acest gen in parte?

Da, numai asa.

Moldova are Rolul de Punte Dintre Est si Vest

Unii comentatori au criticat Moldova, pentru ceea ce ei considera a fi dovada unui oarecare opurtunism politic, curtind pe rind, cind Vestul, cind Estul, in functie de interesele de moment. As incepe cu Estul, domnule Presedinte. Dupa o perioada de raceala evidenta in relatiile cu Moscova, conducerea de la Chisinau pare a se apropia din nou de Rusia. Cum e relatia Dumneavoastra cu Moscova intro perioada de tumult preelectoral in Rusia?

Pentru comentatori este foarte simplu si de criticat, si de facut concluzii mai ales in directiile care lor le sunt profitabile si le sunt placute. Pentru noi, politicienii, este cu mult mai complicat de a face, de exemplu, ca toata populatia din Moldova sa inteleaga, totusi, care sunt vectorii de orientare a politicii externe, dar chiar si a politicii interne a tarii noastre in relatiile si cu vecinii, si cu Estul, si cu Occidentul, cum puneti dumneavoastra intrebarea. Moldova si georgafic, teritorial, si din mai multe puncte de vedere are rolul de o punte dintre Est si Vest, chiar reiesind din faptul ca de la 1 ianuarie anul curent Moldova a devenit tara vecina a Uniunii Europene, in acelasi timp, raminind in componenta CSI.

Noi avem mai multe facilitati ca tara membra a CSI. De ce sa ne dezicem de aceste facilitati? Cu ce ocazie? Noi acum, devenind tara vecina a Uniunii Europene, iarasi ne bucuram de facilitati si in primul rind, deja se dezvolta, as spune eu, un agiotaj foarte placut pentru noi in domeniul investitiilor in tara nostra, de a veni investitii de la occident dupa ce am devenit tara vecina cu UE. De aceea, in primul rind, interesul nostru consta intr-aceea ca noi trebuie sa ne folosim de aceste prioritati, care de fapt ne-au venit, nu sunt rodul muncii noastre. Trebuie sa avem si noi un noroc in ceva, caci neavind zacaminte subterane, neavind alte posibilitati economice, materiale, totusi, Moldova trebuie sa se dezvolte si in rindul familiilor europene, in primul rind, si in interiorul tarii.

Relatiile cu Rusia si CSI nu Contravin Liniei Strategice de Integrare Europeana

De aceea, eu sunt bucuros si satisfacut ca noi avem posibilitatea sa dezvoltam relatii prietenesti cu tarile CSI, ca noi avem posibilitate si realizam cu succes, dupa cum a fost mentionat si de catre autoritatile Uniunii Europene, Planul de Actiuni Republica Moldova-Uniunea Europeana. Si aceasta pe noi nicidecum nu ne indeparteaza dintr-o parte si nu ne apropie de alta parte. Aici este interesul nostru national. De aceea, relatiile cu Federatia Rusa, eu ma bucur ca s-a deblocat piata vinului moldovenesc in Federatia Rusa, ca s-au hotarit celelalte probleme, ca avem un acord de cinci ani, stabil, de livrare a gazului din Federatia Rusa, ca se hotarasc alte probleme ce tin de interesul nostru bilateral cu Federatia Rusa, si aceasta nu contrazice si nu contrapune intereselor tarii noastre, repet, in linia noastra strategica de integrare europeana.

Ati mentionat faptul ca Moldova nu are resurse naturale si, din acest punct de vedere, probabil ca problema energetica este cea care e prioritara, mai ales ca se apropie iarna. Si ati mentionat ca ati incheiat un acord cu Federatia Rusa pe cinci ani, privind livrarea gazelor. Isi permite, insa, Moldova sa plateasca gazul la pretul pietei si aveti datorii la gaze fata de Rusia? Exista vreo legatura, vreo conexiune intre problema gazului si reluarea exportului de vinuri catre Rusia?

