PROPAGANDA MAGHIARA înşelătoare a Ministerului Dezvoltării

Din prea mult exces, probabil, funcţionarii Ministerului Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor au reuşit să provoace confuzie. Accesând site-ul ministerului amintit ai impresia că România la ora actuală nu este împărţită în 8 Regiuni de Dezvoltare, ci în 9. Într-adevăr, în partea dreaptă a paginii, unde sunt postate siglele acestor Agenţii, mai apare una, şi anume cea a Agenţiei de Dezvoltare Judeţeană Harghita.

Cu ce se ocupă această instituÅ£ie? Conform site-ului oficial, AgenÅ£ia din Harghita a fost concepută ca un serviciu public de interes judeÅ£ean, cu personalitate juridică, în subordinea Consiliului JudeÅ£ean Harghita. “ÃŽnfiinÅ£area acestei AgenÅ£ii a fost necesară la pragul aderării României la Uniunea Europeană pentru utilizarea optimă a Fondurilor Structurale în scopul implementării Programului OperaÅ£ional Regional”- ne informăm de la sursă. Până aici nimic anormal, chiar dacă scopul noii AgenÅ£ii se suprapune peste cea a AgenÅ£iei de Dezvoltare Regională Centru (ADR 7 Centru) care răspunde de buna derulare a Programelor OperaÅ£ionale Regionale cu fonduri europene în judeÅ£ele Sibiu, Alba, BraÅŸov, Covasna, Harghita, MureÅŸ.

Aflăm totuşi că nu ar există niciun conflict de interese, întrucât entitatea promovată de minister colaborează strâns cu ADR 7. Iată că iniţiativa, chiar dacă nu este recentă, poate fi catalogată ca meritorie, deoarece Consiliul Judeţean Harghita, deşi are în cadrul instituţiei un Departament specializat destinat bunei absorbţii a fondurilor europene, a mai creat o structură care se ocupă cu dezvoltarea locală, mai exact cu identificarea de proiecte care să poată fi finanţate prin Programele europene. Până la un punct însă. Agenţia de Dezvoltare Judeţeană Harghita nu este singulară în România. Ca ea sunt multe, cum ar fi Agenţia de Dezvoltare Locală Bacău sau Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov. Doar două exemple. Acestea au acelaşi nobil obiect de activitate, dar, cu toate acestea, ele nu sunt promovate pe site-ul oficial al Ministerului Dezvoltării. De ce a fost aleasă tocmai cea din Harghita? Greu de explicat, şi tocmai de aceea apar imediat speculaţiile. Culmea, multe dintre ele vin tocmai din partea funcţionarilor din minister care sugerează că structura promovată din Harghita ar avea sprijinul direct al ministrului Laszlo Borbely.

Până şi sigla amintitei Agenţii te pune pe gânduri. Ea nu este altceva decât o stilizare a semnului electoral al UDMR.

O altă întrebare. Dacă Agenţia este în directă subordine a Consiliului Judeţean Harghita, având un buget alocat, de ce era absolut nevoie ca site-ul să fie susţinut de fundaţia Szulofold Alap, fundaţie care finanţează acţiunile minorităţilor din afara Ungariei (România, Ucraina, Croaţia, Slovacia etc.) care este reprezentată în România şi de Gasparik Attila, fostul vicepreşedinte al CNA. Să fie oare această acţiune de promovare a unei singure Agenţii de Dezvoltare Locală un alt pas pentru obţinerea unei noi împărţiri regionale a României, cerută cu atâta insistenţă de UDMR prin care să se regăsească cea a judeţelor Harghita, Covasna şi Mureş, ca preambul la obţinerea statutului de Regiune Autonomă, regiune gândită doar pe criterii etnice, aşa cum recunosc politicienii UDMR. Iată cum un Minister ca acela al Dezvoltării, responsabil cu strategia de implementare a Programelor europene, poate fi suspectat că se foloseşte de banii europeni pentru atingerea unui obiectiv de partid, şi anume recunoaşterea autonomiei Ţinutului Secuiesc.

Ministerul Dezvoltării nu este un caz izolat. Mai avem cel al Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor. În timpul mandatului ministrului Zsolt Nagy a fost înfiinţată Asociaţia eTransylvania, asociaţie care se bucură de sprijinul mai multor ministere din Ungaria, dar şi de cel al Fundaţiei Szulofold Alap.

