Ziaristul si seful de ONG dedicat declarativ “standardelor media de calitate” Mircea Toma pacatuieste din ambele posturi. Astfel, intr-un articol publicat ieri de “Academia Catavencu”, la rubrica “Politia si protectia presei”, cu titlul “MAE, mamita si tanti ZIUA”, Mircea Toma, sub pseudonimul-asumat “Preservativ”, incalca Codul Deontologic al Jurnalistului si terfeleste misiunea propriei organizatii, Agentia de Monitorizare a Presei ” Academia Catavencu”.

Ca atare, ZIUA cere “Academiei Catavencu” si lui Mircea Toma personal sa-si ceara scuze public. Totodata, ieri, conducerea ZIUA a cerut minsitrului de Externe Mihai Razvan Ungureanu sa dezminta, tot public, alegatiile insinuate de Mircea Toma in articolul numit.

“Atacul” SRS la MRU

Faptele: Manipulat sau manipulator, Mircea Toma incearca sa acrediteze in materialul sau ideea ca demersul ziaristilor ZIUA de sustinere a unei politici externe curate si nationale ar fi de fapt o rafuiala comandata incepand cu luna ianuarie de catre directorul ziarului Sorin Rosca Stanescu. Motivul sugestionat de Mircea Toma: faptul ca ministrul de Externe Mihai Razvan Ungureanu ar fi refuzat un proiect al ziarului ZIUA de organizare a unei conferinte a ziaristilor romani de pretudindeni la Bucuresti, propus “prin luna noiembrie” a anului trecut. Mircea Toma: “Cu sau fara legatura cu acest simpatic incident, de prin ianuarie, ziarul manifesta o foame de carne de ministru (si de minister) tot mai accentuata. Aici se cuvine sa facem o precizare: in mod natural, ZIUA scrie mai mult si mai bine despre evenimente de politica externa. In privinta MAE si a lui MRU, insa, colegii au cam rupt hamul. Numarul de articole tendentioase (adica acele articole de informare in care n-ar trebui sa scape atitudinea ziaristului – “informatia trebuie sa fie delimitata clar de opinii”, art. 2.2.1, codul deontologic COM) fata de minister si ministru este de doua pana la trei ori mai mare decat in restul presei si decat articolele publicate chiar in ZIUA in anul anterior. Ministerul se inflameaza direct proportional”. Adevarul este insa, cu totul altul si, daca Mircea Toma si-ar fi folosit in mod real capacitatile sale de ziarist ca si resursele Agentiei de Monitorizare a Presei ar fi putut afla cateva ceva din simpla realitate.

Relatiile cu romanii din afara, ignorate de MAE

Realitatea: In primul se cuvine sa precizam ca proiectul de intalnire cu presa de la Bucuresti a ziaristilor romani reprezentanti ai media din comunitatile romanesti raspandite in intreaga lume exista. Insa el a fost propus Departamentului pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni inca din 2004. O astfel de reuniune, benefica si pentru presa si pentru Romania, nu a mai avut loc de pe vremea lui Emil Constantinescu. Regimul Ion Iliescu-Adrian Nastase a tergiversat insa aprobarea acestui proiect din motive pe care le putem intui si corela cu modul in care presa exilului romanesc a sprijinit ideea de schimbare a acestui regim: peste trei sferturi din voturile romanilor din strainatate au mers pentru Traian Basescu. Acest proiect a fost secondat de un altul: realizarea unui supliment al ziarului ZIUA dedicat situatiei romanilor de pretutindeni si in special a celor din jurul granitelor si distribuit gratuit in aceste comunitati. Din motive similare nici regimul precedent, nici conducerea actuala a MAE nu au aprobat aceste proiecte, desi tocmai relatiile cu acesti romani, din Basarabia, Bucovina, Tinutul Herta, Ungaria, sudul Dunarii, sunt considerate o prioritate a politicii Presedintiei Romaniei. Instalarea tanarului Ungureanu la conducerea MAE a fost salutata cu entuziasm de ZIUA, ziar care, de altfel, l-a sprijinit constant in decursul carierei sale, considerand ca avantajul tineretii sale se poate transforma intr-o calitate. Chiar, ca o nota amuzanta, se poate mentiona in acest context o cerere a directorului ZIUA catre secretara sa, facuta cu mai multi ani in urma: “Dana, sa-mi aduci aminte sa-l facem ministru intr-o zi pe Razvanel!”.