Noi nu avem alte variante decit sa comercializam, sa ducem tratative referitor la pretul la gaze cu Federatia Rusa. Clar ca noua ne-ar conveni ca acest pret sa fie cu mult mai mic, pentru ca economia noastra inca nu este cu asa capacitati, sa supore asa preturi inalte, dar alte variante pentru noi nu exista. Si daca nu exista alte variante, dar noi totusi trebuie sa raminem si sa fim cu gaz obligatoriu, inseamna ca suntem nevoiti sa mai stringem centurile si mai departe si sa ne achitam cu acele preturi care sunt comercializate, in ultima instanta, cu Federatia Rusa.

In problema vinurilor, este un fapt pozitiv ca s-a reluat exportul de vinuri catre piata rusa, una din pietile cele mai importante de desfacere, daca nu cumva, chiar cea mai importanta. Insa, intrebarea pe care as vrea sa va o pun este, e o solutie care este de lunga durata sau exista riscul ca aceasta problema a exporturilor vinurilor sa fie folosita la un moment dat si ca pirghie de presiune impotriva Moldovei?

De fapt, tot timpul acesta, de cind a fost blocat exportul vinurilor in Federatia Rusa, a fost un timp pentru a ne mai gindi si noi ca nu-i cazul sa fim prezenti numai pe o piata cu majoritatea uneia sau altei marfuri din cele traditionale pentru tara noastra si care are o pondere foarte importanta, mare, pentru economia noastra nationala. De aceea, necatind la deschiderea pietei ruse pentru vinurile noastre moldovenesti, noi nu trebuie sa plecam din alte piete. Dimpotriva, trebuie sa lucram si sa cucerim, si sa ne asezam mai bine, cu un procentaj mai mare de productia noastra autohtona vinicola in statele care noi, dupa ce a fost introdus acest blocaj, le-am deschis, le-am descoperit pentru noi si aceasta este o lectie foarte importanta pentru noi si concluziile respective sunt deja facute.

Este de remarcat faptul ca exact in aceasta perioada vinurile moldovenesti se pare ca au intrat, relativ in forta, pe piata centrala europeana, pe care inainte nu erau chiar atit de prezente?

Corect, numai anul acesta, in noua luni, avem o majorare a exportului in piata Uniunii Europene de 36 de procente. E ceva foarte important si, as spune eu, si cifrele sunt simpatice.

Activitatea CSI Seamana tot mai mult cu Uniunea Europeana, dar cu GUAM-ul Situatia este mai Intunecata

Moldova a participat recent la doua summit-uri, cel al CSI si cel al GUAM. Ce-au adus nou si pozitiv pentru Moldova aceste summit-uri? Si as vrea sa va intreb, mai este CSI o organizatie viabila? Dar GUAM? Are Moldova ceva de cistigat din calitatea de membru?

Inca o data repet, ceea ce am vorbit la prima conferinta de presa in 2001, imediat dupa alegerea mea in postul de Presedinte al Republicii Moldova: Moldova trebuie sa fie acolo unde sunt interesele ei, unde Moldova poate sa aiba un profit din aceasta prezenta. De aceea, si prezenta noastra in CSI, si ultimul summit din Dushanbe, la care a fost adoptata strategia de dezvoltare a CSI, mi s-a parut, ca strategia aceasta este mai viabila decit celelalte care au fost pina acum. De fapt, in activitatea CSI s-a modificat ceva asemanator cu ceea ce este caracteristic in activitatea Uniunii Europene. Daca in asa context o sa evolueze si mai departe dezvoltarea CSI, imi pare ca CSI-ul o sa fie o organizatie viabila, in care statele membre o sa tinda si o sa aiba rezultatele respective.

Referitor la GUAM, aici este oleaca mai intunecata situatia, pentru ca pina acum inca nu s-au clarificat contururile si directiile respective referitor la dezvoltarea acestei organizatii. Dintr-o parte in alta se discuta problemele, de la o margine la alta, dar definitiv inca nu s-a pus baza totusi pe care principii, si in care domenii, si in care directii se dezvolta aceasta organizatie.

