Sub titlul “Bogdan Chirieac – urmarit de trecut” editia din 5 februarie 2007 a ziarului Curentul anunta: “Jurnalistul Bogdan Chirieac nu va mai modera emisiunea Pro Vest de la PRO TV. Coincidenta sau nu, anuntul televiziunii din Pache Protopopescu a venit a doua zi dupa aparitia in presa a unor informatii privind posibile legaturi ale lui Chirieac cu fosta Securitate. Nici pozitia sa de redactor sef la ziarul Gandul nu mai este o certitudine, avand in vedere declaratia lui Cristian Tudor Popescu, conform careia o decizie in acest caz va fi luata dupa decizia CNSAS. Daca isi va pierde pozitia de la Gandul, Bogdan Chirieac va gasi cu siguranta sprijin si intelegere in redactia ZIUA”.

Bogdan Chirieac, redactor sef al cotidianului “Gandul” se afla pe lista de asteptare a CNSAS. Convocat la audieri in fata Colegiului, Chirieac a lipsit motivand ca a primit cu intarziere invitatia. Cazul colaborarii lui Chirieac cu fosta Securitate ar fi trebuit sa fie analizat de Colegiul CNSAS in urma cu o saptamana, insa dezbaterea a fost amanata. Chireac sustine ca a scris note in perioada in care era ghid ONT, insa acestea erau obligatorii. Jurnalistul de la “Gandul” mai sustine ca a existat o tentativa de recrutare a sa din partea Securitatii, insa ar fi respins-o.

02 februarie 2007

Chireac, fata in fata cu securistul

Mirela Corlatan, Cotidianul

Jurnalistul Bogdan Chireac a povestit ieri pentru „Cotidianul“ despre incercarea unui securist de a-l racola pe cind era student si ghid ONT.

Bogdan Chireac a fost ghid la ONT Carpati din 1982 pina in 1989, cind era student la Politehnica, dar si dupa, cind lucra ca inginer. In aceasta calitate, precizeaza el, era obligat, ca toti ceilalti ghizi, sa semneze rapoarte dupa fiecare excursie. „Fostii mei colegi au dreptate. Aceste rapoarte erau predate, nu catre Securitate, ci la ONT. Trebuiau semnalate problemele tehnice, insa preferai sa nu o faci, pentru ca nu doreai sa ai de-a face cu tovarasii“, spune acesta. „Noi nu colaboram, noi ne feream de securisti“, adauga Chireac.

Tentativa de racolare la domiciliu

Cu toate acestea, ghizii prezentau un mare potential informativ pentru Securitate, prin contactele cu turistii straini, iar incercarile de racolare existau. Negind colaborarea in orice forma cu Securitatea, Bogdan Chireac recunoaste insa ca si el s-a aflat la un moment dat in vizorul securistilor. „S-a incercat racolarea mea o data, intr-o forma discreta si nu s-a reusit“, spune el.
Tentativa s-a produs, dupa cum spune redactorul-sef de la „Gandul“, in 1986, cind era student in anul IV si avea deja experienta ca ghid turistic. „M-a sunat un tovaras, mi-a zis ca este capitan de Securitate – pe atunci nu era o rusine sa lucrezi in Securitate -, si ne-am intilnit apoi la mine acasa, cu tatal meu de fata“, relateaza jurnalistul, spunind ca nu-si mai aminteste numele ofiterului. Locul intilnirii a fost ales de Chireac, pe considerentul ca „cel mai in siguranta esti acasa“, iar ora a fost fixata in asa fel, incit tatal sau, regretatul Eugeniu Chireac, pe atunci colonel in armata si profesor la Academia Militara, sa fie si el de fata. „Tatal meu i-a zis ca, atunci cind am dat la facultate, am decis sa nu maninc piine de militar, ca el, ci sa ramin civil.“
Bogdan Chireac crede ca pozitia si atitudinea tatalui l-au convins pe capitanul de Securitate sa-l lase in pace. „Nu am semnat niciodata nici un angajament, nici cu nume conspirativ, nici cu numele meu“, tine acesta sa sublinieze. Chireac considera ca, daca la CNSAS exista un angajament pe numele sau, in care se spune ca i se atribuie numele de cod „Barbulescu“, atunci acesta este probabil creatia reprezentantilor Securitatii in ONT, „care aveau, probabil, o norma la racolari“.