Criticile ZIUA sunt in interesul opiniei publice

Consecvent misiunii sale jurnalistice, ziarul ZIUA a acordat o “perioada de gratie” tuturor ministrilor Guvernului Calin Popescu Tariceanu. Expirata dupa sase luni, in interesul opiniei publice nu am mai putut sa o prelungim la nesfarsit. Asadar nu din ianuarie anul acesta ZIUA critica (sau lauda, rareori ce-i drept, cand este cazul) activitatea ministrului de Externe, ci de anul trecut, din vara. Exemplu: editorialul lui George Damian din august 2005 “Ofensiva Bleaga” referitor la politica spre Est. A urmat prezentarea situatiei Gojdu si a Catedralei Sf. Iosif. Criticile ZIUA au fost receptate cu aerul unui razboi rece in Aleea Alexandru, unde ministrul – datorita unei campanii de presa bine instrumentate si a unor interviuri realizate de staff-ul sau si plasate apoi ca atare presei servile -, se asteapta doar la laude. Propunem Agentiei de Monitorizare sa observe si sa condamne si aceste decaderi descalificante ale statutului jurnalistului si sa faca o trecere in revista si a articolelor la kilogram de “tendentiozitate pozitiva” la adresa ministrul de Externe.

Cum sta situatia ZIUA-MAE

Mai mult, Mircea Toma ar fi putut sa afle direct de la colegul sau de Agentie, coordonatorul Freeex, Razvan Martin, ca situatia ZIUA-MAE sta tocmai invers de cum a insailat-o el. Dupa cum am si prezentat-o, in calitatea de coordonator al Asociatiei Civic Media, la reuniunea internationala a Organizatiei de Media a Sud Estului Europei (SEEMO) desfasurata in luna mai la Viena si la care a participat si reprezentantul Agentiei de Monitorizare. Reactia exagerata a ministrului la adresa ziaristilor ZIUA, prohibiti de la manifestari organizate de MAE si platite din bani publici, s-a declansat dupa publicarea unui editorial al subsemnatului, in luna octombrie a anului trecut (nu noiembrie) intitulat “Hartia igienica de la Helsinki si Moscova” (vezi arhiva www.ziua.ro). Presiunile ulterioare ale ministrului la adresa ZIUA (relatate de altfel si in paginile ziarului – aviz “monitorizatorilor” aparatori ai libertatii presei) nu au avut succesul dorit: eliminarea vocii ziaristilor critici. Dimpotriva: Clubul Roman de Presa m-a onorat, tocmai pentru acest editorial, cu premiul de cel mai bun editorialist al anului 2005. Paroxismul din Aleea Alexandru a mers insa mai departe, incercandu-se executia publica a ziaristilor onesti ai ZIUA prin inventarea anatemelor de “anti-semitism” si “national-securism”, urmare a unui alt articol critic ca: “Limba lui Ungureanu”, in care era acuzata lipsa de responsabilitate denotata de o exprimare nefericita la adresa romanilor din Basarabia, care ar vorbi o “limba usoara” – “light Romanian”. Semnatarii nefericiti ai unei scrisori anti-ZIUA sunt actionati in Justitie, iar numele lor au fost date la control Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii. “Tehnica amalgamului” practicata de acestia si “Revista 22”, ca si de coordonatorii Grupului de Dialog Social procreat de Silviu Brucan este preluata, din nefericire, ca sablon de Mircea Toma, care foloseste amestecat si informatii adevarate in denuntul sau.