Strategia Noastra Prevede Aderarea la UE, dar Acest Drum va fi de Durata

Sa ne indreptam acum privirea spre Vest. Sunteti multumit de evolutia relatiilor cu Uniunea Europeana? In vreme ce va invecinati acum in vest cu Uniunea Europeana, aveti ca obiectiv politic clar, pe termen lung, aderarea la acest bloc?

Da, e clar, ca strategia noastra, adoptata unanim de catre Parlamentul Republicii in iulie 2005, prevede, ca act final, aderarea Republicii Moldova in calitatea de mebru deplin. Dar, noi constientizam insasi, aici, la noi acasa in Republica Moldova ca acest drum o sa fie si de durata, si nu prea simplu. De aceea primul act sau primii pasi ai nostri care se contureaza in Planul de Actiuni R. Moldova-Uniunea Europeana elaborat pentru primii trei ani si care expira acum, la sfirsitul anului curent, pentru noi a fost o incercare deosebita. Nici experienta, nici cadre, nici pregatirea cea care noi vorbim, de acasa, noi n-am avut-o. De aceea, noi am depus, poate, eforturi extraordinar de mari, pentru a ne onora cu demnitate acele obligatiuni care sunt descrise in acest plan de trei ani.

Uniunea Europeana ne Apreciaza ca pe Niste Elevi Straduitori

Si eu ma bucur ca ultimele sedinte comune, care noi le-am petrecut in cadrul Comisiilor Europene si Moldave, am fost apreciati ca niste elevi, asa se poate de spus, straduitori si ca acest Plan, de fapt, in linii generale, este de noi realizat, dar aceasta este doar inceputul. Scopul principal, de fapt, consta intr-aceea, si noi constientizam acest scop, si ni-l putem noua insasi, ca noi sa construim Uniunea Europeana sau acele cerinte, acele standarde, acele criterii europene sa le construim aici, la noi acasa, in Moldova. Pe urma sa venim si sa batem la poarta Uniunii Europene si sa spunem, ca noi, moldovenii, suntem pregatiti pentru a fi membri a “Marii Familii Europene”. Pina atunci trebuie sa lucram, sa muncim.

Si mai este mult de lucru?

Foarte mult de lucru este, cit mai mult se face, cu atit mai mult se deschid orizonturi, ca inca foarte si foarte mult trebuie de facut.

Nu ar fi Normal sa Mizam Numai pe o Tara, fie ea Vecina, fie ea Prietena

Vecina de la vest, Romania, a afirmat ca dupa integrarea de la 1 ianuarie 2007 v-a deveni promotoarea intereselor Moldovei in Uniunea Europeana. Se pare, insa, ca Moldova a primit cu raceala ouverturile Bucurestiului si au existat si dispute legate de acordarea, in procedura de urgenta, de catre Romania, a cetateniei romane unui numar mare de moldoveni. Ce tara membra a Uniunii Europene, crede domnia voastra, ca poate sa va sustina cu cel mai mare succes cauza la Brusseles?

Noi mizam pe sustinerea fiecarei tari, care este membru a Uniunii Europene si noi ne straduim sa avem contacte, sa avem relatii bilaterale normale, in dezvoltare, in progres, cu toate tarile membre ale Uniunii Europene. Pentru aceasta am inceput a deschide, si deschidem ambasade, ne-am pus ca scop, de fapt, sa deschidem ambasade in fiecare din tarile membre ale Uniunii Europene. Sa avem relatiile normale, sa avem tot setul de acorduri bilaterale care sunt caracteristice pentru dezvoltarea relatiilor normale cu orice tara care este membra a Uniunii Europene.

Si, de fapt, noua ne reuseste in acest domeniu foarte mult si prin vizite oficiale, si prin primirea la noi acasa a multor oaspeti inalti din diferite tari, inclusiv si demnitari din conducerea de virf a Uniunii Europene. De aceea, sa mizam numai pe o tara, fie ea vecina, fie ea prietena, nu ar fi normal, pentru ca experienta multor din tarile membre ale Uniunii Europene este cu mult mai mare si mai avansata decit experienta pe care o are de jumatate de an, de exemplu, Romania, ca tara membra a Uniunii Europene.