Scopul oficial al acestei entităţi? Ea a luat fiinţă în martie 2007 pentru a oferi un cadru instituÅ£ional pentru funcÅ£ionarea ÅŸi dezvoltarea ReÅ£elei Punctelor eTransylvania, o reÅ£ea cu 170 puncte de acces public la internet, mai ales în zonele rurale, din 3 regiuni de dezvoltare, 16 judeÅ£e ale României. Cu alte cuvinte, un proiect amplu de ale cărui beneficii se pot bucura cetăţenii României, indiferent de etnie, din regiunile Transilvaniei. Iar nimic de comentat, până la un punct. PreÅŸedintele Corpului de ExperÅ£i al AsociaÅ£iei eTransylvania este nimeni altul decât Zsolt Nagy, fostul ministru al ComunicaÅ£iilor. Iată ce afirma domnia sa: “Scopul AsociaÅ£iei eTransylvania – luând în considerare tradiÅ£iile culturale ÅŸi istorice ale comunităţii maghiare – este sprijinirea proceselor de modernizare a Transilvaniei.” Iată ce diferenţă între statut ÅŸi declaraÅ£ie. Practic, prin afirmaÅ£ia fostului ministru, comunitatea de români sau de saÅŸi este exclusă de la beneficiile programului de modernizare amintit. Iată câte interpretări pot avea acÅ£iunile actualilor sau foÅŸtilor miniÅŸtri ai UDMR ÅŸi, sincer, nu ÅŸtiu cui folosesc ele.

De altfel, ultima “mutare” a Ministerului Dezvoltării de a promova o singură agenÅ£ie de dezvoltare judeÅ£eană, cea din Harghita, pare mai degrabă o formă de propagandă a UDMR ÅŸi nu a unui minister care trebuie să gestioneze fondurile europene destinate dezvoltării României. Cu siguranţă că actuala împărÅ£ire statistică a ţării – statistică ÅŸi nu administrativă- în 8 regiuni de dezvoltare poate nu este prea fericită ÅŸi productivă în accesarea banilor europeni. Poate, dar asta nu înseamnă că regulile jocului, negociate cu cei din Comisia Europeană pot fi schimbate pe criterii etnice. Practic, ministrul Dezvoltării Laszlo Borbely redeschide subtil acest subiect. Un gest pur electoral în speranÅ£a că UDMR va mai lua ceva voturi în urma propagandei făcute de actualii sau foÅŸtii miniÅŸtri ai acestui partid.

Ministerul Dezvoltării renunţă la Harghita


Postările de pe site-ul ministerului sugerau că România a fost reîmpărţită în 9 regiuni de dezvoltare
În urma articolului de ieri publicat în Curierul Naţional, Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor a decis rapid să şteargă de pe prima pagină a site-ului oficial al instituţiei banner-ul de promovare a Agenţiei de Dezvoltare Judeţeană Harghita.

O măsură corectă, deoarece prin păstrarea siglei Agenţiei sub ale celor 8 Agenţii de Dezvoltare Regionale se crea impresia că teritoriul României a fost reîmpărţit în 9 Regiuni de Dezvoltare şi nu în 8, aşa cum s-a convenit prin Capitolul 21 negociat cu Uniunea Europeană. Mai mult, acea acţiune de promovare avea şi o încărcătură politică, sigla oficială a Agenţiei de Dezvoltare Judeţeană Harghita fiind, de fapt, o stilizare a semnului electoral al UDMR, partid din care face parte ministrul Dezvoltării, Laszlo Borbely. De aici şi suspiciunile că prin intermediul unui minister extrem de important în derularea programelor de dezvoltare şi absorbţia fondurilor europene Uniunea Democrată Maghiară din România reia presiunile pentru reîmpărţirea teritoriului în 16 regiuni, una dintre ele înglobând judeţele Harghita, Covasna şi Mureş ca prim pas în recunoaşterea autonomiei Ţinutului Secuiesc. O temă mai veche.

“Pe plan naÅ£ional, UDMR aspira pentru crearea cadrului legislativ al autonomiei culturale ÅŸi teritoriale, respectiv înfiinÅ£area sistemului instituÅ£ional necesar exercitării dreptului la autodeterminare. Considerăm oportună elaborarea ÅŸi prezentarea în faÅ£a Parlamentului României a unui proiect de lege, care să asigure un statut special acelor unităţi administrative – îndeosebi Å¢inutului Secuiesc – unde comunităţile naÅ£ionale maghiare se află în majoritate”, se susÅ£ine în documentele programatice ale UDMR. Să ne amintim, de pildă, că în data de 13 octombrie 2007, la Târgu MureÅŸ, UDMR lansa un aÅŸa-zis studiu realizat sub îndrumarea lui Csutak Isvan, fost secretar de stat în Ministerul Integrării, prin care se cerea urgenta reaÅŸezare a regiunilor din România. Atunci chiar Laszlo Borbely, ministrul Dezvoltării, ministru care gestionează Programele OperaÅ£ionale Regionale, declara următoarele: “Este de o importanţă fundamentală ca regiunile ce vor fi create să dispună de sisteme instituÅ£ionale autonome ÅŸi eficiente, precum ÅŸi de identitate proprie”. Mai mult, acelaÅŸi ministru aflat anul trecut la Alba Iulia susÅ£inea că la sfârÅŸitul anului 2008 se va discuta despre redistribuirea banilor alocaÅ£i regiunilor de dezvoltare, realocare care să se facă, atenÅ£ie, Å£inând cont de o analiză demografică ÅŸi economică. “Dacă este necesar, putem ca din 2009 să avem o reaÅŸezare, ÅŸi între axe, ÅŸi între regiuni, a acestor sume de bani, pe date ÅŸi pe discuÅ£ii corecte”. Nu credem că folosirea fondurilor europene în scopuri de partid ÅŸi atribuirea lor pe criterii etnice sunt practici europene.