Haosul din MAE starneste dihonia

“Tehnica amalgamului” la Mircea Toma: “Ei bine, pe fondul acestei relatii, un ziarist de la ZIUA creeaza un site-pamflet – www.mae.haos.ro – dupa care semnaleaza in ziar, ca stire, aparitia site-ului. O farsa, insotita de o minciunica fata de proprii cititori. MAE se repede asupra provider-ului si cere decuplarea site-ului care este <>. Reactia provider-ului este prompta si in afara dreptului la libera exprimare: decupleaza <>-ul. Interventia MAE este periculoasa in primul rand prin precedentul pe care-l genereaza in comportamentul furnizorilor de servicii internet.” Insa, din pacate pentru spatiul presei romanesti care se doreste libera si independenta, si a aparatorilor ei, reactia Agentiei de Monitorizare a Presei, care reprezinta in Romania si internationala “Reporteri fara Frontiere” vine dupa 10 (zece!) zile de la semnalarea faptei conducerii MAE roman, ce tine mai mult de mentalitatea celei a MAE al Republicii Populare Democrate Coreene. Un site care s-a dorit a fi o gluma, un pamflet, dupa modelul “Carcotasilor” a fost interzis la cererea si pentru ca ar fi “defaimat” – ca o paralela – TVR! Ziaristul glumet a fost sanctionat. Coordonatorii ACM si-au facut “Mea Culpa” pe Freeex, forumul electronic al ziaristilor. Iar conducerea MAE va plati, la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, cu sprijinul Federatiei Internationale a Jurnalistilor si al altor organisme internationale pe care nu le numim pentru a nu fi virusate de organele ministerului prin “mijloace specifice”. Pentru edificare, oglinda site-ului poate fi regasita la www.mae-ro.org.

Codul Deontologic incalcat de aparatorul lui

Pana atunci colegii de la “Academia Catavencu” vor trebui sa ne publice un Drept la Replica, iar semnatarul “Preservativ” va trebui sa-si ceara scuze public. Pentru ca el incalca astfel Codul Deontologic al Ziaristului realizat de Clubul Roman de Presa: Articolele 2,3 si 5, care se refera la publicarea numai a informatiilor de a caror veridicitate este sigur, la faptul ca ziaristul nu are dreptul sa prezinte opiniile sale drept fapte si la faptul ca ziaristul va da publicitatii punctele de vedere ale tuturor partilor implicate in cazul unor pareri divergente si nu se vor aduce acuzatii fara sa se ofere posibilitatea celui invinuit sa-si exprime punctul de vedere.

El mai incalca si Codul Deontologic al Jurnalistului emis de Conventia Organizatiilor de Media din Romania chiar cu participarea propriei sale Agentii, respectiv: Articolul 2.1.1. Jurnalistul este dator sa respecte prezumtia de nevinovatie; 2.2. Regulile redactarii – Articolele 2.2.1. Informatia trebuie delimitata clar de opinii. Jurnalistul va face demersuri rezonabile in acest sens; 2.2.2. Jurnalistul va verifica informatiile in mod rezonabil inainte de a le publica si va exprima opinii pe o baza factuala. Informatiile vadit neadevarate, sau cele despre care jurnalistul are motive temeinice sa creada ca sunt false nu vor fi publicate; 2.2.3. In chestiunile despre care relateaza, jurnalistul trebuie sa faca eforturi pentru a prezenta punctele de vedere ale tuturor partilor implicate; 2.2.4. Jurnalistul va respecta in redactare regulile citarii. In cazul citarii partiale a unei persoane, jurnalistul are obligatia de a nu denatura mesajul acelei persoane.

Ca o concluzie, se ridica serios si alarmant problema cine sunt cei care se erijeaza in monitorizatori ai presei romanii cand chiar practicile lor sunt impotriva standardelor necesare profesionalizarii media, fara de care nu vom avea niciodata o democratie reala in Romania. (Victor RONCEA)