Pentru noi, experienta Romaniei, a Bulgariei si a tarilor care in ultimii ani au devenit membri ai Uniunii Europene, astazi tot este importanta si are pentru noi un interes deosebit. De ce? Pentru ca acestea sunt proaspete, toate activitatile acestor tari pentru noi sunt proaspete in tehnologia de integrare. Aceasta tehnologie, noi, cu interes deosebit, o studiem si in Romania, si in Bulgaria, si in Slovacia, si in alte tari, care ultimii ani au devenit membri. Dar ca sa mizam noi numai pe o tara nu ar fi corect din partea noastra, pentru ca atunci ne limitam si putem ceva scapa din vedere, ce este important in pregatire si in dezvoltarea care, ca de exemplu, o au si alte tari.

Suntem Ingrijorati de Dezvoltarea Relatiilor dintre Moldova si Romania

Cum ati caracteriza relatia dintre Moldova si Romania in momentul actual?

Nu sunt simpatice aceste relatii si noi suntem ingrijorati de dezvoltarea relatiilor, si actualmente, si in perspectiva, pentru ca, de fapt, aceste divergente care au aparut, ele poate acum s-au deschis, s-au descoperit, dar ele s-au acumulat si se acumuleaza de mai multi ani. Si daca autoritatile romanesti o sa puna la baza relatiilor cu noi si mai departe probleme legate de identitatea noastra nationala, a statului moldovenesc, nu sunt convins ca relatiile o sa se imbunatateasca, asa cum ar trebui sa fie intro tara membra a Uniunii Europene si intro tara vecina cu hotarele Uniunii Europene. Numai aceasta este discordia noastra actualmente. Constientizarea acestor momente trebuie sa aiba loc atit in cadrul autoritatilor romanesti, cit si sa fie inteleasa si sustinuta de catre autoritatile din Europa.

Noi intelegem foarte bine, ca relatiile cu tara vecina, cine n-ar fi ea, trebuie sa fie normale, dar aceste relatii nu trebuie sa fie in detrimentul altei tari. Noi suntem pentru relatii bilaterale, pentru relatii in diferite dimensiuni, cu diferite proiecte, cu diferite ocazii chiar, as spune eu, in afara de cele care sunt programate din timp, dar nu in detrimentul intereselor noastre nationale, a statului moldovenesc.

Initiativa Romaniei privind Dubla Cetatenia ne-a cauzat probleme foarte Serioase

Initiativa romaneasca referitoare la dubla cetatenie credeti ca a cauzat probleme statului moldovean?

Si foarte serioase, si foarte serioase. Mai mult decit atit, aceste probleme inca nu s-au stopat si se continua si ultimele modificari in legea despre cetatenia romaneasca vorbesc despre aceasta, si pe noi ne ingrijoreaza foarte mult. Noi, e clar, ca n-o sa fim indiferenti fata de aceste probleme, o sa ne adresam la toate institutiile europene si internationale pentru ca acesta, repet, tine de perspectiva si de situatia in care noi ne aflam, si de perspectiva de statalitate a statului moldovenesc. Si noi nu putem fi, cit de blajini, as spune eu, sunt moldovenii, noi nu putem fi indiferenti de perspectiva statului nostru.

Peste 2 Saptamani o sa fie Publicat Proiectul unui Program Absolut Nou, European, al Partidului Comunistilor

Domnule Presedinte, partidul de guvernamint, la fel ca si domnia voastra, ati ajuns la jumatatea mandatului – al II-lea. Sunteti multumit de realizarile Guvernului si a Presedentiei in acesti doi ani? Si as vrea sa va intreb in legatura cu acest subiect si despre ideile de reforma a partidului communist, despre care vorbeam in urma cu doi ani intr-un interviu cu Domnia voastra. Daca s-au realizat ele, in ce directie merg, merg intro directie noua, progresista, e vorba doar de o «perestroika» pentru secolul XXI, sau, cum vedeti Dumneavoastra in acest moment evolutia partidului de guvernamint?