Verdict in asteptare

Bogdan Chireac este in prezent verificat de CNSAS, insa verdictul este tergiversat, si pentru ca acesta nu s-a prezentat la audierea programata la sfirsitul anului trecut. „Adresa am primit-o la o zi dupa“, explica el, sustinind ca nu a dorit sa-si vada dosarul, pentru a nu descoperi declaratii urite date de cunoscuti despre el. „Dupa ce se va da verdictul, imi voi calca pe inima si voi merge insa“, spune Bogdan Chireac, convins ca votul din CNSAS ii va fi favorabil insa.

Chireac, contrazis de colegii sai

Redactorul-sef al ziarului „Gandul“, Bogdan Chirieac, este contrazis de fostii sai colegi de breasla, ghizii ONT, care sustin ca nu erau obligati sa dea note la Securitate.

Ghizii ONT nu erau obligati sa dea rapoarte Securitatii, chiar daca munca lor presupunea contactul cu cetateni straini. Aceasta sustin fostii colegi de breasla ai lui Bogdan Chirieac, dezmintind astfel cele declarate de jurnalist alaltaieri privind relatia sa cu Securitatea. Daca redactorul-sef de la „Gandul“, verificat de CNSAS, spune ca era obligat prin lege sa dea rapoarte Securitatii dupa fiecare excursie, alti fosti ghizi ONT spun ca nimeni nu le cerea asa ceva si ca raportau doar chestiuni tehnice. Si nu Securitatii, ci unui referent de la Biroul Ghizi al ONT.

„Nu scriam in nici un caz ce se vorbea in grupul de turisti. Erau un fel de rapoarte de evaluare a excursiei, scri-se o data cu hirtia de decont, in care semnalam probleme de genul «la cutare restaurant s-a servit mincarea rece», «pe traseul cutare autocarul a facut pana»“, relateaza Gabriel Giurgiu, jurnalist la TVR, fost ghid ONT vreme de sase ani.

Declaratii la comun

„Spuneai daca in hotel a fost inundatie, daca soferul s-a imbatat sau autocarul a intirziat. Practic trebuia sa semnalezi punctele slabe ale excursiei, ale unui traseu. Si toate astea se raportau referentilor din ONT de la Biroul Ghizi, ce erau specializati pe limbi. Si nu erau deloc chestii secrete, caci stateam si cite doi-trei la o masa cind le scriam“, spune si Gheorghe Fodoreanu, care a lucrat intre 1968 si 1986 la ONT Carpati ca ghid de circuite, iar astazi e presedintele Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism.

Colaborare pe bani

Desi spun ca nu era o obligatie sa dai note Securitatii, printre ghizi existau, totusi, si informatori. Cei care fusesera racolati de Securitate erau insa cunoscuti ca atare de colegi. „Cei care semnasera un angajament erau usor de recunoscut. Eu am lucrat pe litoral si erau doar vreo doi-trei care erau trimisi in excursii de patru zile la Istanbul. Pe acestia ii banuiam ca sint racolati“, spune Gabriel Giurgiu, precizind ca pe el nu au incercat sa-l racoleze, „probabil pentru ca aveam o pila in ONT“. Monitorizarea atenta a ghizilor viza, spune acesta, in special detinerea de valuta. „Daca soferul era nemultumit de bacsis si te turna, veneau cei de la Politia Economica si te ridicau si daca aveai o marca te duceau si te bateau pina spuneai tot. Dar nici aici nu era vorba de Securitate“, spune Gabriel Giurgiu. Pe linga salariu, un ghid cistiga dupa o excursie de trei saptamini un bacsis mediu de 2.000 de lei. Multi dintre fostii ghizi au ajuns oameni de afaceri de succes dupa 1990, exemple fiind Dan Sucu, de la Mobexpert, Viorel Catarama, de la Elvila, si Alin Burcea, de la Paralela 45.

Mirela Corlatan, Cotidianul

In avionul premierului Adrian Nastase, 2002