Agenţiei de Dezvoltare Judeţeană Harghita i s-a făcut mai mult rău

Prin ultima sa acţiune Ministerul Dezvoltării a greşit flagrant, întrucât a practicat discriminarea. Cu siguranţă, Agenţia de Dezvoltare Judeţeană Harghita a căzut victimă ambiţiilor politice ale UDMR. Spunem aceasta, deoarece Agenţia care se află în directa subordine a Consiliului Judeţean Harghita poate avea un rol important în elaborarea strategiilor de dezvoltare locală, implicit la creşterea gradului de absorbţie eficientă a fondurilor europene.

“ÃŽnfiinÅ£area acestei AgenÅ£ii a fost necesară la pragul aderării României la Uniunea Europeană pentru utilizarea optimă a Fondurilor Structurale în scopul implementării Programului OperaÅ£ional Regional” – se arată pe site-ul oficial al AgenÅ£iei. Nimic de comentat, ÅŸi chiar sunt de lăudat eforturile celor din Consiliul JudeÅ£ean pentru demersul lor. Dar ca AgenÅ£ia din Harghita sunt multe, aproape în toate judeÅ£ele, cele mai active, cu rezultate concrete în identificarea de proiecte locale, fiind AgenÅ£iile din Bacău, TimiÅŸ sau BraÅŸov, doar trei exemple. De aici ÅŸi caracterul discriminatoriu, întrucât niciuna dintre acestea nu a fost promovată pe prima pagină a site-ului oficial al Ministerului Dezvoltării Lucrărilor Publice ÅŸi LocuinÅ£elor. Doar AgenÅ£ia din Harghita s-a bucurat de atenÅ£ia ministerului, iar suspiciunile par îndreptăţite. Nu este prima dată când cei de la Dezvoltare discriminează regiunile ÅŸi este păcat că acest lucru este realizat prin intermediul fondurilor europene. De altfel, aÅŸa cum mai menÅ£ionam, Adresa ministerului condus de Laszlo Borbely, nr. 46567 din 16.10.2007, prin care se stabilea modalitatea de alocare a sumelor în vederea pregătirii documentaÅ£iilor tehnice pentru proiectele finanÅ£abile prin Programul OperaÅ£ional Regional, dovedeÅŸte acest lucru. Regiunea Centru, din care fac parte judeÅ£ele Harghita, Covasna, MureÅŸ, Alba, BraÅŸov ÅŸi Sibiu, a primit cei mai mulÅ£i bani.

Deşi în august 2007, în cadrul Comitetului de Monitorizare al Programului Operaţional Regional, se stabilise că această regiune primeşte aproximativ 12 procente din totalul fondurilor europene, iată că pe 16 octombrie aceeaşi regiune capătă 30,52 la sută din sumele alocate proiectelor, nici mai mult nici mai puţin decât 70.699.875 de euro. Totodată, i-au fost aprobate şi cele mai multe proiecte, 37 la număr. Practic, Ministerul Dezvoltării a discriminat celelalte regiuni de dezvoltare în sensul că zone care aveau şi au nevoie urgentă de bani pentru dezvoltare au primit sume infime. De pildă, regiunii Sud-Muntenia, din care fac parte judeţele Argeş, Prahova, Dâmboviţa, Teleorman, Giurgiu, Ialomiţa şi Călăraşi, i-au fost alocate 10 milioane de euro, cu un singur proiect aprobat, iar Regiunii de dezvoltare Sud-Est (Brăila, Galaţi, Constanţa, Tulcea, Buzău şi Vrancea), i s-au alocat doar 4,9 milioane de euro. Nimeni nu poate explica aceste criterii de alocare. În mod normal, trebuiau respectate criteriile de alocare convenite în luna august 2007. Spun aceasta întrucât atunci se susţinea că repartizarea fondurilor pe Regiuni de Dezvoltare s-a realizat, astfel încât aceasta să susţină obiectivul Programului Operaţional Regional privind sprijinirea unei dezvoltări echilibrate a tuturor regiunilor României, acordând în acest scop prioritate regiunilor şi zonelor mai slab dezvoltate, pentru a împiedica creşterea disparităţilor economice şi sociale dintre regiuni. În acest sens, atunci s-a realizat o alocare diferenţiată a fondurilor pe Regiuni, în funcţie de gradul de dezvoltare a acestora, adică invers proporţional cu nivelul de dezvoltare a Regiunilor.

Ce s-a convenit şi ce a ieşit? Practic s-a realizat o repartizare discriminatorie a sumelor între Regiunile de Dezvoltare ale României promovând injusteţea socială la nivel naţional. Faptul că în Regiunea Centru se înregistrează o densitate a minorităţilor de 35 la sută poate constitui un criteriu. Nu cred că Uniunea Europeană acceptă alocări pe criterii etnice. S-ar putea să fie doar o simplă supoziţie, dar prea se leagă lucrurile între ele.

Eveniment – Åžtefan Rădeanu

Curierul National

10-11.07.2008

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.