Cu «perestroika» noi mai mult nu ne mai ocupam si cuvintul «perestroika» nici nu-l utilizam, pentru ca avem deja «imunitet» de la «perestroika» care a fost in anii ceea, in cadrul Uniunii Sovietice, dar partidul, fiind un organism viu, pentru ca este compus din cetateni, din membri, da, el trebuie sa se dezvolte tot timpul, in continuare. De aceea grija noastra referitor la dezvoltarea partidului este foarte mare si ceea ce am vorbim noi cu dumneavoastra doi ani de zile in urma, tot timpul acesta s-a pregatit, s-a plamadit si acum pe data de 17 noiembrie, imediat peste doua saptamiini, o sa fie dat publicitatii proiectul programului partidului, al noului program al partidului, care pina la 15 martie o sa fie discutat, si in partid, si in societate, si la 15 martie 2008 o sa aiba loc congresul ordinar al partidului la care o sa fie propus spre adaptare acest program al partidului.

Este un program, as spune eu, european, este un program absolut nou al partidului comunist si eu cred ca o a fie un interes viu din partea si societatii noastre moldave, dar si din partea multor organisme internationale europene. E clar, ca daca vorbim despre rezultatele activitatii noastre pe parcursul timpului de cind suntem la guvernare, nu as spune eu, ca noi suntem satisfacuti intro masura deplina sau absoluta. Dar nici nu poate fi altfel, pentru ca tara este in dezvoltare, tara este in restructurare, tara este in modernizare, si conform cerintelor Uniunii Europene, si conform cerintelor cetatenilor nostri din interior. De aceea, multe s-au reusit, progresul este evident, oamenii observa – ce este important pentru noi, ca sa fim sustinuti si acest lucru sa fie observat de cetatenii nostri, adica sa aiba impact direct asupra imbunatatirii vietii domniilor lor – dar, totusi, inca ramiine foarte mult de facut si foarte mult de lucrat.

Ne-am Propus sa Construim un Stat Social

Puteti sa dati vreo indicatie despre directia viitoare, va fi una social-democrata de tip european?

Dumneavoastra stiti, eu absolut nu sustin si nu sunt de acord cu clasificarea partidelor cu asa conotatie: directie comunista, directie social-democrata. De fapt, noi ne-am pus ca scop sa construim un stat social, cu conotatie sociala pentru cetatenii nostri. Si programul nostru o sa fie tot indreptat in directia construirii acestui stat social, in care componenta sociala, adica drepturile omului, interesele cetateanului, asigugarile lui, in tot ce este legat de viata lui personala, si de viata care o avem noi in societate, sa fie garantate.

Desigur, planurile politice de viitor sunt multe si se pare ca exista foarte mult interes din partea clasei politice in legatura cu viitorul. As vrea, insa, ca ultima intrebare, sa Va aduc la discutia despre cei pe care i-ati pomenit si ati spus ca pentru ei politicienii trebuie sa se zbata, oamenii simpli. Traiesc moldovenii mai bine la ei acasa, in asa fel incit sa nu mai trebuiasca sa imigreze in momentul asta, domnule Presedinte?

Noi, cind analizam situatia in tara, si nu numai noi, dar orice tara, intotdeauna, guvernul, conducatorii se bazeaza pe niste principii, pe niste indicatori statistici. Daca luam la general si studiem aceste statistici, da, s-au schimbat foarte multe lucruri inspre bine si in domeniul luptei contra saraciei, daca noi am inceput-o in 2001 de la 86% de cetateni sub pragul saraciei si la 1 ianuarie ne-am coborit la 24 de procente. Dar eu ma intreb, da, 86% fata de 24%, e o reducere foarte importanta, dare eu ma intreb, acesti 24% ce fac, in ce conditii traiesc?

Dar, cind noi vizitam localitatile, cind vizitam colectivele de munca si cind vorbim cu cetateni de rind, noi vedem ca sunt inca foarte multe probleme, in viata de fiecare zi a cetateanului, se intilnesc cu foarte multe neajunsuri, chiar in sistemul nostru de administrare, cu birocratismul, cu coruptia, cu multe alte incalcari ale dreptului omului. Si aceasta pe noi clar ca ne ingrijoreaza si noi ne luptam contra acestor vicii si suntem pe curs de a hotari aceste probleme. De aceea nu pot eu sa confirm, ca toti cetatenii sustin, ca toti cetatenii sunt de acord, ca toti cetatenii traiesc astazi bine.

Alt compartiment. Daca noi analizam situatia ca astazi numai in Chisinau este un neajuns, un deficit de locuri de munca, mai ales in constructie, in jurul la 30 de mii de oameni si comparam cu analiza cetatenilor care pleaca la lucru in alte state, dupa hotarele tarii noastre, si vedem ca majoritatea din ei pleaca acei care lucreaza dupa hotare in constructie, eu ma intreb de ce fac acest lucru si care e salariul in Moldova si care e salariul care ei il primesc acolo? Si noi observam niste lucruri foarte interesante. De exemplu: in Moscova constructorii nostri moldovenesti se salarizeaza undeva cu 30, 40 de procente mai mult decit acei care lucreaza in Chisinau, si totusi ei pleaca in Moscova, care este interesul, de ce fac ei acest lucru, daca aici acasa le ramiine familia, copiii, prietenii si acasa e acasa intotdeauna? Acolo conditii, sunt persecutati, controlati, verificati, inregistrari, etc., etc., si, inca, pina la urma mai vin si fara de bani, pentru ca se intimpla diferite cazuri si asa mai deprate.

In Ultimul Timp Situatia cu Migratia s-a Stabilizat

Dar noi nu numai ne intrebam, dar si analizam, facem concluzii si vreau sa va spun ca in ultimul timp situatia cu migratiunea s-a stabilizat, acel flux de persoane nu mai este care era citiva ani in urma. Dimpotriva, multe persoane se intorc acasa, se intorc si cu surse, se intorc si cu capacitati noi de munca, mai ales acestea care lucreaza in tarile occidentale, cu capacitati noi de lucru, cu interese si cu dorinte de a-si deschide afaceri si fac acest lucru, ce este important pentru noi, aceasta practica a lor europeana, care ei o aduc, ei personal, nu pe care o implantam noi, de exemplu, sau dorim sa facem acest lucru in Moldova, dar care aceste persoane o fac. De aceea, aceste probleme de migratiune, ele sunt si asa si asa, din care parte te uiti la ele si cum le analizezi si care concluzii doresti sa le faci.

Un studiu recent ONU referitor la remitente plasa Moldova printre tarile cu cele mai ridicate remitente din punct de vedere al procentajului din Produsul Intern Brut. Se pare ca miliardul acela de dolari, conform statisticilor ONU, ar fi 30 la suta din produsul intern brut al Moldovei, ceea ce este o suma considerabila. Incearca autoritatile sa atraga acesti bani pentru a fi reinvestiti si pentru a creia un impetus economic local pe baza banilor care vin din strainatate?

Nu, pentru ca insasi aceste calcule nu sunt corecte. Exportul fortei de munca nu este o categorie economica oficiala statistica, nu avem asa indici in tara. De aceea aceste cifre si acesti bani nu intra in analiza si in calculele PIB-ului. Acei care calculeaza PIB-ul isi asuma responsabilitate enorma pentru ca ei nu sunt la curent cu normativele internationale privind ce se calcula in PIB si ce nu se calcula. De aceea, nu este corect, nici o cifra nu este corecta. Sunt corecte numai cifrele care oficial trec prin bancile noastre comerciale, adica pe care agenti economici, persoanele care activeaza in alte tari, din Moldova, transfera acesti bani, dar aceste sume de bani nu sunt comparative cu acele sume care se platesc aici, in interiorul Moldovei. De aceea nu poate fi nici o comparatie.

Domnule Presedinte, Va multumesc.